Tags Posts tagged with "someș"

someș

by -
1 381

Clujul are probleme cu gunoaiele nu doar la groapa de deșeuri de la Pata Rât, ci și în amonte de oraș – cantități impresionante au fost colectate de pe Someș în doar două zile. “Mă gândesc cu groază ce s-ar fi întâmplat dacă nu exista acest stăvilar și acestea ajungeau pe Someș în orașul nostru”, spune city managerul Gheorghe Șurubaru.
Gunoaiele au fost reținute de stăvilarul montat pe râul Someș în amonte de oraș și în aval de comuna Florești. Între gunoaie – o oală, ghivece din plastic, lemne, pungi cu gunoi. Dar, spune Șurubaru, a găsit și … canapele, dulapuri, frigidere și scaune. “Cine aruncă o canapea în Someș? Cei care probabil le schimbă, nu știu; am găsit și animale moarte”, spune el pentru actualdecluj.ro. Acesta adaugă că a înștiințat Garda de Mediu, care de ieri face controale în amonte de oraș ca să vadă de unde provin aceste deșeuri. “Eu pot să știu cine le-a aruncat sau le-a depozitat? Garda de mediu a fost înștiințată, de ieri face controale pe Someș”, spune el.

Citește și:

Când va fi gata sistemul care va împiedica gunoiul din Florești să mai ajungă în Cluj via râul Someș

Casa Tranzit, cel mai longeviv centru cultural de artă din Cluj, sărbătorește 20 de ani în această toamnă. De vineri 13 octombrie și până în 21 octombrie, clujenii sunt chemați la o serie de concerte, spectacole de dans, dezbateri publice şi mese rotunde în fosta sinagogă de pe malul Someșului, botezată Casa Tranzit de Csilla Könczei, lector la Facultatea de Litere a UBB și soția politicianului maghiar Eckstein-Kovacs Peter. Despre facerea casei și redarea sa în circuitul clujean, politicianul spune că pornit de la o plimbare pe Cetățuie. Despre viitorul acestui centru cultural, Eckstein spune că e “fragil”, un motiv în plus pentru cei care nu l-au vizitat, să se grăbească.

Zilele Tranzit încep vineri, 13 octombrie, de la ora 18.00. Festivalul este organizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență a Centrului de cultură și artă contemporană Casa Tranzit. Manifestările țin până în 21 octombrie și includ concerte, spectacole de dans, dezbateri publice, mese rotunde și o expoziție care va prezenta publicului arhiva prelucrată a Fundaţiei Tranzit, cea care administrează acest obiectiv.  Vor concerta la Casa Tranzit trupa Nightlosers, Szemző Tibor din Ungaria, Mihnea Blidariu şi Nick Făgădar dar și interpretul de muzică klezmer Bob Cohen. Printre cei prezenţi la dezbateri vor fi scriitorii Alexandru Vakulovski din Republica Moldova şi Vasile Ernu, coregrafa Vava Ştefănescu, artişti vizuali din mai multe oraşe, toţi vechi colaboratori ai Casei Tranzit.

“În 1997 între 11-13 octombrie am redeschis publicului Clujean clădirea fostei sinagogi Poalei Tzedek, rămas nefolosită din 1974 în urma Holocaust-ului și al exodului nenumăraţilor concitadini ai noștri. Am înființat Casa Tranzit tocmai în acest lăcaș ca un memento pentru consecințele formelor extreme ale excluderii sociale, cu dorința ca spațiul golit să fie reumplut cu conținuturi tranzitorii în permanență, dând ocazia reinterpretărilor continue ale modelelor de conviețuire posibile. De atunci am redat orașului acest spațiu uitat eliberând și strada Fără Nume, care duce spre el, lansând și ideea reconstrucției podului pietonal peste Someș de mult distrus. Acum, peste 20 de ani repetăm invitația noastră la o reuniune nu numai pentru a celebra împreună aniversarea a celei mai longevive instituții culturale independente din regiune de după 1989, dar și pentru a reformula răspunsurile noastre odinioare la aceeași întrebare: se poate trăi fără ostracizare? Se poate scoate Păcăliciul din pachetul de cărți?”, este mesajul aniversat al Csillei Könczei, președintele Fundației Tranzit și lector universitar UBB.

Soțul său, politicianul maghiar Eckstein-Kovacs Peter, povestește despre facere acestei case care a ajuns cel mai longeviv centru cultural intependent dar și unul dintre locurile libere din Cluj.

