Tags Posts tagged with "stiri locales"

stiri locales

by -
0 617

Riveranii din cartierele Mănăștur (cel mai mare cartier din Cluj) și Mărăști (un cartier fără spații verzi, plin de blocuri gri) sunt provocați să propusă soluții pentru reorganizarea spațiilor dintre blocuri.  Doritorii sunt invitați să se adune în grupuri de câte zece vecini și să stabilească cum vor arăta trei zone din acestea cartiere despre care municipalitatea spune că sunt cele mai aglomerate din Cluj.

Zonele pentru care se caută idei de reorganizare sunt  Bucegi – Pârâul Calvaria (Mănăștur), Scorțarilor – Parcul Farmec (Mărăști) și Strada Piuariu – Căminele UTCN (Mărăști). Propunerile pot viza schimbarea modului în care sunt folosite străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc, promovarea unui stil de viață sănător sau creșterea utilizării spațiilor – comerciale, de sport și agremenet – din cartiere.

Ideeile trebuie înscrise la Centrul Cultural Clujean (www.cccluj.ro/inovare) până pe 24 octombrie iar două dintre ele vor fi premiate cu câte 5000 de euro și puse pe masa Primăriei pentru a fi implementate.

Inițiativa aparține Centrului Cultural Clujean (CCC) (continuatoarea Asociației Cluj-Napoca 2021 care a gestinat candidatura orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană). În parteneriat cu Primăria, CCC a lansat o primă ediție a FOndului de Inovarea Culturală (FIC),  un  mecanism  care sprijină identificarea,  experimentarea și măsurarea de soluții alternative la problemele orașului. În 2017, prima ediție a Fondului are ca temă mobilitatea și caută soluții pentru diminuarea aglomerației din oraș.

Calendarul proiectului
11.10.17 – 24.10.17 Înscrierea propunerilor – prin formular de înregistrare pe site-ul CCC;
25.10.17 – 01.11.17 Selectarea propunerilor câștigătoare;
09.11.17 – 11.11.17 Cele două echipe cu propuneri câștigătoare sunt invitate la Dialogurile
Urbane, unde specialiștii CCC îi ajută să-și dezvolte proiectele și să își  stabilească  un plan  detaliat pentru implementare;
01.12.17 – 31.05.18 Implementarea proiectelor;
10.06.18 – 11.06.18 Echipele câștigătoare participă la o nouă ediție a Dialogurilor Urbane, unde
discută, alături de specialiștii CCC și ai Primăriei, despre posibilitățile de continuare a proiectelor și despre cele de replicare a lor în alte locuri din oraș;
12.06.18 – 31.07.18 Dacă e cazul, CCC realizează, cu implicarea echipelor cu propuneri câștigătoare, și a specialiștilor necesari, teme de proiectare pentru regândirea funcțiunilor permanente ale intervențiilor vizate de proiectele câștigătoare.

Propunerile pot viza:
●Schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect
(străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc.);
●Promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor;
●Creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement etc.) în
detrimentul celor din centrul orașului.

Juriul competiției este format din Anamaria Vrabie (Director al Fondului de Inovare Culturală),
Ștefan Teișanu (Director executiv, Centrul Cultural Clujean), Rarița Zbranca (Director de programe,
Centrul Cultural Clujean), Ovidiu Câmpean (Director de dezvoltare locală, Primăria Cluj-Napoca), Alina
Porumb (Consultant senior, Asociația pentru Relații Comunitare), Daniel Homorodean (CEO, Arxia),
Tiberiu Moisă (Deputy CEO, Banca Transilvania) și Norbert Petrovici (Sociolog, Universitatea Babeș
Bolyai).

Propunerile trebuie înscrise pe până în 24 octombrie.

