Tags Posts tagged with "Sibiu"

Sibiu

by -
0 74

U-Banca Transilvania a câștigat Derby-ul Transilvaniei, cu ocupanta locului secund în clasament, BC CSU Sibiu. Meciul s-a disputat în Sala Sporturilor ”Horia Demian” și a fost unul foarte spectaculos, transmite u-bt.ro

Partida a început într-o notă de dominare a oaspeților, care au profitat de fiecare nesincronizare din defensiva echipei noastre. În același timp, toți jucătorii noștri au avut probleme la finalizare, fapt ce a făcut ca primul sfert să se încheie cu CSU Sibiu la conducere.

În perioada a doua, energia lui Jucan, venit de pe bancă, s-a transferat și colegilor săi mai ales pe faza defensivă, agresivitatea în apărare crescând vizibil. Acest lucru a provocat panică în atacul sibian, care a început să piardă mingi și să arunce contestat, iar băieții noștri au început să fie mai siguri pe ei și în atac.

Sfertul a fost însușit de U-Banca Transilvania cu zece puncte diferență, marjă suficientă ca să anuleze complet deficitul de la prima pauză și să pună două posesii în plus în dreptul echipei noastre.

La revenirea de la vestiare, U-Banca Transilvania a continuat să se apere foarte energic, sibienii având probleme reale în a pune puncte pe tabelă. Nu același lucru îl putem spune despre baschetbaliștii noștri, care au reușit mai multe faze spectaculoase, gustate de public.

Ceea ce părea a se transforma într-un meci lejer, data fiind diferența considerabilă de scor (71-52, min. 28), după ce la un moment dat au fost chiar 21 de puncte în plus, s-a dovedit, de fapt, o diferență destul de fragilă. Sibienii au recuperat rapid șapte puncte până la finalul sfertului al treilea, fără să încaseze niciunul, iar ultimul sfert se anunța unul de foc.

Dan Fleșeriu a trimis flota de aruncători de la distanță în teren încă din debutul ultimei perioade de joc, însă aruncări de trei puncte au fost prea puține. S-a mers cap la cap, Sibiul a reușit să mai taie o posesie din diferență la mijlocul sfertului (75-66, min. 36), însă finalul meciului a fost un tur de forță pentru U-Banca Transilvania. Echipa noastră a refăcut diferența de 20 de puncte în doar două minute (90-70, min. 38), iar finalul a aparținut rezervelor ambelor echipe.

Este cea de-a 19-a victorie pentru echipa noastră, care sâmbătă se deplasează la București, pentru meciul cu Steaua CSM EximBank.

U-Banca Transilvania – BC CSU Sibiu 92-75 (16-21, 28-18, 27-20, 21-16)

În Copenhaga, administrația a ales să meargă înspre orașe prietenoase cu oamenii: pietonalizări, piste de biciclete. Încă de acum 50 de ani. În New York artere înțesate de trafic auto s-au transformat în străzi pe care oamenii se plimbă ori fac pauze. În Melbourne din 1994 s-a schimbat politica de administrare a orașului, înspre urbanism „pro-plimbare”, cu mobilier urban, copaci, pietonale și piste de biciclete protejate de maşinile parcate alături. Acestea sunt câteva dintre orașele care și-au schimbat strategiile, în sensul descurajării traficului auto și pe care arhitectul danez Jan Gehl le-a dat drept exemple în România la conferința ”Orașe atractive pentru locuit în secolul XXI”. Jan Gehl, arhitect de origine daneză specializat în domeniul proiectării și regenerării urbane, a venit din nou în România, în această săptămână, pentru a susține o prezentare la Alba. Despre orașe și cărțile sale despre orașe. Asta după ce a studiat sau a lucrat prin compania pe care a fondat-o la proiecte de urbanism în orașe din întreaga lume.

Ce înseamnă „orașe atractive pentru locuit”? În principiu, „să fii bun cu pietonii, cu bicicletele”, sintetizează expertul. Pregătit ca arhitect în anii 50 (cu lecții despre clădiri) și apoi căsătorit cu o psiholoagă, Gehl a dat piept cu întrebarea: de ce nu învăţaţi despre oameni? „M-am întors la facultate să studiez încă 40 de ani. Am încercat să văd cum sunt oamenii influenţaţi de clădiri, ce le place, am vrut să văd cum să facem oamenii vizibili, fiindcă erau invizibili”, a amintit Gehl. După care a pus față în față două atitudini opuse ale ultimilor ani. Astfel, mai întâi au fost „the good old days”: oraşele tradiţionale au fost construite la scară umană, cu câte o casă după alta, de-a lungul străzii. „Totul s-a schimbat cu două mari paradigme din anii 60. A apărut modernismul: tot ceea ce era vechi era aruncat, avem Omul modern, deci Urbanism modern”, amintește Gehl și în spatele lui, în prezentarea de calculator, apar imagini cu zgârie norii marilor metropole. Oraşele se extind, economia creşte, urbanismul se face „din elicopter”. „Nimeni nu era preocupat de locurile unde se află oamenii”, zice Gehl și lângă el apar fotografii cu spaţii publice gri şi pustiite. O altă paradigmă care a început să acapereze oraşele: energia era direcţioantă înspre a face maşinile „fericite”; oraşele au departamente de Trafic, nu au departamente pentru spaţii publice, există date despre mașini, dar nu și statisici despre cum folosesc oamenii oraşele.

