Tags Posts tagged with "stefan gadola"

stefan gadola

Subiect inedit la cea de-a 67-a ediție a proiectului cultural-comunitar Berăria Culturală, ce se desfășoară în fiecare miercuri în sala Euphoria a Fabricii de Bere Ursus. „Câtă fericire poți cumpăra?” – este întrebarea la care s-a înhămat să răspundă un potent om de afaceri născut și crescut în Cluj: Ștefan Gadola.

“Un subiect foarte original și deosebit de interesant! În mod sigur nu vom lămuri acest subiect într-o seară, dar eu imi propun, totuși, să vă conving să vindeți ceva din propria fericire altora. Vă garantez că veți fi mult mai fericiți și mult mai bogați sufletește. Haideți deci, să discutăm cât și cum să vă vindeți fericirea! Că de cumpărat e al naibii de greu, și vă spun că de cele mai multe ori nici nu știți ce să faceți cu fericirea cumpărată” – a scris Ștefan Gadola pe pagina personală de Facebook.

La rândul său, principalul producător al evenimentului, Ion Novăcescu, a subliniat că se aștepta ca acestă ediție a proiectului Berăria Culturală să stârnească un mare interes în piață, dar se dovedește că reacțiile din partea publicului interesat sunt chiar peste ceea ce se aștepta.  “Cât ești dispus să dai pentru a avea fericirea?
De unde o poți lua? Hai să căutăm răspunsul și să aflăm, poate, calea, împreună cu un om înțelept, pe numele său Stefan Gadola”, a scris și Novăcescu e pagina sa de Facebook.

Evenimentul este programat miercuri, 13 septembrie, de la ora 19,  în sala Euphoria a Fabricii de Bere Ursus.
Producția aparține Fabricii de Lideri, fiind oferită de NTT DATA Tower România. Proiectul cultural-comunitar Berăria Culturală este realizat de Fundația Armonia în parteneriat cu Ursus Breweries și se află la cel de-al cincilea an de activitate.

Ștefan Gadola este unul dintre cei trei fondatori ai companiei clujene EnergoBit.

 

O infuzie importantă de capital (40 de milioane de lei), iar oamenii de afaceri clujeni Ștefan Gadola, Peter Pal și Ioan Socea revin, oficial, în fruntea EnergoBit, una dintre cele mai importante companii din țară care furnizează servicii și echipamente pentru rețelele electrice de joasă, medie și înaltă tensiune în sectorul energetic. Injecția de capital ar urma să reimpulsioneze creșeterea companiei prin asigurarea de capital de lucru, dar și prin extinderea capacităților actuale de producție și a dezvoltării de noi produse și servicii – au anunțat acționarii printr-un comunicat de presă.

“Această infuzie de capital este făcută de cei trei fondatori Ștefan Gadola, Pál Péter și Ioan Socea, care vor lucra mai strâns cu echipa de management condusă de doamna Carmen Neagu cu privire la noile inițiative de creștere a companiei, și împreună cu Innova Capital și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) vor coordona dezvoltarea viitoare a companiei” – se arată în comunicatul transmis de reprezentanții Energobit.

Au vândut, acum au luat înapoi

Compania clujeană EnergoBit a fost fondată și crescută, încă din 1990,  de cei trei clujeni, ingineri de profesie, Ștefan Gadola, Ioan Socea și Peter Pal. În 2012, compania înregistra o cifră de afaceri de 160 de milioane de euro și număra peste 900 de angajați. Cei trei asociați au decis să vândă pachetul majoritar fondului polenez de investiții Innova Capital. Un alt procent din acționariat a fost preluat de BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare). Ștefan Gadola, Ioan Socea și Peter Pal au rămas la rândul lor în afacere, păstrând un procent de 20% din pachetul de acțiuni.  EnergoBit a continuat să se dezvolte, devenind un lider important nu doar în piața din România. Pentru că în prezent se cerea o nouă infuzie de capital, și pentru că acționarii majoritari nu s-au arătat dornici să o suporte, Ștefan Gadola, Ioans Socea și Peter Pal și-au asumat propunerea de a relua pachetul majoritar de acțiuni, investind în companie cei 40 de milioane de lei, care vor asigura o extindere a capacității actuale de producție.

