Tags Posts tagged with "someș"

someș

by -
2 472
Proiect de ponton. Imagine prelucrată de Cristina Jurcuț

O vreme, în zona Sălii Sporturilor, clujenii au stat pe mal de apă ca să urmărească elegante apariţii albe: au venit lebede! Au urmărit cormorani, raţe şi ce s-a mai nimerit să apară. Îşi plimbă, pe unde se poate (cu apă în fundal), copiii, căţeii şi bicicletele. Apa e încă murdară, râul care traversează oraşul e inaccesibil pe mari porţiuni, dar locuitorii Clujului se bucură, pe cât posibil de apropierea de apă. De trei ani, prin proiectul Someş Delivery, care aduce evenimente şi instalaţii pe traseul râului, apropierea dintre oraş şi Someş e ceva mai prietenoasă. Se pregăteşte ediţia de 2017 şi ea vine cu câteva instalaţii noi: de exemplu, va apărea un ponton pe malul sudic al Someșului, în zona Sălii Sporturilor. O terasă, transport cu bărci sau, pur şi simplu, mai multe coşuri de gunoi sunt câteva dintre lucrurile pe care le-ar mai dori locuitorilor, după cum reiese dintr-un studiu realizat tot în conexiuen cu Someş Delivery.

Până să se concretizeze concursul de masterplan anunţat de primărie (care e în pregătire), se pregăteşte deocamdată un ponton nou, la iniţiativa echipei Someş Delivery – o iniţiativă gândită de Fundația Cărturești, Ordinul Arhitecților din România și Asociația miniMASS, ajunsă acum la a treia ediţie. Ideile pentru intervenţie s-au conturat în weekend-ul trecut (17–19 martie), în cadrul unui workshop desfăşurat cu implicarea Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi Cluj şi sub îndrumarea Anei Felvinczi, a Adrianei Măgerușan și a lui Marius Moga. Participanţii au fost Dariush Afrasiabi, Luisa Azamfirei, Ștefania Boca, Andrei Costea, Cristina Jurcuț, Spiro Koça, Petrică Maier-Drăgan, Miruna Moldovan, Andrada Pinte, Cătălin Pop, Ivona Svinți, Robert Vasiluț.
În prima zi de teren, vineri, studenții şi îndrumătorii au vizitat tronsonul și au discutat modalitățile de realizare ale pontonului pe Someș. “Având în vedere că acesta ar trebui să îndeplinească multiple funcțiuni (loc de tihnă lângă apă, punct de birdwatching, debarcader), discuțiile despre materiale utilizabile, dimensiunile amplasării, dar și cel mai potrivit loc au durat câteva ore”, au povestit participanţii, care au ţinut şi un “jurnal vizual”.

În urma discuțiilor și vizitei pe sit, au fost propuse patru tipuri de pontoane, iar pe baza acestora s-au stabilit direcțiile și elementele cele mai valoroase ale intervenției.
Ce au propus participanţii? Un ponton din elemente modulare, mobile, prinse între ele sau un element vertical ca punct de observație și o plasă din sfori pentru relaxare, ponton cu deschidere la râu cu un element mobil cu gol in mijloc pentru stat cu picioarele în apă. O altă propunere viza o buclă care creează un parcurs dinspre maluri înspre râu cu zone care au grade diferite de intimitate și o pâlnie care să încadreze anumite zone interesante din peisaj, iar o a patra variantă presupunea construirea unei topografii adaptabile din module legate intre ele.

Vizita pe sit. Foto Andrei Costea
Propuneri. Foto Ana Felvinczi

Cele patru propuneri au conturat alte două propuneri semi-finale, reprezentând variațiuni pe aceeași temă, iar apoi s-a stabilit un concept final. Duminică şi luni au urmat o nouă vizită pe sit, dar şi analiza tronsonului pe baza propunerilor de design.

Foto Marius Moga

Rezultatul? Iată câteva randări cu imaginile pontonului. (prelucrarea imaginilor a fost realizată de Cristina Jurcuț)

“Pentru a începe construirea intervenției, sunt necesare avize și aprobări de la diverse instituții, astfel, plănuim construcția în perioada 5–9 aprilie. Atelierul de construcție va avea loc pe sit, chiar pe malul sudic al Someșului, în zona Sălii Sporturilor, în relație cu o coborâre la apă”, spun reprezentanţii echipei.

Urmează şi alte proiecte şi instalaţii pe tronsonul pe care se desfăşoară în acest an Someş Delivery. De fapt, luna viitoare se lansează şi concursul adresat comunităţii, pentru care clujenii sunt aşteptaţi cu propuneri. „Vom avea și alte intervenții. Intervențiile proprii sunt în lucru și la fel și organizarea concursului de proiecte pentru comunitate – este în desfășurare. De acolo vor mai fi alte intervenții. În aprilie construim această ptimă intervenție și tot în aprilie lansăm concursul de proiecte”, spune pentru Actualdecluj.ro arhitectul Marius Moga.

Într-un alt proiect legat de Someş Delivery, echipa Someş Express (Paula Boarță, Simona Or Munteanu şi Bianca Dimitriu) a realizat o cercetare de teren, prin care îşi propunea să afle ce ar vrea clujenii pentru apropierea de râu. Cercetarea le-a servit studenţilor care au lucrat la ponton şi s-a desfășurat sub forma unui vox-populi, pe tronsonul Podul Garibaldi – Pasarela Albastră, tronson pe care va avea loc Someș Delivery 2017.

