Tags Posts tagged with "stefan gadola"

stefan gadola

La Cluj a fost deschis, astăzi, un nou Consulat, cel al Republicii Kazahstan. Omul de afaceri clujean Ștefan Gadola a preluat mandatul de Consul onorific în prezența ambasadorului Kazahstanului în România, Excelența Sa Daulet Batrashev. Primarul Clujului Emil Boc a apreciat că indiferent de distanțe, Clujul își extinde colaborarea cu țări importante din Europa și nu numai, pentru derularea unor parteneriate strategice, în domeniile IT&C, energie, logistică, produse agroalimentare, servicii medicale, educație, culură și nu numai. Ștefan Gadola a precizat că va depune un efort considerabil pentru ca relațiile României cu Kazahstan să se îmbunătățească semnificativ,  mai ales că această țară are în acest moment un potențial imens de dezvoltare. La ceremonia de înmânare a titlului de Consul Onorific a participat și rectorul Universității Babeș Bolyai Cluj, Ioan Aurel Pop, care a relatat că are o strânsă colaborare cu Universitatea din Astana, și că tot mai mulți studenți kazahi vin să studieze la Cluj, prin intermediul unor programe universitare.

Primăria Cluj Napoca a semnat și un protocol de înfrățire cu orașul Karaganda, capitala administrativă a provinciei cu același nume, considerată drept cel mai mare centru industrial, științific și cultural al țării.

„Kazahstanul nu înseamnă doar bogăţii naturale sau stepa, ci şi o mare moştenire lăsată umanităţii, de la provenienţa banalului măr până la zborurile cosmice lansate de la Baikonur. Lumea modernă beneficiază astăzi din plin de pe urma Kazahstanului fără să ştie. Dacă petrolul sau uraniul sunt văzute drept principalele lucruri pe care Kazahstanul le oferă lumii, există şi surprize. De pildă, cred că puțină lume știe că în Kazahstan sunt, oficial, 21.000 de români. Neoficial ar fi chiar 40.000 de mii. Kazahstanul este cel mai mare producător mondial de uraniu. Statul asiatic deţine 12% din rezervele mondiale şi 36% din producţia planetară”, a comentat Gadola (foto jos). Omul de afaceri este asociat în echipa care a pus bazele Energobit, una dintre celei mai importante companii producătoare de sisteme de energie din România.

Kazahstanul nu se oprește aici, spune ambasadorul Daulet Batrashev

Kazahii se află în plină dezvoltare, se reformează politic și își modernizează economia – a relatat ambasadorul  Daulet Batrashev. ”Pe termen mediu și lung, Kazahstanul vrea să devine o putere mondială, să intre în top 30 în lume. Procesul de modernizare are obiective clare. Avem definite și sarcinile, prioritățile, respectiv metodele de realizare aferente. În luna aprilie a anului trecut, președintele Nazarbayev a demarat Programul de modernizare a identității Kazahstanului, menit nu să completeze modernizarea politică și economică, ci să-i asigure nucleul.  În discursul său, președintele a subliniat următoarele șase aspecte ale acestui proces de modernizare, atât pentru societate în ansamblul ei, cât și pentru fiecare persoană din Kazahstan care se află în căutarea identității naționale în secolul XXI – competitivitate, pragmatism, păstrarea identității naționale, cultul cunoașterii, dezvoltare evoluționistă și atitudine deschisă”, a spus demnitarul. 

Daulet Batrashev, programul pe care statul asiatic îl propune:

”Competitivitatea

În prezent, nu doar o singură persoană, ci o națiune în general, poate reuși doar prin dezvoltarea propriei competitivități.

Aceasta înseamnă că, din punct de vedere prețuri și calitate, națiunea are ceva de valoare de oferit pe piețele regionale și globale. Nu vorbim doar despre bunuri materiale, ci și despre cunoștințe, servicii, produse intelectuale și, în cele din urmă, calitatea resurselor umane.

Un element unic cu privire la viitor este faptul că succesul unei națiuni se va baza nu pe bogăția sa minerală, ci pe capacitatea fiecărei persoane de a concura cu succes.

Acesta este motivul pentru care fiecare persoană din Kazahstan, dar și națiunea în ansamblu, ar trebui să posede un set de calități care să se potrivească cerințelor secolului XXI. Printre acestea se numără competențele informatice, cunoașterea limbilor străine și deschiderea culturală.

Programul Kazahstanul Digital, programul trilingv, precum și inițiativa culturală și religioasă reprezintă părți din procesul de pregătire a națiunii (și a întregului popor din Kazahstan) pentru viața în secolul XXI. Este cheia competitivității noastre.ț

Pragmatismul

Modernizarea este imposibilă fără capacitatea de a schimba obiceiuri și stereotipuri. De-a lungul istoriei noastre există multe exemple de abordare pragmatică autentică și de succes.

Timp de secole întregi, strămoșii noștri au avut un mod ecologic de viață, care a conservat mediul și resursele sale naturale, folosindu-le într-un mod foarte pragmatic și corect din punct de vedere economic.