Foto sus (sursa -Ziarul Financiar): Peter Pal, Ioan Socea, Ștefan Gadola

by -
3 2461

Pentru că echipa jurnaliștilor de la Actualdecluj.ro a devenit ținta unor atacuri nejustificate și mârșave, ce vin din partea unui individ care s-a autoproclamat rege peste presa clujeană, și care de ceva timp se chinuie să-și găsească un rost prin politică, se impune să facem următoarele precizări, mai cu seamă și pentru faptul că în pleiada de mincinuni lansate la adresa noastră, a fost introdus numele unui respectabil om de afaceri din Cluj. Personal, l-am întâlnit pe Ștefan Gadola de două sau de trei ori, în toată activitatea mea de jurnalist. Presupunerea că acest om (despre care comunitatea de business are numai cuvinte de laudă), mi-ar fi comandat mie să scriu sau să nu scriu despre ceva/cineva e absolut halucinantă, dar totodată și comică. Oamenii care mă cunosc pe mine, pe noi cei de la Actualdecluj.ro, știu foarte bine în ce condiții am părăsit  ziarul la care am lucrat până în 2014. Anchetele declanșate de DNA, în privința modului în care s-au dat șpăgi pentru lucrările ce au vizat construcția noii piste de la Aeroport, au avut la bază materialele pe care eu le-am scris în acea perioadă, în ciuda presiunilor exercitate ba de unii, ba de alții. Iar acest lucru este un fapt ce poate fi ușor probat. Am sfidat atunci regulile patronilor fără să-mi pese prea mult de riscul pierderii locului de muncă. Și da, acela a fost momentul dificil în care ne-am văzut obligați să ne rupem de un ziar brand, la construcția căruia contribuisem din plin, timp de nouă ani. Împreună cu colegii mei, jurnaliștii Luminița Silea, Kristina Reștea, Cătălin Suciu și Mihai Prodan am pus atunci bazele noului proiect media Actualdecluj.ro. Și împreună am jurat că vom scrie liber. Că vom face presă în adevăratul sens al cuvântului, că vom avea opinii pe care nu ne vom sfii să le publicăm.

Vom face acest lucru în continuare, indiferent de riscuri, de metodele șantajiste prin care se încearcă să ni se pună pumnul în gură. Nu ne vom opri, Liviu Alexa Doru Alin! Atacul josnic la adresa omului de afaceri Ștefan Gadola nu îți face cinste, pentru că acest om a ales să ne sprijine necondiționat, iar tu ar trebui să știi cel mai bine lucrul acesta, pentru că tu îl cunoști mai bine decât îl cunosc eu. În ce mă privește, în ultimii doi ani l-am întâlnit pe acest om de cel mult două ori, cum spuneam, pentru că nu l-a interesat niciodată activitatea mea editorială. Și apoi, nu pe Actualdecluj.ro au apărut materiale laudative la adresa lui Ștefan Gadola (și nu pentru că nu le-ar merita), ci pe site-ul Ziar de Cluj, pe care-l patronezi chiar tu. În concluzie, să nu crezi că dacă scrii mizerii și minciuni la adresa familiei Gadola, mă  vei putea opri. Cu atât mai mult cu cât spațiul internetului e infinit, iar regulile în ziua de astăzi sunt altele și cu siguranță nu le faci tu! Echipa Actualdecluj.ro va continua să scrie, și o va face bine, indiferent de riscuri și de metodele șantajiste la care tu te vei preta.  Nimic nu ne poate împiedica să rămânem așa cum suntem: onești, dar tranșanți. Lumea s-a obișnuit ca tu să scrii minciuni, în timp ce de la noi așteaptă doar adevărul.

