Tags Posts tagged with "someș"

someș

by -
0 152

De trei ani, echipa din spatele Someş Delivery face teste cu malurile Someşului şi ne arată cum se pot transforma spaţiile publice din preajma apei, când cineva le acordă atenţie. La ediţia din acest an, desfăşurată în urmă cu câteva zile, SD i-a surprins pe clujeni cu o nouă opţiune pentru a se bucura de râul care traversează oraşul: s-au pus ambarcaţiuni de agrement pe Someş. Şi asta a fost doar o parte din ceea ce s-a întamplat vreme de două zile pe tronsonul ediţiei de 2017. Au fost evenimente, proiecţii, reuniuni pe mal de apă, jocuri şi concerte. Dincolo de partea care se vede şi de care publicul se bucură de trei ani încoace, mai e şi munca echipei pentru a pune pe picioare un astfel de eveniment, cu tot cu noile instalaţii amenajate acolo. Coordonatorul Someş Delivery, Mihai Mateiu, ne-a împărtăşit şi o parte din greutăţile pregătirii evenimentului şi are şi un mesaj pentru autorităţile “legate” de Someş.

Înainte de asta, să mai amintim o dată ce face Someş Delivery în oraş, un proiect organizat de Fundaţia Cărtureşti, alături de MiniMASS şi Ordinul Arhitecţilor din România.:

FOTO/VIDEO. S-au adus bărci pe râul care traversează oraşul. Cum se vede apa, de pe malul Someş Delivery

 

“Cel mai greu e să strângi bani şi să lucrezi cu autorităţile”, sintetizează Mihai Mateiu.  Şi detaliază cele două părţi ale problemei. „E dificil să obţii finanţări, într-adevăr, dar asta e ceva normal. E firesc să aplici la concursuri şi să obţii sponsorizări. E dificil, dar e normal şi ţine de abilităţile noastre şi de muncă. În schimb, ar fi ideal să se schimbe ceva în lucrul cu autorităţile. Asta e acum extrem de dificil, pentru că nu există niciun fel de cooperare şi conlucrare între autorităţile care au competenţe în ceea ce priveşte Someşul: primărie, Apele Române, Electrica şi aşa mai departe. Nu există nicăieri ceva ce ar putea fi asimilat unui ghid al solicitantului, care să poată fi folosit de cineva care vrea să facă ceva pe apă. E foarte greu. Nu ştii unde începe şi unde se termină procedura, ce competenţă depinde de cine. Aceasta e de altfel una dintre concluziile rezultate şi din dezbaterea de anul trecut, unde am chemat pe toată lumea şi lucrurile nu s-au schimbat în niciun fel. Referitor la primărie, din ceea ce am putut observa noi, există o neasumare a genului de proiecte care vin pe zone dificile. Nu e doar cazul nostru. Am văzut recent, la TIFF, Pata Cluj, filmul proiectului, şi toţi reprezentanţii organizaţiilor care au depus un efort fenomenal ani de zile acolo au spus cumva acelaşi lucru: primăria nu e obişnuită să preia astfel de proiecte. Asta simţim şi noi. Proiectul nostru are sens în ideea în care ceea ce facem noi prin proiecte punctuale şi temporare e o testare. Tocmai ca să nu te trezeşti că faci un mega-proiect care de fapt nu e bun în acest loc, care nu are sens. Noi testăm de 3 ani, dar nimeni nu e interesat de rezultatele noastre. Am impresia că Primăria ratează tot timpul ocazia de a fi actuală şi vizionară. Adică e nevoie de mult timp să zică: a, ok, e un proiect bun. În felul acesta, tot timpul va fi cu cinci ani în urmă. Trebuie spus însă şi că unele lucruri se îmbunătăţesc. Cei de la Apele Române ne-au lăsat în primul an să atingem apa, doar pe insula de la Astoria, apoi, anul următor, am avut bac pe apă, acum am pus ambarcaţiuni. E o deschidere treptată”, arată Mateiu. Coordonatorul Someş Delivery pledează, aşadar, pentru conlucrare. Dar pentru una ceva mai eficientă. “Noi nu vrem să criticăm autorităţile, avem nevoie de cei de acolo, am vrea să lucrăm împreună. Aşa că cererea publică pe care vrem să o facem e ca primăria să iniţieze formarea unui grup de lucru în care să intre reprezentanţi ai tuturor instituţiilor cu atribuţii legate de Someş, dar şi reprezentanţi ai comunităţii, specialişti – urbanişti, arhitecţi, peisagişti – şi oameni din sectorul cultural. Amenajarea unui râu nu ţine doar de infrastructură, ci ar trebui să fie şi o chestiune de cultură, din cel puţin trei puncte de vedere: istoric, estetic, social. Uită-te la Someş şi la podurile sale! Ca să dau doar un exemplu. Dacă te gândeşti la Budapesta, îţi vine în minte podul cu lanţuri, ai o reprezentare dacă te gândeşti la Sena şi Paris sau la podurile din Londra. Dacă îţi cer să desenezi podul Garibaldi, nu ştii. Fiindcă e oribil, nu îl bagi în seamă, îl asociezi cu claxoane, cu gaze de eşapemente, cu lucrurile de care fugi şi tu ca să îl traversezi”, exemplifică Mateiu.

La SD:

 

Echipa SD nu uită însă să menţioneze nici intervenţiile bune ale autorităţilor locale. “Primăria a amplasat un sistem pentru colectare de deșeuri plutitoare pe Someș! Stăvilarul a fost amplasat în zona ștrandului Sun din cartierul Grigorescu, astfel încât va opri deșeurile care vin din amonte – una dintre cele mai importante cauze ale poluării râului pe raza Clujului. Ne bucură enorm această inițiativă!”, a punctat echipa Someş Delivery, după amplasarea stăvilarului de colectare de deşeuri. De altfel, primăria sprijină evenimentele Someş Delivery, apare ca partener de proiect şi a oferit şi finanţare iniţiativelor de pe Someş. În urmă cu o săptămână, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România, primăria a lansat în sfârşit şi concursul de masterplan pentru amenajarea râului. Trebuie însă spus, în ideea de a lucra la eficienţă, că primele promisiuni în acest sens au fost anunţate cu mai bine de doi ani în urmă.