“Casa. Plimbându-ne pe Cetățuie, ochii soției mele, Csilla, s-au oprit asupra unei clădiri, vizibil lăsată în paragină, înconjurată de o junglă, situată chiar pe malul abrupt al Someșului. A vedea și a se îndrăgosti a fost pentru Csilla o chestiune de-o clipă, a intra în folosința ei, a-l renova și a face să funcționeze neîntrerupt douăzeci de ani, a fost mult mai greu. Cine n-a fost în Casa Tranzit și în curtea ei, ar fi bine s-o facă cât de repede, cu ocazia unui concert în Sala mare, a unei mese rotunde la etaj sau a unei vizionări de film în curte. E un loc frumos și liber care îi primește pe toți. Deci ar fi bine să vă grăbiți: nu se știe în lumea de azi cât timp se mai poate vedea un spațiu cultural absolut independent în inima orașului, pe malul Someșului, într-o fostă sinagogă”, a subliniat politicianul.

La marcarea celor 20 de ani de activități cultural în Casa Tranzit, concomitent cu renovarea clădirii fostei sinagogi în care funcționează de-a lungul anilor, toți cei care vor sunt invitați să doneze pentru viitorul acestui centru cultural independent.

Conturile sunt:

RO94 RNCB 0106 0265 9334 0001 (RON)
RO67 RNCB 0106 0265 9334 0002 (EURO)

by -
0 5051

Proiectul câștigător al concursului de soluții pentru amenajarea Someșului, în Cluj-Napoca, de un milion și jumătate de lei, aparține unei echipe de arhitecți din Spania.

Concurs de soluții cu zeci de înscrieri pentru amenajarea Someșului, în Cluj-Napoca – și după ani de zile azi aflăm și câștigătorul, e vorba de firma spaniolă de arhitectură Practica, ce a înscris un proiect semnat de  Jaime Daroca, José Mayoral și José Ramon Sierra. Premiu înseamnă de fapt contactul de proiectare a soluției ce va fi apoi implementată de municipalitate,în valoare de 1,57 milioane de lei.

“Proiectul de față poate deveni un model de bune practici în domeniul abordării cursurilor de apă în mediul urban. Abordarea în orașele noastre este de obicei agresivă în privința râurilor: ziduri de beton, baraje, afectarea vieții sălbatice și a ecosistemului natural. Propunerea de față poate reprezenta un adevărat manifest național”, spun membrii juriului în motivarea deciziei. În plus, adaugă aceștia, proiectul invită și alte orașe din România să își regândească atitudinea față de cursurile de apă care le traversează. “Protejarea ecosistemului natural și a biodiversității, precum și încetinirea vitezei curgerii râului, sunt văzute ca soluții durabile pentru a conserva caracterul natural al râului”, explică ei.

Proiectul propune crearea de mai mult spațiu pentru râu și, în acest fel, crearea unei identități mai puternice a acestuia și în același timp generarea unei noi relații între comunitate și râul care îi aparține. Totodată proiectul propune noi perspective asupra râului, prin remodelarea topografiei și prin crearea de noi itinerarii și spații oferite locuitorilor. “Conceptul balcoanelor deschise către râu aduce noi posibilități de contemplare. Aceste noi repere, asemănătoare unor intervenții artistice, au potențialul de a deveni imagini iconice pentru râu și pentru oraș”, mai subliniază juriul.

Președintele juriului e arhitectul austriac Dietmar Steiner. „În experiența mea de aproape 35 de ani de participare în calitate de membru al unui juriu în competiții peste tot în Europa, rar mi-a fost dat să întâlnesc situații precum cea pe care am găsit-o la acest concurs de idei, care a fost pregătit temeinic,  structurat pe criterii obiective și clare și la care au participat membri ai juriului extrem de angajați și motivați exclusiv de dorința de a găsi cea mai bună soluție pentru Someș, râul Clujului”, spune el. Din juriu au mai făcut parte arhitecții Ligia Subțirică, Ildiko Mitru, Claudiu Salanță, Nicolas Triboi, Alexandre Sorrento, Darko Polic, Vlad Rusu și Ștefan Teișanu.