Cultural Clujean sprijină cel puțin două idei câștigătoare cu câte 5.000 de euro, precum și cu  specialiștii și
autorizațiile de care e nevoie pentru ca propunerile să fie testate în practică. Dacă rezultatele sunt bune,
CCC va oferi Primăriei Cluj-Napoca teme de proiectare pentru permanentizarea schimbărilor propuse în
zonele experimentale ale proiectului.

După selectarea propunerilor câștigătoare, echipele din spatele lor sunt invitate la prima ediție a Dialogurilor Urbane, unde echipa CCC și specialiștii selectați pentru a sprijini implementarea experimentelor vor lucra cu membrii echipelor pentru a cizela și a dezvolta planurile de transformare experimentală a spațiilor vizate. Invitații speciali ai Dialogurilor Urbane sunt reprezentanții Primăriei Boston care coordonează Boston Office for New Urban Mechanics. Este vorba despre o altă inițiativă prin care s-a reușit (prima dată în lume) atragerea de finanțări private pentru proiecte ale orașului. Astfel,  prin abordări culturale și soluții de tehnologie inițiativa dorește să imbunătățească serviciile oferite de Boston și să găsească rezolvări de la companii și cetățeni pentru viitorul orașului.

„Unele probleme ale orașului pot fi rezolvate numai de către administrație, altele numai de către
cetățeni, unele numai de sectorul de afaceri sau de cel academic, însă cele mai multe dintre ele nu pot fi
rezolvate decât de către noi toți, împreună. Dincolo de a vorbi despre schimbările de infrastructură sau de
legislație necesare, o abordare culturală a problemelor orașului ne dă ocazia de a și verifica, pe parcursul
unor experimente temporare, dacă aceste schimbări sunt cu adevărat funcționale și dacă ele ne
îmbunătățesc într-adevăr calitatea vieții în oraș. De aceea am creat la Cluj, în premieră în România, Fondul
de Inovare Culturală (FIC)”, se arată pe site-ul Centrului Cultural Clujean.

sursa: primariaclujnapoca.ro

Primăria este pe ultima sută de metri cu aprobarea proiectelor urbanistice pentru amenajarea noului cimitir care urmează să ocupe 20 de hectare situate în partea estică a municipiului, în cartierul Someșeni, în vecinătate unității militare, accesul făcându-se prin prelungirea străzii Moș Ioan Roată. În incinta acestui cimitir urmează să se studieze și posibilitatea construirii unui crematoriu uman, mai ales că terenul ar permite amenajarea la distanțele optime de zona de locuințe. O investiție similară a fost pusă la punct de primărie în 2011 când s-a făcut o asociere cu o firmă care urma să amenajeze un crematoriu în capela din cimitirul Grădini-Mănăștur. Biserica ortodoxă și locuitorii din zonă s-au opus, așa că administrația a renunțat la respectivul proiect.

Consilierii locali vor discuta la ședința ordinară din 20 decembrie un proiect de hotărâre privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu pentru amenajarea cimitirului din cartierul Someșeni. Comisia de Urbanism s-a întrunit special doar pentru acest proiect în 13 decembrie și l-a avizat. Deja, la ședința ordinată de luna trecută, Consiliul Local a aprobat și Planul Urbanistic Zonal pentru acest cimitir.

Potrivit documentațiilor, cimitirul va fi amenajat treptat, pe sectoare, pe un total de 20 de hectare. În total sunt preconizare circa 5500 de locuri de veci. Inițial, la începutul acestui an, când s-a discutat proiectul, propunerea proiectanților de la Civitas Proiectare a fost criticată de specialiști care au catalogat-o ca una fără viziune care ar aduce un cimitir înghesuit și plin de betoane și nu unul grădină-parc așa cum s-a anunțat de către primărie.

