Tags Posts tagged with "someș"

someș

by -
0 344
Sursa imagine: Somes Delivery

 

Pontonul mare” – spațiu de întâlnire și socializare, loc de pescuit, debarcader sau scenă pentru evenimente, se inaugurează duminică pe malul Someșului. Pontonul e, de fapt, fun sistem modular din trei piese, care se pot ușor reconfigura și e unul dintre evenimentele care anunță ediția din acest an a Someș Delivery.

Pontonul a fost proiectat și construit în cadrul unui workshop organizat în parteneriat cu Asociația Studenților Arhitecți din Cluj, și va fi inaugurat duminică la ora 19, pe Splaiul Independenței, pe malul drept al râului în apropiere de Sala Sporturilor. A treia ediție Someș Delivery va avea loc anul acesta în zilele de 17 și 18 iunie, pe segmentul de râu dintre podul Garibaldi și puntea pietonală din amonte. Echipa de organizare propune 6 intervenții proprii, prin care va oferi clujenilor noi spații pentru relaxare și evenimente pe malul râului, alături de alte amenajări și instalații propuse de artiști clujeni printr-un concurs public de proiecte.

Pentru momentele în care pontonul devine neîncăpător, echipa KOOHO propune Banca de sub nuc, care va fi amplasată în apropiere. Pentru a da continuitate cheiului de pe malul sudic, întrerupt de vărsarea unui canal, pe acesta va fi construită o nouă punte: Podul Hopa! realizat de echipa Prototip Studio. Scena Someș Delivery, amplasată anul acesta pe fâșia verde dintre parcul Iuliu Hațieganu și Someș, va găzdui concerte și proiecții în aer liber, valorizând potențialul acestui spațiu urban și asigurând câteva funcțiuni complementare principalei zone de promenadă de pe malul Someșului. Pavilionul Someș Delivery, structura modulară creată de echipa KOOHO pentru ediția din 2016 a Someș Delivery va fi reutilizată, într-o nouă conformație, pe malul sudic, oferind un spațiu umbrit în vecinătatea apei, loc de relaxare și socializare.

Acestor amenajări li se adaugă cele care au câștigat concursul public de proiecte și care sunt, practic, transpunerea în realitate a dorinței clujenilor de a se putea apropia mai mult de Someș.

Despre proiectele câștigătoare, citiți mai multe aici:

FOTO Exercițiu de imaginație: cum ar putea arăta malul Someșului, amenajat pentru oameni

by -
0 420

Un băiat de doar 9 ani a murit înecat în Cluj iar corpul său a fost găsit doar de scafandrii de la Inspecoratul pentru Situații de Urgență, ieri, după două zile de căutări.  Acum pompierii trimit o serie de recomandări care să împiedice scăldarea în locuri ce nu sunt amenajate.

Un băiat de doar 9 ani a murit înecat în Someșul Mic, în apropierea podului pietonal de pe strada Fabricii de Zahări din Cluj-Napoca, iar corpul său a fost găsit doar ieri în jurul amiezii. “Căutările au fost începute de urgență de către pompierii militari, folosindu-se barca de salvare și alte echipamente. pe albia râului. Aceste acțiuni au fost continuate până la lăsarea întunericului, moment în care vizibilitatea redusă și nivelul ridicat al râului au pus în pericol siguranța salvatorilor. Căutările au fost reluate luni dimineața, împreună cu echipa de scafandri a ISU Mureș, care, după primele scufundări, au reușit să recupereze corpul băiatului”, explică pompierii din Cluj într-un raport. Acum aceștia vor să aducă în atenția publicului o serie de măsuri pentru prevenirea riscului de înec, care înregistrează o pondere mai ridicată în zilele însorite de vară. “Odată cu temperaturile mai calde este mai tentantă apropierea persoanelor, dar și a copiilor, de cursurile sau acumulările de apă”, explică pompierii. Aceștia recomandă să fie frecventate doar locurile special amenajate pentru înot sau scăldat, să se respecte întotdeauna recomandările administratorului zonei de agrement și să se folosească echipamentul de protecție corespunzător. Totodată trebuie evitat scăldatul în răuri, lacuri, canale de irigații sau alte cursuri de apă, unde malul abrupt, curenții de apă albiile nămoloase sau aglomerate de vegetație, pietre, trunchiuri de copaci, crengi sau deșeuri aruncate pot să reprezinte un pericol pentru cei care frecventează aceste locuri. În plus, copiii nu trebuie lăsați nesupravegheați lângă și în apă de către părinți.

Someș view. Sursa foto: Somes Delivery

Primăria a finalizat caietul de sarcini pentru concursul de soluții pregătit în parteneriat cu OAR-Filiala Transilvania care vizează realizarea unui “Plan integrat de dezvoltare pentru malurile râului Someșul pe parcusul municipiului Cluj-Napoca”.  Acesta urmează să primescă aprobarea Autorității Naționale de Achiziții Publice, după care se va stabili și data oficială pentru derularea concursului.

Administrația locală a aprobat deja cuntumul premiilor pentru acest concurs. Acestea sunt în valoare de peste 1.680.000 de lei. Adică, premiul I, de 1.577.345 de lei, va fi reprezentat de contractul de proiectare, premiul II va fi de  60.000 lei, iar premiul III – 30.000 lei plus va fi acordată și o mențiune specială de 15.000 lei.