După 50 de ani mai apare o schimbare de paradigmă. „Avem un set nou de scopuri”, precizează arhitectul danez. Se caută: oraşe în care pot trăi mai bine și oamenii, orașe sustenabile, sănătoase, oraşe la scară umană, mai puţin stres, mai puţin zgomot, reducerea poluării. Mai pe scurt: oraşe pentru oameni (care e de altfel și titlul unei cărți publicate în 2012). „Spaţiile publice au cunoscut o renaştere, suntem fiinţe sociale”, subliniază Gehl. Avem nevoie de oraşe sustenabile, mai zice încă o dată arhitectul, cu o estimare în procente care susține ideea: în 20 de ani 70% din populaţie va locui în oraşe. „Trebuie să facem planificare urbană care să motiveze oamenii să fie activi, să facă mişcare, care să încurajeze mersul pe jos şi mersul cu biciclete spre şcoală şi locul de muncă”, spune Gehl. Oraşul cu astfel de politici pe care arhitectul danez îl dă ca prim exemplu e Copenhaga (de acasă). Aici încă din 1962 a început un amplu proces de pietonalizare, la care inițial lumea s-a opus din diferite motive: în Copenhaga e frig, procesul va duce la distrugerea afacerilor, iar danezii nu sunt… italieni ( ca să stea prin spaţii publce). „În câţiva ani am devenit tot mai italieni. Dacă le oferi spaţii publice, oamenii le folosesc. Pietonalizarea încurajează economia și comerţul stradal. În fiecare an fac oraşul un pic mai bun. Preocuparea pentru oameni e prioritară”, susține Gehl. Urmează transformarea în patru „pași”. Faza 1: preocupare pentru spaţii pietonale. Faza 2: accentul pe spaţii publice de calitate, zone fără maşini şi cu cafenele – maşinile împinse în afară în favoarea a ceea ce Gehl numește „cappuccino culture” (cultura cafelei). Faza 3: apat şi parcurile gândite pentru diverse activități, spațiile care devin locuri de joacă. În Faza 4, pietonii se pot bucura pe deplin de plimbări și activități în spații publice, fără pericole. De la 4-5 benzi auto se trece la 2, pe arterele de trafic, apar tot mai mulți copaci, piste pentru biciclete și câte două trotuare.

 

Exemplu din cartea "Cum se studiază viața urbană"
Exemplu din cartea “Cum se studiază viața urbană”

În viața de zi cu zi, arhitectul Gehl se declară cetățean mulțumit în Copenhaga: nepoata poate să parcurgă întregul traseu de acasă până la şcoală pe trotuar, iar aniversarea de 45 de ani de căsnicie a fost celebrată printr-o plimbre cu bicicleta, prin oraş, „side by side” cu soția. „Când ne-am căsătorit, asta ar fi fost imposibil în orașul nostru”, arată Gehl. Și exemplele daneze continuă: se îmbunătățește transportul pentru biciclete, toate taxiurile din Copenhaga trebuie să aibă loc pentru două biciclete, trenurile au și ele locuri pentru biciclete. Toată lumea merge pe bicicletă: oamenii de afaceri, muzicienii transportând instrumente uriașe, prinţul moştenitor, arhitectul celebru şi soţia sa. Aproape 45% din populația orașului merge la muncă pe biciclete în 2015.

Un alt oraș în care Gehl a lucrat, Melbourne, trece de la spații în care „trăiescdoar birourile la o schimbare de politică (încă din 1994): spații pro-plimbare, cu mobilier urban, copaci, pietonale și piste de biciclete protejate de maşini parcate. În New York-ul lui 2007, primarul Michael Bloomberg se angajează să schimbe lucrurile, iar pe Broadway apar pietonii. În Moscova unde maşina e „regină” și parcările sunt permise pe trotuar vine schimbarea și regulile strict impuse: fără maşini parcate pe străzile principale.

 

 

Testul calității vieții

La ambasada Danemarcei din Hanoi, o doamnă care a vizitat recent Copenhaga are o constatare: în capitala daneză e „baby boom” – sunt multe cărucioarele pe străzi, copii pe trotuare, copii pe biciclete. De fapt: nu, nu e un oraș cu rată a natalității sărită peste medie, ci e doar un oraș normal, zice Gehl. „Dacă în oraş vezi mulţi copii şi bătrâni e semn că oraşul e unul în care se poate locui plăcut. Nu e „baby boom” e un oraş bun”, conchide Gehl.

Cum vedem orașele, după discursul specialistului în urbanism „uman”

După ce asculţi, povesteşte sau răsfoieşti studii despre “oraşe pentru oameni”, şi locurile se privesc un pic altfel. Eşti mai atent. Actual de Cluj vă aduce câteva exemple de prin oraşele noastre.

Zona interioară a cetății Alba a fost restaurată, dar în cetate se intră cu mașini și există locuri de parcare, prin preajma universității (așa că unii localnici sunt nemulțumiți încă de politica administrației locale).

În Sibiu ai o piață generoasă, o pietonală largă, iar companiile nu își pun în centru ce fel de firme vor și nici ce fel de culori și-au ales pentru logo-uri, ci sunt obligate să respecte aspectul clădirilor istorice. Dar oferta de cafenele e sărăcăcioasă la început timid de primăvară, iar imediat pe străduțele laterele arterele înguste sunt inundate de mașini și parcări, vezi spații comerciale închise și mici magazine cu produse second hand. Puţină lume.

 

 

În Cluj ai în centru o jumătate de pietonală alături de arteră de trafic, pe care oamenii, chiar și așa numai pe jumătate pietonală, o folosesc imediat ce apare puțin soare: cafele „to go”, bănci ocupate, artiști stradali cu câte o chitară, oameni care hrănesc porumbei. Piața centrală, Unirii, e pe trei laturi înconjurată de mașini și până și în spatele Catedralei s-a amenjat parcare. Partea pozitivă: în curând se închide și latura vestică traficului auto. Dar, acum, mașina pare încă „stăpânăîn preocupările administrațiilor locale.

 

Delegație de la Cluj

La prezentarea arhitectului danez invitat la Alba Iulia au ajuns și arhitecți clujeni, dar și reprezentanți din administrație. Cu ce concluzii se întorc la primăria lui Emil Boc? „Să continuăm ce am început. Avem drept exemplu ceea ce s-a făcut pe Avram Iancu (unde s-a lărgit pista de biciclete, n.red.)”, spune Ovidiu Cîmpean, director în cadrul primăriei Cluj Napoca, manager de proiecte de infrastructură pe bani europeni.

12498418_1032660080125124_1771215729_n

Cu toate acestea, în Cluj-Napoca abia acum se pregătește începerea lucrărilor pentru a închide traficului auto latura vestică a pieței Unirii (deși proiectul e vechi de 10 ani), iar parcarea de lângă Catedrală rămâne pe loc. Mai mult, în oraș doar protestele societății civile au împiedicat anul trecut administrația să lărgească cu încă o bandă pentru trafic auto o arteră de pe mal de Someș, care ar fi ras și puținul spațiu verde rămas aici. De asemenea, Clujul e orașul unde bicicliștii trebuie să facă slalom printre mașini, sau să răzbească pe fragmente de piste de biciclete, unde chiar și atunci când acestea există e foarte probabil ca ele să fie ocupate parțial de mașini parcate.