Cu toate acestea, doar în câțiva ani la mijlocul secolului trecut, utilizarea irațională a resurselor a dus la dispariția Mării Aral și transformarea a mii de hectare de teren fertil în zone de dezastru ecologic.

În cursul modernizării, ar trebui să ne amintim de abilitățile strămoșilor noștri. Pragmatismul înseamnă cunoașterea exactă a resurselor noastre naționale și personale, utilizarea eficientă a costurilor și capacitatea de a ne planifica viitorul.

Pragmatismul este opusul risipei, aroganței și a unui stil de viață ostentativ. Cultura societății moderne este o cultură a moderației, a prosperității, nu a luxului. Este o cultură a raționalității.

Abilitatea de a trăi rațional, cu accent pe atingerea obiectivelor reale, pe educație, pe un stil de viață sănătos și pe succesul profesional demonstrează pragmatismul din comportamentul nostru.

Acesta este singurul model de succes în lumea modernă. Atunci când o națiune sau un individ nu se concentrează pe obiective practice și concrete, apar ideologii populiste nerealiste, care duc la catastrofă.

Conservarea identității naționale

Conceptul de modernizare spirituală implică schimbări în ceea ce privește comunitatea și cultura colectivă. Există două aspecte.

În primul rând, schimbări în identitatea noastră colectivă.

În al doilea rând, păstrarea nucleului interior al identității noastre naționale, permițând în același timp schimbarea anumitor caracteristici.

Tradițiile și obiceiurile noastre naționale, limba, muzica și literatura, într-un singur cuvânt, spiritul nostru național, ar trebui să rămână cu noi pentru totdeauna.

În același timp însă, modernizarea înseamnă și că anumite obiceiuri învechite ar trebui lăsate în urmă.

Construim o societate meritocratică, în care valoarea fiecărui individ ar trebui să se bazeze pe contribuția sa personală, precum și pe calitățile personale și profesionale. Nepotismul nu-și are loc într-un astfel de sistem, deoarece acesta este modul de a construi o carieră doar într-o societate ratată și subdezvoltată.

Trebuie să înțelegem două reguli de nestrămutat.

Prima. Modernizarea este imposibilă fără păstrarea culturii naționale.

A doua. Pentru a avansa, o națiune trebuie să lase în urmă elementele din trecut care-i împiedică dezvoltarea.

Cultul cunoașterii

Națiunea noastră a fost întotdeauna cunoscută pentru setea ei de cunoaștere.

Am avut multe realizări de la obținerea independenței. Am pregătit zeci de mii de tineri specialiști la cele mai bune universități din lume. La începutul anilor 1990, am pus baza prin Programul de Burse Bolashak și apoi am creat o serie de universități de top, o rețea de școli intelectuale și multe altele.

Cu toate acestea, cultul educației ar trebui să fie universal. Există un motiv foarte clar pentru acest lucru. Datorită revoluției tehnologice, jumătate din profesiile existente vor înceta să existe în deceniile următoare.

Numai persoanele cu studii superioare, care au capacitatea de a-și schimba cariera, vor putea trăi cu succes în astfel de condiții.

Acesta este motivul pentru care, azi, Kazahstan se numără printre țările dezvoltate care investesc masiv în educație.

Dezvoltarea evoluționistă, nu revoluționară a Kazahstanului

Anul acesta se împlinesc 100 de ani din octombrie 1917, când au avut loc schimbări radicale în zone extinse ale Eurasiei. Întreg secolul XX a fost marcat de revolte.

Cea mai mare parte a lecțiilor secolului al XX-lea au fost tragice pentru poporul nostru.

În primul rând, calea naturală a dezvoltării națiunii a fost întreruptă și au fost impuse forme străine de organizare socială.

În al doilea rând, demografia noastră a suferit un prejudiciu teribil, iar consecințele acestui fapt au afectat națiunea de-a lungul întregului secol.

În al treilea rând, limba și cultura kazahă au fost aproape pierdute.

În al patrulea rând, suprafețe mari din multe regiuni au fost transformate în zone de dezastru ecologic.

Desigur, istoria nu este doar în alb și negru. Secolul al XX-lea a adus, de asemenea, evoluții în dezvoltarea Kazahstanului. Am fost martorii industrializării, creării unei infrastructuri sociale și industriale, precum și formării unei noi intelectualități.

Lecțiile istoriei trebuie înțelese într-o manieră foarte clară. Epoca revoluțiilor nu s-a terminat. Deși acestea au suferit schimbări mari de formă și conținut, istoria recentă ne spune, direct și fără echivoc, că doar dezvoltarea evoluționistă oferă națiunilor o șansă la prosperitate. În caz contrar, ne vom regăsi din nou în capcana istoriei.

Dezvoltarea evoluționistă, ca principiu ideologic, ar trebui să fie unul dintre obiectivele de referință la nivel individual pentru fiecare persoană din Kazahstan.

Atitudinea deschisă

Întâmpinăm multe probleme deoarece, în timp ce lumea largă se schimbă rapid, soluțiile găsite rămân limitate în interiorul granițelor noastre.