Image may contain: tree, plant, sky, grass, outdoor, nature and water

Image may contain: house, outdoor and water

Image may contain: sky, bridge, tree and outdoor

Image may contain: sky, outdoor, nature and water

Image may contain: one or more people, tree, plant, grass, sky, outdoor and nature

,

sursa: CCC

Cu 100.000 de euro se poate concepe un proiect major de activare a râului, spune Ștefan Teișanu, șeful asociației Centrul Cultural Clujean (CCC), cea care a coordonat recent încheiatul Festival al Someșului, Sunt riveran, aflat la a doua ediție.

Cifrele furnizate de oraganizatori atestă că circa 8000 de oameni au participat la activitățile desfășurate de vineri până duminică pe malurile Someșului. Bugetul de festival a fost însă mult mai mic decât cel imaginat pentru un festival adevărat.

“CCC s-a ocupat de integrarea activităților într-o agendă comună, de comunicarea integrată și de asistență logistică unde a fost nevoie de aceasta. În plus, am propus o activitate proprie: double deckerul (autobuz cu etaj pentru tururi pe mal de Someș – n.red.). Am inițiat aceste tururi pe care le-am oferit gratuit oamenilor în așa fel încât clujenii să experimenteze tipul acesta de plimbare și de turism și să ne putem imagina împreună cum ar arăta un Cluj în care autobuze de genul acesta ar funcționa permanent. Bugetul nostru a fost de 9000 de euro”, a subliniat Ștefan Teișanu, directorul CCC Cluj (asociația continuatoare a celei care s-a ocupat de candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană, Cluj-Napoca 2021).

Acesta a adăugat că fiecare partener implicat în festival a avut buget propriu sau a lucrat pro bono și că până în acest moment nu s-au centralizat sumele.  “Cu 100.000 de euro îmi imaginez că se poate concepe un proiect major de activare culturală a râului. Dacă vrem un festival de o lună, ca în marile orașe europene, vorbim de un buget de la 500.000 de euro în sus. Un exemplu este Totally Thames din Londra “, a mai adăugat el.

Ceea ce s-a centralizat a fost numărul de participanți. Potrivit CCC, Festivalul Sunt Riveran s-a bucurat de participarea a 8000 de oameni care au accesat cele 20 de activități propuse de asociațiile clujene de-a lungul râului – de la dezbateri și work-shopuri, la plimbări cu barca și hidrobicicletele, la inaugurarea primelor planșe turistice tactile sau la activități pe plaja din Grigorescu.

VEZI ȘI:

Arca lui Clinci e ancorată la nisipurile de aur din Grigorescu. Mai sunt două zile să mergi să vezi ce-a adus pe Someș în sus

Festivalul Someșului – Sunt Riveran a fost inițiat anul trecut și asumat de ex directorul Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu, din dorința de a integra râul în viața orașului, unul dintre dezideratele asumate în dosarul de candidatură.

Acum acesta a preluat frâiele Casei Municipale de Cultură și s-a implicat sub o altă formulă în festival – a invitat comunitatea epigramiștilor din Cluj să își scrie și recite catrenele pe podurile Napoca, Horea, Garibaldi, Feroviarilor, Baraj-Grigorescu și Zodiac. 

VEZI ȘI:

Câți bani au pe mână foștii șefi ai Capitalei Culturale Europene, pierdută de Cluj, pentru relansarea proiectului

Someș – Sunt Riveran 2017 este organizat de Centrul Cultural Clujean, fiind finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Aceasta a avut loc între 11 și 13 august.  Parteneri la ediția de anul acesta au fost Scena Urbană, Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, Asociația Urbannect, Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Grupurile de Inițiativă Impact, Asociația Cercul Social, Repair Cafe, Fundația AltArt, Fabrica de Pensule, Someș Delivery, Cluj Guided Tours. Multe dintre aceste asociații au primit, de asemenea, finanțări de la municipalitatea clujeană pentru a organiza evenimente în cadrul festivalului. 

Piscine, mobilier colorat, jocuri de apă, totem-neon, tent bar, food court, game zone, tiroliană peste Someș, boardwalk, muzică live și alte magii. Toate au urcat pe Someș, în sus, de la hub-ul H33 de pe strada Horea pe care anul acesta asociația Urbannect l-a consacrat într-un spațiu industrial al unei companii clujene, temporar, până când fosta secție unde se producea coniac, scoasă la vânzare, își va găsi altă întrebuințare.