Noul cimitir promis în Cluj e înghesuit și plin de betoane. Nici poveste să fie un model sau un prim cimitir parc

De atunci, proiectul a mai fost modificat. În PUZ se arată că în incintă se vor amenaja, pe lânfă locurile de vezi, alei, platforme, puncte gospodărești, o capelă, locuri de odihnă, plantații perimetrale de protecție sanitară (vegetație înaltă), de fixare a terenului și de agremet (arbori și arbuști care dezvoltă coranament bohat). De asemenea sunt fixate circulațiile exterioare și interioare, felul în care se va realiza parcarea, etc.

cimitir-2
extras PUZ cimitir – sursa, primariaclujnapoca.ro

Prin PUD, se specifică că cimitirul va fi unul verde, că va avea o zonă de morminte, dar și una columbar (pentru urne cu cenușa celor incinerați). Aceasta zonă, prevăzută în legislație, a fost cerută expres la ședința trecută a Consiliul Local de consilierul local UDMR, Racz Levente Zsolt. A fost, de astfel, prima sa luare de cuvând în plen din 5 iunie de când și-a preluat mandatul. Consilierul este asociat în firma Proignis (cu Mircea Dunca), cea care a deschis în 2014 un crematoriu uman în comuna Moldovenești. De altfel, Racz și Dunca sunt cei care dețineau firma RDK Cremation, cea care în 2011, în timpul administrației Apostu, a făcut o asociere cu primăria clujeană pentru a amenaja un crematoriu uman în Cluj-Napoca, în capela din cimitirul Grădini-Mănăștur. Afacerea a picat deorece biserica ortodoxă și locuitorii din zona cimitirului s-au opus și au bombardat primăria cu memorii și amenințări. S-a renunțat la crematoru iar cei doi asociați s-au reorientat către zona rurală.

 

sursa: primariaclujnapoca.ro
extras PUD cimitir, sursa: primariaclujnapoca.ro

Ideea unei crematoriu în Cluj-Napoca nu a fost, însă, abandonată, chiar dacă proiectul din 2011 a picat. Acum, cu proiectul noului cimitir, se ia în calcul identificarea unei zona în incintă unde să poată fi realizat acest proiect. Cel puțin asta spun sursele Actualdecluj.ro. Ideea este cu atât mai fezabilă cu cât noul amplasament are șansa să ofere distanțele față de zonele de locuințe pe care le cere o astfel de amenajere.

Parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău cu 400 de locuri de parcare a fost evaluat la circa 9 milioane de euro de către proiectanții de la Bodo Invest, fiind cel mai scump parking din cartier care urmează să se construiască în oraș. Adică, amenajarea unui loc de parcare ar costa municipalitatea circa 24000 de euro. Chiar și așa, conducerea primăriei spune că este necesar și că administrația nu va renunța la investiție, contând pe licitație să obțină un preț mai mic decât valoarea estimată.

Consilierii locali urmează să discute studiul de fezabilitate pentru parkingul cu 440 de locuri propus pe Primăverii nr. 20-Aleea Gârbău nr 7 la ședința ordinară din 28 noiembrie. Potrivit acestuia, parkingul a fost estimat la peste la peste 37,2 milioane de lei, din care construcțiile și montajul au fost evaluate la peste 31,7 milioane de lei.

“Am încercat să amânăm aprobarea acestor indicatori financiari pentru că și nouă ni s-a părut foarte scump. Am cerut proiectanților o evaluare, însă ei și-au menținut soluția constructivă. Acolo este și un teren în pantă, mai sus de el sunt blocuri și este nevoie de consolidări. Acum intrăm cu aprobarea indicatorilor și sperăm ca la licitație să obținem un preț mai mic, dar nu de la firme de doi lei care să subliciteze și apoi să intre în insolvență și să ne creeze dificultăți de realizare a obiectivelor pe care și le-au asumat prin contracte, așa cum s-a mai întâmplat. Chiar dacă este cel mai scump parking din oraș, în urma evaluărilor făcute de instituție, s-a stabilit că este necesar și că se va realiza”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea.

Parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău este promis de primărie de 2 ani de zi, anul acesta în vară administrația locală aprobând studiile urbanistice. Potrivit proiectanților, pentru construcția efectivă a parcării supraterane este nevoie de 18 luni.