A avea o atitudine deschisă presupune trei aspecte principale.

În primul rând, înțelegerea a ceea ce se întâmplă în lume, în jurul țării noastre și în partea de planetă în care locuim.

În al doilea rând, înseamnă să fim deschiși la schimbările aduse de revoluția tehnologică. În zece ani, aceasta va transforma multe aspecte ale vieții noastre – munca, timpul liber, căminele noastre și căile de comunicare. Trebuie să fim pregătiți pentru asta.

În al treilea rând, abilitatea de a accepta și de a învăța din experiența altor persoane și țări. Cele două mari națiuni asiatice, Japonia și China, sunt cele mai bune exemple ale acestei abordări.

A fi deschis celor mai bune practici este cheia succesului și una dintre caracteristicile unei atitudini deschise.

Președintele Nazarbayev a descris planurile de viitor ale națiunii, menționând câteva proiecte concrete care urmează a fi demarate în anii ce vin.

În primul rând, este necesar să începem să lucrăm la o tranziție treptată a limbii kazahe spre alfabetul latin. Acest aspect trebuie tratat cu mare atenție și delicatețe, necesitând o abordare constantă și etapizată. Ne pregătim cu grijă de acest lucru încă de la independență.

În decembrie 2012, în discursul său anual privind starea națiunii, intitulat „Kazahstan – 2050”, președintele Nazarbayev a spus că trebuie să începem modificarea alfabetului nostru în cel latin, începând cu anul 2025.

Aceasta înseamnă că trebuie să facem trecerea la alfabetul latin în toate sferele.

Cu alte cuvinte, din 2025, vom începe să publicăm fluxuri de lucru, reviste, manuale și orice altceva în alfabetul latin.

Iar pregătirea pentru această tranziție, care își are propria logică extrem de puternică, trebuie să înceapă de acum.

Este o schimbare determinată de cerințele specifice ale mediului tehnologic modern, ale comunicațiilor, științelor și educației din secolul XXI.

Până la sfârșitul anului 2017, cu ajutorul oamenilor de știință și al publicului larg, este necesară adoptarea unei singure versiuni standard a noului alfabet kazah. În 2018, ar trebui să începem instruirea pentru predarea noului alfabet și pregătirea manualelor pentru ciclul gimnazial.

În următorii doi ani, vom efectua munca organizatorică și metodologică necesară.

În cursul perioadei de adaptare, alfabetul chirilic va fi de asemenea aplicabil pentru o anumită perioadă de timp.

Cel de-al doilea proiect concret constă în traducerea în limba kazahă, în anii următori, a celor mai bune 100 de manuale din lume despre științe umane, pentru a permite tinerilor noștri să acceseze cu ușurință cunoștințele. Aceste manuale ar trebui folosite pentru a educa studenții noștri în anul școlar 2018/2019.

În aceste scop, pe baza structurilor de traducere deja existente, a fost înființat un Birou Național de Traduceri neguvernamental.

Realizarea acestor obiective va oferi un nivel de educație de o calitate diferită pentru sute de mii de studenți și-i va pregăti să concureze la nivel mondial în sfera cunoștințelor.

În al treilea rând, patriotismul începe cu dragostea pentru pământ, sat, oraș, regiune, cu dragostea pentru o mică patrie. Prin urmare, președintele Nazarbayev a propus programul „Tugan Zher” („Patria”), care poate fi ușor tradus într-un cadru mai larg – „Tugan El” („Țara natală”).

Programul va acoperi următoarele aspecte:

  • Studierea aprofundată a înțelepciunii tradiționale locale în domeniul educației, ecologie și amenajarea siturilor, studiul istoriei regionale, restaurarea monumentelor culturale și istorice și a siturilor culturale de importanță locală.

  • În al doilea rând, va ajuta oamenii de afaceri, persoanele oficiale, reprezentanții intelectualității și tinerii care, după ce s-au mutat în alte regiuni ale țării, vor dori să-și sprijine mica patrie.

  • În al treilea rând, autoritățile locale trebuie să abordeze în mod sistematic și organizat programul Tugan Zher. Se impune o abordare echilibrată și o înțelegere atentă. Ar trebui să găsim forme diferite de sprijin și respect social, care să contribuie la mica patrie, inclusiv un mecanism de susținere prin sponsori.

Pe scurt, programul Tugan Zher va servi drept un fundament adevărat pentru patriotismul nostru național.

În al patrulea rând, împreună cu proiectul Tugan Zher, care vizează căminele, facilitățile și așezările locale, ar trebui să consolidăm inițiativele de protejare a locurilor noastre naționale sfinte, un alt domeniu prioritar pentru cetățenii noștri.

Acest lucru se poate realiza printr-un proiect intitulat „Locuri sfinte ale Kazahstanului” sau „Geografia sacră a Kazahstanului”, așa cum îl numesc oamenii de știință. Nu este vorba doar despre restaurarea monumentelor, clădirilor și construcțiilor.