 

Cine e Jan Gehl

Jan Gehl este profesor de design urban la Școala de Arhitectură din cadrul Academiei Regale Daneze de Arte Frumoase din Copenhaga și partener fondator al Gehl Architects. Jan Gehl este apreciat la nivel mondial pentru analiza spațiilor publice urbane și soluțiile de îmbunătățire a calității vieții în orașe. Gehl a fost distins cu premiul ”Patrick Abercrombie” pentru urbanism și dezvoltare teritorială, acordat de către Uniunea Internațională a Arhitecților, precum și cu grade onorifice de la universități din Edinburgh și Toronto. De asemenea, arhitectul este membru de onoare al institutelor de arhitectură din Danemarca, Anglia, SUA, Scoția, precum și al institutelor de urbanism din Australia și Irlanda.

Despre viața urbană

O plimbare de 4 minute prin Veneția și apoi alte trasee de o lungime similară care, teoretic, pot fi parcurse în același timp, dar sunt diferit percepute. O serie de fotografii cu o bancă și „baletul” diferiților săi utilizatorii. Plimbări-test, cu pauze și obstacole și alte exerciții: să numărăm cafenele și timpul petrecut mergând pe stradă sau opriți într-o piață. Sunt câteva dintre exercițiile cu orașe pe care le trece în revistă Jan Gehl, alături de Birgitte Svarre în „Cum se studiază viața urbană”.

 

semnat

by -
0 61

U BT Cluj a fost învinsă cu 66-65 (22-10, 10-23, 18-16, 15-17) de CSU Sibiu în etapa a 14-a a Ligii Naţionale la baschet masculin.

“A fost un meci pe care trebuia să îl câştigăm, însă procentajele scăzute la aruncările de trei puncte şi aruncările absolut libere pe care le-am ratat ne-au împiedicat să obţinem victoria”, a spus antrenorul Marcel Țenter.

“Felicit echipa din Sibiu pentru modul cum au luptat. Nu vreau să vorbesc despre arbitraj, pentru acestea sunt comisii ale Federaţiei Române de Baschet abilitate, care trebuie să îşi facă datoria. Vis a vis de faza în care Sibiul a înscris ultimul coş şi a preluat conducerea, din unchiul în care mă aflam cred că mingea a lovit panoul sub nivelul inelului şi atunci cred că a fost capac regulamentar, s-ar putea însă să greşesc, probabil pe reluarile TV se va vedea mai bine. Oricum azi puteam câştiga la fel de bine cum am pierdut. Asta este ne vom pregăti mai bine pe viitor şi vom continua parcursul în campionat”, a explicat și Mircea Cristescu pe site-ul oficial al clubului.
Marcatori:

U-Banca Transilvania: Adamovic 23 (2 recuperări, 4 pase decisive, 3 intercepţii), Jorovic 10 (4 recuperări, 1 pasă decisivă, 2 intercepţii), Dykes 8 (9 recuperări), Baciu 8 (6 recuperări, 1 pasă decisivă, 2 intercepţii), Hargrove 7 (6 recuperări, 1 pasă decisivă), Torok 4 (3 recuperări, 1 pasă decisivă, 1 intercepţie), Kalnichenko 3 (1 recuperare), Pasalic 2 (2 recuperări, 1 intercepţie).

În ultimul meci al anului 2015, U-Banca Transilvania va juca pe teren propriu, la Sala Polivalenta, cu CSM U Oradea, miercuri, 23 decembrie, de la ora 19.45.

Afacerile Coral Impex de la primăriile călcate în 7 octombrie de DNA au fost criticate de lideri locali și de presă care au semnalat în repretate rânduri că firma a pus la punct un monopol prin care să încaseze banii publici fără concurență. În plus, a câștigat licitații pe filieră de pardit – PDL și a cerut prelungiri de contracte, fără licitație. Ce spun primarii călcați de DNA sau presa despre afacerile Coral de la cele 5 primării de unde au fost ridicate dosarele cu contractele Coral, în afară de Cluj, mai jos:

Primarul Emil Boc a precizat că actiunea procurorilor DNA la Primăria Cluj-Napoca vizează activitatea unor funcționari suspectati de fapte de corupție. “Se precizează în acest document ca este vorba de suspiciuni cu privire la cercetarea unor posibile fapte de corupție săvârșite de către funcționari ai administrației publice locale. Asta e ceea ce am primit. Mai multe date nu am”, a spus Boc.

AFCEREA CORAL DE LA CLUJ GANDITA SI PERFECTATA IN TIMPUL MANDATULUI FOSTULUI PRIMAR SORIN APOSTU ȘI GIRATA DE CONSILIUL LOCAL DESPRE CLUJ AICI – 

Țânțarii, șobolanii și căpușele Clujului cedați fără licitație firmei Coral Impex: o afacere de peste 1,6 milioane de euro pe an

ALBA IULIA

Primarul din Alba-Iulia, Mircea Hava, a confirmat pentru presa din Alba Iulia că procurorii DNA Cluj au făcut percheziții doar într-un birou din primărie și au fost interesați de dosarul licitației făcute de administrația locală și adjudecată firmei Coral Impex.

Primarul, citat de ziuarulunirea.ro, a menționat că firma Coral a câștigat contractul pentru dezinsecția domeniului public din Alba Iulia în urma unei licitații organizate de primărie în 2011 și finalizate în 2012 la care au participat patru firme și care, potrivit lui Hava, a fost adjudecată printr-o decizie a Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Edilul a mai spus că la Alba Iulia totul a fost făcut legal, fără să fie vorba despre vreo prelungire de contract fără licitație. Hava a afirmat că el crede că firma Coral are pe undeva probleme, nu doar cu administrațiile locale ci și cu altfel de perfoane și pe de o parte era normal să facă obiectul unei investigații DNA. 