Primăria promite o vară fără gunoi pe Someș. Are “în mânecă” o instalație premieră în România

Trei luni pentru “Noul Someș”. S-a lansat concursul de masterplan pentru râul care traversează orașul

by -
0 244
sursa: Primaria Cluj

Sistemul pentru colectarea plutitorilor pus în funcțiune pe râul Someș din Cluj și despre care Primăria spune că este unic în țară are rezultate vizibile. Cantități impresionante de PET-uri și gunoaie s-au strâns în respectivul stăvilar montat la intrarea râului în cartierul clujean Grigorescu.

sursa: Primaria Cluj
sursa: Primaria Cluj

Cei de la Apele Române au cumpărat și ei un utilaj – amfibia – pe care l-au folosit la curățarea Someșului de macrofite (plante acvatice) care favorizează menținerea gunoiului la suprafața albiei. Cu acest utilaj s-au îndepărtat tone de astfel de plante.

DETALII: 35 de tone de vegetație acvatică scoase din Someș în Cluj-Napoca în doar câteva sute de metri

Lucrările de execuție a sistemului de colectare plutitori (proiectat la final de 2016) au fost achiziționate de administrația locală în luna februarie de la Energo Line pentru 215.376 lei. Șantierul a început în luna martie și s-a încheiat la începutul verii. Instalația a fost testată și îmbunătățită și a fost pusă în funcțiune luna aceasta, în iunie. Primăria a spus că un astfel de sistem ca cel de la Cluj este unic în România.

Stăvilarul este eco-friendly a presupus lucrări complexe, cu fundații de beton, stâlpi pe ambele maluri ale râului, un cămin de colectare din beton armat, o clădire anexă – depozit de 27 mp cu sistem de supraveghere video, sau panourile fotovoltaice care vor susține alimentarea cu energie electrică. De asemenea, ansamblul este deservit și de o platformă betonată de 20 mp unde vor avea acces mașinile de salubritate pentru a colectare deșeurile strânse de pe râu cu ajutorul noului sistem.

Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special cele din Florești, s-au resimțit în oraș și Someșul s-a umplut la propriu de gunoi.

Comuna Florești și-a asumat, de asemenea, să facă două astfel de stăvilare în localitate. Deocamdată despre aceste investiții, primăria din Florești nu a anunțat nimic. Floreștenii postează în continuare fotografii pe rețeaua de socializare Facebook cu munți de gunoaie depozitate în zona albiei Someșului în comuna de lângă Cluj.

 

by -
0 351
sursa: Primaria Cluj

Stăvilarul menit să nu mai lase gunoiul să intre pe Someșul Mic, în oraș, a fost pus în funcțiune și urmează să fie recepționat de Primărie. Respectivul sistem a fost amplasat în zona ștrandului Sun din cartierul Grigorescu pentru a colecta deșeurile plutitoare care vin din Florești și din comunele din amonte.

Potrivit Primăriei, sistemul de colectare plutitori amenajat pe râul Someș a fost supus unei etape de teste și îmbunătățiri, fiind o premieră în România. Deja s-au făcut capturi serioase de PET-uri. 

sursa: Primaria Cluj

Lucrările de execuție a sistemului de colectare plutitori (proiectat la final de 2016) au fost achiziționate de administrația locală în luna februarie de la Energo Line pentru 215.376 lei. Șantierul a început în luna martie. Acum instalația este în faza de recepție. 

Stăvilarul este eco-friendly a presupus lucrări complexe, cu fundații de beton, stâlpi pe ambele maluri ale râului, un cămin de colectare din beton armat, o clădire anexă – depozit de 27 mp cu sistem de supraveghere video, sau panourile fotovoltaice care vor susține alimentarea cu energie electrică. De asemenea, ansamblul este deservit și de o platformă betonată de 20 mp unde vor avea acces mașinile de salubritate pentru a colectare deșeurile strânse de pe râu cu ajutorul noului sistem.

sursa: Primaria Cluj

Deșeurile astfel colectate sunt preluate periodic de primărie prin compania de salubritate. 

Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special cele din Florești, s-au resimțit în oraș. În vara anului 2016, Someșul s-a umplut de gunoaie. Clujenii i-au bătut obrazul primarului Emil Boc din vară solicitându-o măsuri ferme privind curățarea râului Someșul Mic de gunoaie, având în vedere că, în oraș, în zona complexului sportiv Sala Sporturilor – Sala Polivalentă – Cluj Arena, cursul de apă s-a umplut, începând cu luna august a anunului trecut, de gunoaie care pluteau la suprafață. Deși curățenia de pe Someș nu stă în mâna primăriei, administrația locală a făcut un plan de bătaie cu Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, dar și cu primăria Florești, pentru ca râul care străbate Clujului să nu mai arate ca o hazna.

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a cumpărat și aceasta un utilaj amfibiu cu care a curățat anul acesta albia Someșului de tone de plate macrofite dezvoltate în apă, mai ales că acestea contibuiau și mai tare la reținerea gunoiului pe albie.

Comuna Florești și-a asumat, de asemenea, să facă două astfel de stăvilare în localitate. Deocamdată despre aceste investiții, primăria din Florești nu a anunțat nimic. Floreștenii postează în continuare fotografii pe rețeaua de socializare Facebook cu munți de gunoaie depozitate în zona albiei Someșului în comuna de lângă Cluj.