Mai constat că există așa o mare preocupare cu privire la activitatea Actualdecluj.ro. Nimeni nu-i amintește pe așa zișii patroni de presă care de-a lungul timpului au prejudiciat statul cu milioane de euro. Mai important a devenit cine ne plătește pe noi. Aflăm ba că senatorul PNL Alin Tișe s-ar afla în spatele echipei Actual, ba deputatul PSD Aurelia Cristea. Iar acum s-a ajuns la numele lui Ștefan Gadola. Ce trebuie să se știe? Că Actualdecluj.ro nu înregistrează nici o datorie la stat pentru că și-a început activitatea și o continuă în baza unui buget minimal. Suntem o echipă de cinci oameni care are și a avut sprijin din partea unui grup de prieteni care se învârte în zona IT. Le mulțumim pe această cale. Am avut și sper să mai avem în continuare și sprijinul lui Ștefan Gadola, îi mulțumim și lui pe această cale. Am atras publicitate în special de la firme care au derulat proiecte europene și îmi doresc să reușim să facem acest lucru în continuare. Am avut publicitate de la destule alte firme private, pentru că acest lucru este cât se poate de firesc, de normal, atâta timp cât nu am condiționat pe nimeni niciodată și nimeni nu ne-a condiționat pe noi în vreun fel. Actualdecluj.ro își menține decizia de a-și crește traficul natural, fără a apela la metode artificiale sau la furt. Suntem gata oricând să ne comparăm numărul de cititori, dar pe articole, și în conformitate cu datele Google-Analytics. Poate că accesările totale de pe site-ul nostru nu coincid cu numărul de IP-uri de prin Turcia, China și America care sunt adunate pe alte site-uri clujene de presă, dar asta numai pentru că Actualecluj.ro preferă să mizeze pe un număr real de cititori. Oricum, datele privind traficul Actualdecluj.ro sunt publice, conform Trafic.ro, și ni le asumăm. Ne vom strădui să păstrăm aceeași linie quality cu care v-am obișnuit și să evităm scandalurile mizerabile care nu ne reprezintă.

 

by -
0 209
Premiul de excelență acordat  în cadrul „Galei Premiilor România Top 100 Companii” – eveniment organizat de trustul Finmedia, la finele săptămânii trecute – a fost adjudecat de compania clujeană  EnergoBit, una dintre puținele companii românești înființate după revoluție care a devenit în timp un puternic jucător ecomomic, la nivel internațional, în domeniul energie/instalații electrice.
În cadrul „Gala Premiilor România Top 100 Companii” s-au premiat performanțele companiilor din România, în funcție de cifra de afaceri obținută în anul anterior, dar și pe baza rezultatelor economice din intervalul 2000 – 2015, stocate în diferite Topuri de specialitate. EnergoBit a obținut premiul de excelență pentru că se numără printre puținele business-uri cu rădăcini antreprenoriale locale ce și-a câștigat o poziție solidă și o reputație profesională pe o piață sofisticată a seviciilor de inginerie în domeniul energetic, unde sunt active cu precădere companii specializate cu capital străin. În cadrul acestei Gale au mai fost acordate premii unor companii lider de piață în domenii precum telecomunicații, retail, construcții, componente auto etc.
Compania clujeană EnergoBit a fost înființată în 1990, de trei asociați, ingineri de profesie: Ștefan Gadola, Ioan Socea și Peter Pal. În prezent, Grupul EnergoBit înglobează alte 17 firme, ajungând la o cifră de afaceri de peste 400 de milioane de lei și un profit anual de aproximativ 37 de milioane de lei. Cu un număr de peste 800 de angajați, Grupul EnergoBit asigură o gamă largă de servicii, precum antreprenoriat general lucrări electrice, consultanță și proiectare, contorizare și softuri de măsurare și eficiență energetică. În urmă cu trei ani, fondul polonez de investiții Innova Capital a preluat 53% din capitalul EnergoBit.

 

Lipsesc managerii performanți în zona publică, mediul de afaceri se confruntă cu lipsă de predictibilitate în ceea ce privește legislația, parteneriatele public-private se realizează doar la nivel declarativ, mediul de business încă mai are de trecut granițe. și nici măcar sectorul-minune al economiei locale nu e atât de minunat. Sunt câteva dintre ideile trasate de oamenii de afaceri, după ce mediul de business, cel universitar și sectorul public s-au intersectat la Cluj pentru câteva ore, într-un eveniment inițiat din zona de business. Cluj Business Forum, organizat de Opera Plaza și Trinity, sprijinit de Universitatea Babeș-Bolyai și în parteneriat cu Bloomberg, i-a mai adus la o întrunire pe oamenii de afaceri clujeni, alături de reprezentanți din mediul universitar și de un reprezentant al guvernului.