Cum va arăta parkingul de cartier votat “cu două mâini”

Raportat la costuri și la numărul de locuri de parcare, până în prezent, cel mai mult a costat primăria realizarea unui loc de parcare în parkingul Moților (peste 9000 euro). Amenajarea unui loc de parcare în parkingul Primăverii a fost circa 8000 de euro. Celelalte locuri de parcare create în parkingurile supraterane construite de primărie pe Fabricii, Băișoara sau Mehedinți  au presupus, per loc, costuri între 3000 și 5400 de euro.

 

sursa foto: anti-garaje Facebook

Peste 470 de garaje (mai precis, 367 de garaje si 81 de locuri de parcare existente) din cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni vor dispărea treptat, în următorii ani, după ce primăria se va apuca că construiască parcări de cartier – 5 la număr – pe amplasamentul acestora. Până acum, administrația a mai demolat alte peste 200 de garaje aflate tot pe amplasamentul parcărilor supraterane pe care deja le-a edificat în cartiere. Alte 60 vor mai dispărea de pe amplasamentul viitoarei parcări Primăverii-Aleea Gârbău.

La ședința ordinară a Consiliului Local de miercuri, oficialii primăriei au anunțat că 471 de garaje (adică, de fapt, 367 de garaje si 81 de locuri de parcare existente) vor dispărea din cartierele Mărăști, Mănăștur și Gheorgheni pe măsură de administrația locală va pune în operă proiectele unor parcări supraterane pe străzile Azuga, Trotușului, Primăverii, Băița sau Mogoșoaia, pe cinci amplasamente pentru care a reușit să rezolve probleme juridice legate de terenuri.

AICI DETALII:

Cinci noi parkinguri pentru Cluj în cartiere

În locul celor aproape 400 de garaje vor fi amenajare, potrivit estimărilor primăriei (cifrele reale vor veni în momentul finalizării studiilor urbanistice și proiectelor), circa 1500-2000 de locuri de parcare.

Construcția de parkinguri de cartier merge mână în mână cu un alt plan măreț al primăriei, de a demola garajele din oraș. Oficialii instituției au anunțat că grajele de cartier vor fi demolate treptat, pe măsură ce primăria va găsi amplasamente compacte ocupate de acestea unde va construi parkinguri.

Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Ca să nu învrăjbească clujenii, mai ales că în oraș există peste 10.000 de garaje, din care primăria mai și încasează venituri consistente la bugetul local.

Totuși, anul acesta, odată cu FaceBOC, primarul a sfătuit oamenii din oraș să nu investească în garaje pentru că, treptat, primăria le va demola.

Administrația locală a mai demolat peste 200 de garaje de cartier de pe amplasamnetul parkingurilor pe care deja le-a construit. Peste 100 de garaje (60 legale) s-au demolat în Gherogheni pentru a face loc parkingului Băișoara (317 locuri parcare), alte peste 90 (plus 38 de parcări ilegale) s-au demolat în cartierul Mărăști pentru parkingul Fabricii (310 locuri) sau alte 26 în Mănăștur pentru parkingul Mehedinți (126 locuri). Încă 60 de garaje urmează să se demoleze tot în Mănăștur, aceastea fiind pe amplasamentul viitorului parking cu 410 locuri pe care primăria vrea să-l edifice pe strada Primăverii-Aleea Gârbău.

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

FaceBOC. Despre piața garajelor de cartier. Primarul: “Eu nu aș face o investiție pe termen mediu sau lung într-un garaj în oraș”

 

 

sursa foto: Târgul de Cariere

Atmosfera de lucru din cadrul companiei este primul aspect de care țin cont tinerii când aleg o firmă pentru care să lucreze. În special cei din Cluj-Napoca, dar și, per ansamblu, toți cei care își caută locuri de muncă în domeniul IT sunt cei mai interesați de acest aspect. După atmosferă, în alegerea unui loc de muncă de către tineri, primează siguranța locului de muncă, posibilitățile de promovare și de creștere profesională. Abia pe locul patru se află pachetul salarial în alegerea locului în care se angajează.