„Pornind de la întrebarea „Ce-și doresc utilizatorii tronsonului ca amenajare/construcție?”, am descoperit o serie de nevoi și idei de amenajare oferite de către cetățeni. Idei pe care le-am publicat în ultimele zile și pe baza cărora am decis să testăm posibilitatea amplasării unor pontoane la mal care să încurajeze accesul la apă în cadrul unui workshop adresat studenților arhitecți”, a explicat echipa Someş Express.

Printre nevoile funcționale ale spațiului și ideile de amenajare/construcție s-au numărat ţâșnitori sau fântâni și o continuitate a cheiului betonat, actualmente întrerupt din imediata vecinătate a apei sau dragarea şi decolmatarea Someșului, precum şi reamenajarea fostelor insule și întreținerea celor existente. Unii vor mai multe coșuri de gunoi sau posibilitatea de transport cu bărci. Alţii cer reparația și întreținerea pasarelei albastre și a podului Garibaldi, precum și crearea unei zone de agrement pe apă. O parte dintre cei chestionaţi consideră că ar fi necesare amenajări ce țin de siguranța copiilor privind accesul la apă, amenajarea unui ponton, instalarea unui sistem de iluminat şi aparate de fitness.
O terasă, un restaurant, diverse chioșcuri lipsesc, de asemenea, de pe mal, cred clujenii.

Citeşte AICI rezultatul discuţiilor cu locuiatorii oraşului cu apă.

Până la noile instalaţii, vă invităm să revedeţi cum a arătat Someşul anul trecut, de Someş Delivery

Au adus amenajări noi pe mal de apă – care sunt concluziile de după Someş Delivery

Prefectura a lansat campania de mobilizare civică penru ecologizarea și înfrumusețarea localităților.

Campania vizează implicarea cetățenilor în acțiuni de colectare a deșeurilor bio-degradabile, curățare a străzilor, albiilor de râu și coastelor montane, cosmetizare a arborilor, dar și plantat puieți, arbuști ornamentali și flori, transmite protv.ro.

Campania se derulează în perioada 20 martie – 14 aprilie 2017, urmând ca la final primăriile să transmită Institutiei Prefectului o informare privind activitățile desfășurate pentru realizarea obiectivelor propuse, menționând inclusiv numărul cetățenilor care s-au implicat în această campanie, fotografii făcute înainte și după finalizarea fiecărei acțiuni.
Primele trei unități administrativ-teritoriale care vor fi selectate în urma evaluării vor primi drept premiu câte un plan de amenajare peisagistică din partea studenților de la Facultatea de Horticultură, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

by -
0 316

Pericol de inundații azi pe Someș și Arieș, în Cluj: Institutul de Hidrologie instituie cod galben avertizare de inundații pentru mai multe râuri din țară, între care două la Cluj.

Sunt vizate de această avertizare bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Arieş, Bega și Timiş, ce riscă scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri importante de debite și niveluri, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție. Avertizarea e valabilă din această după-masă la ora 16 până în 20 martie la amiază. “Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri importante de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție”, avertizează INHGA. Codul galben de inundații e valabil pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş (judeţele Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi (judeţul Cluj), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţii din bazinul mijlociu (judeţele Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţii din bazinul mijlociu (judeţul Bihor), Crişul Alb- bazin superior (judeţele Hunedoara şi Arad), Arieş superior şi afluenţi (judeţele Alba şi Cluj), Bega – bazin superior (judeţul Timiş) şi Timiş – bazin superior şi mijlociu (judeţele Caraş-Severin şi Timiş). Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce şi pe afluenţi de grad inferior ai râurilor urmărite.

Somesul, în vara lui 2016

Sistemul de colectare a plutitorilor de pe râul Someș, asumat de primăriei, presupune o investiție de peste 238.000 lei, potrivit studiului de fezabilitate comandat de autoritatea locală. Acest sistem urmează să fie realizat pe cheltuială municipalității, în zona ștradului Sun, consilierii locali urmând să discute asumarea costurilor la ședința ordinară din 20 decembrie. Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special Floreștiul, s-au resimțit în oraș. În vara anului, Someșul s-a umplut de gunoaie.

Clujenii i-au bătur obrazul primarului Emil Boc din vară solicitându-o măsuri ferme privind curățarea râului Someșul Mic de gunoaie, având în vedere că, în oraș, în zona complexului sportiv Sala Sporturilor – Sala Polivalentă – Cluj Arena, cursul de apă s-a umplut, începând cu luna august, de gunoaie care plutesc la suprafață. Deși curățenia de pe Someș nu stă în mâna primăriei, administrația locală a făcut un plan de bătaie, cu Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa pentru ca râul care străbate Clujului să nu mai arate ca o hazna.

Pe teremen scurt,  primăria a sesizat instituțiile de control să disciplineze comunele din amonte, în special Floreștiul, pentru a nu mai arunca gunoi în Someș. De asemenea, administrația locală s-a implicat, cu logistică – hidrobiciclete lebede de pe lacul Chios și oameni – în curățarea gunoiul din zona podului Garibaldi alături de personalul de la Ape. Aceasta în lunile august și septembrie, în perioada în care cei de la Administrația Bazinală au finalizat procedurile de achiziție a unui utilaj amfibiu care va ușura munca și va îndepărta plantele macrofite care s-au dezvoltat excesiv în albia Someșului și care rețineau gunoaiele la suprafață. Deja acest utilaj a fost scos la muncă și s-au colectat tone de plante macrifite din zona Podul-Garibaldi din Grigorescu.