Planul dorit de primărie este o practică curentă pentru alte țări și va fi cel care va garanta dezideratul din Planul Urbanistic General – întroarcerea orașului cu față către Someș – dar și schimbarea feței nu doar a malurilor ci și a zonei de influență a râului în anumite puncte din Cluj. Plus, intenția este să aducă circuite velo și pietonale, noi pasarele de traversare a râului de 14 kilometri care străbate orașul.

Mai multe detalii privind cerințele primăriei din caietul de sarcini al concursului, pe radiocluj.ro, AICI: Cele mai bune idei pentru amenajarea râului Someș

Vezi și: Vești bune pentru Someș: primăria stabilește premii și va lansa concursul pentru planul de dezvoltare al râului

by -
0 225
Sursa imagine: Somes Delivery. Randare proiect ponton,imagine realizată de Cristina Jurcuț)

Someșul navigabil? Organizatorii Someș Delivery vor să pună ambarcațiuni de agrement pe râu, în perioada desfășurării ediției din acest an și chiar au demarat discuții cu autoritățile în acest sens. Cu sau fără doritele bărcuțe, apar amenajări noi pentru ca locuitorii și vizitatorii orașului să se bucure de apa care traversează Clujul – organizatorii Someș Delivery tocmai au lansat un apel de proiecte și așteaptă idei de amenajări pentru ediția din acest an a evenimentului.  Someș Delivery 2017 se desfășoară în 17 și 18 iunie pe segmentul de râu dintre podul Garibaldi și puntea pietonală din amonte.  Aproape de Sala Sporturilor, de Sala Polivalentă, pe malul apropiat de aleile care merg paralel cu parcul cu gard Iuliu Hațieganu. Una dintre intențiile organizatorilor de eveniment: vor să aducă publicul nu doar mai aproape de apă, ci și pe apă.

Mai multe detalii despre concurs găsiți AICI

“Am vrea să testăm cât mai multe idei de amenajare și folosire, pentru a concluziona la final care sunt cele mai de succes. În acest an ne dorim să aducem publicul nu doar mai aproape de apă, ci și pe apă.  Având în vedere potențialul uriaș al tronsonului ales, credem că pot fi realizate o mulțime de activități și intervenții pe apă, iar prioritatea acestei ediții este semnalarea firescului acestui tip de relaționare cu apa — complet absent în Cluj. Spre deosebire de anii trecuți când am abordat zone mai puțin utilizate lângă râu, anul acesta ne propunem să îmbogățim o zonă deja populară de petrecere a timpului liber. Intervențiile temporare sau evenimentele pe care le vom selecta prin concurs, alături de cele proprii, au ca scop activarea interacțiunii cu apa și depășirea limitelor actuale dintre mal și apă. Ne dorim participare publică la decizia asupra spațiului public”, spun organizatorii despre mizele Someș Delivery 2017.  Aceștia au anunțat de asemenea că sunt în desfășurare discuții cu Primăria Cluj-Napoca și Agenția Națională Apele Române pe tema posibilității utilizării ambarcațiunilor de agrement în zona din amontele podului Garibaldi, în perioada Someș Delivery 2017. Așadar: bărcuțe pe Someș? “Da, e posibil”, ne spune arhitectul Marius Moga, de la MiniMass, unul dintre partenerii de proiect SD, alături de Cărturești și Ordinul Arhitecților. “Intenționăm asta, dar mai e până atunci. Depinde de finanțe și avize. Dar acesta e cel mai potrivit loc pentru o plimbare cu barca pe Someș”, spune arhitectul.

Anul trecut, proiectul Pier-to-Pier a adus o plută rulantă care să facă posibilă traversarea Someșului în zona Cluj Arena și care proba necesitatea unei treceri pietonale între podurile Garibaldi și Napoca.

Vezi și:

FOTO/ VIDEO Aşa au arătat malurile Someşului timp de două zile. Ce rămâne după Someş Delivery II

Documentând evenimentele și intervențiile SD, echipa de proiect a semnalat mai multe probleme în zonă: scările sunt abrupte și fără balustrade, lipsesc complet rampele pentru cărucioare și persoane cu dizabilități motorii. Au menționat la aspecte negative toaletarea excesivă a vegetației de pe insulele naturale și insuficienta curățare a albiei de deșeuri. În ciuda potențialului uriaș de zonă de agrement și timp liber, lipsesc dotări (iluminat public pe malul nordic, surse de apă potabilă, toalete publice etc.), iar mobilierul urban e insuficient (absent total pe malul nordic) sau amplasate greșit – de exemplu, bănci orientate spre parcare).

Concurs deschis

Concursul de proiecte e deschis pentru toată lumea: persoane, grupuri, organizații, indiferent de domiciliu, pregătire sau experiență. Cerința e ca ideea propusă să îmbunătățească legătura dintre apă, oraș și locuitorii acestuia, iar aceasta ar putea fi implementată în cadrul Someș Delivery. Propunerile pot fi înscrise până în 2 mai 2017. “În ultimii ani Clujul și-a întors privirea spre Someș și o serie de proiecte culturale au adus publicul pe malurile râului pentru a pune în valoare potențialul și nevoia de schimbare a acestuia. Există, de altfel, o deschidere și din partea administrației locale ce urmează să fie materializată printr-un concurs pentru un Masterplan al Someșului. În acest context, credem cu tărie că testările în materie de amenajări, evenimente și implicare a comunității realizate prin intermediul Someș Delivery au un impact pozitiv asupra relației dintre râu și oraș încă de la prima ediție. E momentul ca, tot mai mulți, să ne imaginăm un Someș așa cum vrem să-l avem în viitor”, spun organizatorii Someș Delivery.