Scopul este de a uni, în conștiința națională, monumentele care înconjoară Ulytau și Mausoleul lui Khoja Ahmed Yassawi, monumentele vechi ale mormintelor Taraz și Beket Ata, componentele antice ale Kazahstanului de Est și locurile sacre ale Zhetysu (Semirechye), precum și multe alte locuri. Toate acestea contribuie la formarea identității noastre naționale.

Centura culturală și geografică a locurilor sfinte din Kazahstan reprezintă o protecție simbolică a națiunii și este o sursă de mândrie care ne leagă, într-un mod invizibil, de-a lungul secolelor.

Este un element cheie al identității noastre naționale, motiv pentru care ar trebui să dezvoltăm și să implementăm un astfel de proiect, pentru prima dată în istoria noastră.

Guvernul Kazahstanului urmează să dezvolte acest proiect în decurs de un an.

În al cincilea rând, competitivitatea în lumea modernă și competitivitatea culturilor. Hollywoodul a jucat un rol major în asigurarea succesului S.U.A. în timpul „războiului rece”. Dacă vrem să fim o națiune cu un loc unic pe harta lumii în secolul 21, ar trebui să punem în aplicare încă un proiect – Cultura modernă kazahă la nivel global.

Avem nevoie ca lumea să știe despre noi, nu doar ca urmare a resurselor petroliere și a inițiativelor principale de politică externă, ci și datorită realizărilor noastre culturale.

Acest proiect se va concentra pe următoarele:

  • o abordare țintită, pentru a face mai cunoscută cultura noastră internă în cele șase limbi ale ONU: engleză, rusă, chineză, spaniolă, arabă și franceză.

  • trebuie să folosim metode moderne de prezentare, care depășesc cărțile, folosind cele mai recente canale și tehnici multimedia.

  • ar trebui să existe un sprijin serios din partea statului și o susținere consecventă din partea mediului științific și a cercurilor academice.

Programul va necesita un efort serios și temeinic în vederea selectării celor mai bune contribuții culturale naționale și a le prezenta în mod eficient la nivel internațional.

Aceasta va include lucrări de traducere importante și promovarea realizărilor noastre culturale, inclusiv cărți, spectacole, sculpturi, picturi, compoziții muzicale și descoperiri științifice.

Pentru prima dată, cultura noastră va fi cunoscută pe toate continentele și în cele mai importante limbi.

În al șaselea rând, președintele a propus proiectul „100 de fețe noi ale Kazahstanului”, care va spune povestea celor 25 de ani de independență văzuți prin viața personală a 100 de cetățeni, din regiuni diferite, din grupe de vârstă diferite, cu etnii diferite, fiecare dintre ei având realizări de succes în ultimii 25 de ani. Aceste povești adevărate ale unor oameni obișnuiți vor zugrăvi imaginea Kazahstanului modern. Ele vor aduce în atenția lumii realizările noastre mai mult decât orice statistică.

Un stat și o națiune nu sunt o structură statică, ci un organism viu, în dezvoltare. Pentru a trăi, este nevoie de o capacitate de adaptare semnificativă.

În zorii unei noi ere, Kazahstanul are o șansă istorică unică de a-și construi un viitor mai bun, prin reînnoire și idei noi.

Oamenii din Kazahstan, în special generația tânără, înțeleg importanța modernizării noastre.

În noua realitate, aspirația interioară pentru reînnoire este principiul cheie al dezvoltării noastre. Pentru a supraviețui trebuie sa ne schimbăm.

Cluj-Napoca se va înfrăți cu orașul Karaganda, din Kazahstan, iar ceremonia oficială va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Prilej cu care, la Cluj sosește și ambasadorul Daulet Batrashev.”

Subiect inedit la cea de-a 67-a ediție a proiectului cultural-comunitar Berăria Culturală, ce se desfășoară în fiecare miercuri în sala Euphoria a Fabricii de Bere Ursus. „Câtă fericire poți cumpăra?” – este întrebarea la care s-a înhămat să răspundă un potent om de afaceri născut și crescut în Cluj: Ștefan Gadola.

“Un subiect foarte original și deosebit de interesant! În mod sigur nu vom lămuri acest subiect într-o seară, dar eu imi propun, totuși, să vă conving să vindeți ceva din propria fericire altora. Vă garantez că veți fi mult mai fericiți și mult mai bogați sufletește. Haideți deci, să discutăm cât și cum să vă vindeți fericirea! Că de cumpărat e al naibii de greu, și vă spun că de cele mai multe ori nici nu știți ce să faceți cu fericirea cumpărată” – a scris Ștefan Gadola pe pagina personală de Facebook.

La rândul său, principalul producător al evenimentului, Ion Novăcescu, a subliniat că se aștepta ca acestă ediție a proiectului Berăria Culturală să stârnească un mare interes în piață, dar se dovedește că reacțiile din partea publicului interesat sunt chiar peste ceea ce se aștepta.  “Cât ești dispus să dai pentru a avea fericirea?
De unde o poți lua? Hai să căutăm răspunsul și să aflăm, poate, calea, împreună cu un om înțelept, pe numele său Stefan Gadola”, a scris și Novăcescu e pagina sa de Facebook.

Evenimentul este programat miercuri, 13 septembrie, de la ora 19,  în sala Euphoria a Fabricii de Bere Ursus.
Producția aparține Fabricii de Lideri, fiind oferită de NTT DATA Tower România. Proiectul cultural-comunitar Berăria Culturală este realizat de Fundația Armonia în parteneriat cu Ursus Breweries și se află la cel de-al cincilea an de activitate.

Ștefan Gadola este unul dintre cei trei fondatori ai companiei clujene EnergoBit.

 

O infuzie importantă de capital (40 de milioane de lei), iar oamenii de afaceri clujeni Ștefan Gadola, Peter Pal și Ioan Socea revin, oficial, în fruntea EnergoBit, una dintre cele mai importante companii din țară care furnizează servicii și echipamente pentru rețelele electrice de joasă, medie și înaltă tensiune în sectorul energetic. Injecția de capital ar urma să reimpulsioneze creșeterea companiei prin asigurarea de capital de lucru, dar și prin extinderea capacităților actuale de producție și a dezvoltării de noi produse și servicii – au anunțat acționarii printr-un comunicat de presă.

“Această infuzie de capital este făcută de cei trei fondatori Ștefan Gadola, Pál Péter și Ioan Socea, care vor lucra mai strâns cu echipa de management condusă de doamna Carmen Neagu cu privire la noile inițiative de creștere a companiei, și împreună cu Innova Capital și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) vor coordona dezvoltarea viitoare a companiei” – se arată în comunicatul transmis de reprezentanții Energobit.

Au vândut, acum au luat înapoi

Compania clujeană EnergoBit a fost fondată și crescută, încă din 1990,  de cei trei clujeni, ingineri de profesie, Ștefan Gadola, Ioan Socea și Peter Pal. În 2012, compania înregistra o cifră de afaceri de 160 de milioane de euro și număra peste 900 de angajați. Cei trei asociați au decis să vândă pachetul majoritar fondului polenez de investiții Innova Capital. Un alt procent din acționariat a fost preluat de BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare). Ștefan Gadola, Ioan Socea și Peter Pal au rămas la rândul lor în afacere, păstrând un procent de 20% din pachetul de acțiuni.  EnergoBit a continuat să se dezvolte, devenind un lider important nu doar în piața din România. Pentru că în prezent se cerea o nouă infuzie de capital, și pentru că acționarii majoritari nu s-au arătat dornici să o suporte, Ștefan Gadola, Ioans Socea și Peter Pal și-au asumat propunerea de a relua pachetul majoritar de acțiuni, investind în companie cei 40 de milioane de lei, care vor asigura o extindere a capacității actuale de producție.

Foto sus (sursa -Ziarul Financiar): Peter Pal, Ioan Socea, Ștefan Gadola

by -
3 2471

Pentru că echipa jurnaliștilor de la Actualdecluj.ro a devenit ținta unor atacuri nejustificate și mârșave, ce vin din partea unui individ care s-a autoproclamat rege peste presa clujeană, și care de ceva timp se chinuie să-și găsească un rost prin politică, se impune să facem următoarele precizări, mai cu seamă și pentru faptul că în pleiada de mincinuni lansate la adresa noastră, a fost introdus numele unui respectabil om de afaceri din Cluj. Personal, l-am întâlnit pe Ștefan Gadola de două sau de trei ori, în toată activitatea mea de jurnalist. Presupunerea că acest om (despre care comunitatea de business are numai cuvinte de laudă), mi-ar fi comandat mie să scriu sau să nu scriu despre ceva/cineva e absolut halucinantă, dar totodată și comică. Oamenii care mă cunosc pe mine, pe noi cei de la Actualdecluj.ro, știu foarte bine în ce condiții am părăsit  ziarul la care am lucrat până în 2014. Anchetele declanșate de DNA, în privința modului în care s-au dat șpăgi pentru lucrările ce au vizat construcția noii piste de la Aeroport, au avut la bază materialele pe care eu le-am scris în acea perioadă, în ciuda presiunilor exercitate ba de unii, ba de alții. Iar acest lucru este un fapt ce poate fi ușor probat. Am sfidat atunci regulile patronilor fără să-mi pese prea mult de riscul pierderii locului de muncă. Și da, acela a fost momentul dificil în care ne-am văzut obligați să ne rupem de un ziar brand, la construcția căruia contribuisem din plin, timp de nouă ani. Împreună cu colegii mei, jurnaliștii Luminița Silea, Kristina Reștea, Cătălin Suciu și Mihai Prodan am pus atunci bazele noului proiect media Actualdecluj.ro. Și împreună am jurat că vom scrie liber. Că vom face presă în adevăratul sens al cuvântului, că vom avea opinii pe care nu ne vom sfii să le publicăm.

Vom face acest lucru în continuare, indiferent de riscuri, de metodele șantajiste prin care se încearcă să ni se pună pumnul în gură. Nu ne vom opri, Liviu Alexa Doru Alin! Atacul josnic la adresa omului de afaceri Ștefan Gadola nu îți face cinste, pentru că acest om a ales să ne sprijine necondiționat, iar tu ar trebui să știi cel mai bine lucrul acesta, pentru că tu îl cunoști mai bine decât îl cunosc eu. În ce mă privește, în ultimii doi ani l-am întâlnit pe acest om de cel mult două ori, cum spuneam, pentru că nu l-a interesat niciodată activitatea mea editorială. Și apoi, nu pe Actualdecluj.ro au apărut materiale laudative la adresa lui Ștefan Gadola (și nu pentru că nu le-ar merita), ci pe site-ul Ziar de Cluj, pe care-l patronezi chiar tu. În concluzie, să nu crezi că dacă scrii mizerii și minciuni la adresa familiei Gadola, mă  vei putea opri. Cu atât mai mult cu cât spațiul internetului e infinit, iar regulile în ziua de astăzi sunt altele și cu siguranță nu le faci tu! Echipa Actualdecluj.ro va continua să scrie, și o va face bine, indiferent de riscuri și de metodele șantajiste la care tu te vei preta.  Nimic nu ne poate împiedica să rămânem așa cum suntem: onești, dar tranșanți. Lumea s-a obișnuit ca tu să scrii minciuni, în timp ce de la noi așteaptă doar adevărul.

Mai constat că există așa o mare preocupare cu privire la activitatea Actualdecluj.ro. Nimeni nu-i amintește pe așa zișii patroni de presă care de-a lungul timpului au prejudiciat statul cu milioane de euro. Mai important a devenit cine ne plătește pe noi. Aflăm ba că senatorul PNL Alin Tișe s-ar afla în spatele echipei Actual, ba deputatul PSD Aurelia Cristea. Iar acum s-a ajuns la numele lui Ștefan Gadola. Ce trebuie să se știe? Că Actualdecluj.ro nu înregistrează nici o datorie la stat pentru că și-a început activitatea și o continuă în baza unui buget minimal. Suntem o echipă de cinci oameni care are și a avut sprijin din partea unui grup de prieteni care se învârte în zona IT. Le mulțumim pe această cale. Am avut și sper să mai avem în continuare și sprijinul lui Ștefan Gadola, îi mulțumim și lui pe această cale. Am atras publicitate în special de la firme care au derulat proiecte europene și îmi doresc să reușim să facem acest lucru în continuare. Am avut publicitate de la destule alte firme private, pentru că acest lucru este cât se poate de firesc, de normal, atâta timp cât nu am condiționat pe nimeni niciodată și nimeni nu ne-a condiționat pe noi în vreun fel. Actualdecluj.ro își menține decizia de a-și crește traficul natural, fără a apela la metode artificiale sau la furt. Suntem gata oricând să ne comparăm numărul de cititori, dar pe articole, și în conformitate cu datele Google-Analytics. Poate că accesările totale de pe site-ul nostru nu coincid cu numărul de IP-uri de prin Turcia, China și America care sunt adunate pe alte site-uri clujene de presă, dar asta numai pentru că Actualecluj.ro preferă să mizeze pe un număr real de cititori. Oricum, datele privind traficul Actualdecluj.ro sunt publice, conform Trafic.ro, și ni le asumăm. Ne vom strădui să păstrăm aceeași linie quality cu care v-am obișnuit și să evităm scandalurile mizerabile care nu ne reprezintă.

 

by -
0 213
Premiul de excelență acordat  în cadrul „Galei Premiilor România Top 100 Companii” – eveniment organizat de trustul Finmedia, la finele săptămânii trecute – a fost adjudecat de compania clujeană  EnergoBit, una dintre puținele companii românești înființate după revoluție care a devenit în timp un puternic jucător ecomomic, la nivel internațional, în domeniul energie/instalații electrice.
În cadrul „Gala Premiilor România Top 100 Companii” s-au premiat performanțele companiilor din România, în funcție de cifra de afaceri obținută în anul anterior, dar și pe baza rezultatelor economice din intervalul 2000 – 2015, stocate în diferite Topuri de specialitate. EnergoBit a obținut premiul de excelență pentru că se numără printre puținele business-uri cu rădăcini antreprenoriale locale ce și-a câștigat o poziție solidă și o reputație profesională pe o piață sofisticată a seviciilor de inginerie în domeniul energetic, unde sunt active cu precădere companii specializate cu capital străin. În cadrul acestei Gale au mai fost acordate premii unor companii lider de piață în domenii precum telecomunicații, retail, construcții, componente auto etc.
Compania clujeană EnergoBit a fost înființată în 1990, de trei asociați, ingineri de profesie: Ștefan Gadola, Ioan Socea și Peter Pal. În prezent, Grupul EnergoBit înglobează alte 17 firme, ajungând la o cifră de afaceri de peste 400 de milioane de lei și un profit anual de aproximativ 37 de milioane de lei. Cu un număr de peste 800 de angajați, Grupul EnergoBit asigură o gamă largă de servicii, precum antreprenoriat general lucrări electrice, consultanță și proiectare, contorizare și softuri de măsurare și eficiență energetică. În urmă cu trei ani, fondul polonez de investiții Innova Capital a preluat 53% din capitalul EnergoBit.

 

Lipsesc managerii performanți în zona publică, mediul de afaceri se confruntă cu lipsă de predictibilitate în ceea ce privește legislația, parteneriatele public-private se realizează doar la nivel declarativ, mediul de business încă mai are de trecut granițe. și nici măcar sectorul-minune al economiei locale nu e atât de minunat. Sunt câteva dintre ideile trasate de oamenii de afaceri, după ce mediul de business, cel universitar și sectorul public s-au intersectat la Cluj pentru câteva ore, într-un eveniment inițiat din zona de business. Cluj Business Forum, organizat de Opera Plaza și Trinity, sprijinit de Universitatea Babeș-Bolyai și în parteneriat cu Bloomberg, i-a mai adus la o întrunire pe oamenii de afaceri clujeni, alături de reprezentanți din mediul universitar și de un reprezentant al guvernului.

La fel ca în aproape orice întâlnire în care se discută despre mediul economic în perioada recentă, unul dintre subiectele-focus a fost desigur și de această dată legat de IT. Acesta a devenit în ultimii ani sectorul VIP al economiei clujene, domeniu al mediului privat de afaceri cu care se afișează în discursuri publice inclusiv autoritățile locale, care nu ezită să asocieze și titlul informal de Silicon Valley de România orașului transilvănean. În ciuda etichetelor “glam” și a evoluțiilor din cifre, domeniul care în ultimii ani a crescut constant nu e ferit de probleme și nici de perspective care deja îi îngrijorează pe jucătorii din piață: cea mai mare parte a afacerilor din domeniu vine din externalizare și outsourcing (“lohn”-ul din IT), companiile care au contracte de business datorită costurilor încă mici cu forța de muncă în comparație cu piețele vestice își găsesc tot mai greu angajați, piața e una fragmentată și, în ciuda faptului că au apărut diverse structuri asociative (asociații, clustere), Clujul nu are deocamdată un proiect comun de anvergură în acest domeniu. “E fiecare cu afacerea lui”, după cum spun unele voci din IT.

 

Și dacă vine o nouă criză?

Șansa companiilor din IT, acum “ambasadori ai orașului”, o reprezintă ieșirea pe piețele externe cu produse inovative, spune Voicu Oprean, CEO al Arobs Transilvania Software, dar și președinte al Asociației Române pentru Industria Electronică și Software, filiala Transilvania. CEO-ul companiei care acum a ajuns cu servicii inclusiv în Asia amintește că pentru lansarea pe piața externă a primelor produse s-a așteptat șase ani. Principalul obstacol: frica. “Acum există aceste structuri, Cluj Hub, Spherik (accelerator de afaceri, n.red.) care aduc oportunități de finanțare și care pot face diferența. Nouă ne-au trebuit șase ani să ieșim pe piața externă. Iar în domeniul acesta lucrurile se întâmplă foarte rapid. Tot mai rapid”, a mai spus Oprean. De asemenea, se așteaptă încă închegarea parteriatelor public-private. “Acum o săptămână, la o conferință, am fost rugat să prezint un proiect de succes realizat în parteneriat cu autoritățile. Nu am avut ce să spun. Companiile de IT din Cluj sunt în topul angajatorilor. E lăudabilă inițiativa municipalității privind Cluj Innovation City (idee lansată alături de Cluj IT Cluster și care ar presupune crearea unui orășel “al inovării” pe terenul primăriei în Deal Lomb, n.red.). Dar nu e de ajuns dacă asta rămâne doar la nivel declarativ. Avem două clustere, firmele pot colabora între ele pentru lansarea de produse inovative”, susține Oprean. “Crizele sunt ciclice. S-ar putea să mai vină una foarte curând. Ce va face comunitatea locală în cazul unei crize în IT?”, a lansat Oprean întrebarea-temă din sectorul care e, deocamdată, la Cluj, angajatorul momentului.

 

La stat ca la privat: se cere o schimbarea drastică a politicii de personal

Unul dintre sectoarele care au căzut dramatic după izbucnirea crizei economice are și istorii cu plus, zice Liviu Stoleru, CEO al producătorului de cărămizi Cemacon. Plus 25% în afaceri anual, mai precis. Cum? Fără afaceri care să se bazeze pe sectorul public și ignorând prognozele. “Nu am luat în calcul nicio secundă prognozele economice”, spune executivul. În ceea ce privește zona pe care spune că a evitat-o, Stoleru transmite și un mesaj: administrația are nevoie de o schimbare profundă a politicii de personal, pentru a ajunge să lucreze înt-un sistem similar cu cel din mediul privat. Și mai are nevoie de manageri performanți. Pilda tânărului angajat la o companie de stat întâlnit de șeful Cemacon e grăitoare: “A zis că a ales să meargă acolo pentru că era ușor. E unul dintre cei mai demotivați tineri pe care i-am văzut. E un sistem unde nimeni nu încurajează performanța, unde nu ești motivat să fii mai bun”, concluzionează Stoleru.