CITEȘTE ȘI:

Când va fi gata sistemul care va împiedica gunoiul din Florești să mai ajungă în Cluj via râul Someș

Cât plătește orașul ca să scape Someșul de gunoaie

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

Update Două firme din Oradea și Sibiu se bat să gândească sistemul care va salva Someșul de gunoaie

by -
0 239
Imagine din timpul Someș Delivery 2017

În ianuarie 2015,  la masă cu arhitecţi, urbanişti şi oameni „legaţi” de soarta apei, într-un aşa numit atelier de lucru, primarul a promis că municipalitatea va lansa un concurs pentru un masterplan care să vină cu soluţii pentru culoarul Someșului. Asta în contextul în care specialiștii spun de mult ceea ce și locuitorii orașului simt de ani de zile: râul care traversează orașul a fost neglijat și e folosit mult sub potențial. Doi ani jumate mai târziu, e oficial: concursul, botezat “Rethinking Somes”, a fost lansat vineri, data limită de predare a proiectelor este 25 septembrie, iar câștigătorul se anunță în 2 octombrie. Concurenții au așadar la dispoziție aproximativ trei luni să își elaboreze proiectele.

Promotorul concursului este Primăria Municipiului Cluj-Napoca, cea care este administratorul obiectivului si proprietarul zonelor care vor face obiectul investiției, urmând să devină beneficiarul proiectului contractat in urma acestui concurs. Organizatorul concursului este Ordinul Arhitecților din România prin Filiala Teritorială Transilvania, în parteneriat cu Ordinului Arhitecților din România. În urma acestui concurs, promotorul va contracta elaborarea PIDU Someșul Mic și servicii de proiectare complete pentru două zone propuse spre detaliere cu echipa câștigătoare.

“Complexitatea specifică pe care o presupune relația orașului cu „Someșul viitorului” într-o perspectivă pe termen lung a determinat promotorul să organizeze acest concurs care vizează valorificarea avantajelor pe care prezenta râului le aduce orașului, prin remodelarea conceptuală a frontului la apa, evidențierea valorii sale peisajere și ecologice și, totodată, identificarea vocației acestui ax natural al orașului de a transforma spațiile urbane pe care le parcurge prin dezvoltarea de funcțiuni specifice vecinătății cursului de apă”, susțin organizatorii. Pe parcursul traseului intravilan al Someșului, câteva porțiuni ale malurilor se află în proprietatea Municipiului, porțiuni pe care acesta are intenția de a pune în operă în perioada imediat următoare ideile de revalorizare a relației râului cu orașul rezultate prin concurs, se mai precizează în tema de concurs. Aceste porțiuni de maluri sunt Parcul Armătura și “Lunca Someșului Mic” (la vest de intrarea râului pe teritoriul municipiului, la nord de aliniamentul străzii Ioan Paul și apoi Bulevardului 1 Decembrie 1918, la est de Podul de pe strada Horea, la sud de Splaiul Independenței și, de la Podul Elisabeta în aval de limita nordică a clădirilor și proprietăților de pe strada Gheorghe Barițiu). Pentru aceste două zone specifice, concurenții sunt invitați să elaboreze soluții de intervenție detaliate, deoarece urmează să facă obiectul unui contract de proiectare pentru execuție, ulterior câștigării concursului.

Potrivit temei de concurs, municipiul Cluj-Napoca ar avea nevoie de un PIDU-Someșul Mic care să preia reglementările Planului Urbanistic General în vigoare și să studieze capacitatea de evoluție a situației existente și strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung, “pentru ca atât orașul cât și râul să se bucure pe viitor de o dezvoltare coerentă, unitară și sustenabilă. Concurenții sunt invitați să-și exprime viziunea / ideile pentru viitorul Someșului Mic în relație cu orașul printr-un concept bine argumentat, care să poată sta la baza elaborării PIDU-Someșul Mic și a viitoarelor reglementări”. Soluțiile propuse trebuie să urmărească să valorifice potențialul pe care prezența Someșului o aduce orașului “prin remodelarea conceptuală a râului și a frontului la apă, evidențierea valorii peisajere și ecologice a râului în paralel cu propunerea de noi mijloace de utilizare a apei și malurilor, întărirea relației dintre acest ax natural al orașului și spațiile urbane pe care le parcurge, dezvoltarea de funcțiuni specifice vecinătății cu apa, dar și cu țesuturile adiacente, identificarea unei estetici adecvate a amenajărilor diverselor tipologii ale malurilor”, în idealurile formulate de echipa responsabilă de temă.

Concurenții au fost invitați să propună o viziune de ansamblu, sustenabilă și armonioasă din toate punctele de vedere, care să ofere o perspectivă a dezvoltării întregului culoar intravilan al râului pe termen lung, concept care să stea la baza elaborării PIDU Someșul Mic. De asemenea, echipele trebuie să detalieze acest concept în vederea implementării unui proiect de intervenție/amenajare în viitorul apropiat pe terenurile care sunt în proprietatea Municipiului, respectiv Zona 1 „Lunca Someșului Mic” și Zona 2 „Parcul Armătura”. 

Mai multe detalii despre tema de concurs și termenele în care se desfășoară puteți găsi AICI

Jurizarea va fi asigurată de arhitecții Ildiko Mitru, Ligia Subțirică, Claudiu Salanță, Nicolas Triboi din România și de urbanistul Alexandre Sorrentino (Franța) și arhitecții Darko Polic (Serbia), Dietmar Steiner (Austria), Alfonso Vegara (Spania).

Echipa Someș Delivery face de trei ani “teste” pe Someș, cu amenajări temporare. Vezi cum a fost acest final de săptămână:

FOTO/VIDEO. S-au adus bărci pe râul care traversează oraşul. Cum se vede apa, de pe malul Someş Delivery

by -
0 620

Cum a fost plimbarea cu barca? “A fost foarte tare! Acum vrem să mergem şi cu hidrobicicleta”, răspunde un tătic, în timp ce coboară din ambarcaţiunea care a revenit la mal de Someş. La mal de Someş? Da, chiar aşa: există ambarcaţiuni de agrement pe Someş, dar numai pentru două zile. În acest week-end se desfăşoară în oraş ediţia a treia a evenimentului care a adus locuri noi şi evenimente pe mal de apă – Someş Delivery, o manifestare pregătită de Fundaţia Cărtureşti, alături de MiniMASS şi Ordinul Arhitecţilor din România. În 2017, principala noutate este că se testează şi apa. E Someşul potrivit pentru pentru ambarcaţiuni de agrement? E doar unul dintre testele pe care le poate lansa un astfel de eveniment, care îţi arată pentru al treilea an consecutiv că un oraş traversat de un râu are ceva special în plus.