Contractul de la Alba Iulia cu Coral Impex a fost încheiat pe 4 ani de primărie, la o valaore de 950.000 lei, anual. Prețul de contract a fost criticat de un deputat din Alba care semnala faptul că prețul acestuia este nejustificat de mare, aproape ca cel al primăriei din Cluj, oraș mult mai mare decât Alba Iulia. Ziarul alba24.ro a publicat comunicatul deputatului Călin Potor prin care acesta semnala că se scurg banii publici către Coral, pe filieră portocalie, a PDL, prin licitații trucate și concursul unor consilieri locali din Alba.

Ce reclama deputatul Călin Poto în 2012: firma Coral, apropiată de Vasile Blaga

“Actuala administrație portocalie a municipiului Alba Iulia nu face decât să dovedească, în fiecare zi, un dispreț total față de cheltuirea banului public. Un dispreț dublat de cadourile făcute clientelei politice, abil mascate prin contracte și licitații trucate. Și nu vorbim de sume nesemnificative ci de sute de mii de euro, iar în unele cazuri de milioane de euro.

Vreau să semnalez încă un caz în care banii publici sunt direcționați către firmele de partid. În acest an, administrația locală din Alba Iulia a semnat un contract de deratizare, dezinsecție și dezinfecție cu o firmă din Ploiești, <Coral Impex>, pentru o perioadă de cinci ani. Valoarea contractului este de 950.000 de lei anual. Adică 220.000 de euro. Nu discutăm despre necesitatea unei asemenea activități, ci despre sumă și modul în care a fost dat contractul.

În primul rând, valoarea contractului este imensă. Spre comparație, municipalitatea din Cluj-Napoca plătește 230.000 de euro pentru aceleași acțiuni de deratizare și dezinsecție. Culmea că dă bani aceleiași firme. În condițiile în care Clujul este de vreo cinci ori mai mare ca Alba Iulia. Mai pe românește, în cazul nostru contractul a fost umflat bine pentru ca prietenii de partid să încaseze niște bani frumoși fără să facă nimic.

Dincolo de faptul că acest contract a fost dat unei firme apropiate PD-L, unii consilieri locali au votat hotărârea, deși ar fi trebuit să se abțină. Este vorba despre Monica Pop, consilier local PD-L, care are relații apropiate cu unul din directorii firmei respective. Ar fi trebuit să se abțină, nu să voteze semnarea contractului cu <Coral Impex>, pentru că se afla în conflict de interese. De fapt, PD-L ne-a obișnuit cu acest gen de comportament, în disprețul legii.

Firma care a <câștigat> licitația, <Coral Impex>, este una abonată la banii primăriilor conduse de PD-L. E vorba de sume cuprinse între 220.000 de euro și 500.000 de euro. ANUAL. Firma din Ploiești are contracte cu foarte multe primării pedeliste: Ploiești, Cluj-Napoca, Slatina, Brașov, Târgu-Mureș, Tulcea, Codlea, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea. Banii dați cadou acestei firme se ridică la peste 5 milioane de euro anual. Pentru că societatea în cauză este unul din sponsorii din 2010 ai PD-L, chiar dacă nu a fost an electoral, iar patronul <Coral Impex>, un apropiat al lui Vasile Blaga a recunoscut public faptul că este un susținător al lui Traian Băsescu.

Cerem instituțiilor abilitate să verifice modul în care <Coral Impex> a câștigat această licitație, precum și incompatibilitatea în momentul votului a consilierului Monica Pop. Vom semnala în continuare aceste derapaje ale administrației locale, care înțelege să facă ce vrea cu banii din taxele și impozitele albaiulienilor”, se arăta în comunicatul său de presă.

ZALĂU

Primarul Radu Căpîlnaşiu, citat de ziarul adevarul.ro a confirmat că procurorii verifică contractul de concesiune a serviciului de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie încheiat cu firma Coral Impex SRL Ploieşti în 2012. Primăria din Zalău a încheiat acest contract pe 8 ani de zile, valoare lui fiind de 800.000 lei, potrivit declarațiilor primarului. În 2014 acest contract a fost actualizat ca preț prin includerea unor activități suplimentare, încheindu-se două acte adițional și pentru tratamente anti-căpușe, după cum se arată în raportul primarului. În plus, administrația din Zalău a somat toate societățile din oraș să încheie contracte de dezinsecție doar cu societatea Coral, singura abilitată să activeze în oraș.

SIBIU

La Sibiu, şeful Serviciului de Gospodărire Comunală și Protecția Mediului, din cadrul Direcției Tehnice a Primăriei Sibiu, Felicia Baba, a fost ridicată de procurorii DNA și dusă la audieri, potrivit unor surse citate de publicația Tribuna Sibiu. “Conducerea instituției a fost anunțată de un reprezentant al DNA că se vor efectua astăzi percheziții care vizează un angajat al Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Sibiu. În acest sens vor fi efectuate percheziții în biroul respectivului funcționar”, a transmis Primăria Sibiu. În vizor s-ar afla contractul de dezinsecție și deratizare semnat cu aceeași firmă- SC Coral Impex SRL.
Potrivit publicației sibiene, anul acesta, serviciile de dezinsecţie au costat 46.376,5 lei şi au fost comandate firmei SC Coral Impex SRL. Contractul de deratizare a fost încheiat cu aceeaşi firmă, valoarea acestuia fiind de 92.752,99 lei. Acesta prevedea amplasarea de substanţe raticide atât în perioada iulie – august, cât şi în luna octombrie 2015.

TÂRGU-MUREȘ

Primarul municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, a declarat, pentru AGERPRES, că procurorii Direcției Naționale Anticorupție au solicitat miercuri o serie de documente legate de o firmă de dezinsecție și deratizare din Ploiești, SC Coral Impex SRL.

„A fost un control care se exercită în mai multe locuri. Această societate lucrează pentru Primăria Târgu Mureș de vreo 10 ani, nu am avut niciun fel de problemă, nu au fost niciun fel de sesizări legate de acest lucru. Primăria trebuie să fie transparentă și să pună la dispoziție documentele astfel încât verificările să își urmeze cursul. Societatea are sediul prin Ploiești și face dezinsecție. Sunt 10 ani de atunci, am întrebat la Direcția Economică dacă au fost vreodată probleme sau dacă Curtea de Conturi a avut vreo observație și mi s-a răspuns că nu. Ildiko Kagan (șefa Serviciului de Control Activități Edilitare din cadrul Primăriei Târgu Mureș, n.r.) e cea care a răspuns de acest proiect. Aceasta este practica, verifică documentele, trag linie și stabilesc. E normal, dacă vrei să faci o investigație, să verifici și documente. Au cerut documente care s-au pus la dispoziția DNA, unele sunt la primărie, unele sunt la sediul serviciului pe care îl conduce Kagan”, a spus Dorin Florea.