Datele reies dintr-un studiu realizat în primăvară de Târgul de Cariere (TdC), eveniment care reunește peste 200 de companii și mai mult de 25.000 de candidați din mai multe orașe din România și Republica Moldova. Cercetarea a fost făcută în cadrul TdC pe un eșantion de 1.405 tineri specialiști, absolvenți cu studii superioare și candidați cu studii în curs de finalizare din Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Brașov, Sibiu, Târgu-Mureș și care au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.

Piața forței de muncă la Cluj: care e salariul mediu și când decid clujenii să își lase locul de muncă

“72,13% dintre respondenți afirmă că atmosfera de lucru din cadrul companiei este foarte importantă, 70,29% își doresc siguranță la job, 58,97% caută la serviciu posibilitățile de promovare și de creștere, în timp ce 48,60% consideră că pachetul salarial este foarte important. Rezultatele studiului arată că tinerii sunt mai degrabă interesați de companii care le oferiă ocazia de a învăța și de a avansa decât de firme care nu le oferă
această oportunitate după angajare. O surpriză pentru noi a fost să vedem că
mulți candidați pun preț mai mare pe creștere și avansare, siguranța locului de muncă și atmosfera de la seviciu decât pe salariul obținut la angajare”, au afirmat cei care organziează Târgul de Cariere.

Despre dorințele clujenilor care caută loc de muncă citiți și aici:

Un meseriaş cu leafă mică, un tânăr din Franţa şi o studentă caută loc de muncă la Cluj. Ce au găsit în târgul de job-uri

Potrivit studiuli, cei mai interesați de o atmosferă de lucru destinsă sunt locuitorii din Cluj-Napoca – 77,08%, urmați de sibieni – 74,56%, bihoreni – 72,18%, brașoveni – 69,74%, mureșeni – 69,44% și ieșeni– 68,17%. Candidații Târgului de Cariere în IT au ales această opțiune în procent de 73,77%.

Siguranța locului e muncă este foarte importantă pentru bihoreni (76,69%), brașoveni (75,88%),
în timp ce ieșenii și clujenii sunt mai puțin interesați de acest aspect (57,79%, respectiv 72,02%).

De asemenea, posibilitățile de promovare sunt foarte importante pentru brașoveni – 67,76%,
sibieni – 63,60% și clujeni – 61,46%. De promovare se arată atrași, în procent de 67,76%, și
tinerii IT-iști care au participat în primăvară la Târgul de Cariere în IT de la Cluj.

Cei mai interesați de pachetul salarial oferit de companii sunt locuitorii din Sibiu (53,95%), urmați de cei din Brașov (53,07%) și Bihor (52,63%), în timp ce procente sub 50% se înregistrează în Cluj (49,50% în rândul candidaților de la Târgul de Cariere Cluj Global și 40,98% în rândul tinerilor Târgului în IT), Iași (48,44%) și Târgu-Mureș (41,67%).

Despre IT-iști citește și aici:

Domeniul unde o companie crește cu 100 de angajați pe an. Cât mai ține “minunea”?

Sursa foto: Cluj 2021 CCE

Administrația locală și-a reiterat susținerea financiară în eventualitatea în care Clujul va câștiga competiția națională pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Noii consilierii locali au votat ieri pentru o alocare de 15 milioane de euro, începând din 2017, până în 2021 pentru a susține proiectele și programele din dosarul de candidatură a Clujului.

Asumarea susținerii financiare a candidaturii era o condiție esențială cerută de juriul competiției, mai ales că la primărie s-a instalat din 5 iunie un nou Consiliu Local. Același pas urmează să îl parcurgă și Consiliul Județean.