Evenimentele celei de-a treia ediţii a manifestării organizate pe Someş se desfășoară în 17 și 18 iunie, pe segmentul de râu dintre podul Garibaldi și puntea pietonală din amonte şi testează un concept despre care la Cluj se discută de mult: Someş navigabil.  Mai precis, anul acesta apar proiecte în care se poate interacționa direct cu apa – s-a lansat cu ceva timp înainte pontonul construit pentru SD și sunt pregătite alte câteva proiecte care utilizează în mod direct apa: ambarcațiuni, ecologizări cu înregistrare de sunete și metamorfoză în muzică (trash songs), insulă sau bărci luminiscente pe timpul nopții.

Vremea nu a fost prietenoasă în dimineaţa primei zile de eveniment, dar lumea s-a adunat chiar şi aşa pe malul Someşului. Alături de obişnuiţii locului – veniţi pentru jogging, plimbări de week-end cu cei mici şi cu căţeii – au sosit şi prietenii Someş Delivery, pregătiţi să înfrunte ploaia, cu pelerine galbene. S-a dat drumul şi la bărci – primii curajoşi au testat apele Someşului, iar alţii s-au instalat la balustradă, cu sau fără cafea. Sunt şi locuri de şezut şi muzică, s-a pus şi o masă (a bunei vecinităţi), de la care nu au lipsit cireşele şi, tot aici, cei mici pot încerca jocuri, cu vedere la apă.

 

Dar tot bărcile rămân atracţia principală, fie că încerci o plimbare, fie că alegi să le priveşti de pe mal:

 

Mihai Mateiu, coordonatorul Someş Delivery, ne face un ghidaj prin propunerile SD 2017. “Se pot testa mai multe lucruri pe Someş în week-end-ul acesta. În primul rând, poţi să te dai cu barca. E focusul acestei ediţii, pentru că ne aflăm într-o zonă care permite asta. Avem două pontoane, sunt canoe, bărci clasice şi hidrobiciclete”, enumeră Mihai. E Someşul navigabil? “Din punctul nostru de vedere e navigabil în sensul că poate primi ambarcaţiuni de agrement, nu vaporaşe sau mijloace de gabarit mai mare. Am discutat şi cu cei de la Apele Române şi nici ei nu cred că aşa ceva e posibil”, adaugă Mateiu. Coordonatorul SD spune că plimbările se pot face în deplină siguranţă pe acest sector din râul care traversează oraşul. “Aceasta este o porţiune cu debit controlat, prin ecluza de la podul Garibaldi, o porţiune unde putem avea un nivel al apei constant, iar curentul nu e atât de puternic. Oricum, s-au montat frânghii de siguranţă în aval, iar voluntarii se ocupă şi îi instruiesc pe toţi cei care iau ambarcaţiuni; sunt şi voluntari cu fluiere, care îi avertizează pe cei din bărci, în caz că depăşesc zona de siguranţă”, spune Mateiu.

Pontonul şi bărcile au alături şi alte instalaţii, pe mal. Spre exemplu, e Banca de sub nuc.

 

Pe malul dinspre Sala Sporturilor s-a mai construit şi “podul Hopa!”. “Acesta a fost gândit pentru tarversarea unui canal ce întrerupe aleea pietonală de pe malul apei. Am rezolvat o trecere acolo, ca să nu fii silit să urci din nou la pista de biciclete şi apoi să te întorci, cum se întâmpla până acum. Acest pod are o gradenă ce acoperă gura de canal şi care transformă un loc inestetic şi nefuncţional într-o zonă foarte plăcută”, explică Mihai Mateiu.

 

 

Mai e apoi pavilionul Someş Delivery, amenajat reutilizând materiale folosite şi anul trecut. Aici găseşti o terasă, cu scaune verzi şi oferta celor de la cafeneau Sisters, dar şi un stand Cărtureşti.

 

 

Căsuţa din copac e ascunsă în verde – loc de întâlnire şi de observare.

Până şi căţeii sunt intrigaţi de noua apariţie ascunsă:

 

O altă amenajare anunţată pe mal e scena Someş Delivery, care va găzdui concerte. Noaptea apare şi “Ophelia”, o instalaţie artistică ce îşi propune să atragă atenţia asupra apei cu o mică flotă de ambarcaţiuni luminoase.

Aproape de pod zăreşti o apariţie plutitoare nouă: “Insula”, creată din pet-uri, straturi de pământ şi vegetaţie – “un exercițiu de conștientizare a importanței protejării habitatului natural cât și la unul de revalorificare a memoriei sociale locale”, spun creatorii săi. Mai ales că la Cluj se desfiinţează insule. “Insula are două dimensiuni – cea de pe apă, care are funcţie de simbol, dar şi una socială şi ecologică. Echipa de proiect a adunat poveştile oamenilor, ale locuitorilor din zonă şi ale trecătorilor, iar aceste poveşti pot fi ascultate la căşti”, completează Mihai Mateiu.

Habitatul natural şi locuitorii de pe Someş

 

Urmează, pe malul celălalt, Cinema Capitol, cu proiecţii, iar proiectul Trash Songs adună sunete din apă şi imagini din zonă, ce vor fi apoi folosite pentru improvizaţii cu muzică şi proiecţii. Cortul miniReactor are atelier şi spectacole pentru copii, iar Nature Desk vrea să aducă un loc de muncă pe malul apei. Chiar şi cei de la localul vecin, Cotton, s-au alăturat, cu şezlonguri îngropate în malul de pământ. Sunt anunţate mai multe evenimente: de la lansări de carte la concerte de jazz sau cu DJ, dar şi o selecţie de scurt metraje, alături de cei de la Institutul Cultural Francez.