Pentru limitarea accesului deșeurilor în zona municipiului Cluj-Napoca, ca o măsură pe termen
lung, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Primăria
Florești și SC Hidroelectrica SA și-au propus și realizarea unor praguri de retenție a plutitorilor de pe
râul Someșul Mic. Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a furnizat datele tehnice privind
debitele și nivelurile de pe cursul de apă pentru amplasamentele stabilite de comun acord. Aceste date
au constituit punctul de plecare pentru proiectare (scoasă la licitație de primărie și adjudecată către Rono Aqua), urmând execuția lucrărilor, cu finalizare estimată, potrivit celor de la Ape, în perioada 2016 – 2017.

Acum, primăria a primit studiul de fezabilitate privind costurile pe care le implică realizarea instalației menite să scape Someșul de gunoaie. Potrivit devizului întocmit de cei de la Rono Aqua, investiția a fost estimată la peste 236.000 lei, din care contrucțiile și montajul presupun peste 119.000 lei. Consilierii locali urmează să discute un proiect de hotărâre prin care să dea liber la investiție, urmând ca primăria să facă licitațiile și să se asigure că acest sistem va fi realizat.

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Acesta urmează să fie amplasat în amonte de podul de pe B-dul 1 Decembrie din cartierul Grigorescu, în zona ștrandului Sun. Primăria și-a asumat și să valorifice deșeurile colectate grație noului sistem, mai ales că Regia Domeniului Public (deținută de Consiliul Local) se ocupă și de stocare deșeurilor din oraș.

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

Update Două firme din Oradea și Sibiu se bat să gândească sistemul care va salva Someșul de gunoaie

“Someșul este bulevardul nostru de 15 kilometri și merită lucrat pe el”. Este ceea ce spunea Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) despre ultimii ani în care oameni de bine (arhitecți, civici, organizatori de festivaluri) au pornit o serie de proiecte care să îi aducă pe clujeni mai aproape de apa care travesează orașul- Someș Delivery, proiecte de amenajări ale malurilor făcute de studenți, festivalul Someșului, jazz pe plaja din Grigorescu cu vedere la râu, etc.

Acum, această concluzie a fost îmbrățișată și de primărie care chiar este pegătită să lanseze concursul de soluții pregătit în parteneriat cu OAR-Filiala Transilvania pentru realizarea unui “Plan integrat de dezvoltare pentru malurile râului Someșul pe parcusul municipiului Cluj-Napoca”. Acest plan, o practică curentă pentru alte țări, va fi cel care va garanta dezideratul din Planul Urbanistic General – întroarcerea orașului cu față către Someș – dar și schimbarea feței nu doar a malurilor ci și a zonei de influență a râului în anumite puncte din Cluj.

Consilierii locali vor discuta la ședința ordinară din 20 decembrie un proiect de hotărâre privind stabilirea cuantumului premiilor pentru concursul de soluții care are ca punct central râul Someș. După această etapă, administrația locală urmează efectiv să lanseze acest concurs, în SEAP, așa cum a făcut recent și cu cel pentru redeschiderea Turnului Pompierilor.

Potrivit proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a ședinței, premiile la concursul dedicat Someșului sunt de peste 1.680.000 de lei. Adică, premiul I, de 1.577.345 de lei, va fi reprezentat de contractul de proiectare, premiul II va fi de  60.000 lei, iar premiul III – 30.000 lei plus va fi acordată și o mențiune specială de 15.000 lei.

Potrivit arhitectului Dan Clinci, cel care s-a ocupat de tema concursului pentru Someș din partea OAR-T, a menționat că cerința este ca planul să cuprindă nu doar malurile de contact cu apa ci și zona influențară de râu (cum ar fi de exemplu plaja din zona cu blocuri a cartierului Grigorescu). “Practic, acest plan va aduce în concret un regulement specific pentru utilizarea malurile râului, mult mai clar decât ceea ce s-a prevăzut în alte documente strategice – PUG, Plan de Mobilitate, etc. Vom cere ca echipele care vor participa la concurs să studieze potențialul întregii zone străbătute de râu, dar și să vină cu o serie de propuneri detaliate pentru niște puncte de interes arzătoare din Cluj-Napoca. Căutăm un fel de viziune futuristă, adică propuneri care să arate cum trebuie procedat dacă se dorește să se facă ceva bun în zona râului. E vizată și zona neexploatată a Someșului din cartierul Grigorescu, cea din zona industrială sau cea de la Armătura, etc”, a menționat Clinci. Arhitectul a spus că planul e un produs neobișnuit pentru România, dar prin faptul că el a fost pornit în Cluj face din oraș un pionier în țară și îl apropie de ceea ce se întâmplă în afara țării. “Noi am reușit împreună cu primăria să lansăm deja concursul pentru redeschiderea și reabilitarea Turnului Pompierilor. La anul și Consiliul Județean va lansă un concurs de soluții pentru extinderea parcului etnografic din Hoia. De asemenea, primăria vrea să lanseze și acest concurs pentru planul Someșului. În acest context este nevoie de o structură calendaristică care să permită concurenților să poată lucra și să participe în număr cât mai mare la toate aceste concursuri”, a mai spus Clinci.

Cu planul odată realizat, primăria va putea să se ocupe și ea – în cazul zonelor publice de pe maluri – de o serie de proiecte prin care să îi aducă pe clujeni mai aproape de râu.