La fel ca în aproape orice întâlnire în care se discută despre mediul economic în perioada recentă, unul dintre subiectele-focus a fost desigur și de această dată legat de IT. Acesta a devenit în ultimii ani sectorul VIP al economiei clujene, domeniu al mediului privat de afaceri cu care se afișează în discursuri publice inclusiv autoritățile locale, care nu ezită să asocieze și titlul informal de Silicon Valley de România orașului transilvănean. În ciuda etichetelor “glam” și a evoluțiilor din cifre, domeniul care în ultimii ani a crescut constant nu e ferit de probleme și nici de perspective care deja îi îngrijorează pe jucătorii din piață: cea mai mare parte a afacerilor din domeniu vine din externalizare și outsourcing (“lohn”-ul din IT), companiile care au contracte de business datorită costurilor încă mici cu forța de muncă în comparație cu piețele vestice își găsesc tot mai greu angajați, piața e una fragmentată și, în ciuda faptului că au apărut diverse structuri asociative (asociații, clustere), Clujul nu are deocamdată un proiect comun de anvergură în acest domeniu. “E fiecare cu afacerea lui”, după cum spun unele voci din IT.

 

Și dacă vine o nouă criză?

Șansa companiilor din IT, acum “ambasadori ai orașului”, o reprezintă ieșirea pe piețele externe cu produse inovative, spune Voicu Oprean, CEO al Arobs Transilvania Software, dar și președinte al Asociației Române pentru Industria Electronică și Software, filiala Transilvania. CEO-ul companiei care acum a ajuns cu servicii inclusiv în Asia amintește că pentru lansarea pe piața externă a primelor produse s-a așteptat șase ani. Principalul obstacol: frica. “Acum există aceste structuri, Cluj Hub, Spherik (accelerator de afaceri, n.red.) care aduc oportunități de finanțare și care pot face diferența. Nouă ne-au trebuit șase ani să ieșim pe piața externă. Iar în domeniul acesta lucrurile se întâmplă foarte rapid. Tot mai rapid”, a mai spus Oprean. De asemenea, se așteaptă încă închegarea parteriatelor public-private. “Acum o săptămână, la o conferință, am fost rugat să prezint un proiect de succes realizat în parteneriat cu autoritățile. Nu am avut ce să spun. Companiile de IT din Cluj sunt în topul angajatorilor. E lăudabilă inițiativa municipalității privind Cluj Innovation City (idee lansată alături de Cluj IT Cluster și care ar presupune crearea unui orășel “al inovării” pe terenul primăriei în Deal Lomb, n.red.). Dar nu e de ajuns dacă asta rămâne doar la nivel declarativ. Avem două clustere, firmele pot colabora între ele pentru lansarea de produse inovative”, susține Oprean. “Crizele sunt ciclice. S-ar putea să mai vină una foarte curând. Ce va face comunitatea locală în cazul unei crize în IT?”, a lansat Oprean întrebarea-temă din sectorul care e, deocamdată, la Cluj, angajatorul momentului.

 

La stat ca la privat: se cere o schimbarea drastică a politicii de personal

Unul dintre sectoarele care au căzut dramatic după izbucnirea crizei economice are și istorii cu plus, zice Liviu Stoleru, CEO al producătorului de cărămizi Cemacon. Plus 25% în afaceri anual, mai precis. Cum? Fără afaceri care să se bazeze pe sectorul public și ignorând prognozele. “Nu am luat în calcul nicio secundă prognozele economice”, spune executivul. În ceea ce privește zona pe care spune că a evitat-o, Stoleru transmite și un mesaj: administrația are nevoie de o schimbare profundă a politicii de personal, pentru a ajunge să lucreze înt-un sistem similar cu cel din mediul privat. Și mai are nevoie de manageri performanți. Pilda tânărului angajat la o companie de stat întâlnit de șeful Cemacon e grăitoare: “A zis că a ales să meargă acolo pentru că era ușor. E unul dintre cei mai demotivați tineri pe care i-am văzut. E un sistem unde nimeni nu încurajează performanța, unde nu ești motivat să fii mai bun”, concluzionează Stoleru.

“Așteptăm de la cele trei sectoare – mediul de afaceri, statul și mediul universitar – să colaboreze, să nu fie război între contribuabil și stat și să nu uităm că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, acest colaps a fost cauzat de lipsa de etică, nu neaparat de lipsa de bani”, a punctat Marcel Borodi, fondatorul companiei din IT Brinel. În ceea ce privește colaborarea cu statul, Iosif Pop, președintele ImoFinance, vrea să readucă pe agenda publică locală un subiect lansat de mulți ani, dar deocamdată fără mari ecouri la Cluj: city managerul.

 

Țara lui “vine un investitor și nu știe ce să facă

Nu lipsesc doar managerii performanți în administrație, doar parteneriatele cu mediul privat, ci și regulile clare și predictibile trasate de autorități, mai spun oamenii de afaceri. “Legile nu sunt predictibile, nu sunt stabile. Vine un investitor și nu știe ce să facă”, arată Ștefan Gadola, vicepreședinte și unul dintre fondatorii grupului EnergoBit, una dintre afacerile puternice fondate la Cluj, al cărei control a fost preluat în 2012 de un fond de investiții polonez. Antreprenorul cu afaceri în energie dă și un exemplu recent: domeniul energiei regenerabile, în care s-au investit sume imense și în care regulile (privind “certificatele verzi”) s-au schimbat “în timpul jocului”. “Măcar dacă se făcea ceva în domeniul infrastructurii”, spune Gadola. “Clujul are probabil cel mai bun centru universitar din România (în afara Capitalei), iar noi, cei din mediul de business, am profitat de asta. De asemenea, în nefericita perioadă în care în Cluj investițiile au fost blocate (“era Funar”, n.red.), noi, antreprenorii locali, ne-am văzut obligați să luăm inițiativa, să ne dezvoltăm. La Timișoara, și datorită poziționării sale favorabile, au venit multinaționalele mult mai repede decât la noi. Marea noastră problemă nu e că Vestul e cu 25 de ani înainte, ci că noi mergem în altă direcție. Sunt diferențe mari în țară: zona București-Ilfov, cea mai dezvoltată, e la mare distanță de locul 2. Iar Clujul e doar pe un loc 4-5 în ceea ce privește PIB-ul”, atrage atenția Ștefan Gadola. “Acum, noi, oamenii care am fost obligați să devenim antreprenori am ajuns spre momentul de pensionare, când trebuie să lăsăm businessurile altor urmași. Trebuie fiecare să se gândească să își lase mai departe businessul ajuns sus. Să îl lase cuiva din familie, cu atitudine proaspătă și idei, ori cuiva din afară”, descrie Gadola momentul în care a ajuns Clujul antreprenorial lansat după 1990.


Ce e Cluj Business Forum. Organizatorii către oamenii de afaceri clujeni: “E al dumneavoastră”

Universitatea Babeș-Bolyai, Camera de Comerț Româno-Germană, Ambasada Marii Britanii și Guvernul României au avut reprezentanți la ediția din acest an a Cluj Business Forum. Formula pe care încearcă să o impună organizatorii e inspirată din modelul celebrelor reuniuni economice de la Davos, spune Radu Albu Comănescu, reprezentant al Facultății de Studii Europene și unul dintre cei implicați în organizarea evenimentului. Inițiatorii proiectului spun că vor să aducă la aceeași masă oameni de afaceri, diplomați și reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic, dar și reprezentanți din sectorul public și politic. Țintele: analiza de oportunități de afaceri, atragere de investiții și chiar conturarea unui grup comun de lobby a sectorului privat, susține Vlad Buzoianu, co-organizator al Cluj Business Forum și membru în una dintre familiile cu afaceri în Cluj (care deține și hotelul – gazdă de eveniment Opera Plaza). “Cluj Business Forum este de doi ani o inițiativă privată. Da, Universitatea e parteneră, dar evenimentul este al mediului privat. Este al dumneavoastră”, a încercat tânărul Buzoianu să îi convingă pe oamenii de afaceri din sală să sprijine edițiile următoare ale evenimentului care vrea să se lege de World Economic Forum.

 

Visul către Davos

World Economic Forum este egida sub care se organizează întâlniri internaționale care aduc laolaltă reprezentanți la nivel înalt din mediul de afaceri, politică și mediu universitar. Evenimentul anual din stațiunea elvețiană Davos este unul dintre cele mai importante momente de pe agenda mediului de afaceri la nivel internațional. Este vorba despre un eveniment la care participă importanți jucători din economia globală, manageri de companii multinaționale, șefi de stat, de guvern și de instituții, precum și prestigioase universități internaționale. Printre cei care au lansat recent mesaje de la Davos se numără managing directorul FMI Christine Lagarde, cancelarul Germaniei Angela Merkel sau reprezentanți din conducerea unor giganți ca Yahoo sau Facebook.

 

Sursa foto: www.telegraph.co.uk
Sursa foto: www.telegraph.co.uk

 

Vezi AICI mai multe despre World Economic Forum

Sursa foto: Cluj Business Forum