Premiile reprezintă sumele de bani destinate implementării proiectelor câștigătoare. “Numărul de proiecte pe care le vom selecta și sumele alocate fiecăruia nu sunt fixe. Am stabilit însă niște limite superioare: 4000 lei atât pentru proiectele care presupun construcții, instalații sau amenajări cât și pentru evenimente. Proiectele colaborative, care includ atât o parte de construcție/amenajare cât și una de animare, pot cumula premii”, precizează organizatorii. Juriul este format din arhitecții Șerban Țigănaș, Adriana Măgerușan, Marius Moga, arhitect, dar și Alexa Băcanu, manager cultural și Dan Burzo, designer și inginer software.

Ce fel de proiecte sunt așteptate:

  • Instalații sau performance-uri care pot produce efecte durabile în relația locuitorilor cu Someșul sau care testează posibile utilizări cotidiene ale spațiului public și limitei dintre mal și apă;
  • Mobilier urban;
  • Idei de amenajări temporare;
  • Proiecte care țin de domenii diverse (arhitectură, mediu, antropologie, muzică, arte vizuale și performative, sociologie, aplicații online, sport, gastronomie, urbanism etc.);
  • Inițiative care lucrează cu comunitatea/utilizatorii și care produc un spațiu public inclusiv social;
  • Propuneri care susțin și îmbogățesc plimbarea de-a lungul Someșului prin explorarea aspectelor de relaxare, socializare, contemplare și interacțiune cu apa;
  • Evenimente care țin de folosirea cotidiană, firească, permanentă a Someșului, și nu de una ocazională, festivalieră;
  • Proiecte care vorbesc despre bune practici și bună vecinătate, cartier, trasee urbane alternative, legături, spațiu public, accesibilitatea la apă, artă comunitară, stil de viață sănătos etc.
  • Idei originale legate de felul în care se poate interacționa în mod direct cu apa;
  • Idei originale sau adaptări ale unor activități care să îi facă pe oameni să simtă că locul le aparține.

 

 

Ponton, bancă, punte, scenă, pavilion și o lucrare de Bienală

Echipa Someș Delivery pregătește câteva intervenții proprii.  Una dintre ele e Pontonul Mare, proiectat și construit în cadrul unui workshop organizat în parteneriat cu Asociația Studenților Arhitecți din Cluj. “Conceput ca un sistem din trei piese, el permite o reconfigurare ușoară și utilizări diverse — relaxare lângă apă, întâlnire și socializare, pescuit, debarcader, scenă pentru evenimente mici”, explică realizatorii. Echipa KOOHO vine cu Banca de sub nuc, realizată în vecinătatea Pontonului mare de la Sala Sporturilor, pentru momentele în care acesta devine neîncăpător.

Vezi și:

Ponton nou pe Someş. Cum va arăta şi când apare

Puntea cheiului, realizată de echipa Prototip Studio cu scopul de a da continuitate cheiului de pe malul sudic, întrerupt de vărsarea unui canal. Un demers prin care ne propunem să oferim o soluție simplă unei probleme funcționale a amenajării existente, dar și să promovăm tinerii designeri și designul de calitate în spațiul public. Pavilionul Someș Delivery, structura modulară creată de echipa KOOHO pentru ediția din 2016 a Someș Delivery, va fi reutilizată, într-o nouă conformație, pe malul sudic, oferind un spațiu umbrit în vecinătatea apei – loc de relaxare și socializare.

Se instalează încă un obiect artistic: Obelisk, lucrarea artistică realizată de Cristi Pogăcean pentru Bienala de Artă de la Veneția din 2007. “Conceput ca un monument cu rol utilitar (casă pentru porumbei), Obelisk-ul de pe malul Someșului va chestiona ironic și amuzant rolul artei în spațiul public”, spun organizatorii. Scena Someș Delivery, amplasată pe fâșia verde dintre parcul Iuliu Hațieganu și Someș, va găzdui concerte și proiecții în aer liber, “valorizând potențialul acestui spațiu urban și asigurând câteva funcțiuni complementare principalei zone de promenadă de pe malul Someșului”.

 

 

Aspecte ale segmentului de Someș abordat anul acesta, punctate de echipa SD

+Ecluza podului Garibaldi permite controlarea nivelului apei din amonte, făcând din această zonă una dintre puținele din Cluj care permite activități pe apă.

–Din păcate în prezent nu există niciun cadru organizat pentru asemenea activități recreative.

+Ambele maluri prezintă cheiuri, care permit plimbarea lângă apă.

–De-a lungul malului sudic (spre Sala Sporturilor) acest chei este întrerupt în două puncte și accesul la el este dificil — scările sunt abrupte și fără balustrade, lipsesc complet rampele pentru cărucioare și persoane cu dizabilități motorii.