“Someşul are fluctuaţii mari de debit, e greu de stăpânit. Nu s-a construit foarte tare pe Someş, pentru că era năbădăios, în secolele XIV, XV clujenii se fereau de Someş, Clujul nu a fost un oraş construit pe apă, ci lângă apă. Clujenii ştiau că au totuşi nevoie de apă, aşa că au făcut Canalul Morii, o formă de Someş controlat. Ne dorim acum apropierea de apă, există proiecte în lume, în China, în Ljubljana, cu feluri inventive de a folosi malurile apei – ca să stai aici, să dormi, să dansezi, să mănânci. Pentru un astfel de obiectiv, cred că avem nevoie de un mod de a gândi radical – cu ştranduri pe zone de mal, construire de amenajări pentru un Someş primitor, pe malul Someşului, e timpul să ne gândim la dezvoltare pe maluri, nu doar la pus de băncuţe. E cazul de soluţii radicale. Şi podurile şi pasarelele pot arăta altfel. Pot apărea și unele noi pe care ni le dorim. Una pietonală în Grigorescu. Alta în centru și vorbim de podul Nemților care a existat.  Şi toate acestea trebuie făcute prin concurs internaţional, prin colectare de idei din toată lumea”, a mai spus arhitectul Dan Clinci.

Someșul a reintrat în vizorul primăriei odată cu noul PUG care a prevăzut reglementări urbanistice care, odată urmărite și impuse de primăriei, să genereze o întoarcere a orașului cu fața către râu (multe dintre construcțiile realizare pe malul râului sunt cu spatele la acesta). În plus, o serie de civici, organizații, arhitecți au propus manifestări sau amenajări pe mal de apă pentru a atrage atenția primăriei asupra potențialului imens pe care îl are Someșul dar și pentru a-i convinge pe clujeni să utilizeze malurile. S-a amenajat o plajă în cartierul Grigorescu unde s-au făcut, din 2015, evenimente diverse. S-a organizat și manifestarea Someș Delivery (două ediții) evenimentul care aduce proiecte şi evenimente pe mal de apă (în mai multe zone cu potențial) şi câteva locuri de stat cu şanse să rămână o vreme ca să fie folosite de clujenii care vor să se adune aproape de râu. Anul trecut s-a organizat chiar un festival dedicat râului și generat de Asociația care a pregătit dosarul de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. În acest dosar, Someșul a fost piesă centrală pentru a genera dezvoltare urbană. Chiar dacă nu a câștigat acest titlul, Clujul și-a asumat (cu susținerea financiară de la primărie și Consiliul Județean) să continue proiectele din acest dosar.

Președintele OAR, arhitectul Șerban Țigănaș, spune că la Cluj s-a înțeles demul că Someșul este “bulevardul orașului”, dar că lucrurile s-au mișcat mai greu pentru că în această ecuație, primăria, deși a acceptat ideea, a acționat câteodată (de exemplu proiectul stopat după proteste pentru sacrificarea verdelui și trotuarelor de pe malul Splaiului Indepenței aferent Someșului în favoarea circulației mașinilor) ca “un fel de Dr Jekyll and Mr Hyde”, adică ca și cum ar fi propriul dușman, ca și cum cu o mână a dat și cu o mână voia să ia ce a dat.

Chiar civicii de la Someș Delivery au subliniat că nici până în ziua de astăzi administrația locală nu s-a sinchisit să facă niște treceri de pietoni (unele acceptate chiar) pentru a lega oamenii de râu în anumite zone.

Chiar dacă mai e de lucrat pentru ca primăria chiar să susțină cu adevărat proiectele asumate pentru a integra râul în oraș, specialiștii clujeni salută faptul că instituția a făcut pașii spre organizarea concursului pentru Someș.

Nu e (doar) loc de festival! E râul care ne străbate oraşul. Ce facem cu el?

Au dispărut gradenele de lângă Someș. Urmează copacii de pe Splaiul Independenței. Luați-vă ADIO, faceți ultimele poze!

FOTO/ VIDEO Aşa au arătat malurile Someşului timp de două zile. Ce rămâne după Someş Delivery II

Someşul Capitalei Culturale: “aquapark” pe mal de apă şi studii despre traseul râului, în 13 august

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

FOTO Ce se întâmplă când Someşul e pus pe harta evenimentelor. Cifrele “Capitalei Culturale” de pe mal de râu

Barca pe valuri plutește ușor. În curând, pe Someș, aproape de Parcul Feroviarilor

 

 

 

 

Somesul, în vara lui 2016

Utilajul de 700.000 de lei al celor de la Apele Române intervine pe Someșul Mic și taie algele însă, în teren, situația râului este dezastruoasă. Pentru câteva zile i-a fost mai bine. Acum însă gunoiale plutesc pe apă și porțiuni întregi de râu au înverzit și rămân pradă algelor, după cum ne-au sesizat cetățeni îngrijorați că râul nu își mai schimbă fața și colcăie de mizerie.

În continuare, clujenii bat obrazul autorităților locale pentru felul în care arată Someșul. Oamenii spun că râul arată din ce mai rău, deși s-au pus la punct planuri de bătaie și intervenții pentru prelevarea plantelor macrofite care s-au dezvoltat excesiv și fac râul să arate deplorabil. Felul în care se prezintă râul, pe tronsonul aferent B-dului 1 Decembrie, în cartierul Grigorescu e de netolerat, spun oamenii. “Alge, PET-uri, gunoaie, ca și cum utilajul amfibiu cumpărat de cei de la Ape n-ar fi derulat nicio acțiune în zonă”, arată aceștia.