Atât primăria cât și Consiliul Județean din Cluj au aprobat deja sumele pentru instalarea Capitalei Culturală Europeană la Cluj. Primăria 15 milioane de euro, iar Consiliul Județean, 6 milioane de euro. 10 milioane de euro ar urma să fie obținuți de la Guvern pentru proiectele din dosarul de candidatură al Clujului.

Ambițiile Clujului pentru 2021

Cu 6 milioane de euro intră Consiliul Județean în cursa pentru titlul de capitală culturală europeană

Președintele Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu, a explicat că suma pe care și-a asumat-o primăria ca susținere pentru portofoliul de proiecte al Clujului din aplicația pentru titlul de Capitală Culturală Europeană nu s-a modificat, dar că s-au operat schimbări cu privire la alocările financiare pe ani. “Inițial pusesem un buget mult mai mare, începând cu 2017, însă dacă câștigăm, de la anul trebuie mai întât formată echipa de implementare și nu sunt nevoie de atât de mulți bani. Bugetul l-am concetrat pe 2019, 2020, anii care sunt importanți pentru pregătirea anului capitalei. Cea mai mare sumă revine în anul 2021”, a spus Moroșanu.

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Tot la ședința Consiliul Local din 6 iulie a fost reaprobată și Strategia culturală a Municipiului Cluj-Napoca, parte componenta a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 din aceleași rațiuni.

sursa foto: Ioan Bîldea (Facebook)

Primăria a tăiat recent castanii de pe o latură din piața Avram Iancu, unde se află și catedrala mitropolitană. Societatea civilă clujeană s-a sesizat imediat pe rețelele de socializare și a criticat practica primăriei, chiar s-au aprins și lumânări pe cioturile lăsate în urmă pe trotuarul din piață cu mesajul R.I.P castani, într-un protest anti practicile prin care se taie copaci din Cluj.

Primăria a replicat că respectivii castani erau bonavi, însă a uitat să menționeze că aceștia au fost îndepărtați dintr-o piață a orașului amenajată chiar de compania Coral Impex (în cadrul programului Adoptă un Spațiu Verde), companie care are cu primăria și un contract privind aplicarea de tratamente fitosanitare arborilor din oraș.

DETALII AICI – Coral se ocupă și de tratarea celor 1600 de castani din Cluj: 

Coral a câștigat recent și o altă “feliuță” de la primăria Cluj – tratamentele pentru arborii din oraș

Vorbim de o companie controversată, aflată sub lupa DNA și care a fost favorizată de primăria Cluj, firmă care obișnuiește să sponsorize manifestările publice ale primăriei – DETALII AICI: 

Țânțarii, șobolanii și căpușele Clujului cedați fără licitație firmei Coral Impex: o afacere de peste 1,6 milioane de euro pe an

Castanii tăiați au trecut printr-o furtună în 2014, care a avariat mai mulți arbori din zona Teatrului Național și a Catedralei Ortodoxe, după cum arată imagini surprinse la momentul respectiv. Când s-au rupt însă, castanii erau verzi. După cum arată o imaginie surprinsă la momentul respectiv, îm 8 iunie 2014. De la acest moment, copacii au fost supuși toaletării excesive de către administrația locală.

sursa foto: Danie Rus-Fotografie realizata in 8 iunie 2014
sursa foto: Danie Rus-Fotografie realizata in 8 iunie 2014

Acum, primăria i-a tăiat, pur și simplu. Societatea civilă clujeană s-a arătat nemulțumită de această practică, ba chiar s-au aprins și lumânări pe trunchiurile copacilor cu mesajul R.I.P castani. Pe retelele de socializare s-au exprimat păreri anti practicile primăriei de a se descotorosi de copacii din centrul orașului.