PLOIEȘTI

Firma Coral a încheiat cu Primăria Ploieşti în anul 2010 un contract pe cinci ani pentru activităţile de deratizare, dezinsectie, dezinfectie, colectarea, transportul si neutralizarea cadavrelor de animale de pe domeniul public şi din gospodariile populatiei. Anul acesta a cerut prelungirea contractului cu încă 18 ani, prezentând Consiliul Local un program de investiții de 9 milioane de lei și cerând votul Consiliul Local.

Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Cluj, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracţiuni de corupție şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2013 – 2015. Potrivit DNA se efectuează percheziții în 32 de locații situate în județele Cluj, Alba Sălaj, Sibiu, Mureș și Prahova. Din acestea, 5 reprezintă sediile unor instituţii publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Direcţiei Generale Anticorupţie şi din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

by -
0 1020

Dacă n-aţi apucat încă să plecaţi în concediu şi vă doriţi o experienţă „autohtonă” vă oferim o sugestie: Domeniul Dracula Daneş, din judeţul Sibiu. Complexul turistic contruit într-un decor natural spectaculos oferă linişte, relaxare, iar doritorii pot încerca şi diverse activităţi, de la bălăceala în piscina la pescuit într-un lac aflat în interiorul complexului. Aici e amenajat şi un centru ecvestru şi, de asemenea, există o insulă cu lebede.

foto3

foto2

 

foto5 foto4

„La Domeniul Dracula Danes iei o pauza de la viaţa agitată şi îţi petreci timpul în aceste locuri pitoreşti într-un mod mai mult decât plăcut. Aici dai telefonul mobil pe undiţă, cartierul de blocuri pe o pădure magnifică, aici admiri animalele sălbatice din mica grădină zoologică, aici redescoperi conceptul înapoi în natură”, susţin managerii complexului.
Din Cluj-Napoca până la Dracula Daneş sunt 155 de kilometri, un drum de aproximativ două ore şi jumătate cu maşina.

 

 

GALERIE FOTO Ai zice că ești în Austria, dar ești la 150 de km de Cluj. Stațiunea din România unde muntele se îmbină cu plajele de nisip fin

 

Maldivele Clujului: succesul ratat al Lagunei Albastre și de ce merită să o vizitezi

Băile Sarcău, o alternativă la ștrandurile aglomerate clujene. Relaxare, sănătate și liniște. Efectele curative ale apei din Sarcău

by -
0 308

Alte administrații au dat tonul și au impus un regulament pentru fațadele clădirilor orașului. Clujul, în schimb, n-ar avea nevoie de măsuri care să se aplice unitar, adică de un regulament de estetică urbană pentru că „fiecare caz e un caz”, consideră arhitectul-șef Ligia Subțirică. Acesta a pasat răspunderea fațadelor Comisiei Zonale de Monumente care ar fi foarte atentă cu cele din zona centrală, iar pentru cartiere, administrația se asigură că blocurile noi și cele în curs de reabilitare nu se vopsesc în „verde astral”.

Un consilier local a cerut cu o lună în urmă primarului Emil Boc să se uite în ograda altor administrații care și-au făcut un regulement de identitate cromatică a clădirilor și să își pună specialiștii să lucreze și la Cluj după un set de reguli unitare. Ioan Bîldea a menționat că ar fi nevoie de regulament, mai ale că primăria a lansat un program de refațadizare a clădirilor din centrul orașului, pe fondul planurilor pentru titluri europene de capitală a culturii. Contracandidatul Clujului, Timișoara are un regulament, după ce a urmat examplul Sibiului care deja a fost Capitală Culturală Europeană.

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică a declarat că atâta vreme cât există Comisia Zonală a Monumentelor de a cărei aviz este nevoie pentru lucrările la fațade în centrul istoric, atunci nu ar fi oportun ca și Clujul să aibă un regulament ca cel adoptat de administrația locală din Timișoara. Aceasta deoarce Comisia Monumentelor din Cluj este foarte atentă la culoarea fațadelor și se raportează la culoarea inițială pe care au avut-o în trecut clădirile, descompune straturile și ajunge la cel mai potrivit rezultat. „Fiecare caz este un caz. În cartierele noi se prezintă la primărie o ilustrare și o desfășurare și noi ne asigurăm că nu se fac clădiri în verde astral. La fel și cu rabiltările termice, acestea trec prin filtrul primăriei”, a explicat arhitectul-șef.

Cum se vede „pasa” arhitectului-șef la monumente

Președintele Comisiei Zonale a Monumentelor, arhitectul Szabolcs Guttmann spune că la Timișoara sau la Sibiu, în momentul în care s-au făcut regulamente pentru centrul istoric, după consultarea populației, s-a mers mai departe de culoarea clădirilor, la studii aprofondudate, la materiale folosite, la firme, etc. „Cel mai simplu este să spunem că nu avem nevoie. Nu trebuie luat în calcul doar fenomenul de culoare, trebuie să știu cu ar trebuie să intervin în funcție de perioada de care aparține clădirea. Au mai fost la Cluj în anii 90 niște proiecte de dat cu bidineaua și nu ne-am mai dori acest lucru. Trebuie să existe o viziune unitară. Avem patrimoniu medieval, clădiri de secol XIX, încadrate de vecinătăți cu pictură socialistă. Trebuie să facă cineva o viziune unitară pentru intervenții, unde să se regelementeze mariajul cu vecinătățile, materialele utilizate, cum se leagă elementele. În prezent, în oraș, singura clădire pentru care s-au pus la punct un dosar scris de intervenție, ținând cont de toate elementele amintite este turnul cu ceas al primăriei. Știm și de unde trebuie adusă tabla zinc abutisat de placat și cine mai face așa ceva în țară. Sperăm ca acesta să devină un simbol al intervențiilor profesionale. Dar este nevoie de multiplicarea studiilor. Să încetăm practica pompieristică și să centralizeze toate regulilile pentru că asta înseamnă normalitatea. Nu putem doar să stingem de fiecare dată focul unde au picat elementele de pe o clădire din centrul istoric peste pietoni sau să așteptăm să se întâmple așa ca să venim să reglementăm. La noi la monumente așa se vine, se cere avizul când arde”, a subliniat Guttmann.