“Ce se întâmplă cu Someșul? Parcă niciodată nu a arătat atât de râu ca anul acesta”, ne întreabă un alt locuitor al orașului.

Ce spun administratorii apei

Luna acesta, angajații de la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa au intervenit în zona podului Garibaldi pentru a îndepărta vegetația de macrofite formată în râu, plante în care se agață gunoaiele și plutesc pe Someș, utilizând noul utilaj – amfibiul – cumpărat cu 700.000 lei. Echipele s-au mutat și în, aval, spre podul Elisabeta. Potrivit instituției, intervențiile depind de condițiile meteo dar și de debitul apei. Debitul optim pentru a fi posibilă intervenția utilajului amfibiu pe râul Someșul Mic este de până la zece metri cubi pe secundă. “Noi intervenim, după cum am precizat, dacă vremea și debitul ne permite. Se adună zeci de tone de alge pe zi. Pe porțiunile unde a lucrat amfibiul, rezultatele chiar sunt vizibile. Acțiunile de curățare a Someșului sunt în derulare”, au explicat oficiali de la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa.

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

Someșul s-a umplut de gunoie, pe tronsonul din Cluj-Napoca, începând din luna agust.

Pe teremen scurt,  primăria a sesizat instituțiile de control să disciplineze comunele din amonte, în special Floreștiul, pentru a nu mai arunca gunoi în Someș. De asemenea, administrația locală s-a implicat, cu logistică – hidrobiciclete lebede de pe lacul Chios și cu oameni – în curățarea gunoiul din zona podului Garibaldi alături de personalul de la Ape. Aceasta în lunile august și septembrie, în perioada în care cei de la Administrația Bazinală au finalizat procedurile de achiziție a unui utilaj amfibiu care va ușura munca și va îndepărta plantele macrofite care s-au dezvoltat excesiv în albia Someșului și care rețineau gunoaiele la suprafață. Deja acest utilaj a fost scos la muncă și s-au colectat tone de plante macrofite din zona Podul-Garibaldi din Grigorescu.

AICI DETALII:

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

și AICI:

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

Pentru limitarea accesului deșeurilor în zona municipiului Cluj-Napoca, ca o măsură pe termen
lung, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Primăria
Florești și SC Hidroelectrica SA și-au propus și realizarea unor praguri de retenție a plutitorilor de pe
râul Someșul Mic. Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a furnizat datele tehnice privind
debitele și nivelurile de pe cursul de apă pentru amplasamentele stabilite de comun acord. Aceste date
au constituit punctul de plecare pentru proiectare (scoasă la licitație de primărie), urmând execuția lucrărilor, cu finalizare estimată, potrivit celor de la Ape, în perioada 2016 – 2017.

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

 

by -
0 195
Someșul Mic, august 2016

Rono Aqua din Oradea și Aquacon Proiect din Sibiu au depus oferte la licitația lansată de primărie la finalul lunii septembrie pentru serviciile de proiectare “sistem de colectare plutitori de pe râul Someșul Mic”. Este vorba despre un contract pe care primăria și l-a asumat ca să rezolve, pe termen lung, problemele recente pe care orașul de are cu râul care-l traversează, acesta fiind invadat de gunoie.

(UPDATE: contractul a fost atribuit către Rono Aqua)

Contractul pentru proiectarea sistemul de colectare a plutitorilor (niște stăvilare în zona barajelor, după cum explicau oficialii Administrației Bazinale Someș-Tisa, dar și cei ai primăriei) a fost scos la licitație la finalul lunii septembrie. Data limită pentru depunerea ofertelor a fost ziua de 10 octombrie. Estimarea lucrărilor de proiectare este de 50.000 lei, iar criteriul de adjudecare este prețul cel mai scăzut. La licitație au depus oferte firmele Rono Aqua Oradea și Aquacon Proiect din Sibiu.

Despre Rono Aqua presa locală a scris că se leagă de numele unui membru UDMR, Balog-Soos Scasa și că e o firmă căpușă a Companiei de Apă din Oradea. Despre Aquacon Proiect din Sibiu, presa relata că este regina contractelor pe bani publici pentru studii de fezabilitate din Transilvania în domeniul hidrologic.

În prezent, comisia de licitație a primăriei analizează propunerile tehnice ale firmelor.

Clujenii îi bat obrazul primarului Emil Boc din vară și îi cer măsuri ferme privind curățarea râului Someșul Mic de gunoaie, având în vedere că, în oraș, în zona complexului sportiv Sala Sporturilor – Sala Polivalentă – Cluj Arena, cursul de apă e plin de gunoaie care plutesc la suprafață. Deși curățenia de pe Someș nu stă în mâna primăriei, administrația locală a făcut un plan de bătaie, cu Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa pentru ca râul care străbate Clujului să nu mai arate ca o hazna.

Pe teremen scurt,  primăria a sesizat instituțiile de control să disciplineze comunele din amonte, în special Floreștiul, pentru a nu mai arunca gunoi în Someș. De asemenea, administrația locală s-a implicat, cu logistică – hidrobiciclete lebede de pe lacul Chios și oameni – în curățarea gunoiul din zona podului Garibaldi alături de personalul de la Ape. Aceasta în lunile august și septembrie, în perioada în care cei de la Administrația Bazinală au finalizat procedurile de achiziție a unui utilaj amfibiu care va ușura munca și va îndepărta plantele macrofite care s-au dezvoltat excesiv în albia Someșului și care rețineau gunoaiele la suprafață. Deja acest utilaj a fost scos la muncă și s-au colectat tone de plante macrifite din zona Podul-Garibaldi din Grigorescu.