“Așteptăm de la cele trei sectoare – mediul de afaceri, statul și mediul universitar – să colaboreze, să nu fie război între contribuabil și stat și să nu uităm că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, acest colaps a fost cauzat de lipsa de etică, nu neaparat de lipsa de bani”, a punctat Marcel Borodi, fondatorul companiei din IT Brinel. În ceea ce privește colaborarea cu statul, Iosif Pop, președintele ImoFinance, vrea să readucă pe agenda publică locală un subiect lansat de mulți ani, dar deocamdată fără mari ecouri la Cluj: city managerul.

 

Țara lui “vine un investitor și nu știe ce să facă

Nu lipsesc doar managerii performanți în administrație, doar parteneriatele cu mediul privat, ci și regulile clare și predictibile trasate de autorități, mai spun oamenii de afaceri. “Legile nu sunt predictibile, nu sunt stabile. Vine un investitor și nu știe ce să facă”, arată Ștefan Gadola, vicepreședinte și unul dintre fondatorii grupului EnergoBit, una dintre afacerile puternice fondate la Cluj, al cărei control a fost preluat în 2012 de un fond de investiții polonez. Antreprenorul cu afaceri în energie dă și un exemplu recent: domeniul energiei regenerabile, în care s-au investit sume imense și în care regulile (privind “certificatele verzi”) s-au schimbat “în timpul jocului”. “Măcar dacă se făcea ceva în domeniul infrastructurii”, spune Gadola. “Clujul are probabil cel mai bun centru universitar din România (în afara Capitalei), iar noi, cei din mediul de business, am profitat de asta. De asemenea, în nefericita perioadă în care în Cluj investițiile au fost blocate (“era Funar”, n.red.), noi, antreprenorii locali, ne-am văzut obligați să luăm inițiativa, să ne dezvoltăm. La Timișoara, și datorită poziționării sale favorabile, au venit multinaționalele mult mai repede decât la noi. Marea noastră problemă nu e că Vestul e cu 25 de ani înainte, ci că noi mergem în altă direcție. Sunt diferențe mari în țară: zona București-Ilfov, cea mai dezvoltată, e la mare distanță de locul 2. Iar Clujul e doar pe un loc 4-5 în ceea ce privește PIB-ul”, atrage atenția Ștefan Gadola. “Acum, noi, oamenii care am fost obligați să devenim antreprenori am ajuns spre momentul de pensionare, când trebuie să lăsăm businessurile altor urmași. Trebuie fiecare să se gândească să își lase mai departe businessul ajuns sus. Să îl lase cuiva din familie, cu atitudine proaspătă și idei, ori cuiva din afară”, descrie Gadola momentul în care a ajuns Clujul antreprenorial lansat după 1990.


Ce e Cluj Business Forum. Organizatorii către oamenii de afaceri clujeni: “E al dumneavoastră”

Universitatea Babeș-Bolyai, Camera de Comerț Româno-Germană, Ambasada Marii Britanii și Guvernul României au avut reprezentanți la ediția din acest an a Cluj Business Forum. Formula pe care încearcă să o impună organizatorii e inspirată din modelul celebrelor reuniuni economice de la Davos, spune Radu Albu Comănescu, reprezentant al Facultății de Studii Europene și unul dintre cei implicați în organizarea evenimentului. Inițiatorii proiectului spun că vor să aducă la aceeași masă oameni de afaceri, diplomați și reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic, dar și reprezentanți din sectorul public și politic. Țintele: analiza de oportunități de afaceri, atragere de investiții și chiar conturarea unui grup comun de lobby a sectorului privat, susține Vlad Buzoianu, co-organizator al Cluj Business Forum și membru în una dintre familiile cu afaceri în Cluj (care deține și hotelul – gazdă de eveniment Opera Plaza). “Cluj Business Forum este de doi ani o inițiativă privată. Da, Universitatea e parteneră, dar evenimentul este al mediului privat. Este al dumneavoastră”, a încercat tânărul Buzoianu să îi convingă pe oamenii de afaceri din sală să sprijine edițiile următoare ale evenimentului care vrea să se lege de World Economic Forum.

 

Visul către Davos

World Economic Forum este egida sub care se organizează întâlniri internaționale care aduc laolaltă reprezentanți la nivel înalt din mediul de afaceri, politică și mediu universitar. Evenimentul anual din stațiunea elvețiană Davos este unul dintre cele mai importante momente de pe agenda mediului de afaceri la nivel internațional. Este vorba despre un eveniment la care participă importanți jucători din economia globală, manageri de companii multinaționale, șefi de stat, de guvern și de instituții, precum și prestigioase universități internaționale. Printre cei care au lansat recent mesaje de la Davos se numără managing directorul FMI Christine Lagarde, cancelarul Germaniei Angela Merkel sau reprezentanți din conducerea unor giganți ca Yahoo sau Facebook.

 

Sursa foto: www.telegraph.co.uk
Sursa foto: www.telegraph.co.uk

 

Vezi AICI mai multe despre World Economic Forum

Sursa foto: Cluj Business Forum