Timișoara are regulament pentru fațadele istorice și de cartier

Consiliul local Timioara a adoptat un HCL prin care a aprobat Regulamentului privind identitatea cromatică a clădirilor din Municipiul Timişoara la începutul lunii octombrie 2014. Cel care a coordonat elaborarea regulamentului de la Timișoara este arhitectul-șef al primăriei, Ciprian Silviu CădariuPrimii paşi au fost făcuţi la Timişoara cu sprijinul experţilor germani din cadrul programul GTZ, când a fost elaborat Îndrumarul pentru intervenţiile asupra clădirilor din Cartierul Cetate şi din zonele istorice protejate din Timişoara care cuprinde recomandări pentru clădirile aflate în zonele istorice, utilizând exemplul Sibiului care are un astfel de regulament.

 

 

by -
1 419

Președintele Ordinului Arhitecților din Transilvania, arhitectul Szabolcs Guttmann a explicat de ce Cluj-Napoca nu epatează la capitolul iluminat de sărbători, în timp ce efectua o plimbărică de duminică seara prin Sibiu, unde tocmai s-a dat drumul luminițelor și târgului de Crăciun. „Mi-e ciudă când știu că Bonțida a fost mai bună anul acesta. Nici la Sibiu nu mai este ceea ce a fost. Dar e mai frumosc ca la Cluj, în primul rând pentru că nu ne calcă mașinile în centru de sărbători”, spune arhitectul. Adică atelier Mass din Cluj a făcut treabă mai bună cu iluminarea Festivalului Electric Castle decât echipele de la primăria din Cluj sau Sibiu cu iluminatul festiv și a primit și un premiu de specialitate. Primăria nu se mai obosește să explice pentru că niciunul dintre angajații care s-au ocupat nu vor să-i fure startul primarului. Care va aprinde în 1 Decembrie luminițele de sărbători de la butonul din Unirii. Și va citi de pe foaie despre kilometrii de ghirlande montați în oraș, așa cum a făcut-o și anul trecut.

Este o obișnuință ca în fiecare an să nu primim nicio documentație cu iluminatul de sărbători. Acesta împreună cu căsuțele de la Târgul de Crăciun înseamnă un concept și îl compar cu Bonțida. Scenografia unor tineri arhitecți care au reușit să facă o amenajare temporară cu o casă ruinată în mijloc a fost premiată la Bienala de specialitate (Atelier Mass din Cluj a fost premiat pentru Amenajarea temporară Electric Castle a castelului Bánffy la Bienala de Arhitectură Transilvania -n.red.). De ce compar acest efort al unor tineri arhitecți cu ce se întâmplă în toată țara de sărbători când orașele sunt invadate de instalații și evenimente? Pentru că din ceea ce se vede că orașele au o lipsă cruntă de specialiști. Este la fel ca o piesă de teatru, aceasta are nevoie de un scenograf. Iar scenografia pe perioada unor luni importante din an care se leagă de vizitatori, de turiști, lipsește. Noi am eliminat vegetația ca să punem în valoare obiective din centrul istoric iar administrația vine cu niște contracte artificiale și astupă tot, în loc să pună în valoare”, a declarat arhitectul Szabolcs Guttmann din mijlocul luminițelor deja aprinse la Sibiu, unde s-a afalt duminică seara. El spune că și la Sibiu, anul acesta, s-a greșit când s-au pus multe mașinuțe și trenulețe care au aglomerat piața și n-au nicio legătură cu tîrgul de Crăciun. „La Cluj este o obișnuiță că nu trebuie să ni se spună despre iluminat sau că nu îl vede nimeni înainte. Mă refer la specialiștii din comisia de urbanism. Știe numai primarul, el cere speciliștilor de la Direcția Tehnică. Și aceștia rezolvă și punct. Nu mai contează cum. Iluminatul este o poveste de echipă. Mi-e ciudă când știu că Bonțida a fost mai bună anul acesta. Nici la Sibiu nu mai este ceea ce a fost. Dar e mai frumosc ca la Cluj, în primul rând pentru că nu ne calcă mașinile în centru de sărbători”, a adăugat Guttmann.

Arhitectul Silviu Aldea de la Atelier Mass a declarat că preferă să nu se pronunțe cu privire la iluminatul festiv din Cluj-Napoca. Despre anul trecut a ținut totuși să spună că nu a văzut un concept unitar pentru oraș și că acesta a fost colorat excesiv.

Cum se aleg luminițele și cum nimeni nu își asumă un concept

Administrația locală cheltuia până anul trecut circa un milion de lei pe an pentru luminițele de sărbători. În prezent Banii se dau pe acord cadru încheiat în 2013, pe patru ani, cu asocierea Elba Timișoara- Neon Lighting Cluj la valoarea totală de peste 7,4 milioane de lei. Luminițele se montează după ce primăria urmărește o simulare digitală pe care firma trebuie să o prezinte în luna septembrie primăriei. La ședința respectivă participă doar Direcția Tehnică, nu și specialiști-arhitecți. Potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, de iluminatul de sărbători de anul acesta s-a ocupat directorul tehnic Virgil Poruțiu și Călin Forna, șeful adjunct al Direcției Evenimente Publice și Informare Cetățeni din cadrul primăriei.

„N-am hotât eu cum o să fie. Teoretic există o procedură prin contract. Direcția Tehnică s-a ocupat, directorul tehnic. Eu mi-am dat cu părerea supra Târgului de Crăciun și îmbodobirii Pieței Unirii. În februarie martie anul acesta am făcut anumite propuneri pentru a decora Clujul conform cu ce am văzut în marile Capitale Europene. Nu știu dacă s-a ținut cont de ele. În Piața Unirii vom avea un element inedit care nu a mai fost niciodată la Cluj. Deja s-a început montarea lui”, a explicat Forna.