+Pe ambele maluri există coborâri la apă.

–Felul în care aceste coborâri sunt realizate nu permite șederea la nivelul apei.

+Pe malul sudic există pistă pentru biciclete.

–Amplasarea ei în zona cu cea mai bună perspectivă asupra râului o face mai atractivă pentru pietoni decât aleea special destinată acestora, de lângă gardul parcului Iuliu Hațieganu;

+Malurile nu sunt flancate de trafic auto.

+Ambele maluri prezintă spații publice adiacente largi— zona verde extinsă de pe malul nordic, parcul Iuliu Hațieganu și parcarea din fața sălii sporturilor Horia Demian.

–Aceste spații sunt neamenajate (zona verde de pe malul nordic), separate de malul Someșului prin gard (parcul Iuliu Hațieganu), sau folosite neadecvat (ex. Parcarea Sălii Sporturilor reprezintă un spațiu cu un potențial uriaș de utilizare de către publicul larg pentru divertisment; activități sportive și culturale.).

+Cadrul natural (insulele în formare) și biodiversitatea(vegetația insulelor și coloniile de rațe, cormorani, lebede, pescăruși etc.).

–Toaletarea excesivă a vegetației de pe insulele naturale și insuficienta curățare a albiei de deșeuri.

+Potențialul uriaș de zonă de agrement și timp liber.

–Lipsa dotărilor (iluminat public pe malul nordic, surse de apă potabilă, toalete publice etc.) și mobilierul urban insuficient (absent total pe malul nordic) sau amplasate greșit (bănci orientate spre parcare).

+Diversitatea utilizărilor posibile: promenadă, recreere, activități pe apă, pescuit, plimbat câini, sport, tranzit, evenimente la scară mai mare etc.

–Lipsa sau insuficiența infrastructurii care deservește aceste funcțiuni.

 

Vezi și:

 

Când va fi gata sistemul care va împiedica gunoiul din Florești să mai ajungă în Cluj via râul Someș

Administrația locală lucrează la amenajarea sistemului de colectare a plutitorilor de pe râul Someș care va fi amplasat în amonte de podul de la intrarea Someșului în cel mai frumos cartier al Clujului. Sistemul nu va mai lăsa gunoiul să intre pe Someșul Mic, în oraș.

Acest stăvilar presupune lucrări complexe, cu fundații de beton, stâlpi pe ambele maluri ale râului pe care va fi monta cu cablu sistemul, un cămin de colectare din beton armat, o clădire anexă – depozit de 27 mp unde se va monta sistemul de supraveghere video, sau panourile fotovoltaice care vor susține alimentarea cu energie electrică. De asemenea, urmează să fie amenajată și o platformă betonată de 20 mp unde vor avea acces mașinile de salubritate pentru a colectare deșeurile strânse de pe râu cu ajutorul noului sistem.

Potrivit city managetului Gheorghe Șurubaru, acest stâvilar formar din doi stâlpi de susținere pe care se vor monta printr-un cablu plăci (grătare) va reține tot ceea ce plutește pe râul Someș, dinspre Florești spre Cluj, mai puțin deșeurile foarte voluminoase și le va dirija pe un mal de unde deșeurile vor fi colectate de firma de salubritate ori de câte ori va fi nevoie.

Managerul Șurubaru, în inspecție pe Someș

Lucrările de execuție a sistemului de colectare plutitori (proiectat la final de 2016) au fost achiziționate de primăriei în luna februarie de la Energo Line pentru 215.376 lei. Șantierul a început în luna martie și va dura patru luni, potrivit termenului de contract.

În Grogprescu, Someșul e încă plin de gunoaie

Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special cele din Florești, s-au resimțit în oraș. În vara anului 2016, Someșul s-a umplut de gunoaie. Clujenii i-au bătut obrazul primarului Emil Boc din vară solicitându-o măsuri ferme privind curățarea râului Someșul Mic de gunoaie, având în vedere că, în oraș, în zona complexului sportiv Sala Sporturilor – Sala Polivalentă – Cluj Arena, cursul de apă s-a umplut, începând cu luna august a anunului trecut, de gunoaie care pluteau la suprafață. Deși curățenia de pe Someș nu stă în mâna primăriei, administrația locală a făcut un plan de bătaie cu Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, dar și cu primăria Florești, pentru ca râul care străbate Clujului să nu mai arate ca o hazna.

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a cumpărat și aceasta un utilaj amfibiu cu care a curățat anul acesta albia Someșului de tone de plate macrofite dezvoltate în apă, mai ales că acestea contibuiau și mai tare la reținerea gunoiului pe albie.

Comuna Florești și-a asumat, de asemenea, să facă două astfel de stăvilare în localitate. Deocamdată despre aceste investiții, primăria din Florești nu a anunțat nimic. Floreștenii postează în continuare fotografii pe rețeaua de socializare Facebook cu munți de gunoaie depozitate în zona albiei Someșului în comuna de lângă Cluj.

Mesaj pentru primarul din Florești, duminica 2 aprilie 2017

Managerul Gheorghe Șurubaru a făcut declarațiile în emisiunea “Dimineți în Realitate”, difuzată pe Realitatea FM Cluj. 