Pe plaja din Grigorescu, arhitectul Dan Clinci de la Asociația Urbannect a debarcat cu arca. Miercuri. Atunci s-au început testele, mai ales că vremea nu era portivnică. Anul trecut, evenimentele programate pe plaja din Grigorescu s-au derulat sub imperiul ploii. Acum, soarele a ținut cu Urbannect.

Așadar, miercuri s-a preparat un gulas la ceaun. Mai timid, pentru că toată logistica de evenimente fusese la Untold și a fost foarte greu de mobilizat. “Frigiderul asta a fostla festival. Nu puteai găsi pe nimeni să te ajute cu una alta. Toți strângeau sau dormeau după Untold”, a spus Clinci.

Arhitectul a mai remomorat bunele pe care festivalul, criticat pe rețelele de socializarea, le aduce orașului. “Da, pierzi niște iarbă, dar câștigi infinit. Dacă Primăria investea câte un leu pentru a obține vizibilitatea pe care Armin a adus-o Clujului, atunci erau multe milioane de euro. Doar pentru că Armin a spus I love Cluj, 90 de milioane de oameni au vizualizat postatrea și s-au dat like-uri. Mai trebuie pus la punct un regulament de utilizare a parcului central. Să nu se bată cuie, să, să, să…Este o chestiune perfectibilă. Doar cine n-a organizat în viața lui un eveniment poate sări să critice. Se lucrează cu intermediari, cu firme din București, pe felii mici. Normal că astea vin și nu le interesează ce si cum…Dar se poate îmbunătăți totul. Apoi, toată lumea a câștigat din festival. De la plăncintari, până la toate berăriile și terasele din oraș. Că nu dormi niște zile…cred că merită pentru că, din prima, festivalul a pus Clujul pe o hartă pe care nimeni n-a reușit să-l pună”, s-a mai sporovăit despre Untold.

Și apoi, s-a trecut la gulas. Care s-a terminat în noapte și a generat și o coadă imensă dar și îngrijorări că nu e destul pentru toată lumea.

De joi, lucrurile au mers mult mai bine. S-a făcut grill. S-a dat drumul la piscine. Vineri a ajuns la nisipurile de aur din Grigorescu și Luna Amară care umplut la propriu plaja. În noapte, aproape de final, încă se mai strătea pe plajă și se contemplau luminițele care atânau peste râu.

Încă mai sunt minunății din arcă de văzut până duminica:

by -
0 175
Imagine cu orasul de pe Somes din timpul Somes Delivery

Dacă vi s-a făcut poftă de plimbat cu barca pe râu în Cluj-Napoca sau nu aţi apucat să testaţi ambarcaţiunile de Someş Delivery, organizatorii evenimentului ţinut anual pe o porţiune de Someş anunţă că revin cu “infrastructura”. Acţiunea are loc în acest final de săptămână, ca parte a proiectului Someș Sunt Riveran, organizat de Centrul Cultural Clujean. Amintim că Someşul e încă în aşteptarea soluţiilor de reamenajare – concursul de soluţii pentru masterplan a fost lansat, iar rezultatele se vor afla în toamnă.

“În weekend-ul 12-13 august readucem ambarcațiunile ușoare pe Someș, între Podul Garibaldi și Podul Zburător (Podul Albastru), pentru a sublinia încă o dată potențialul de utilizare ca agrement pe apă a acestui segment de râu”, anunţă organizatorii Someş Delivery. Punctele de îmbarcare pentru plimbările pe apă vor fi Pontonul pe Someș din zona Sălii Sporturilor “Horia Demian” și Debarcaderul din zona “La Butuci”. Aceste două amenajări temporare au fost construite pentru ediția din acest an a Someș Delivery, din luna iunie, cu scopul de a aduce oamenii mai aproape de apă și de a testa noi utilizări ale Someșului din Cluj. Se reactivează și terasa, adiacentă zonei de activități pe apă, cu sprijinul Cotton Club.
Programul plimbărilor pe apă în cele două zile va fi între 10.00 am – 20.00 pm, iar închirierea
ambarcațiunilor se face gratuit.

Vă reamintim cum a arătat Someşul cu bărci:

FOTO/VIDEO. S-au adus bărci pe râul care traversează oraşul. Cum se vede apa, de pe malul Someş Delivery

Aflat la a doua ediție, Someș Sunt Riveran este organizat de Centrul Cultural Clujean sub forma unui eveniment (platformă) ce reunește toate inițiativele din oraș care aduc Someșul în discuție. Ediția din acest an se va desfășura între 11 și 13 august în mai multe zone adiacente râului Someș Mic.

by -
0 172

De trei ani, echipa din spatele Someş Delivery face teste cu malurile Someşului şi ne arată cum se pot transforma spaţiile publice din preajma apei, când cineva le acordă atenţie. La ediţia din acest an, desfăşurată în urmă cu câteva zile, SD i-a surprins pe clujeni cu o nouă opţiune pentru a se bucura de râul care traversează oraşul: s-au pus ambarcaţiuni de agrement pe Someş. Şi asta a fost doar o parte din ceea ce s-a întamplat vreme de două zile pe tronsonul ediţiei de 2017. Au fost evenimente, proiecţii, reuniuni pe mal de apă, jocuri şi concerte. Dincolo de partea care se vede şi de care publicul se bucură de trei ani încoace, mai e şi munca echipei pentru a pune pe picioare un astfel de eveniment, cu tot cu noile instalaţii amenajate acolo. Coordonatorul Someş Delivery, Mihai Mateiu, ne-a împărtăşit şi o parte din greutăţile pregătirii evenimentului şi are şi un mesaj pentru autorităţile “legate” de Someş.

Înainte de asta, să mai amintim o dată ce face Someş Delivery în oraş, un proiect organizat de Fundaţia Cărtureşti, alături de MiniMASS şi Ordinul Arhitecţilor din România.:

FOTO/VIDEO. S-au adus bărci pe râul care traversează oraşul. Cum se vede apa, de pe malul Someş Delivery

 

“Cel mai greu e să strângi bani şi să lucrezi cu autorităţile”, sintetizează Mihai Mateiu.  Şi detaliază cele două părţi ale problemei. „E dificil să obţii finanţări, într-adevăr, dar asta e ceva normal. E firesc să aplici la concursuri şi să obţii sponsorizări. E dificil, dar e normal şi ţine de abilităţile noastre şi de muncă. În schimb, ar fi ideal să se schimbe ceva în lucrul cu autorităţile. Asta e acum extrem de dificil, pentru că nu există niciun fel de cooperare şi conlucrare între autorităţile care au competenţe în ceea ce priveşte Someşul: primărie, Apele Române, Electrica şi aşa mai departe. Nu există nicăieri ceva ce ar putea fi asimilat unui ghid al solicitantului, care să poată fi folosit de cineva care vrea să facă ceva pe apă. E foarte greu. Nu ştii unde începe şi unde se termină procedura, ce competenţă depinde de cine. Aceasta e de altfel una dintre concluziile rezultate şi din dezbaterea de anul trecut, unde am chemat pe toată lumea şi lucrurile nu s-au schimbat în niciun fel. Referitor la primărie, din ceea ce am putut observa noi, există o neasumare a genului de proiecte care vin pe zone dificile. Nu e doar cazul nostru. Am văzut recent, la TIFF, Pata Cluj, filmul proiectului, şi toţi reprezentanţii organizaţiilor care au depus un efort fenomenal ani de zile acolo au spus cumva acelaşi lucru: primăria nu e obişnuită să preia astfel de proiecte. Asta simţim şi noi. Proiectul nostru are sens în ideea în care ceea ce facem noi prin proiecte punctuale şi temporare e o testare. Tocmai ca să nu te trezeşti că faci un mega-proiect care de fapt nu e bun în acest loc, care nu are sens. Noi testăm de 3 ani, dar nimeni nu e interesat de rezultatele noastre. Am impresia că Primăria ratează tot timpul ocazia de a fi actuală şi vizionară. Adică e nevoie de mult timp să zică: a, ok, e un proiect bun. În felul acesta, tot timpul va fi cu cinci ani în urmă. Trebuie spus însă şi că unele lucruri se îmbunătăţesc. Cei de la Apele Române ne-au lăsat în primul an să atingem apa, doar pe insula de la Astoria, apoi, anul următor, am avut bac pe apă, acum am pus ambarcaţiuni. E o deschidere treptată”, arată Mateiu. Coordonatorul Someş Delivery pledează, aşadar, pentru conlucrare. Dar pentru una ceva mai eficientă. “Noi nu vrem să criticăm autorităţile, avem nevoie de cei de acolo, am vrea să lucrăm împreună. Aşa că cererea publică pe care vrem să o facem e ca primăria să iniţieze formarea unui grup de lucru în care să intre reprezentanţi ai tuturor instituţiilor cu atribuţii legate de Someş, dar şi reprezentanţi ai comunităţii, specialişti – urbanişti, arhitecţi, peisagişti – şi oameni din sectorul cultural. Amenajarea unui râu nu ţine doar de infrastructură, ci ar trebui să fie şi o chestiune de cultură, din cel puţin trei puncte de vedere: istoric, estetic, social. Uită-te la Someş şi la podurile sale! Ca să dau doar un exemplu. Dacă te gândeşti la Budapesta, îţi vine în minte podul cu lanţuri, ai o reprezentare dacă te gândeşti la Sena şi Paris sau la podurile din Londra. Dacă îţi cer să desenezi podul Garibaldi, nu ştii. Fiindcă e oribil, nu îl bagi în seamă, îl asociezi cu claxoane, cu gaze de eşapemente, cu lucrurile de care fugi şi tu ca să îl traversezi”, exemplifică Mateiu.

La SD:

 

Echipa SD nu uită însă să menţioneze nici intervenţiile bune ale autorităţilor locale. “Primăria a amplasat un sistem pentru colectare de deșeuri plutitoare pe Someș! Stăvilarul a fost amplasat în zona ștrandului Sun din cartierul Grigorescu, astfel încât va opri deșeurile care vin din amonte – una dintre cele mai importante cauze ale poluării râului pe raza Clujului. Ne bucură enorm această inițiativă!”, a punctat echipa Someş Delivery, după amplasarea stăvilarului de colectare de deşeuri. De altfel, primăria sprijină evenimentele Someş Delivery, apare ca partener de proiect şi a oferit şi finanţare iniţiativelor de pe Someş. În urmă cu o săptămână, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România, primăria a lansat în sfârşit şi concursul de masterplan pentru amenajarea râului. Trebuie însă spus, în ideea de a lucra la eficienţă, că primele promisiuni în acest sens au fost anunţate cu mai bine de doi ani în urmă.

Primăria promite o vară fără gunoi pe Someș. Are “în mânecă” o instalație premieră în România

Trei luni pentru “Noul Someș”. S-a lansat concursul de masterplan pentru râul care traversează orașul

by -
0 297
sursa: Primaria Cluj

Sistemul pentru colectarea plutitorilor pus în funcțiune pe râul Someș din Cluj și despre care Primăria spune că este unic în țară are rezultate vizibile. Cantități impresionante de PET-uri și gunoaie s-au strâns în respectivul stăvilar montat la intrarea râului în cartierul clujean Grigorescu.

sursa: Primaria Cluj
sursa: Primaria Cluj

Cei de la Apele Române au cumpărat și ei un utilaj – amfibia – pe care l-au folosit la curățarea Someșului de macrofite (plante acvatice) care favorizează menținerea gunoiului la suprafața albiei. Cu acest utilaj s-au îndepărtat tone de astfel de plante.

DETALII: 35 de tone de vegetație acvatică scoase din Someș în Cluj-Napoca în doar câteva sute de metri

Lucrările de execuție a sistemului de colectare plutitori (proiectat la final de 2016) au fost achiziționate de administrația locală în luna februarie de la Energo Line pentru 215.376 lei. Șantierul a început în luna martie și s-a încheiat la începutul verii. Instalația a fost testată și îmbunătățită și a fost pusă în funcțiune luna aceasta, în iunie. Primăria a spus că un astfel de sistem ca cel de la Cluj este unic în România.

Stăvilarul este eco-friendly a presupus lucrări complexe, cu fundații de beton, stâlpi pe ambele maluri ale râului, un cămin de colectare din beton armat, o clădire anexă – depozit de 27 mp cu sistem de supraveghere video, sau panourile fotovoltaice care vor susține alimentarea cu energie electrică. De asemenea, ansamblul este deservit și de o platformă betonată de 20 mp unde vor avea acces mașinile de salubritate pentru a colectare deșeurile strânse de pe râu cu ajutorul noului sistem.

Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special cele din Florești, s-au resimțit în oraș și Someșul s-a umplut la propriu de gunoi.

Comuna Florești și-a asumat, de asemenea, să facă două astfel de stăvilare în localitate. Deocamdată despre aceste investiții, primăria din Florești nu a anunțat nimic. Floreștenii postează în continuare fotografii pe rețeaua de socializare Facebook cu munți de gunoaie depozitate în zona albiei Someșului în comuna de lângă Cluj.

 

by -
0 392
sursa: Primaria Cluj

Stăvilarul menit să nu mai lase gunoiul să intre pe Someșul Mic, în oraș, a fost pus în funcțiune și urmează să fie recepționat de Primărie. Respectivul sistem a fost amplasat în zona ștrandului Sun din cartierul Grigorescu pentru a colecta deșeurile plutitoare care vin din Florești și din comunele din amonte.

Potrivit Primăriei, sistemul de colectare plutitori amenajat pe râul Someș a fost supus unei etape de teste și îmbunătățiri, fiind o premieră în România. Deja s-au făcut capturi serioase de PET-uri. 

sursa: Primaria Cluj

Lucrările de execuție a sistemului de colectare plutitori (proiectat la final de 2016) au fost achiziționate de administrația locală în luna februarie de la Energo Line pentru 215.376 lei. Șantierul a început în luna martie. Acum instalația este în faza de recepție. 

Stăvilarul este eco-friendly a presupus lucrări complexe, cu fundații de beton, stâlpi pe ambele maluri ale râului, un cămin de colectare din beton armat, o clădire anexă – depozit de 27 mp cu sistem de supraveghere video, sau panourile fotovoltaice care vor susține alimentarea cu energie electrică. De asemenea, ansamblul este deservit și de o platformă betonată de 20 mp unde vor avea acces mașinile de salubritate pentru a colectare deșeurile strânse de pe râu cu ajutorul noului sistem.

sursa: Primaria Cluj

Deșeurile astfel colectate sunt preluate periodic de primărie prin compania de salubritate. 

Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special cele din Florești, s-au resimțit în oraș. În vara anului 2016, Someșul s-a umplut de gunoaie. Clujenii i-au bătut obrazul primarului Emil Boc din vară solicitându-o măsuri ferme privind curățarea râului Someșul Mic de gunoaie, având în vedere că, în oraș, în zona complexului sportiv Sala Sporturilor – Sala Polivalentă – Cluj Arena, cursul de apă s-a umplut, începând cu luna august a anunului trecut, de gunoaie care pluteau la suprafață. Deși curățenia de pe Someș nu stă în mâna primăriei, administrația locală a făcut un plan de bătaie cu Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, dar și cu primăria Florești, pentru ca râul care străbate Clujului să nu mai arate ca o hazna.

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a cumpărat și aceasta un utilaj amfibiu cu care a curățat anul acesta albia Someșului de tone de plate macrofite dezvoltate în apă, mai ales că acestea contibuiau și mai tare la reținerea gunoiului pe albie.

Comuna Florești și-a asumat, de asemenea, să facă două astfel de stăvilare în localitate. Deocamdată despre aceste investiții, primăria din Florești nu a anunțat nimic. Floreștenii postează în continuare fotografii pe rețeaua de socializare Facebook cu munți de gunoaie depozitate în zona albiei Someșului în comuna de lângă Cluj.

CITEȘTE ȘI:

Când va fi gata sistemul care va împiedica gunoiul din Florești să mai ajungă în Cluj via râul Someș

Cât plătește orașul ca să scape Someșul de gunoaie

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

Update Două firme din Oradea și Sibiu se bat să gândească sistemul care va salva Someșul de gunoaie

by -
0 317
Imagine din timpul Someș Delivery 2017

În ianuarie 2015,  la masă cu arhitecţi, urbanişti şi oameni „legaţi” de soarta apei, într-un aşa numit atelier de lucru, primarul a promis că municipalitatea va lansa un concurs pentru un masterplan care să vină cu soluţii pentru culoarul Someșului. Asta în contextul în care specialiștii spun de mult ceea ce și locuitorii orașului simt de ani de zile: râul care traversează orașul a fost neglijat și e folosit mult sub potențial. Doi ani jumate mai târziu, e oficial: concursul, botezat “Rethinking Somes”, a fost lansat vineri, data limită de predare a proiectelor este 25 septembrie, iar câștigătorul se anunță în 2 octombrie. Concurenții au așadar la dispoziție aproximativ trei luni să își elaboreze proiectele.