Reporter: Deci vom avea o cortină luminoasă ca la Sibiu?

Forna: Nu pot să spun ce va fi. Mergi în Piața Unirii și o să vezi. Va fi un element care nu a mai fost niciodată la Cluj. Inedit și nou.

Reporter: La Sibiu s-a pornit deja iluminatul și ei au o cortină montată peste piață…

Forna: Va fi ceva înalt. Mai spectaculos. Nu vreau să fur startul nimănui la acest capitol și nu pot spune mai multe.

Pentru îmbodobirea pieței Unirii, administrația a organizat o licitație publică iar în caietul de sarcini a anunțat deja caracteristicile instalației inedite încă din 6 noiembrie.

Cortină octogonală cu 200 de ghirlande a fost atribuită către Elba pentru peste 160.000 de lei (separat de acordul cadrul pentru iluminarea orașului)

caiet sarcini cortina

Ce zice procedura de alegere a lunimițelor, cuprinsă în acordul cadru 

Realizarea iluminatului ornamental festiv în municipiul Cluj-Napoca se împarte în 3 componente:
· montare/demontare Instalatii de iluminat ornamental festiv existente (aflate inproprietatea Municipiului Cluj Napoca)
· Instalaţii de iluminat ornamental festiv noi
· Impodobirea brazilor de Crăciun
Până în data de 10 septembrie a fiecărui an, furnizorul are obligaţia de a prezenta cel puţin 3 variante cu propuneri pentru realizarea iluminatului ornamental festiv pentru străzile şi pieţele din zona centrală a municipiului Cluj-Napoca şi cel puţin 10 variante de instalaţii de iluminat ornamental festiv generale pentru alte stăzi şi pieţe din municipiul Cluj-Napoca folosind elemente decorative noi ( elemente decorative noi = sunt produsele de conceptie 100% noua, nu produse folosite in trecut) sau combinaţii de elemente decorative luminoase noi cu cele existente (aflate in proprietatea municipiului Cluj Napoca).
Se vor prezenta cel puţin 3 variante de împodobire pentru brazi naturali de: 5 m, 10 m, 15 m, 20 m, 25 m.
Se vor prezenta cel puţin 3 variante de brazi artificiali (inaltimea minima 4m) echipate cu elemente decorative. Prezentarea propunerilor se va face la sediul Municipiului Cluj-Napoca, str. Moţilor, nr.3 folosindu-se proiecţii pe calculator sau alte modalităţi. În cazul în care Beneficiarul, nu este multumit de variantele propuse, furnizorul are obligaţia de a prezenta solutii suplimentare. Fiecare propunere va fi însoţită de pretul realizării instalaţiei, estimarea puterii instalate şi a numarului de led-uri folosite. Înainte de prezentarea propunerilor furnizorul va pune la dispozitia beneficiarului toate cataloagele, broşurile, etc., de care dispune, cu elementele decorative care sunt utilizate în acel an. Beneficiarul va comunica furnizorului o lista cu elementele decorative pe care le doreşte a fi folosite la instalaţia de iluminat ornamental festiv a anului respectiv (un procent de maxim 30% din totalul elementelor care vor fi propuse- POT FI DE CONCEPTIE PROPRIE A BENEFICIARULUI). Furnizorul va avea obligaţia de a utiliza elementele decorative alese de beneficiar în propunerile sale.
Termenul in care Beneficiarul va aproba solutiile de iluminat festiv nu va depasi data de 01 octombrie a fiecarui an. Furnizorul are obligatia sa puna in practica solutiile acceptate de catre Beneficiar până la data de 25 noiembrie a fiecărui an. Toate elementele decorative utilizate in sistemul de iluminat festiv vor fi echipate cu surse de lumina de tip LED, astfel incat se asigura un consum mic de energie electrica si durata mare de viata.

Neon Lighting tace mâlc

Cei care încasează anul de la primărie peste 1,8 milioane de lei, conform acordului cadru, prin împărțeală de asociere, Neon Lighting au refuzat să ofere informații cu privire la conceptul de iluminat propus primăriei anul acesta. Pe site-ul companiei se arată că aceasta realizează simulări digitale cu figurine luminoase 2D și 3 D pentru diferite locații, pe lângă creația și proietarea acestora.

Ce spunea Elba în 2009 despre iluminatul de la Cluj, tot când Poruțiu era director tehnic

“Soluţia de iluminat ornamental festiv din Cluj-Napoca a fost aleasă împreună cu Direcţia Tehnică a Primăriei dintre cele trei variante propuse de designerii şi specialiştii noştri în sisteme de iluminat. Varianta finală este cea care a întrunit criteriile impuse de responsabilii din Primărie, conform contractului încheiat. Din punct de vedere tehnic, s-a optat pentru elemente ornamentale care au la bază tehnologia LED, intrată recent pe piaţa corpurilor de iluminat. Astfel de produse au un consum redus de energie, 0.08-0.1 W/LED, o fiabilitate şi o intensitate luminoasă sporită, având disponibilă o gamă diversificată de culori. S-a decis utilizarea în mod unitar a culorilor alb, galben şi albastru în tot oraşul. Este dificil de enunţat cu exactitate numărul ghirlandelor instalate, întrucât iluminatul festiv din Cluj este un proiect de anvergură care se va întinde pe mai mulţi ani. Nu cantităţile de materiale folosite sunt relevante, ci efectul pe care acestea îl produc şi felul în care se armonizează cu zona în care sunt amplasate. Toţi ne dorim în fiecare an un Crăciun şi un An Nou cu zăpadă, iar dacă această dorinţă se va îndeplini, am vrea ca instalaţiile de iluminat împânzite pe gardul viu, albe de această dată, să nu ne strice bucuria unui peisaj imaculat”, explica Ramona Bizău, referent marketing în cadrul Elba Com Timişoara.