CITEȘTE ȘI:

Cât plătește orașul ca să scape Someșul de gunoaie

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

Update Două firme din Oradea și Sibiu se bat să gândească sistemul care va salva Someșul de gunoaie

by -
2 948
Proiect de ponton. Imagine prelucrată de Cristina Jurcuț

O vreme, în zona Sălii Sporturilor, clujenii au stat pe mal de apă ca să urmărească elegante apariţii albe: au venit lebede! Au urmărit cormorani, raţe şi ce s-a mai nimerit să apară. Îşi plimbă, pe unde se poate (cu apă în fundal), copiii, căţeii şi bicicletele. Apa e încă murdară, râul care traversează oraşul e inaccesibil pe mari porţiuni, dar locuitorii Clujului se bucură, pe cât posibil de apropierea de apă. De trei ani, prin proiectul Someş Delivery, care aduce evenimente şi instalaţii pe traseul râului, apropierea dintre oraş şi Someş e ceva mai prietenoasă. Se pregăteşte ediţia de 2017 şi ea vine cu câteva instalaţii noi: de exemplu, va apărea un ponton pe malul sudic al Someșului, în zona Sălii Sporturilor. O terasă, transport cu bărci sau, pur şi simplu, mai multe coşuri de gunoi sunt câteva dintre lucrurile pe care le-ar mai dori locuitorilor, după cum reiese dintr-un studiu realizat tot în conexiuen cu Someş Delivery.

Până să se concretizeze concursul de masterplan anunţat de primărie (care e în pregătire), se pregăteşte deocamdată un ponton nou, la iniţiativa echipei Someş Delivery – o iniţiativă gândită de Fundația Cărturești, Ordinul Arhitecților din România și Asociația miniMASS, ajunsă acum la a treia ediţie. Ideile pentru intervenţie s-au conturat în weekend-ul trecut (17–19 martie), în cadrul unui workshop desfăşurat cu implicarea Asociaţiei Studenţilor Arhitecţi Cluj şi sub îndrumarea Anei Felvinczi, a Adrianei Măgerușan și a lui Marius Moga. Participanţii au fost Dariush Afrasiabi, Luisa Azamfirei, Ștefania Boca, Andrei Costea, Cristina Jurcuț, Spiro Koça, Petrică Maier-Drăgan, Miruna Moldovan, Andrada Pinte, Cătălin Pop, Ivona Svinți, Robert Vasiluț.
În prima zi de teren, vineri, studenții şi îndrumătorii au vizitat tronsonul și au discutat modalitățile de realizare ale pontonului pe Someș. “Având în vedere că acesta ar trebui să îndeplinească multiple funcțiuni (loc de tihnă lângă apă, punct de birdwatching, debarcader), discuțiile despre materiale utilizabile, dimensiunile amplasării, dar și cel mai potrivit loc au durat câteva ore”, au povestit participanţii, care au ţinut şi un “jurnal vizual”.

În urma discuțiilor și vizitei pe sit, au fost propuse patru tipuri de pontoane, iar pe baza acestora s-au stabilit direcțiile și elementele cele mai valoroase ale intervenției.
Ce au propus participanţii? Un ponton din elemente modulare, mobile, prinse între ele sau un element vertical ca punct de observație și o plasă din sfori pentru relaxare, ponton cu deschidere la râu cu un element mobil cu gol in mijloc pentru stat cu picioarele în apă. O altă propunere viza o buclă care creează un parcurs dinspre maluri înspre râu cu zone care au grade diferite de intimitate și o pâlnie care să încadreze anumite zone interesante din peisaj, iar o a patra variantă presupunea construirea unei topografii adaptabile din module legate intre ele.

Vizita pe sit. Foto Andrei Costea
Propuneri. Foto Ana Felvinczi

Cele patru propuneri au conturat alte două propuneri semi-finale, reprezentând variațiuni pe aceeași temă, iar apoi s-a stabilit un concept final. Duminică şi luni au urmat o nouă vizită pe sit, dar şi analiza tronsonului pe baza propunerilor de design.

Foto Marius Moga

Rezultatul? Iată câteva randări cu imaginile pontonului. (prelucrarea imaginilor a fost realizată de Cristina Jurcuț)

“Pentru a începe construirea intervenției, sunt necesare avize și aprobări de la diverse instituții, astfel, plănuim construcția în perioada 5–9 aprilie. Atelierul de construcție va avea loc pe sit, chiar pe malul sudic al Someșului, în zona Sălii Sporturilor, în relație cu o coborâre la apă”, spun reprezentanţii echipei.

Urmează şi alte proiecte şi instalaţii pe tronsonul pe care se desfăşoară în acest an Someş Delivery. De fapt, luna viitoare se lansează şi concursul adresat comunităţii, pentru care clujenii sunt aşteptaţi cu propuneri. „Vom avea și alte intervenții. Intervențiile proprii sunt în lucru și la fel și organizarea concursului de proiecte pentru comunitate – este în desfășurare. De acolo vor mai fi alte intervenții. În aprilie construim această ptimă intervenție și tot în aprilie lansăm concursul de proiecte”, spune pentru Actualdecluj.ro arhitectul Marius Moga.