Ambarcaţiunile şi evenimente dispar de luni. Mai rămân însă în spaţiu, peste vară, o parte dintre amenajări: casa din copac, barca de sub nuc, pontoanele sau podul Hopa!

 

Locuitorii din zonă au început să se apropie. “Mi se pare excelent! Venim în fiecare an. E o idée foarte bună, păcat numai că toate astea sunt temporare, o lună – două. Şi partea de sus a fost aşa frumos amenajată, ar trebui să fie permanent aşa! E foarte plăcut şi Someşul e exploatat mult sub potenţial! Şi e aşa plăcută curgerea apei”, ne împărtăşeşte o doamnă care locuieşte în Grigorescu şi tocmai a “vizitat” Someş Delivery.

 

 

Cum a început Someş Delivery:

Harta

Harta conceputa de SD

 

Detalii despre toate evenimentele şi amenajările de pe tronsonul ediţiei de 2017 pot fi găsite AICI

Unele dintre activităţi au fost amânate sau ar putea suferi modificări din cauza condiţiilor meto nefavorabile.

Pe parcursul celor două zile se lansează proiectele din concursul Someș Delivery! Casa din copa, loc de joacă (Echipa: Boca Ștefania, Pop Catalin),  Nature Desks (Echipa: Ioana Biriș (NL) & Oana Hodade (RO)), Insula (Echipa: Daria Seușan – concept și construcție, Roxana Ocoș – concept, Oana Pop – micul grădinar, Grig Vulpe – tânăr antropolog, Flaviu Petean – micro-reciclator, Silvia Seușan – sociolog, Raluca Vadu – antropolog, Cosmin Moise – sociolog, Anda Iosip – botanist, Andrei Bobiș – sunetist), Ophelia (Artist: Marius Bucea), Capitol Cinema (Echipa Save or Cancel: Cristina Popa – designer social, Andrei Racovițan – arhitect, Alexandru Iacob – fotograf), Somn la Someș (Artist: Alina Andrei), Trash Songs (Echipa: UNIVERSAL PLEASURE FACTORY: Panna Adorjáni, Kinga Ötvös, kata bodoki-halmen, Dániel Láng, Zenkô Bogdán)

by -
0 335
Sursa foto: Antoniu Bumb von Jerischmarkt, Facebook

De azi, locuitorii oraşului au loc nou pe mal de Someş: un ponton, realizat printr-o iniţiativă a unor organizatori de evenimente pe râu. Echipa Someș Delivery inaugurează azi, de la ora 19, pontonul de pe Splaiul Independenței, amplasat pe malul drept al râului, în apropiere de Sala Sporturilor.

E un eveniment premergător ediţiei Someș Delivery de anul acesta (17-18 iunie), care se desfășoară pe segmentul de râu cuprins între Podul Garibaldi și Podul Albastru. “Zona este una dintre cele mai animate de pe malul Someșului. Cu toate acestea, sondând așteptările oamenilor pe parcursul mai multor săptămâni, am concluzionat că există încă un potențial neexploatat în relație cu apa. De aceea ne-am propus ca în acest an să testăm posibilitatea amplasării unor pontoane și intervenții la mal care să încurajeze accesul la apă și activitățile pe apă”, explică echipa SD.

Potrivit responsabililor de proiect, noul ponton e gândit ca loc de întâlnire și socializare sau relaxare aproape de apă, dar poate fi și un loc de pescuit, debarcader sau scenă pentru evenimente.

Înainte de inaugurare, câteva imagini realizate de Antoniu Bumb von Jerischmarkt şi publicate de echipa Someş Delivery:

Sursa foto: Antoniu Bumb von Jerischmarkt, Facebook


Sursa foto: Antoniu Bumb von Jerischmarkt, Facebook

 

Pontonul a fost proiectat și construit în cadrul unui workshop organizat în parteneriat cu Asociaţia Studenţilor Arhitecţi din Cluj. Conceptul, randările, construcția și montarea au fost realizare de Dariush Afrasiabi, Dragos Apahidean, Luisa Azamfirei, Stefania Boca, Andrei Costea, Cristina Jurcuț, Spiro Koça, Petrică Maier, Miruna Moldovan, Andrada Pinte, Cătălin Pop, Ivona Svinţi, Robert Vasilut. Coordonatorii de proiect sunt Marius Catalin Moga, Adriana Măgerușan și Ana Felvinczi.

Pentru ediţia de 2017 a evenimentului SD, se pregătesc şi alte instalaţii şi amenajări.

Pentru momentele în care pontonul devine neîncăpător, cei de la SD au anunţat că echipa KOOHO propune Banca de sub nuc, care va fi amplasată în apropiere. Pentru a da continuitate cheiului de pe malul sudic, întrerupt de vărsarea unui canal, pe acesta va fi construită o nouă punte: Podul Hopa! realizat de echipa Prototip Studio. Scena Someș Delivery, amplasată anul acesta pe fâșia verde dintre parcul Iuliu Hațieganu și Someș, va găzdui concerte și proiecții în aer liber, valorizând potențialul acestui spațiu urban și asigurând câteva funcțiuni complementare principalei zone de promenadă de pe malul Someșului. Pavilionul Someș Delivery, structura modulară creată de echipa KOOHO pentru ediția din 2016 a Someș Delivery va fi reutilizată, într-o nouă conformație, pe malul sudic, oferind un spațiu umbrit în vecinătatea apei, loc de relaxare și socializare.

Acestor amenajări li se adaugă cele care au câștigat concursul public de proiecte și care sunt, practic, transpunerea în realitate a dorinței clujenilor de a se putea apropia mai mult de Someș.