AICI DETALII:

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

și AICI:

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

Pentru limitarea accesului deșeurilor în zona municipiului Cluj-Napoca, ca o măsură pe termen
lung, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Primăria
Florești și SC Hidroelectrica SA și-au propus și realizarea unor praguri de retenție a plutitorilor de pe
râul Someșul Mic. Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a furnizat datele tehnice privind
debitele și nivelurile de pe cursul de apă pentru amplasamentele stabilite de comun acord. Aceste date
au constituit punctul de plecare pentru proiectare (scoasă la licitație de primărie), urmând execuția lucrărilor, cu finalizare estimată, potrivit celor de la Ape, în perioada 2016 – 2017.

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

 

by -
0 197

Se pare că a meritat investiția: ciudatul amfibiu care se plimbă de ieri pe Someș, în Cluj-Napoca, a colectat până acum nu mai puțin de 15 tone de vegetație acvatică, și aceasta în doar o zi.

Administrația Bazinală din Cluj, care a cumpărat amfibiul unic în țară pentru 700.000 de euro a cântărit algele aduse la mal de grebla acestuia: sunt 15 tone de vegetație acvatică adunate doar din Someșul Mic de ieri, după câteva zile de probe, în zona podului Garibaldi și a Sălii Sporturilor din Cluj-Napoca. “Acțiunea va continua în perioada următoare, dar operațiunile pot fi întrerupte în cazul în care condițiile meteorologice nu permit accesul sau dacă debitul apei este prea mare”, explică administrația bazinală, care adaugă că debitul Someșului în această zonă a râului e stabilit “în funcție de cerințele de energie la nivel național”.

Debitul optim pentru a fi posibilă intervenția utilajului amfibiu pe râul Someșul Mic este de până la zece metri cubi pe secundă.

Utilajul amfibiu curăță gunoaiele adunate în zona podului Garibaldi după ce angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor Cluj au curățat în numeroase rânduri zona în ultimele săptămâni, de unde au colectat nu mai puțin de 35 de metri cubi de gunoaie.

Am întrebat ABAST de unde a cumpărat utilajul și cât a costat: prețul e de aproape 700.000 lei, adică 155.000 de euro, iar utilajul e cumpărat de la Ozon Company SRL, distribuitor al producătorului olandez Conver. “Achiziţia lui a fost determinată de necesitatea unui utilaj care să fie folosit în locuri inaccesibile  utilajelor convenţionale cu echipament specific, în vederea menţinerii albiilor, malurilor şi digurilor curate”, arată ABAST. Utilajul poate cosi vegetația de pe malurisau de pe fundul apei, poate colecta vegetația plutitoare și îndepărta gunoaiele de pe suprafața apei, dar poate face și lucrări de excavații și consolidări de maluri.

Acesta poate fi folosit atât pe râurile mici cu o lăţime de 2-3 metri cât şi pe râurile mari, în zone
mlăştinoase, şi poate să urce diguri cu o înclinaţie de până la 30 de grade. Utilajul va fi folosit în cele cinci județe din regiune deservite de ABAST, dar și în celelalte administrații bazinale din țară, unde va fi nevoie, având în vedere că deocamdată e singurul, mai arată instituția.

Citește și:

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

 

fotografii din 23 august 2016 din Florești

Potrivit recensământului, în Florești, trăiesc câteba zeci de mii de cetățeni, cu acte, să nu mai vorbim de cei care nu au încă buletine de floreșteni. De ei, însă, autoritățile își bat joc de luni de zile și îi lasă să trăiască în propriul gunoi.

Așa cum ani de zile autoritățile și instiuțiile locale clujene au avut un acord tacit și au acceptat ca în vechea groapă de gunoi a orașului, Pata Rât, să se depoziteze gunoiul, deși legea interzicea acest lucru, acum aceleași instituții își bat joc de cetățeni și acceptă felul în care primăria din cea mai mare comună a țării, Florești, își gestionează propriul gunoi. Știu că în comună nu se ridică gunoiul cu zilele, că oamenii sunt condamnați să respire și să trăiască printre gunoaie, dar nu fac nimic pentru ei. Cine sunt cei care au fost puși politic în funcții să conducă instituții deconcentrate locale și, de frică să nu-și piardă scaunele călduțe, nu fac decât să închidă ochii în fața problemelor oamenilor?

Ca să demonstrăm felul în care autoritățile statului (Garda de Mediu, Direcția de Sănătate Publică, Primăria Florești) își nesecotesc cetățenii în slujba cărora ar trebuie să fie și a căror interese să le apere, cu soluții, am luat un caz dintre zezile de sesizări din comuna Florești referitoare la programul de ridicat gunoiele din comună.

14123561_10210666373840046_176168615_o
fotografii din 23 august 2016 din FLorești

 

14123615_10210666374920073_24384194_o
fotografii din 23 august 2016 din FLorești

 

 

fotografii din iulie 2016 din Florești
fotografii din iulie 2016 din Florești
fotografii din iulie 2016 din Florești
fotografii din iulie 2016 din Florești
fotografii din iulie 2016 din Florești
fotografii din iulie 2016 din Florești

Primele probleme cu gunoiul în Florești datează din iarna lui 2015-2016. Atunci, spune unul dintre locuitorii din comună, n-au fost făcute sesizări, deși punctele gospodărești colcăiau de gunoaie. Era iarnă și mirosurile sau mizerie, deși erau deranjante, încă nu ajunseseră la os.

În aprilie 2016, situația era deja insuportabilă. Așa că oamenii s-au pus să sesizeze dezastrul instituțiilor de mediu din Cluj, având în vedere că primăria din comună își bătea joc zilnic de ei și nu le aduna gunoiul. Chiar în condițiile în care, odată ajuns la ghenă, gunoiul devine proprietatea primăriei pe raza cătuia acesta se aruncă.

În urma unei astfel de sesizări, Garda de Mediu, face o adresă în 31 martie 2016 către primăria Florești pe care o invită să rezolve problema legată de colectarea deșeurilor menajere din comună și să ia măsuri în cazul în care firma Eco Quatro Salub (cea care operează în comună) nu acționează la parametrii de eficiență din contract.

gunoi 2

 

 

“În urma acestei sesizări, primăriei i s-a cerut să verifice situația și să trimită poliția locală în acest sens, dar și să formuleze un răspuns”, a spus riveranul din Florești.

Pe lângă Garda de Mediu, o sesizare similară a fost făcută și către Direcția de Sănătate Publică din Cluj care, la fel, a făcut o adresă către primăria din Florești căreia îi cere să rezolve problema semnalată de cetățeni și legată de neridicarea gunoiul menajer.

gunoi 3

La aceste sesizări,  Iancu Mihaela de la Poliția Locală Floresti dă următorul răspuns în 7 aprilie 2016, comun, informând atât petentul în cauză cât și cele două instituții din Cluj, Garda de Mediu și Direcția de Sănătate Publică:

“Urmare a sesizarii Dvs redirecționată de către DSP Cluj și înregistrată la Primăria Comunei Florești vă transmitem urmatoarele – La nivelul județului operatorii se confruntă cu următoarele probleme: de la inchiderea rampei de la Pata Rât sunt probleme ]n permanen'[ cu depozitarea de;eurilor menajere; o alta cauz[ o constituie nefinalizarea noului depozit (CMID) conform de la Feleacu (termen de finalizare 2018). În aceste condiții, deșeurile trebuie transportate la distanțe mari (Oradea) ceea ce pune în dificultate activitatea operatorului de salubritate și frecvența ridicării deșeurilor. Menționăm că toate comunele din județ întâmpină această problemă iar autoritățile caută soluții pentru deblocarea situației. Reprezentanții Serviciului Poliției Locale au constatat întârzierile la colectarea deșeurilor și au luat măsurile necesare: operatorul a fost sancționat pentru nerespectarea graficului de ridicare a deșeurilor menajere”.

Aceasta se întâmpla în luna aprilie, cu puțin înainte de campania electorală și alegerile locale din luna iunie 2016, când a candidat pentru încă un mandat (cu succes) același primar PNL din Florești, Horia Șulea.

Comuna avea o problemă cu deșeurile, de fapt și județul era în aceeași situația, însă aceasta a fost acunsă sub preș, iar în vară, după alegeri, floreștenii se găseau în aceeași situație: obligați să trăiască printre gunoaie.

Așa că, oamenii s-au adresat din nou instituțiilor statului din Cluj. Amin că în luna iulie, spre final, primarul din Florești, Horia Șulea a încercat să forțeze o rezolvare a limita legii a problemei pe care o are cu strângerea gunoiului locuitorilor din comună. A cerut prefectului să instituie stare de urgență, ca să nu mai facă licitații și să se ocupe numai cum el știe de strângerea și depozitarea gunoiului. Evident, prefectul l-a refuzat, chiar motivând că primarul nu cunoaște dispozițiile legale și refuză să își rezolve problemele pe calea legii. Mai mult, la vremea respectivă, se aduceau reproșuri primarului din Florești că face cereri, postate și pe rețelele de socializare, ca să inducă în eroare floreștenii că, de fapt, altcineva e vinovat, din concediu, în timp ce este pe plajă.

AICI DETALII DESPRE SCANDAL:

Floreștiul se îneacă în propriul gunoi. Primarul zice că are soluția, dar e în mâna prefectului

Primarul celei mai mari comune din România nu l-a convins pe prefect. Floreștenii rămân cu gunoiul la ușă

Întocându-ne la oamneii din comună și la instituțiile din Cluj în care aceștia și-au pus speranță, la finalul lunii iunie, mai precis printr-un răspuns din 28 iulie, Garda de Mediu Cluj, tranșează problema gunoaielor și spune petentului luat de noi ca exemplu că primăria din Florești este cea care trebuie să le rezolve problema, dar și că instituția a tot dat amenzi autorităților locale și județene la capitolul gestionare deșeuri, însă degeaba. Deci situația în care se află Clujul și Floreștiul în speță este din nou, taci acceptată și toată lumea nu are decât să aștepte să fie mai bine.

gunoi 4

 

Direcția de Sănătate Publică transmite și aceasta un răspuns în 29 iulie în care recunoaște că problemele semnalate privind neridicarea deșeurilor de către Eco Quatro Salub sunt reale și spune că a sancționat firma, cu mențiune că și primăria Florești a fost somată să rezolve aceste probleme, în așa fel încât deșeurile să nu mai rămână necolectate în ghenele de gunoi din comună.

gunoi 5

 

“Cam la 5 zile după aceste răspunsuri, mașina de gunoi a venit și a mai luat din deșeuri”, ne-a informat petentul din Florești.

În 22 august, situația în Florești era similară: gunoiul nu era ridicat de la punctele de colectare, așa că petentul a făcut din nou alte sesizări, inclusiv la Ministerul Mediului, având în vedere că de aceea există instituții ale statului, ca oamenii să fie respectați și să li se acorde servicii de calitate de către autoritățile locale.

gunoi 6

“E ultima sesizare, pentru că, din nou, într-un termen de 13 zile nu au venit după gunoi. La asta încă nu am primit răspuns…. Ziua următoare după sesizare au venit dimineața și au luat jumătate din ghene pentru că restul nu mai încăpea în mașină. Ziua următoare au venit și au mai ridicat restul. De multe ori, când cobori din autobuz pe Cetății, direct în gunoi calci pentru că acesta nu se ridică. După 10 zile apar muștele, de miros nu poți ține geamurile deschise. În iulie inclusiv și viermi au apărut. Igienizarea containerelor și a ghenelor de gunoi nu se face deloc. Am făcut din nou sesizări la toate instituțiile statului, cele din Cluj și cele de la nivel central, pentru că avem o problemă pe care nimeni nu se sinchisește să o rezolve”, a subliniat riveranul din Florești.

Acesta este doar un caz din zecile de sesizări făcute de locuitorii din Florești. Săptămâna acesta a mai apărut un aspect legat de gunoiul din Florești. Direcția Apelor Someș Tisa a semnalat că acesta este aruncat direct în Someș și că de aceea râul, în Cluj-Napoca este plin de gunoaie și arată ca o hazna, ca și cum FLoreștiul a făcut din Someșul Mic o groapă de gunoi a orașului.

AICI DESPRE CAZ, plus mai jos un video filmat de colegii de la TVR Cluj cu Someșul din comuna Florești care colcăie de gunoaie, deșeuri care sunt trimise în aval în Cluj-Napoca:

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

După aceste noi dezvăluiri făcute de cei de la Apele Române, dar și după mesajul primarului Emil Boc că instituțiile de control ale statului se vor mobiliza și vor trage la răspundere vinovații pentru că Cluj-Napoca a ajuns o groapă de gunoi pe apă, primarul Horia Șulea din FLorești, dar și reprezentații firmei de salubritate nu mai răspuns la telefoane și se fac că nu au nicio problemă.

De săptămâni întregi, mașinile firmei Quatro Eco Salub (firmă înființată cu acționariat comnul între mai multe consilii locale de comune din județ tocmai pentru a se ocupa de problema gunoaielor, însă fără mașini și management, pregătită doar de a suge bani publici și a-și bate joc de oameni) nu au mai ridicat gunoiul din Florești, iar primarul Horia Șulea pretinde că nu este el responsabil de această situație, aruncând vina pe prefect și pe Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, care refuză să-i facă pe plac. Oamenii sunt disperați pentru că întreaga comună riscă să devină un focar de infecție, însă primarul Șulea n-are timp de lamentări. El continuă să se plimbe pe la televiziuni și să se laudă pe facebook cu “realizările” lui, pentru că acestea sunt atât de greu de pătruns, încât fără indicațiile prețioase pe care ni le oferă zi de zi ar fi chiar imposbil să le deducem.

AICI DETALII DESPRE primarul arogant din Florești:

Nicio soluție pentru gunoiul din Florești. Primarul e tot la fel de arogant

Acum noi ne întrebăm, cine sunt cei care tot semnează răspunsurile către petenți și conduc instituții ale statului cu atribuții de control care stau tupilați după hârtii, fiind puși politic în funcții, și nu-și asuma să rezolve problemele semnalate de locuitorii din Florești? De ce au aceștia funcții de conducere din care nu fac altceva decât să accepte tacit un nou rahat sub preș la fel cum au făcut-o cei care au ocupat funcțiile înaintea lor?

 

 

Noi reglementări de circulație au fost instituite de primărie ca urma a deschiderii unui nou șantier pe strada Dragalina. În zona trecerii de pietoni spre podul Elisabeta se va lucra timp de 10 zile la rețeaua de canalizare de către Compania de Apă Someș ca urmare a unor avarii apărute în zonă. Șantierul va fi instalat de la începutul săptămânii următoare și va aduce restricții pentru circulația auto și pietonală din zonă. 

Primăria a anunțat că, de luni, 29 august, pe durata desfășurării lucrărilor de către Compania de Apă Someș S.A., circulația auto pe strada Dragalina se va realiza alternativ pe o bandă de circulație, semnalizată prin indicatoare rutiere și piloți de dirijare, având în vedere că se va restricționa irculația pe banda carosabilă de mers dinspre centru spre cartierul Grigorescu, pe o lungime de 50 metri, ca urmare a instalării șantierului.

În plus, se va reloca parțial trecerea de pietoni existentă înspre cartierul Grigorescu prin culuar pietonal protejat pe partea carosabilă dar și stația de autobuz din zona podului Elisabeta va fi relocată cu aproximativ 30 de metri, spre strada Horea.

Potrivit primăriei,  lucrarea, inclusiv partea de refacerea prin asfaltare a acestei străzi, va dura maximum 10 zile. “Ne cerem scuze participantilor la trafic pentru disconfortul creat și îi rugăm să se conformeze reglementărilor temporare de circulație”, a adăugat Biroul Mass media al primăriei.