Într-un alt proiect legat de Someş Delivery, echipa Someş Express (Paula Boarță, Simona Or Munteanu şi Bianca Dimitriu) a realizat o cercetare de teren, prin care îşi propunea să afle ce ar vrea clujenii pentru apropierea de râu. Cercetarea le-a servit studenţilor care au lucrat la ponton şi s-a desfășurat sub forma unui vox-populi, pe tronsonul Podul Garibaldi – Pasarela Albastră, tronson pe care va avea loc Someș Delivery 2017.

„Pornind de la întrebarea „Ce-și doresc utilizatorii tronsonului ca amenajare/construcție?”, am descoperit o serie de nevoi și idei de amenajare oferite de către cetățeni. Idei pe care le-am publicat în ultimele zile și pe baza cărora am decis să testăm posibilitatea amplasării unor pontoane la mal care să încurajeze accesul la apă în cadrul unui workshop adresat studenților arhitecți”, a explicat echipa Someş Express.

Printre nevoile funcționale ale spațiului și ideile de amenajare/construcție s-au numărat ţâșnitori sau fântâni și o continuitate a cheiului betonat, actualmente întrerupt din imediata vecinătate a apei sau dragarea şi decolmatarea Someșului, precum şi reamenajarea fostelor insule și întreținerea celor existente. Unii vor mai multe coșuri de gunoi sau posibilitatea de transport cu bărci. Alţii cer reparația și întreținerea pasarelei albastre și a podului Garibaldi, precum și crearea unei zone de agrement pe apă. O parte dintre cei chestionaţi consideră că ar fi necesare amenajări ce țin de siguranța copiilor privind accesul la apă, amenajarea unui ponton, instalarea unui sistem de iluminat şi aparate de fitness.
O terasă, un restaurant, diverse chioșcuri lipsesc, de asemenea, de pe mal, cred clujenii.

Citeşte AICI rezultatul discuţiilor cu locuiatorii oraşului cu apă.

Până la noile instalaţii, vă invităm să revedeţi cum a arătat Someşul anul trecut, de Someş Delivery

Au adus amenajări noi pe mal de apă – care sunt concluziile de după Someş Delivery

Prefectura a lansat campania de mobilizare civică penru ecologizarea și înfrumusețarea localităților.

Campania vizează implicarea cetățenilor în acțiuni de colectare a deșeurilor bio-degradabile, curățare a străzilor, albiilor de râu și coastelor montane, cosmetizare a arborilor, dar și plantat puieți, arbuști ornamentali și flori, transmite protv.ro.

Campania se derulează în perioada 20 martie – 14 aprilie 2017, urmând ca la final primăriile să transmită Institutiei Prefectului o informare privind activitățile desfășurate pentru realizarea obiectivelor propuse, menționând inclusiv numărul cetățenilor care s-au implicat în această campanie, fotografii făcute înainte și după finalizarea fiecărei acțiuni.
Primele trei unități administrativ-teritoriale care vor fi selectate în urma evaluării vor primi drept premiu câte un plan de amenajare peisagistică din partea studenților de la Facultatea de Horticultură, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

by -
0 320

Pericol de inundații azi pe Someș și Arieș, în Cluj: Institutul de Hidrologie instituie cod galben avertizare de inundații pentru mai multe râuri din țară, între care două la Cluj.

Sunt vizate de această avertizare bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Arieş, Bega și Timiş, ce riscă scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri importante de debite și niveluri, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție. Avertizarea e valabilă din această după-masă la ora 16 până în 20 martie la amiază. “Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri importante de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție”, avertizează INHGA. Codul galben de inundații e valabil pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş (judeţele Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi (judeţul Cluj), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţii din bazinul mijlociu (judeţele Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţii din bazinul mijlociu (judeţul Bihor), Crişul Alb- bazin superior (judeţele Hunedoara şi Arad), Arieş superior şi afluenţi (judeţele Alba şi Cluj), Bega – bazin superior (judeţul Timiş) şi Timiş – bazin superior şi mijlociu (judeţele Caraş-Severin şi Timiş). Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce şi pe afluenţi de grad inferior ai râurilor urmărite.

Somesul, în vara lui 2016

Sistemul de colectare a plutitorilor de pe râul Someș, asumat de primăriei, presupune o investiție de peste 238.000 lei, potrivit studiului de fezabilitate comandat de autoritatea locală. Acest sistem urmează să fie realizat pe cheltuială municipalității, în zona ștradului Sun, consilierii locali urmând să discute asumarea costurilor la ședința ordinară din 20 decembrie. Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special Floreștiul, s-au resimțit în oraș. În vara anului, Someșul s-a umplut de gunoaie.

Clujenii i-au bătur obrazul primarului Emil Boc din vară solicitându-o măsuri ferme privind curățarea râului Someșul Mic de gunoaie, având în vedere că, în oraș, în zona complexului sportiv Sala Sporturilor – Sala Polivalentă – Cluj Arena, cursul de apă s-a umplut, începând cu luna august, de gunoaie care plutesc la suprafață. Deși curățenia de pe Someș nu stă în mâna primăriei, administrația locală a făcut un plan de bătaie, cu Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa pentru ca râul care străbate Clujului să nu mai arate ca o hazna.