Despre proiectele câștigătoare, citiți mai multe aici:

FOTO Exercițiu de imaginație: cum ar putea arăta malul Someșului, amenajat pentru oameni

by -
0 371
Sursa imagine: Somes Delivery

 

Pontonul mare” – spațiu de întâlnire și socializare, loc de pescuit, debarcader sau scenă pentru evenimente, se inaugurează duminică pe malul Someșului. Pontonul e, de fapt, fun sistem modular din trei piese, care se pot ușor reconfigura și e unul dintre evenimentele care anunță ediția din acest an a Someș Delivery.

Pontonul a fost proiectat și construit în cadrul unui workshop organizat în parteneriat cu Asociația Studenților Arhitecți din Cluj, și va fi inaugurat duminică la ora 19, pe Splaiul Independenței, pe malul drept al râului în apropiere de Sala Sporturilor. A treia ediție Someș Delivery va avea loc anul acesta în zilele de 17 și 18 iunie, pe segmentul de râu dintre podul Garibaldi și puntea pietonală din amonte. Echipa de organizare propune 6 intervenții proprii, prin care va oferi clujenilor noi spații pentru relaxare și evenimente pe malul râului, alături de alte amenajări și instalații propuse de artiști clujeni printr-un concurs public de proiecte.

Pentru momentele în care pontonul devine neîncăpător, echipa KOOHO propune Banca de sub nuc, care va fi amplasată în apropiere. Pentru a da continuitate cheiului de pe malul sudic, întrerupt de vărsarea unui canal, pe acesta va fi construită o nouă punte: Podul Hopa! realizat de echipa Prototip Studio. Scena Someș Delivery, amplasată anul acesta pe fâșia verde dintre parcul Iuliu Hațieganu și Someș, va găzdui concerte și proiecții în aer liber, valorizând potențialul acestui spațiu urban și asigurând câteva funcțiuni complementare principalei zone de promenadă de pe malul Someșului. Pavilionul Someș Delivery, structura modulară creată de echipa KOOHO pentru ediția din 2016 a Someș Delivery va fi reutilizată, într-o nouă conformație, pe malul sudic, oferind un spațiu umbrit în vecinătatea apei, loc de relaxare și socializare.

Acestor amenajări li se adaugă cele care au câștigat concursul public de proiecte și care sunt, practic, transpunerea în realitate a dorinței clujenilor de a se putea apropia mai mult de Someș.

Despre proiectele câștigătoare, citiți mai multe aici:

FOTO Exercițiu de imaginație: cum ar putea arăta malul Someșului, amenajat pentru oameni

by -
0 434

Un băiat de doar 9 ani a murit înecat în Cluj iar corpul său a fost găsit doar de scafandrii de la Inspecoratul pentru Situații de Urgență, ieri, după două zile de căutări.  Acum pompierii trimit o serie de recomandări care să împiedice scăldarea în locuri ce nu sunt amenajate.

Un băiat de doar 9 ani a murit înecat în Someșul Mic, în apropierea podului pietonal de pe strada Fabricii de Zahări din Cluj-Napoca, iar corpul său a fost găsit doar ieri în jurul amiezii. “Căutările au fost începute de urgență de către pompierii militari, folosindu-se barca de salvare și alte echipamente. pe albia râului. Aceste acțiuni au fost continuate până la lăsarea întunericului, moment în care vizibilitatea redusă și nivelul ridicat al râului au pus în pericol siguranța salvatorilor. Căutările au fost reluate luni dimineața, împreună cu echipa de scafandri a ISU Mureș, care, după primele scufundări, au reușit să recupereze corpul băiatului”, explică pompierii din Cluj într-un raport. Acum aceștia vor să aducă în atenția publicului o serie de măsuri pentru prevenirea riscului de înec, care înregistrează o pondere mai ridicată în zilele însorite de vară. “Odată cu temperaturile mai calde este mai tentantă apropierea persoanelor, dar și a copiilor, de cursurile sau acumulările de apă”, explică pompierii. Aceștia recomandă să fie frecventate doar locurile special amenajate pentru înot sau scăldat, să se respecte întotdeauna recomandările administratorului zonei de agrement și să se folosească echipamentul de protecție corespunzător. Totodată trebuie evitat scăldatul în răuri, lacuri, canale de irigații sau alte cursuri de apă, unde malul abrupt, curenții de apă albiile nămoloase sau aglomerate de vegetație, pietre, trunchiuri de copaci, crengi sau deșeuri aruncate pot să reprezinte un pericol pentru cei care frecventează aceste locuri. În plus, copiii nu trebuie lăsați nesupravegheați lângă și în apă de către părinți.

Someș view. Sursa foto: Somes Delivery

Primăria a finalizat caietul de sarcini pentru concursul de soluții pregătit în parteneriat cu OAR-Filiala Transilvania care vizează realizarea unui “Plan integrat de dezvoltare pentru malurile râului Someșul pe parcusul municipiului Cluj-Napoca”.  Acesta urmează să primescă aprobarea Autorității Naționale de Achiziții Publice, după care se va stabili și data oficială pentru derularea concursului.

Administrația locală a aprobat deja cuntumul premiilor pentru acest concurs. Acestea sunt în valoare de peste 1.680.000 de lei. Adică, premiul I, de 1.577.345 de lei, va fi reprezentat de contractul de proiectare, premiul II va fi de  60.000 lei, iar premiul III – 30.000 lei plus va fi acordată și o mențiune specială de 15.000 lei.

Planul dorit de primărie este o practică curentă pentru alte țări și va fi cel care va garanta dezideratul din Planul Urbanistic General – întroarcerea orașului cu față către Someș – dar și schimbarea feței nu doar a malurilor ci și a zonei de influență a râului în anumite puncte din Cluj. Plus, intenția este să aducă circuite velo și pietonale, noi pasarele de traversare a râului de 14 kilometri care străbate orașul.

Mai multe detalii privind cerințele primăriei din caietul de sarcini al concursului, pe radiocluj.ro, AICI: Cele mai bune idei pentru amenajarea râului Someș

Vezi și: Vești bune pentru Someș: primăria stabilește premii și va lansa concursul pentru planul de dezvoltare al râului

by -
0 247
Sursa imagine: Somes Delivery. Randare proiect ponton,imagine realizată de Cristina Jurcuț)

Someșul navigabil? Organizatorii Someș Delivery vor să pună ambarcațiuni de agrement pe râu, în perioada desfășurării ediției din acest an și chiar au demarat discuții cu autoritățile în acest sens. Cu sau fără doritele bărcuțe, apar amenajări noi pentru ca locuitorii și vizitatorii orașului să se bucure de apa care traversează Clujul – organizatorii Someș Delivery tocmai au lansat un apel de proiecte și așteaptă idei de amenajări pentru ediția din acest an a evenimentului.  Someș Delivery 2017 se desfășoară în 17 și 18 iunie pe segmentul de râu dintre podul Garibaldi și puntea pietonală din amonte.  Aproape de Sala Sporturilor, de Sala Polivalentă, pe malul apropiat de aleile care merg paralel cu parcul cu gard Iuliu Hațieganu. Una dintre intențiile organizatorilor de eveniment: vor să aducă publicul nu doar mai aproape de apă, ci și pe apă.

Mai multe detalii despre concurs găsiți AICI

“Am vrea să testăm cât mai multe idei de amenajare și folosire, pentru a concluziona la final care sunt cele mai de succes. În acest an ne dorim să aducem publicul nu doar mai aproape de apă, ci și pe apă.  Având în vedere potențialul uriaș al tronsonului ales, credem că pot fi realizate o mulțime de activități și intervenții pe apă, iar prioritatea acestei ediții este semnalarea firescului acestui tip de relaționare cu apa — complet absent în Cluj. Spre deosebire de anii trecuți când am abordat zone mai puțin utilizate lângă râu, anul acesta ne propunem să îmbogățim o zonă deja populară de petrecere a timpului liber. Intervențiile temporare sau evenimentele pe care le vom selecta prin concurs, alături de cele proprii, au ca scop activarea interacțiunii cu apa și depășirea limitelor actuale dintre mal și apă. Ne dorim participare publică la decizia asupra spațiului public”, spun organizatorii despre mizele Someș Delivery 2017.  Aceștia au anunțat de asemenea că sunt în desfășurare discuții cu Primăria Cluj-Napoca și Agenția Națională Apele Române pe tema posibilității utilizării ambarcațiunilor de agrement în zona din amontele podului Garibaldi, în perioada Someș Delivery 2017. Așadar: bărcuțe pe Someș? “Da, e posibil”, ne spune arhitectul Marius Moga, de la MiniMass, unul dintre partenerii de proiect SD, alături de Cărturești și Ordinul Arhitecților. “Intenționăm asta, dar mai e până atunci. Depinde de finanțe și avize. Dar acesta e cel mai potrivit loc pentru o plimbare cu barca pe Someș”, spune arhitectul.

Anul trecut, proiectul Pier-to-Pier a adus o plută rulantă care să facă posibilă traversarea Someșului în zona Cluj Arena și care proba necesitatea unei treceri pietonale între podurile Garibaldi și Napoca.

Vezi și:

FOTO/ VIDEO Aşa au arătat malurile Someşului timp de două zile. Ce rămâne după Someş Delivery II

Documentând evenimentele și intervențiile SD, echipa de proiect a semnalat mai multe probleme în zonă: scările sunt abrupte și fără balustrade, lipsesc complet rampele pentru cărucioare și persoane cu dizabilități motorii. Au menționat la aspecte negative toaletarea excesivă a vegetației de pe insulele naturale și insuficienta curățare a albiei de deșeuri. În ciuda potențialului uriaș de zonă de agrement și timp liber, lipsesc dotări (iluminat public pe malul nordic, surse de apă potabilă, toalete publice etc.), iar mobilierul urban e insuficient (absent total pe malul nordic) sau amplasate greșit – de exemplu, bănci orientate spre parcare).

Concurs deschis

Concursul de proiecte e deschis pentru toată lumea: persoane, grupuri, organizații, indiferent de domiciliu, pregătire sau experiență. Cerința e ca ideea propusă să îmbunătățească legătura dintre apă, oraș și locuitorii acestuia, iar aceasta ar putea fi implementată în cadrul Someș Delivery. Propunerile pot fi înscrise până în 2 mai 2017. “În ultimii ani Clujul și-a întors privirea spre Someș și o serie de proiecte culturale au adus publicul pe malurile râului pentru a pune în valoare potențialul și nevoia de schimbare a acestuia. Există, de altfel, o deschidere și din partea administrației locale ce urmează să fie materializată printr-un concurs pentru un Masterplan al Someșului. În acest context, credem cu tărie că testările în materie de amenajări, evenimente și implicare a comunității realizate prin intermediul Someș Delivery au un impact pozitiv asupra relației dintre râu și oraș încă de la prima ediție. E momentul ca, tot mai mulți, să ne imaginăm un Someș așa cum vrem să-l avem în viitor”, spun organizatorii Someș Delivery.

Premiile reprezintă sumele de bani destinate implementării proiectelor câștigătoare. “Numărul de proiecte pe care le vom selecta și sumele alocate fiecăruia nu sunt fixe. Am stabilit însă niște limite superioare: 4000 lei atât pentru proiectele care presupun construcții, instalații sau amenajări cât și pentru evenimente. Proiectele colaborative, care includ atât o parte de construcție/amenajare cât și una de animare, pot cumula premii”, precizează organizatorii. Juriul este format din arhitecții Șerban Țigănaș, Adriana Măgerușan, Marius Moga, arhitect, dar și Alexa Băcanu, manager cultural și Dan Burzo, designer și inginer software.

Ce fel de proiecte sunt așteptate:

  • Instalații sau performance-uri care pot produce efecte durabile în relația locuitorilor cu Someșul sau care testează posibile utilizări cotidiene ale spațiului public și limitei dintre mal și apă;
  • Mobilier urban;
  • Idei de amenajări temporare;
  • Proiecte care țin de domenii diverse (arhitectură, mediu, antropologie, muzică, arte vizuale și performative, sociologie, aplicații online, sport, gastronomie, urbanism etc.);
  • Inițiative care lucrează cu comunitatea/utilizatorii și care produc un spațiu public inclusiv social;
  • Propuneri care susțin și îmbogățesc plimbarea de-a lungul Someșului prin explorarea aspectelor de relaxare, socializare, contemplare și interacțiune cu apa;
  • Evenimente care țin de folosirea cotidiană, firească, permanentă a Someșului, și nu de una ocazională, festivalieră;
  • Proiecte care vorbesc despre bune practici și bună vecinătate, cartier, trasee urbane alternative, legături, spațiu public, accesibilitatea la apă, artă comunitară, stil de viață sănătos etc.
  • Idei originale legate de felul în care se poate interacționa în mod direct cu apa;
  • Idei originale sau adaptări ale unor activități care să îi facă pe oameni să simtă că locul le aparține.

 

 

Ponton, bancă, punte, scenă, pavilion și o lucrare de Bienală

Echipa Someș Delivery pregătește câteva intervenții proprii.  Una dintre ele e Pontonul Mare, proiectat și construit în cadrul unui workshop organizat în parteneriat cu Asociația Studenților Arhitecți din Cluj. “Conceput ca un sistem din trei piese, el permite o reconfigurare ușoară și utilizări diverse — relaxare lângă apă, întâlnire și socializare, pescuit, debarcader, scenă pentru evenimente mici”, explică realizatorii. Echipa KOOHO vine cu Banca de sub nuc, realizată în vecinătatea Pontonului mare de la Sala Sporturilor, pentru momentele în care acesta devine neîncăpător.

Vezi și:

Ponton nou pe Someş. Cum va arăta şi când apare

Puntea cheiului, realizată de echipa Prototip Studio cu scopul de a da continuitate cheiului de pe malul sudic, întrerupt de vărsarea unui canal. Un demers prin care ne propunem să oferim o soluție simplă unei probleme funcționale a amenajării existente, dar și să promovăm tinerii designeri și designul de calitate în spațiul public. Pavilionul Someș Delivery, structura modulară creată de echipa KOOHO pentru ediția din 2016 a Someș Delivery, va fi reutilizată, într-o nouă conformație, pe malul sudic, oferind un spațiu umbrit în vecinătatea apei – loc de relaxare și socializare.

Se instalează încă un obiect artistic: Obelisk, lucrarea artistică realizată de Cristi Pogăcean pentru Bienala de Artă de la Veneția din 2007. “Conceput ca un monument cu rol utilitar (casă pentru porumbei), Obelisk-ul de pe malul Someșului va chestiona ironic și amuzant rolul artei în spațiul public”, spun organizatorii. Scena Someș Delivery, amplasată pe fâșia verde dintre parcul Iuliu Hațieganu și Someș, va găzdui concerte și proiecții în aer liber, “valorizând potențialul acestui spațiu urban și asigurând câteva funcțiuni complementare principalei zone de promenadă de pe malul Someșului”.

 

 

Aspecte ale segmentului de Someș abordat anul acesta, punctate de echipa SD

+Ecluza podului Garibaldi permite controlarea nivelului apei din amonte, făcând din această zonă una dintre puținele din Cluj care permite activități pe apă.

–Din păcate în prezent nu există niciun cadru organizat pentru asemenea activități recreative.

+Ambele maluri prezintă cheiuri, care permit plimbarea lângă apă.

–De-a lungul malului sudic (spre Sala Sporturilor) acest chei este întrerupt în două puncte și accesul la el este dificil — scările sunt abrupte și fără balustrade, lipsesc complet rampele pentru cărucioare și persoane cu dizabilități motorii.

+Pe ambele maluri există coborâri la apă.

–Felul în care aceste coborâri sunt realizate nu permite șederea la nivelul apei.

+Pe malul sudic există pistă pentru biciclete.

–Amplasarea ei în zona cu cea mai bună perspectivă asupra râului o face mai atractivă pentru pietoni decât aleea special destinată acestora, de lângă gardul parcului Iuliu Hațieganu;

+Malurile nu sunt flancate de trafic auto.

+Ambele maluri prezintă spații publice adiacente largi— zona verde extinsă de pe malul nordic, parcul Iuliu Hațieganu și parcarea din fața sălii sporturilor Horia Demian.

–Aceste spații sunt neamenajate (zona verde de pe malul nordic), separate de malul Someșului prin gard (parcul Iuliu Hațieganu), sau folosite neadecvat (ex. Parcarea Sălii Sporturilor reprezintă un spațiu cu un potențial uriaș de utilizare de către publicul larg pentru divertisment; activități sportive și culturale.).

+Cadrul natural (insulele în formare) și biodiversitatea(vegetația insulelor și coloniile de rațe, cormorani, lebede, pescăruși etc.).

–Toaletarea excesivă a vegetației de pe insulele naturale și insuficienta curățare a albiei de deșeuri.

+Potențialul uriaș de zonă de agrement și timp liber.

–Lipsa dotărilor (iluminat public pe malul nordic, surse de apă potabilă, toalete publice etc.) și mobilierul urban insuficient (absent total pe malul nordic) sau amplasate greșit (bănci orientate spre parcare).

+Diversitatea utilizărilor posibile: promenadă, recreere, activități pe apă, pescuit, plimbat câini, sport, tranzit, evenimente la scară mai mare etc.

–Lipsa sau insuficiența infrastructurii care deservește aceste funcțiuni.

 

Vezi și:

 

Când va fi gata sistemul care va împiedica gunoiul din Florești să mai ajungă în Cluj via râul Someș