Promotorul concursului este Primăria Municipiului Cluj-Napoca, cea care este administratorul obiectivului si proprietarul zonelor care vor face obiectul investiției, urmând să devină beneficiarul proiectului contractat in urma acestui concurs. Organizatorul concursului este Ordinul Arhitecților din România prin Filiala Teritorială Transilvania, în parteneriat cu Ordinului Arhitecților din România. În urma acestui concurs, promotorul va contracta elaborarea PIDU Someșul Mic și servicii de proiectare complete pentru două zone propuse spre detaliere cu echipa câștigătoare.

“Complexitatea specifică pe care o presupune relația orașului cu „Someșul viitorului” într-o perspectivă pe termen lung a determinat promotorul să organizeze acest concurs care vizează valorificarea avantajelor pe care prezenta râului le aduce orașului, prin remodelarea conceptuală a frontului la apa, evidențierea valorii sale peisajere și ecologice și, totodată, identificarea vocației acestui ax natural al orașului de a transforma spațiile urbane pe care le parcurge prin dezvoltarea de funcțiuni specifice vecinătății cursului de apă”, susțin organizatorii. Pe parcursul traseului intravilan al Someșului, câteva porțiuni ale malurilor se află în proprietatea Municipiului, porțiuni pe care acesta are intenția de a pune în operă în perioada imediat următoare ideile de revalorizare a relației râului cu orașul rezultate prin concurs, se mai precizează în tema de concurs. Aceste porțiuni de maluri sunt Parcul Armătura și “Lunca Someșului Mic” (la vest de intrarea râului pe teritoriul municipiului, la nord de aliniamentul străzii Ioan Paul și apoi Bulevardului 1 Decembrie 1918, la est de Podul de pe strada Horea, la sud de Splaiul Independenței și, de la Podul Elisabeta în aval de limita nordică a clădirilor și proprietăților de pe strada Gheorghe Barițiu). Pentru aceste două zone specifice, concurenții sunt invitați să elaboreze soluții de intervenție detaliate, deoarece urmează să facă obiectul unui contract de proiectare pentru execuție, ulterior câștigării concursului.

Potrivit temei de concurs, municipiul Cluj-Napoca ar avea nevoie de un PIDU-Someșul Mic care să preia reglementările Planului Urbanistic General în vigoare și să studieze capacitatea de evoluție a situației existente și strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung, “pentru ca atât orașul cât și râul să se bucure pe viitor de o dezvoltare coerentă, unitară și sustenabilă. Concurenții sunt invitați să-și exprime viziunea / ideile pentru viitorul Someșului Mic în relație cu orașul printr-un concept bine argumentat, care să poată sta la baza elaborării PIDU-Someșul Mic și a viitoarelor reglementări”. Soluțiile propuse trebuie să urmărească să valorifice potențialul pe care prezența Someșului o aduce orașului “prin remodelarea conceptuală a râului și a frontului la apă, evidențierea valorii peisajere și ecologice a râului în paralel cu propunerea de noi mijloace de utilizare a apei și malurilor, întărirea relației dintre acest ax natural al orașului și spațiile urbane pe care le parcurge, dezvoltarea de funcțiuni specifice vecinătății cu apa, dar și cu țesuturile adiacente, identificarea unei estetici adecvate a amenajărilor diverselor tipologii ale malurilor”, în idealurile formulate de echipa responsabilă de temă.

Concurenții au fost invitați să propună o viziune de ansamblu, sustenabilă și armonioasă din toate punctele de vedere, care să ofere o perspectivă a dezvoltării întregului culoar intravilan al râului pe termen lung, concept care să stea la baza elaborării PIDU Someșul Mic. De asemenea, echipele trebuie să detalieze acest concept în vederea implementării unui proiect de intervenție/amenajare în viitorul apropiat pe terenurile care sunt în proprietatea Municipiului, respectiv Zona 1 „Lunca Someșului Mic” și Zona 2 „Parcul Armătura”. 

Mai multe detalii despre tema de concurs și termenele în care se desfășoară puteți găsi AICI

Jurizarea va fi asigurată de arhitecții Ildiko Mitru, Ligia Subțirică, Claudiu Salanță, Nicolas Triboi din România și de urbanistul Alexandre Sorrentino (Franța) și arhitecții Darko Polic (Serbia), Dietmar Steiner (Austria), Alfonso Vegara (Spania).

Echipa Someș Delivery face de trei ani “teste” pe Someș, cu amenajări temporare. Vezi cum a fost acest final de săptămână:

FOTO/VIDEO. S-au adus bărci pe râul care traversează oraşul. Cum se vede apa, de pe malul Someş Delivery