Pe teremen scurt,  primăria a sesizat instituțiile de control să disciplineze comunele din amonte, în special Floreștiul, pentru a nu mai arunca gunoi în Someș. De asemenea, administrația locală s-a implicat, cu logistică – hidrobiciclete lebede de pe lacul Chios și oameni – în curățarea gunoiul din zona podului Garibaldi alături de personalul de la Ape. Aceasta în lunile august și septembrie, în perioada în care cei de la Administrația Bazinală au finalizat procedurile de achiziție a unui utilaj amfibiu care va ușura munca și va îndepărta plantele macrofite care s-au dezvoltat excesiv în albia Someșului și care rețineau gunoaiele la suprafață. Deja acest utilaj a fost scos la muncă și s-au colectat tone de plante macrifite din zona Podul-Garibaldi din Grigorescu.

Pentru limitarea accesului deșeurilor în zona municipiului Cluj-Napoca, ca o măsură pe termen
lung, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Primăria
Florești și SC Hidroelectrica SA și-au propus și realizarea unor praguri de retenție a plutitorilor de pe
râul Someșul Mic. Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a furnizat datele tehnice privind
debitele și nivelurile de pe cursul de apă pentru amplasamentele stabilite de comun acord. Aceste date
au constituit punctul de plecare pentru proiectare (scoasă la licitație de primărie și adjudecată către Rono Aqua), urmând execuția lucrărilor, cu finalizare estimată, potrivit celor de la Ape, în perioada 2016 – 2017.

Acum, primăria a primit studiul de fezabilitate privind costurile pe care le implică realizarea instalației menite să scape Someșul de gunoaie. Potrivit devizului întocmit de cei de la Rono Aqua, investiția a fost estimată la peste 236.000 lei, din care contrucțiile și montajul presupun peste 119.000 lei. Consilierii locali urmează să discute un proiect de hotărâre prin care să dea liber la investiție, urmând ca primăria să facă licitațiile și să se asigure că acest sistem va fi realizat.

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Acesta urmează să fie amplasat în amonte de podul de pe B-dul 1 Decembrie din cartierul Grigorescu, în zona ștrandului Sun. Primăria și-a asumat și să valorifice deșeurile colectate grație noului sistem, mai ales că Regia Domeniului Public (deținută de Consiliul Local) se ocupă și de stocare deșeurilor din oraș.

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

Update Două firme din Oradea și Sibiu se bat să gândească sistemul care va salva Someșul de gunoaie

“Someșul este bulevardul nostru de 15 kilometri și merită lucrat pe el”. Este ceea ce spunea Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) despre ultimii ani în care oameni de bine (arhitecți, civici, organizatori de festivaluri) au pornit o serie de proiecte care să îi aducă pe clujeni mai aproape de apa care travesează orașul- Someș Delivery, proiecte de amenajări ale malurilor făcute de studenți, festivalul Someșului, jazz pe plaja din Grigorescu cu vedere la râu, etc.

Acum, această concluzie a fost îmbrățișată și de primărie care chiar este pegătită să lanseze concursul de soluții pregătit în parteneriat cu OAR-Filiala Transilvania pentru realizarea unui “Plan integrat de dezvoltare pentru malurile râului Someșul pe parcusul municipiului Cluj-Napoca”. Acest plan, o practică curentă pentru alte țări, va fi cel care va garanta dezideratul din Planul Urbanistic General – întroarcerea orașului cu față către Someș – dar și schimbarea feței nu doar a malurilor ci și a zonei de influență a râului în anumite puncte din Cluj.

Consilierii locali vor discuta la ședința ordinară din 20 decembrie un proiect de hotărâre privind stabilirea cuantumului premiilor pentru concursul de soluții care are ca punct central râul Someș. După această etapă, administrația locală urmează efectiv să lanseze acest concurs, în SEAP, așa cum a făcut recent și cu cel pentru redeschiderea Turnului Pompierilor.

Potrivit proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a ședinței, premiile la concursul dedicat Someșului sunt de peste 1.680.000 de lei. Adică, premiul I, de 1.577.345 de lei, va fi reprezentat de contractul de proiectare, premiul II va fi de  60.000 lei, iar premiul III – 30.000 lei plus va fi acordată și o mențiune specială de 15.000 lei.

Potrivit arhitectului Dan Clinci, cel care s-a ocupat de tema concursului pentru Someș din partea OAR-T, a menționat că cerința este ca planul să cuprindă nu doar malurile de contact cu apa ci și zona influențară de râu (cum ar fi de exemplu plaja din zona cu blocuri a cartierului Grigorescu). “Practic, acest plan va aduce în concret un regulement specific pentru utilizarea malurile râului, mult mai clar decât ceea ce s-a prevăzut în alte documente strategice – PUG, Plan de Mobilitate, etc. Vom cere ca echipele care vor participa la concurs să studieze potențialul întregii zone străbătute de râu, dar și să vină cu o serie de propuneri detaliate pentru niște puncte de interes arzătoare din Cluj-Napoca. Căutăm un fel de viziune futuristă, adică propuneri care să arate cum trebuie procedat dacă se dorește să se facă ceva bun în zona râului. E vizată și zona neexploatată a Someșului din cartierul Grigorescu, cea din zona industrială sau cea de la Armătura, etc”, a menționat Clinci. Arhitectul a spus că planul e un produs neobișnuit pentru România, dar prin faptul că el a fost pornit în Cluj face din oraș un pionier în țară și îl apropie de ceea ce se întâmplă în afara țării. “Noi am reușit împreună cu primăria să lansăm deja concursul pentru redeschiderea și reabilitarea Turnului Pompierilor. La anul și Consiliul Județean va lansă un concurs de soluții pentru extinderea parcului etnografic din Hoia. De asemenea, primăria vrea să lanseze și acest concurs pentru planul Someșului. În acest context este nevoie de o structură calendaristică care să permită concurenților să poată lucra și să participe în număr cât mai mare la toate aceste concursuri”, a mai spus Clinci.