După cum ne-a comunicat Biroul Mass media, respectivii 7 castani din Piața Avram Iancu erau bolnavi, atacați de paraziți și găunoși și au fost tăiați, mai ales că a existat și o cerere venită de la Arhiepiscopia Clujului Vadului și Feleacului care a sesizat administrația locală că respectivii castani sunt un pericol pentru trecătorii din zonă și a cerut îndepărtarea lor.

DSCN0573[1]
sursa foto: primaria cluj-napoca
Potrivit aceluiași Birou Mass media, locul castanilor va fi luat de pavaj care se va pune peste trunchiurile tăiate, în scurt timp. În schimb, administrația a informat că în această primăvară a plantat deja în Piața Avram Iancu copaci noi, peste 70, din care 30 de tei și restul arbori ornamentali. Ceea ce înseamnă o politică susținută pentru sporirea verdelui din oraș. Pentru că s-au plantat de mai bine de zece ori mai mulț arbori în locul celor tăiați.

DSCN0574[1] (1)
Imafine furnizată de primaria Cluj: castan și el tăiat de pe cealaltă latură a pieței Avram Iancu

Și unul de pe latura de unde au fost tăiați cei mai mulți castani:

sursa foto: imagine furnizată de primarie, cu un castan de pe latura de unde au fost tăiați cei mai mulți arbori
Imagine furnizată de Primăria Cluj: castan de pe latura de unde au fost tăiați cei mai mulți arbori

Potrivit unui comunicat de presă oficial remis de Biroul Mass media, tăierea și înlăturarea castanilor din piață s-a realizat cu aprobarea autorității de mediu, mai ales că arborii au fost compromiși “din cauza bolilor identificate (Cryphonectria Parasitic) și a paraziților (Cameraria Orhidella) (…) Acești arbori prezentau pericol de prăbușire, periclitând siguranța trecătorilor”

Despre combatrea respectivelor boli, administrația nu a făcut nicio informare, dacă chiar a făcut vreun efort să salveze castanii. Mai ales că cele două boli sunt cunostute că afectează castanul și au fost cercetate chiar de Universitatea de Științe Agricole de la Cluj și pentru care există tratamente chimice, biologice sau mecanice.

(prima, cunoscută drept “cancerul castanilor”, produs de o ciupercă parazită, duce la uscarea zonei afectare, iar ce de a doua, scrisă greșit de primărie printr-o inversiune de litere, e de fapt “molia minieră” care afectează frunzele).

Aceasta și în condițiile în care acești castani făceau parte dintr-o piață adoptată chiar de compania Coral Impex, cei care au contract cu primăria și pentru aplicarea de tratamente fitosanitare pentru arborii din parcuri, de pe zone verzi sau aliniamente stradale.

Piața Avram Iancu a fost amenajată de compania Coral în programul primăriei “Adoptă un spațiu verde” – program adresat firmelor interesate de CSR (Corporate Social Responsability – Responsabilitate Sociala Corporatista) care, prin implicare financiară sau creativă vor aduce plus valoare acestor spații în schimbul unei recunoașteri publice uniforme și transparente, respectiv prin amplasarea unei plăcuțe cu un text mulțumire. Coral are o astfel de plăcuță în Piața Avram Iancu.

Se și betonează copaci, nu doar se taie

Tot în perioada eradicării de tot a castanilor din Piața Avram Iancu, primăria a mai avut o reușită, tot sesizată de societatea civilă și tot legată de politica sa “verde” din oraș, în Piața 14 iulie din cartierul Grigorescu. Unde, muncitorii care lucrau la amenajarea și asfaltarea trotuarelor din piață au reușit performanța să betoneze la propriu copăceii.

După ispravă, se pare că lucrurile au mai fost corectate și respectivii copăcei au mai fost eliberați puțin din betoanele cu care au fost cimentați.

AICI DESPRE CAZ: 

„Soarta nefericită” a copacului de Cluj: după ce a fost maltratat, acum se betonează

Și rezultatul postat la începutul săptămânii după ce primăria s-a sesizat și a mai corectat gafa:

sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal