Tags Posts tagged with "stiri din cluj"

stiri din cluj

O dezbatere publică a fost inițiată de Primăria Cluj pentru a modifica Regulamentul Local de Urbanism. Printre modificări sunt vizare și articolele care stipulau obligativitatea donării de teren pentru lărgirea străzilor de către proprietarii care voiau să construiască în oraș. Instanțele clujene au stabilit într-un caz al unei familii care voia să contruiască locuințe pe strada Antonio Gaudi – că practica prin care oamenii erau obligați să doneze teren pentru servituți de utilitate publică, fără să fie despăgubiți, este nelegală și au cerut Primăriei să schimbe abordarea.

 

Dezbaterea privind modificarea Regulamentului Local de Urbanism va avea loc la Primăriei, în 29 iunie, de la ora 15.00, în Sala de Sticlă.

Discuțiile au ca scop  completarea Regulamentului Local de Urbanism sub aspectul reglementării situației terenurilor afectate de servitutea de utilitate publică, dar și alte modificări. Borbim despre modul în care se finalizează procedura de urbanizare pentru teritorii studiate prin PUZ-uri aprobate anterior intrării în vigoare a PUG dar și permiterea urbanizării terenurilor agricole situate în intravilan prin PUZ-uri.

În ceea ce privește terenurile afectate de servitutea de utilitate publică, Primăria scoate obligativitatea donării acestora către municipiu și introduce doar rezervarea acestora în cartea funciară ca teren pentru drumuri. Totuși, în Regulament, va apărea posibilitatea ca, la cerere, orice proprietar care vrea să construiască să poată dona terenuri pentru lărgirea sau amenajarea de drumuri.

Tot mai mulți clujeni au cedat Primăriei suprafețe de teren pentru lărgirea viitoare a unor artere pe care aceștia doreau să construiască. Terenurile au fost donate primăriei și preluate prin Hotărâri de Consiliul Local, în baza Regulamentului local de urbanism, fără ca proprietarii să fie despăgubiți, ca o condiție pentru obținerea autorizațiilor de construire. Recent, însă, atât Tribunalul Cluj cât și Curtea de Apel au decis – într-un caz al unei familii care voia să contruiască locuințe pe strada Antonio Gaudi – că această practică nu este legală. Culoarul de lărgire a străzilor, o dată identificat și grefat ca servitute de utilitate publică, impune decizii de expropriere și despăgubiri pentru proprietari. Asta au spus intanțele clujene în cazul familiei care a refuzat să doneze gratuit tren pe Antonia Gaudi pentru ca Primăria să le elibereze autorizația de consturire pentru cele două locuințe unifamiliale și au dar administrația locală, în 2014, în judecată. Potrivit instanței, procedura de instituire a unei servituți de utilitate publică din Regulamentul Local de Urbanism încalcă în mod grav dreptul de proprietate garantat prin Constituția României. În plus, decizia obținută de familia de pe Antonia Gaudi impune Primăriei să revizuiască Regulamentul de Urbanism, după ce a anulat parțial două articole din acesta și anume cela care făceau referire la donarea cu titlu gratuit a terenurilor (25 și 27).

DETALII: S-a creat precedentul. Instanțele clujene spun că Primăria trebuie să plătească terenurile cedate de oameni pentru lărgirea străzilor

În ceea ce privește celelalte modificări privind procedura de urbanizarea, propunerea primăriei este următoarea:

sursa: Primaria Cluj

În cazul terenurilor agricole din intravilan, PUG-ul nu permitea urbanizarea lor tocmai pentru a le conserva în cazul în care orașul are nevoie de teren pentru extindere sau pentru obiective strategice. Proprietarii au făcut însă presiuni și așa Primăria, cu avizul arhitetcului-șef al județului, a decis să permită urbanizarea Unităților Teritoriale de Referință A (agricol) prin PUZ-uri. Compromisul a fost făcut cu mențiunea că oportunitatea se va decide de către Comisia de Urbanism pentru fiecare situație în parte.

 

Lacurile de la Pepiniera Becaș sursa: Tamas Lakatos, univ. Sapientia

Parcul Est există, doar Primăria îl ignoră. Un deputat și mai mulți experți și specialiști din comunitatea clujeană au făcut un tur al zonei din Gheorgheni pentru a demonstra potențialul acesteia și necesitatea de transformare a sa în parc public al orașului. Chiar dacă această intenție a fost configurată în Planul Urbanistic General al orașului, Primăria a abandonat orice demers de a face un plan de bătaie și a încerca să redea orașului un parc integrat public în estul orașului. Acum, de la Cluj, se încercă modificarea legislației exproprierilor în așa fel încât administrația să poată prelua mult mai ușor zone verzi și să le transforme în parcuri publice. Aceasta pentru a-l ajuta pe primarul Emil Boc să se ridice la nivelul personalităților Clujului – fie ca vorbim de Hațieganu, Borza, Vuia – care au lăsat o moștenire verde orașului.

În anii ’70, proiectul Parcului Este adică Parcul Tineretului, care prindea şi zona lacurilor din Gheorgheni, prevedea o suprafaţă de agrement de 140 de ha. De atunci, construcţiile s-au extins, mai ales în anii de boom imobiliar de după 2000 (când a apărut inclusiv un mall), iar din amplele planuri de zone verzi au rămas în realitatea nişte „mini-parcuri”. Momentan, noul Plan Urbanistic General, intrat în vigoare la final de 2014, prevede zone verzi pe o suprafaţă de câteva zeci de ha. 60, după cum a anunțat Boc în 2015. Numai că, deşi la nivel declarativ primăria și-a reiterat intenţia de a crea aici un parc, nu s-a prezentat nici strategia, nici planurile clare, nici fonduri care să asigure viitorul parc. O parte din viitorul parc Est e a primăriei (parcul Tulcea), o altă bucată a fost amenajată pe malul lacurilor Gherogheni de Iulius Mall, o parte de teren e în administrarea RADP (cu situație juridică încă nelămurită), iar o parte sunt proprietați private (rezervate în PUG ca verde cu proprietari care și-au anunțat intențiile de a ataca în instanță hotărârile prin care primăria le-a confiscat dreptul de a construi și chiar mulți dintre ei au și pornit procese).

Reprezentanții societății civile clujene și-au exprimat public susținerea ideea de realizare a unuimare Parc Est” printr-o petiția lansată în acest scop deja de doi ani care a strâns câteva mii de semnături care au fost puse pe masa Primăriei. Municipalitatea s-a făcut prin 2015 că vrea să facă acest Parc Est și să cumpere terenuri de la oameni. Chiar a anunțat că are bani în buget prinși pentru respectivul demers. De atunci, însă, n-a mai întreprins nimic în respectiva direcție și s-a prevalat de faptul că oamenii care aveau interdicție de construire instituită prin PUG în respectiva zonă au pornit procese în instanță. 

VEZI ȘI: Cum se face la primărie parcul „gras” pe care și l-a asumat Clujul, pe hârtie, pe axa est

(februarie 2015) E posibil noul Parc Est? Încep negocierile între administrație și proprietarii din zona pepinierei Becaș, cu terenuri “înverzite” în noul PUG

Boc trădat de propriii consilieri: au votat pentru modificarea PUG-ului și i-au compromis toate promisiunileDA! pentru Parcul Est. Pasul 2: cum ?

La doi ani distanță de petiție, societarea civilă nu se lasă. De această dată, sub umbrela unei propuneri de schimbare a legislației, s-a organzat un tur gidat prin ceea ce se dorește a fi cel mai mare parc al Clujului dar și o dezbatere pentru modificarea legislației în așa fel încât să se poată expropria ușor spațiile verzi.

Despre potențialul zonei, imaginile vorbesc de la sine:

sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
Lacurile de la Pepiniera Becaș sursa: Tamas Lakatos, univ. Sapientia

Cine și ce intenționează

Initiva de schimbare a legislației care ar ajuta și crearea Parcului Est pentru Cluj aparține USR. Formațiunea politică pregătește o propunere de modificare a  Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată prin amendamente pentru includerea spațiilor verzi coroborate cu amendamente la alte legi pentru a include patrimoniul urban. Aceasta în contextul în care calitatea vieții în orașele României are de suferit în lipsa unor spații verzi publice pe măsură și multe localități din România nu îndeplinesc cerințele europene în domeniu de asigurare a spațiului verde în intravilan de minimum 26 mp/locuitor. Prin aceeași inițiativă se dorește introducerea în legea monumentelor istorice a posibilității ca Statul, în vederea scoaterii din pericol a bunurilor patrimoniului cultural naţional, să se poată substitui proprietarului pentru efectuarea anumitor lucrări. La nivelul anului 2013, România avea cel puțin 593 monumente în stare de precolaps și colaps, în condițiile în care la nivel central nu era cunoscută starea a 68,95% dintre monumente. De asemenea, aceeași formațiune politică intenționează amendarea Legii 255/2010 în sensul unei mai corecte alinieri a acesteia la prevederea art. 44 alin. (3) din Constituţie, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”. În prezent persoanele expropriate, în situația în care contestă suma propusă, nu o primesc, dar își pierd proprietatea, așa că propunerea este  ca respectiva sumă să fie acordată proprietarului, urmând ca după sentință cele două părți să își regleze conturile. Un alt amendament se va face la Legea 255/2010 vine în sensul precizării clare a necesității fundamentării exproprierii pe o documentație de urbanism nu doar o documentaţiei tehnico-economică.

Cum va fi ajutat Parcul Est de la Cluj 

Ca să inițieze schimbările legislative, USR a făcut dezbateri la Cluj și București și va continua discuțiile și în perioada următoare. În ceea ce privește Parcul Est propus pentru Cluj, deputatul USR Adrian Dohotaru, cel care a inițiat demersurile de creare a acestui parc (încă de pe vremea în care era doar activist) spune că există intenția de a se încerca orientarea sa pe modelul Parcului Natural Văcărești din București. “După turul și dezbaterile de la finalul săptămânii organizate în zona viitorului Parc Este din Gheorgheni pot spune că am stabilit un grup de lucru format din experți care pe o porțiune din parcul propus fac demersuri pentru a realiza un dosar de parc natural. Parcul natural ar fi inclus în parcul mai mare care include cei doi plămâni verzi ai săi, mai cunoscuți publicului larg, adică Baza Sportivă Gheorgheni si Parcul Iulius. Am stabilit ca grupul sa facă și niște cereri punctuale, a nu se mai arunca moloz ilegal în zonă, a se realiza prin pepinieră cea mai lungă pista de biciclete a orașului, a-l întreba pe primar ce a făcut cu cele 2 milioane de lei pe care le-a promis pentru despăgubirea proprietarilor. Personalitățile care au marcat Clujul au rămas pentru spațiile publice de anvergură lăsate orașului, fie ca vorbim de Hațieganu, Borza, Vuia. Emil Boc poate sa arate dacă e la înălțimea lor sau nu. Dacă nu, va lăsa loc unui nou actor colectiv rezultat în urma protestelor din ultimii ani. E vorba de societatea civilă care poate să contribuie major la amenajarea parcului prin presiuni și expertiză”, a subliniat Dohotaru.

DETALII DESPRE CUM SE POATE REPLICA LA CLUJ PARCUL VĂCĂREȘTI DIN CAPITALĂ:

Parcul Est există și este superb

Arhitecți și specialiști din Cluj care au participat la tur și la discuții spun că zona are un potențial nemaipomenit și că este păcat ca aceasta să nu fie integrată în oraș și dată clujenilor. “Zona Parcului Este este superbă, variată. Sunt stufărișuri, lacuri, zone cu vegetație înaltă. E o zonă de circa 66 hectare care încă nu este valorificată așa cum ar merita. Din păcare, clujenii încă nu se pot bucura de ea, în parte pentru că deși e aproape de zone dense de blocuri este destul de greu accesibilă, pentru că oamenii nu știu că există. Aceasta este prima concluzie după vizita pe teren. A doua concluzie care e general valabilă pentru problema lipsei de spații verzi, este că legea nu definește explicit spațiile verzi, parcurile etc ca fiind de utilitate publică, ceea ce face dificile exproprierile. Aici e nevoie de niște schimbări. Nu doar drumurile sunt utilitate publică, ci toate spațiile publice (parcuri, scuaruri, terenuri de sport), care contribuie la calitatea vieții locuitorilor”, a subliniat arhitectul Mihai Racu, membru și în Comisia de urbanism a Primăriei.

VEZI ȘI CARE ESTE URMĂTORUL PAS CARE TREBUIE FĂCUT DE CLUJ: 

Studiile trebuie să înceapă ACUM

sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficiala)

Administrația locală a atribuit, la aproape un an de la derularea licitației, contractul pentru consolidarea drumului care ar trebui să lege orașul de Dealul Lomb unde Primăria are în execuție două centre de afaceri. Lucrările, estimate inițial la peste 25,9 milioane lei au fost adjudecare societății clujene Diferit, după ce aceasta a reușit, în urma contestațiilor, să întoarcă rezultatul licitației atribuite de municipalitate la începutul anului către Luca Prest.

Un număr de 13 companii au depus oferte pentru a câștiga una dintre cele mai “grase” lucrări din bani publici puse la bătaie în 2016 de primăria clujeană: consolidare viitorului drum spre centrele de afaceri de pe dealul Lomb, surpat în 2015, imediat după demararea lucrărilor de execuție. În cursa pentru acest contract de 5,7 milioane de euro au intrat firme “certate cu legea” sau implicate în marile dosare de corupție, dar și alte companii obișnuite ale contractelor pe bani publici sau ale celor pe filiera fostului PDL, unele chiar implicate în scandaluri ajunse virale în mediul on-line după ce au făcut lucrări “rușinoase” (cum ar fi băncile îngrădite cu gard în Timișoara), plus marii jucători de pe piața construcțiilor din Cluj, care au deja la activ contracte cu municipalitatea clujeană.

Licitația a avut loc în august 2016. Primăria a adjudecat lucrările abia în ianuarie 2017 către compania Luca Prest, deținută de Florin Timofte, cea care a inițiat proiectul de transformare a casei Bogdanffy din Cluj-Napoca de pe strada Avram Iancu în pensiune turistică iar ulterior i-a vândut-o pictorului Adrian Ghenie pentru a o transforma în Centrul de Artă Contemporană. Numărul ofertelor admisibile a fost de 7.

Diferit și Kasdum GF Timișoara (societatea care a lucrat pentru Primăria Timișoara și a îngrădit bănci cu gard – Detalii AICI) au contestat decizia comisiei de licitație a Primăriei. Diferit a reușit să întoarcă și rezultatul și să obțină o decizie de la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor la jumătatea lunii martie pentru anularea rezultatului procedurii și reevaluarea ofertelor. Așa a ajuns să întoarcă și licitația în favoarea sa și să câștige contractul. Primăria i l-a atribuit în 15 iunie pentru mai puțin de jumătate din valoarea estimată, adică peste 12,8 milioane lei (cu mențiunea că circa 25% din acesta a fost contractat de Keller Geotehnica care va executa coloane forate și radiere din beton armat).

Societatea Diferit este un client al banului public, deţinând contracte importante cu Primăria clujeană de zeci de milioane de lei, dar și cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj. În tandem cu Kiat Group s-a ocupat pe patru ani și 600 de milioane de lei de contractul de modernizare și întreținere a străzilor din Cluj-Napoca. Compania e deţinută de Nicolae Petri, un fost inginer în cadrul Regiei Autonome a Domeniului Publice deţinută de administraţia locală clujeană. Diferit a efectuat lucrări și pe cea mai scumpă centură de ocolire a Clujului (afectată de alunecări de teren), centura Vâlcele-Apahida, poreclită de presă “centura de Diamant).

Lucrările pe care Diferit le va executa în Lomb sunt cele care vor permite realizarea drumului de 1,6 kilometri și patru benzi care va lega de Cluj-Napoca centrele de afaceri pornite de Primăriei cu bani europeni în Lomb. Intrat în 2015 în șantier, drumul s-a surpat iar firma contractată de municipalitate pentru a se ocupa de lucrări, Kiat Group, a fost nevoită să sisteze lucrările. De atunci au mai apărut și alte alunecări de teren în Lomb. Pe unele Primăria le-a scos la licitație (consolifări în zona centrului TEAM), iar pe altele le-a expertizat și urmează să le liciteze.

Alunecările de teren țin în loc și darea în exploatare a celor două centre de afaceri – Centrul pentru Industrii Crative și Centrul TEAM, dar și realizarea drumului. Deja pentru centrul TEAM Primăria a plătit în 2016 circa 700.000 de lei către TCI Constructor General pentru lucrări de conservare. Anul acesta, municipalitatea a mai scos la licitație lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate și la Centrul pentru Industrii Creative. Contractul a fost câștigat tot de TCI Constructor General pentru 1.290.000 lei.

VEZI ȘI:

“HIMERA din dealul Lomb”. Arhitect: cum poate primăria ieși din propria minciună și relansa proiectul de pe deal

2016 s-a încheiat pentru Lomb cu:

  • două centre de afaceri (susținute jumătate cu bani europeni ) pornite de cinci ani, neterminate și cu termene de finalizare în 2017 (februarie și aprilie); chiar dacă se vor termina, ele nu pot primi chiriași decât din 2018 încolo, când se estimează că se va termina drumul de acces și se vor consolida zonele cu alunecări de teren de pe șantier
  • un contract de peste 770.000 lei cu TCI Contractor General pentru lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate la unul dintre cele două centre de afaceri (Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere -TEAM)
  • două licitații de 8 milioane de euro în derulare pentru consolidarea versantului din zona centrului TEAM dar a porțiunii cu alunecări de teren de pe viitorul drum de 1,6 kilometri și 4 benzi spre Dealul Lomb – neadjudecate, cu termene de lucrări (de la data semnării contractului) de mai bine de 8 luni;
  • un drum licitat și adjudecat către KIAT Group la 4 milioane de euro, intrat în șantier și sistat la 7% din pricina alunecărilor de teren produse la final de 2015
  • o societate, Cluj Innovation Park, înființată de primărie degeaba în 2014, ca să administreze niște afaceri care încă nu sunt operaționale și nici nu vor fi și ținută cu bani grei de la bugetul primăriei; firmă unde au fost angajați nu mai puțin de 4 directori (director general Alexandru Coroian, director comercia Mircea Miheștean, director tehnic Istvan Gaspar și director comercial Lenuța Lazarciuc) și alți câțiva angajați, inclusiv un purtător de cuvânt, firmă despre care Consiliul de Administrația a spus, după primul semestru al lui 2016 că, legal, ar trebui desiființată, însă care s-a reorientat către zona de accesare de fonduri europene; în plus, o măsură care s-a luat abia la final de 2016 a fost accea că s-au suspendat doi directori și alți doi au rămas cu venituri diminuate, însă tot pe bani frumoși de la primărie
  • societatea ținută în viață cu bani grei de primărie, Cluj Innovation Park, a câștigat în parteneriat cu Clusterul TREC – Transylvania Energy Cluster un proiect pentru un parc de cercetare în domeniul energiilor regenerabile de 3 milioane de euro din care circa 1 milioan de euro sunt nerambursabili, sumă pe care la finalul anului trecut primăria și-a asumat-o ca susținerea pentru acest proiect; proiectul parcului fotovoltaic și eolian va fi dezvoltat în maxim 8 ani de zile pe 2,7 hectare de pe Dealul Lomb, fiind gândit să asigure alimentarea cu energie electrică a centrelor de afaceri din Lomb, dar și să asigure iluminatul public pe drumul de acces; proiect cu adevărat e gândit ca să producă sisteme și aplicații de gestionare a acestui tip de dezvoltări energetice verzi pe care să le valorifice, ulterior firmele din cluster, pe piață, afacere din care primăria are 40%;
  • primarul a avansat că va pune la bătaie teren în Lomb și pentru proiectul Clusterului Cluj Innovation City – un oraș al inovării, inițiativă lăudată în 2015 și de Comisia Europeană, însă un proiect în fașă pentru care nu există fondurile necesare nici susținerea de la mediul universitar și privat, majoritatea universităților și firmelor de IT derulând investiții de infrastructură proprii, în oraș și nicecum fiind interesate să le pună pe Dealul Lomb; Despre acest proiect nu s-a mai spus niciun cuvând în 2016
  • viitorul parc științific Tetapolis care urma și el să se facă în Lomb s-a fixat oficial pe un teren din Cluj-Napoca, în cadrul parcului Tetarom I, de pe Tăietura Turcului
  • atribuiri de parcele (într-o zonă neutilată) pentru case în Lomb revoluționarilor care au fost primeniți de administrația funar cu terenuri “imaginare” dar care și-au căștigat dreptul la terenurile primite în trecut prin sentințe definitive

 

 

by -
0 211
sursa: Primaria Cluj

Ștrandul Sun deținut de primărie prin regia Consiliul Local în cartierul Grigorescu s-a deschis începând cu acest final de săptămână. Obiectivul va fi deschis de luni până duminică între orele 9.00 și 20.00.

După ce bazinul mare a ștrandului a fost acoperit cu un balon presostatic și transformat în bazin olimpic acoperit, la Sun mai sunt disponibile doar două bazine, unul cu o adâncime de 1,50, iar cel de al doilea de 0,60 m. Noutatea o constă toboganul acvatic pe două nivele, singurul de acest fel din Cluj Napoca, dar și o trambulină pentru salturi, destinată copiilor.

Ștrandul este dotat și cu mobilier pentru jocuri de copii, unde a fost montat pavaj special.

Biletul de intrare costa 15 lei pe zi pentru adulți și copii peste 12 ani și 6 lei pentru copii. Accesul copiilor sub 3 ani este gratuit. Sunt disponibile, potrivit Primăriei, și pachete de abonamente: cu 10 intrări pentru 2 adulți și un copil – 300 lei; abonament individual pentru copii de peste 10 ani – 150 lei; abonament individual pentru copii, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități – 100 lei. În limita disponibilă, în prețul de intrare este inclus și un sezlong.

Primăria intenționa să transforme ștrandul Sun în aqua park însă proiect a intrat din nou în blocaj. Detalii: Primăria a ratat din nou proiectul aqua parkului. Terenul de la ștrandul Sun e revendicat

Noul arhitect șef, Daniel Pop și vechiul arhitect șef Ligia Subțirică

Agenția Națională a Funcționarilor Publici a relansat concursul pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a postului de arhitect-șef în cadrul Primăriei Cluj. Aceasta după ce Claudius-Daniel Pop, angajat la urbanism și fiul unui funcționar cu state vechi în Primăria Cluj, numit anul acesta arhitect-șef interimar de către primarul Emil Boc, a candidat singur pe post și a pictat concursul oranizat în luna mai la București pentru conduce Direcía de Urbanism a municipalității clujene.

Noul concurs pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacante de arhitect şef al municipiului Cluj va avea loc în luna iulie, mai precis în 25 iulie proba scrisă, urmând ca data pentru interviu să fie fixată ulterior.  Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei publice sunt: studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul arhitectură sau in domeniul urbanism cu studii de masterat sau postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, studii de masterat sau postuniversitare absolvite în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, în condiţiile legii; vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice – minimum 3 ani. Dosarele de candidatură trebuie depuse în termen de 20 de zile de la publicarea anunțului de concurs, adică din 22 iunie.

Primarul Emil Boc l-a numit anul acesta pe Daniel-Claudius Pop, un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” angajat ca inspector principal la Serviciul de Autorizări din cadrul Direcției de Urbanism a Primăriei, în funcția arhitect-șef.  Daniel Pop este și fiul unui angajat cu state vechi de la Direcția Tehnică a Primăriei, Titus Pop, acest activând la Serviciul de Investiții, ca referent de specialitate.

Numirea arhitectului-șef s-a făcut în contextul în care legea urbanismului modificată impunea Primăriei să lanseze acest concurs în maxim 6 luni, dacă nu are arhitect-șef angajat prin concurs, iar până la adjudecare îi dădea posibilitatea ca să pună la “butoanele”  urbanismului un funcționat public cu studii de arhitectură sau urbanism.

Concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef la Primăria Cluj a fost organizat la începutul lunii mai la București, în cadrul Agenției Naționale pentru Funcționari Publici.

Investit cu încredere de primarul Emil Boc, Claudius-Daniel Pop s-a înscris la concurs, fiind singurul candidat. Cu toate acestea a reușit să obțină la proba scrisă doar 54,4 puncte din 100 și a fost respins. Așa că proba de interviu nici măcar nu s-a mai ținut.

Oficialii primăriei au menționat că în ciuda situației i se va mai da o șansă. Pop n-a fost revocat din funcția interimară și mai poate participa la următorul concurs, declara viceprimarul Dan Tarcea.

Mai trebuie spus că ordonanța de urgență nr. 100/2016 (care a modificat  Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, dar și cea care a adus modificările noi privind arhitecții-șefi) a fost abrogată. Aceasta a fost în vigoare  de la 27 decembrie 2016 până la 04 mai 2017.

Așa, primăria este salvată și poate să-l păstreze pe Claudiul-Daniel Pop ca arhitect-șef chiar dacă este de nota 5. Oricum, legea privind funcționarii publici dă dreptul prelungirii mandatului acestuia de interimar în fruntea Direcției de Urbanism a Primăriei Cluj, ca arhitect-șef. Acesta poate sta și 9 luni ca arhitect-șef fără concurs.

Primăria a avut circa 7 ani arhitect-șef fără concurs

Primarul Emil Boc a tot promis că vor angaja un arhitect-șef cu acte în regulă de la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie. Iancu a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs. De atunci, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU). După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009 când, la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, arhitecta Ligia Subțirică care activa la fel ca Iancu în CTATU, în calitate de consultant, a acceptat să preia postul de arhitect-șef la Cluj-Napoca. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, prin participarea la un eventual concurs, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie. Până în 2017, Subțirică a fost arhitect-șef fără concurs. Din 2017 lucrează tot la Direcția de Urbanism și are titulatura de arhitect-expert. E în același timp și pensionară. În cei opt ani la Primăriei, Subțirică a apărut angajată fie pe cabinetul primarului, dar chiar și la Poliția Locală.

sursa foto: Mercedes

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a decis în 21 iunie să anuleze licitația Companiei de Transport Public din Cluj pentru cumpărarea a 50 de autobuze noi Euro 6 atribuită către Mercedea Benz România. Aceasta după ce două firme, una din Turcia și alta din Polonia au contestat modul în care CTP a gestionat licitația și implicit refuzul acesteia de a prelungi perioada de depunere a ofertelor.

Compania de Transport a Primăriei Cluj a scos la licitație în luma martie un acord cadru pe 2 ani pentru cumpărarea a 50 de autobuze noi nearticulate, Acesta a fost evaluat la peste 49, 5 milioane de lei, cu mențiunea că toate contractele subsecvente vor fi atribuite trimestrial, valoarea celui mai mare contract subsecvent fiind de peste 24,7 milioane lei, echivalent a 25 de bucăți de autobuze. Costurile includeau și instruirea personalului.

Criterii de adjudecare vizau cel mai bun raport calitate preț.

sursa: SEAP

 

CTP Cluj-Napoca a adjudecat contractul de 11 milioane de euro pentru furnizarea celor50 de autobuze noi către Mercedes Benz România la finalul lunii mai în cadrul respectivei proceduri la care a primit trei oferte.

În afară de oferta câștigătoare au mai depus oferte Solaris din Polonia și BMC din Turcia, însă ofertele ambilor producători au fost descalificate. Au depus contestații KARSAN OTOMOTIV SANAYII VE TICARET AŞ din Turcia și Solaris Bus Polonia care au reclamat faptul că CTP a refuzat să prelungească termenul de depunere a ofertelor la licitație, mai ales că în urma unor alte contestații s-au remediat deficiențe din documentația de licitație, pe parcursul procedurii.

Printr-odecizie din 21 iunie, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a adminis cele două plângeri și a dispus anularea licitației. “Admite contestațiile formulate de KARSAN OTOMOTIV SANAYII VE TICARET AŞ și SOLARIS BUS & COACH SA în contradictoriu cu COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC CLUJ-NAPOCA SA. Anulează procedura de achiziție sectorială. Admite cererea de intervenție accesorie în sprijinul KARSAN OTOMOTIV SANAYII VE TICARET AŞ depusă de SOLARIS BUS & COACH SA. Respinge cererea de intervenție accesorie în sprijinul autorității contractante depusă de MERCEDES-BENZ ROMANIA SRL în ceea ce privește contestațiile depuse de KARSAN OTOMOTIV SANAYII VE TICARET AŞ și SOLARIS BUS & COACH SA. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în decizia CNSC.

Urmează ca CTP și Primăria să decidă dacă vor respecta decizia CNSC și vor relua licitația. Cel mai probabil această decizie se va lua după ce motivarea deciziei va ajunge la autoritățile locale clujene.

Autobuzele noi urmau să vină la Cluj până la sfîrșitul acestui an, iar restul până la finalul lunii ianuarie 2018. În noile condiții, orașul va putea avea autobuze noi nepoluante, cu noroc, din a doua jumătate a lui 2018. În prezent, parcul auto al CTP Cluj are 243 de autobuze, 98 de troleibuze, 29 de tramvaie şi 10 microbuze.

Autobuze Mercedes (Citaro) mai are și Regia de transport din Capitală însă cele care circulă în București sunt Euro 3. În plus, din cele 1000 de bucăți cumpărate de zece ani, jumătate nu sunt dodate cu instalații de aer condiționat ceea ce a generat critici de la călători și luări de poziție inclusiv din parte USR și a lui Nicușor Dan. În ultima perioada, o parte s-au mai dotat cu astfel de instalații, însă problemele rămân, dotarea autobuzelor din București cu sisteme de climatizare pesupunând câteva milioane bune de euro. RATB a testat în 2015 un autobuz Mercedes Citaro Euro 6 care a circulat prin Capitală.

 

by -
0 229

Pasajele pietonale de la Gara din Cluj aflate în curtea primăriei vor fi dotate cu instalații care să ușureze accesul persoanelor în vârstă, a celor cu dizabilități. Administrația locală a decis să pună scări rulante la toate cele 6 intrări ale pasajelor. De asemenea, vor fi montate şi trei lifturi destinate persoanelor cu dizabilități.

Lifturile vor fi amplasate în fața clădirii gării apoi la intrarea de pe strada Horea şi la intrarea din Piaţa Gării.

Investiţia de 4,3 milioane de lei va fi suportată de la bugetul local și va dura 8 luni de la momentul începerii lucrării. Aceasta a fost legitimată în 22 iunie de către Consiliul Local, la aproape un an distanță de când oficialii Primăriei au promis, după modernizarea Pieței Gării și unificarea pasajelor pietonale, că vor avea în vedere dotărea respectivelor pasaje cu scări rulante.

După această etapă urmează licitații de achiziție și montare a respectivelor instalații. Cel puțin în 2018 reprezentanții Primăriei sunt optimiști că zona Gării va arăta mult mai mult comparabilă cu ceea ce există în afară.

Primăria a fost criticată, imediat după ce a terminat lucrările de la gară (în vara lui 2016), că a desfințat treceri de pietoni din zonă în favoarea pasajelor pe care le-a amenajat fără scări rulante menite să ușureze accesul vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități sau pur și simplu a oamenilor cu bagaje.

Detalii:

Primele critici ale proiectului de la gară. Primăria: în etapa 2 facem și scări rulante

Pe când scări rulante în pasajele de la gară?

Au cheltuit jumătate de milion ca să modernizeze pasajul gării, dar mirosul de urină nu dispare

 

 

by -
0 165

Peste 20 de milioane de lei au fost alocați de Primăria Cluj pentru finațarea unor proiecte ale spitalelor și cultelor clujene, dar și pentru lucrările pe care municipalitatea le are în plan pentru reparații la școli, creșe dar și pentru a pune asfat prospăt pe mai multe artere din oraș.

Spitalale clujene au primit circa 5 milioane de lei pentru achiziții de aparatură, lucrări de modernizare sau chiar cheltuieli de funcționare. Fondurile s-au alocat în baza unui regulament nou de finanțare, mult mai relaxat, prin care spitalele care nu sunt în subordinea primăriei să poată fi ajutate și cu bani de la bugetul local. Au primit bani: Spitalul Clinic de Boli Infecțioase (modernizare cabinete bază de tratament), Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj (achiziție sistem chirurgie laparoscopică pediatrică), Spitalul Clinic de Recuperare (achizitionare aparat medical tip ,,DIAPULSE” – generator de câmp electromagnetic cu pulsații de înaltă frecvență), Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuță (continuare lucrări de reabilitare, modernizare și extindere Corp Farmacie), Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” (lucrări de montare și achiziții de instalații de ridicat – ascensor persoane), Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” (reparație lifturi),  Spitalul Clinic Judetean de Urgență Cluj-SMURD (combustibil, piese auto, reparaţii şi intretinere pentru autospecialele SMURD Cluj şi aparatura din dotarea acestora),  Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” bloc operator Secţia Ortopedie – dotare cu aparatură medicală), Spitalul Clinic Căi Ferate (achizitie ecograf de înaltă performanță), Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (cheltuieli de administrare şi funcţionare) dar și Spitalul Clinic Judetean de Urgență.

Tot la ședința Consiliul Local din 22 iunie s-a aprobat alocarea sumei de peste 3,2 milioane lei de la bugetul local în anul 2017 pentru cultele religioase. Proiectele selectate spre a fi finanţate vizează domenii de interes comunitar, cum ar fi: reabilitarea lăcaşurilor unităţilor de cult, a clădirilor adiacente acestora, construirea de lăcaşe noi de cult, conservarea şi întreţinerea bunurilor de patrimoniu, construirea şi repararea sediilor administrative şi repararea centrelor sociale ale unităţilor de cult.

De asemenea, consilierii au girat și pentru rectificarea bugetului general al municipiului și anume pentru direcționarea sumei de peste 15,2 milioane lei  pentru reparaţii creşe, reparaţii unităţi de învăţământ şi reparaţii străzi. Finanţarea complementară şi a altor drepturi privind asistenţa socială a fost suplimentată cu 525.000 lei.

by -
0 241
sursa: Primaria Cluj

Sistemul pentru colectarea plutitorilor pus în funcțiune pe râul Someș din Cluj și despre care Primăria spune că este unic în țară are rezultate vizibile. Cantități impresionante de PET-uri și gunoaie s-au strâns în respectivul stăvilar montat la intrarea râului în cartierul clujean Grigorescu.

sursa: Primaria Cluj
sursa: Primaria Cluj

Cei de la Apele Române au cumpărat și ei un utilaj – amfibia – pe care l-au folosit la curățarea Someșului de macrofite (plante acvatice) care favorizează menținerea gunoiului la suprafața albiei. Cu acest utilaj s-au îndepărtat tone de astfel de plante.

DETALII: 35 de tone de vegetație acvatică scoase din Someș în Cluj-Napoca în doar câteva sute de metri

Lucrările de execuție a sistemului de colectare plutitori (proiectat la final de 2016) au fost achiziționate de administrația locală în luna februarie de la Energo Line pentru 215.376 lei. Șantierul a început în luna martie și s-a încheiat la începutul verii. Instalația a fost testată și îmbunătățită și a fost pusă în funcțiune luna aceasta, în iunie. Primăria a spus că un astfel de sistem ca cel de la Cluj este unic în România.

Stăvilarul este eco-friendly a presupus lucrări complexe, cu fundații de beton, stâlpi pe ambele maluri ale râului, un cămin de colectare din beton armat, o clădire anexă – depozit de 27 mp cu sistem de supraveghere video, sau panourile fotovoltaice care vor susține alimentarea cu energie electrică. De asemenea, ansamblul este deservit și de o platformă betonată de 20 mp unde vor avea acces mașinile de salubritate pentru a colectare deșeurile strânse de pe râu cu ajutorul noului sistem.

Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special cele din Florești, s-au resimțit în oraș și Someșul s-a umplut la propriu de gunoi.

Comuna Florești și-a asumat, de asemenea, să facă două astfel de stăvilare în localitate. Deocamdată despre aceste investiții, primăria din Florești nu a anunțat nimic. Floreștenii postează în continuare fotografii pe rețeaua de socializare Facebook cu munți de gunoaie depozitate în zona albiei Someșului în comuna de lângă Cluj.

 

sursa foto: Viorel Nistor Facebook

Recent, aministrația locală a anunțat că a identificat o platformă de 3500 de metri pătrați ocupată cu peste 100 de garaje a fost identificată în cartierul Gheorgheni ca liberă de sarcini de administrația locală și urmează să fie supusă reconversiei. Adică garajele vor fi demolate și în locul lor va fi edificat un parking modular.

Acesta este un model pe care Primăria Cluj vrea să îl aplice și în alte zone din oraș și prin care își propune să dea tonul demolării garajelor de cartier.

La ședința Consiliului Local din 22 iunie, Consilierii Locali au girat pentru alocarea a 200.000 de lei pentru inițierea demersurilor – studii urbanistice și de fezabilitate – pentru proiectul parcării modulare de pe strada Liviu Rebreanu care ar urma să înlocuiască garajele din cartierul Gheorgheni. Urmează lansarea achizițiilor respectivelor servicii, după care se vor face licitația de proiectare-execuție.

Primăria a anunțat că intenționează să demoleje garajele din oraș însă că o a face treptat, pe măsură ce va identifica insule mai mari ocupate de acestea care să se preteze pentru proiecte de parcări supraterane sau parkinguri pe structură ușoară cum au propus în mandatul trecut consilierii PSD. Câteva sute de garaje au fost deja demolate și înlocuite cu parkinguri supraterane. Alte sute urmează să fie puse la pământ, pe măsură ce vor începe proiectele de parcări deja anunțate de municipalitate. Mai nou, riveranii au cerut parkinguri subterane cu locuride joacă la suprafață în loc de clasicele “blocuri pentru mașini” edificate deja în cartierele Mănăștur, Mărăști sau Gheorgheni.

 

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Societatea civilă clujenaă face de ani buni presing la adresa Primăriei să pună la pământ garajele de cartier și să civilizeze orașului, invocând faptul că multe dintre garaje sunt folosite ca depozite pentru murături sau diverse materiale, nicidecum pentru parcarea mașinilor.

CITEȘTE ȘI:

Marea demolare. S-a găsit prima “insulă” cu garaje căreia Primăria i-a pus gând rău pentru a civiliza Clujul