Cu planul odată realizat, primăria va putea să se ocupe și ea – în cazul zonelor publice de pe maluri – de o serie de proiecte prin care să îi aducă pe clujeni mai aproape de râu.

“Someşul are fluctuaţii mari de debit, e greu de stăpânit. Nu s-a construit foarte tare pe Someş, pentru că era năbădăios, în secolele XIV, XV clujenii se fereau de Someş, Clujul nu a fost un oraş construit pe apă, ci lângă apă. Clujenii ştiau că au totuşi nevoie de apă, aşa că au făcut Canalul Morii, o formă de Someş controlat. Ne dorim acum apropierea de apă, există proiecte în lume, în China, în Ljubljana, cu feluri inventive de a folosi malurile apei – ca să stai aici, să dormi, să dansezi, să mănânci. Pentru un astfel de obiectiv, cred că avem nevoie de un mod de a gândi radical – cu ştranduri pe zone de mal, construire de amenajări pentru un Someş primitor, pe malul Someşului, e timpul să ne gândim la dezvoltare pe maluri, nu doar la pus de băncuţe. E cazul de soluţii radicale. Şi podurile şi pasarelele pot arăta altfel. Pot apărea și unele noi pe care ni le dorim. Una pietonală în Grigorescu. Alta în centru și vorbim de podul Nemților care a existat.  Şi toate acestea trebuie făcute prin concurs internaţional, prin colectare de idei din toată lumea”, a mai spus arhitectul Dan Clinci.

Someșul a reintrat în vizorul primăriei odată cu noul PUG care a prevăzut reglementări urbanistice care, odată urmărite și impuse de primăriei, să genereze o întoarcere a orașului cu fața către râu (multe dintre construcțiile realizare pe malul râului sunt cu spatele la acesta). În plus, o serie de civici, organizații, arhitecți au propus manifestări sau amenajări pe mal de apă pentru a atrage atenția primăriei asupra potențialului imens pe care îl are Someșul dar și pentru a-i convinge pe clujeni să utilizeze malurile. S-a amenajat o plajă în cartierul Grigorescu unde s-au făcut, din 2015, evenimente diverse. S-a organizat și manifestarea Someș Delivery (două ediții) evenimentul care aduce proiecte şi evenimente pe mal de apă (în mai multe zone cu potențial) şi câteva locuri de stat cu şanse să rămână o vreme ca să fie folosite de clujenii care vor să se adune aproape de râu. Anul trecut s-a organizat chiar un festival dedicat râului și generat de Asociația care a pregătit dosarul de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. În acest dosar, Someșul a fost piesă centrală pentru a genera dezvoltare urbană. Chiar dacă nu a câștigat acest titlul, Clujul și-a asumat (cu susținerea financiară de la primărie și Consiliul Județean) să continue proiectele din acest dosar.

Președintele OAR, arhitectul Șerban Țigănaș, spune că la Cluj s-a înțeles demul că Someșul este “bulevardul orașului”, dar că lucrurile s-au mișcat mai greu pentru că în această ecuație, primăria, deși a acceptat ideea, a acționat câteodată (de exemplu proiectul stopat după proteste pentru sacrificarea verdelui și trotuarelor de pe malul Splaiului Indepenței aferent Someșului în favoarea circulației mașinilor) ca “un fel de Dr Jekyll and Mr Hyde”, adică ca și cum ar fi propriul dușman, ca și cum cu o mână a dat și cu o mână voia să ia ce a dat.

Chiar civicii de la Someș Delivery au subliniat că nici până în ziua de astăzi administrația locală nu s-a sinchisit să facă niște treceri de pietoni (unele acceptate chiar) pentru a lega oamenii de râu în anumite zone.

Chiar dacă mai e de lucrat pentru ca primăria chiar să susțină cu adevărat proiectele asumate pentru a integra râul în oraș, specialiștii clujeni salută faptul că instituția a făcut pașii spre organizarea concursului pentru Someș.

Nu e (doar) loc de festival! E râul care ne străbate oraşul. Ce facem cu el?

Au dispărut gradenele de lângă Someș. Urmează copacii de pe Splaiul Independenței. Luați-vă ADIO, faceți ultimele poze!

FOTO/ VIDEO Aşa au arătat malurile Someşului timp de două zile. Ce rămâne după Someş Delivery II

Someşul Capitalei Culturale: “aquapark” pe mal de apă şi studii despre traseul râului, în 13 august

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

FOTO Ce se întâmplă când Someşul e pus pe harta evenimentelor. Cifrele “Capitalei Culturale” de pe mal de râu

Barca pe valuri plutește ușor. În curând, pe Someș, aproape de Parcul Feroviarilor