Anul asta se poartă cortinele 

Iluminitatul festiv la Cluj se va aprinde în 1 decembrie, din Piața Unirii de către primarul Emil Boc. Instalațiile luminoase au fost deja montate în oraș încă de la final de octomrbie – începutu de noiembrie. În Piața Avram Iancu a apărut poartă – cortină.

cortina 2

 

 

by -
0 677

 

Pe bulevardul semi-pietonal de centru a apărut, de câteva zile, un schelet de lemn care descrie un soi de obiectiv gigant. Obiectul este de fapt un pavilion din lemn, gândit în forma unui teleobiectiv, care să servească drept spațiu de expoziție, dar și de discuții, a venit din fosta Capitală Culturală Sibiu și a fost prezentat și la Bienala de Arhitectură de la Veneția. Stă la Cluj pe Eroilor pentru câteva zile, pentru Festivalul de teatru, dans și imagine Temps d‘Images, după care ar urma să migreze prin oraș pentru alte evenimente.

 

 

Beneficiarul proiectului vine din Sibiu, Fundația Heritas, iar autorul e „COOP pe stradă”, cu echipa de proiect formată din Erika Barth, Diana Galoș, Judit Jozsa, Marius Micu „De la prima montare, pavilionul a mai fost montat de două ori de către fundația Heritas din Sibiu. Pavilionul a reprezentat pentru ei o platformă de comunicare cu cetățenii orașului. Aceștia erau informați în legatură cu proiectele desfășurate de către fundație. În plus, au fost organizate diferite ateliere pentru copii, prezentări, proiecții de filme. Proiectul a fost prezentat la bienala de arhitectură de la Venezia, în cadrul pavilionului Ungariei. Acum a ajuns la Cluj prin asociația ColectivA și la pavilion se vor organia diferite acrivități și expoziții în cadrul festivalului Temps d’images”, a explicat pentru Actualdecluj.ro Diana Galoș, unul dintre arhitecții care au gândit proiectul.

 

Plansă cu proiectul instalat în Sibiu
Plansă cu proiectul instalat în Sibiu

 

pllansa

 

Pentru festivalul de la Cluj, telescopul de lemn are dublu rol: oferă spațiu de promovare a manifestării, dar devine și gazdă de evenimente. „Unul dintre motivele care ne-au inspirat a fost chiar backgroundul defectuos de pe Eroilor, cu acele cuburi și mijloace de promovare care nouă ni se pare un pic agresive. Nu am vrut să facem la fel. Am vrut să nu abuzăm de spațiul public, ci, dimpotrivă, să aducem ceva constructiv și benefic. A venit și propunerea celor de la Sibiu de a ne dona acest pavilion, așa că l-am adoptat și am decis să îl activăm”, a povestit Lala Panait, reprezentanta echipei care lucrează pentru festival. Aici, voluntarii ar urma să îi aștepte în fiecare zi a festivalului cu informații pe cei interesați de manifestări, iar în week-end sunt programate evenimente. Astfel, pavilionul – telescop va fi „populatcu ateliere de scris și de activități pentru copii, cu proiecții video și trailere ale spectacolelor de festival.

Știm că acesta e un pavilion de vară-toamnă, dar sperăm să ne mai ajute totuși vremea să putem să îl folosim și să se bucure și publicul de el. Practic, vom oferi un “sample” de festival, în oraș. Ne-am bucurat să avem acest mijloc de a ieși în oraș, având în vedere că avem un festival de noimbrie, cu activități în spații indoor”, a completat Lala Panait. Pavilionul lansat în Sibiu și importat la Cluj rămâne aici și va fi reactivat pentru alte evenimente, pe parcursul anului viitor de către echipa care gestionează și proiectul La Terenuri. Tâmplarii sunt din Cluj, designerii și arhitecții sunt din Cluj, deci practic, cumva, pavilionul s-a întors acasă”, a completat Panait.

 

Sursa foto: Temps D'Images
Sursa foto: Temps D’Images

 

 

Despre idee și concept, descrise de echipa de proiect pe platforma Arhiforum:

 

„Primăria Municipiului Sibiu a demarat, în vara anului 2013, procesul de elaborare al noului Ghid de dezvoltare al oraşului, un document strategic care va defini linii de dezvoltare pentru următorii 10 ani. Acest ghid va fi elaborat în colaborare cu Fundaţia Heritas, asigurând astfel o largă informare şi participare a cetăţeniilor Sibiului în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană. Una dintre acţiunile legate de acest subiect a fost conferinţa internaţională Sibiu – Smart City organizată de Fundaţia Heritas împreuna cu administraţia oraşului în perioada 19-20 septembrie 2013 facilitând discuţii referitoare la subiecte actuale de dezvoltare urbană. În cadrul acestui eveniment a fost construit în Piața Mare din Sibiu pavilionul Telescoop Urban, cu rolul de a găzdui expoziţii, discuții și prezentări”.

„Pornind de la aceste date am propus o formă trapezoidală atât în plan, cât și în elevație, care, asemenea unui teleobiectiv, captează imaginea consacrată a primăriei orașului, înrămată de cadrul intrării. Latura cea mai îngustă a planului primește o bancă, ca loc privilegiat pe direcția axei vizuale, iar structura accentuează deschiderea treptată  a „obiectivului””.

„Pavilionul a fost gândit pentru a funcţiona alternativ ca spațiu de discuții și expoziție. Acest lucru s-a materializat prin tratarea diferită a celor două laturi lungi ale construcției: latura paralelă cu frontul pieţei este fixă și realizată din lamele verticale care reprezintă suportul pentru planșele expuse atât pe interior, cât și pe exterior, cealaltă latură fiind realizată din 3 panouri rotative cu rol expozițional. Aceste panouri pot fi deschise, în momentul în care spațiul funcționează exclusiv ca expoziție, sau închise, atunci când se dorește transformarea spațiului în loc de întâlnire și discuții. Desfășurarea activităților posibile este asigurată de o masă și o bancă, ambele fixe, precum și de 20 de scaune mobile. Elementele încorporate sunt amplasate spre capătul îngust al pavilionului și permit desfășurarea prezentărilor având auditoriul orientat înspre acestea. Scaunele modulare (realizate după un design mai vechi al echipei COOP) au formă curbă, pot fi aranjate variat și sunt viu colorate pentru a contrasta cu lemnul natur al pavilionului”.

„Cu acest pavilion am dorit să creăm un obiect și un spațiu flexibil care să ofere, simultan sau alternativ o multitudine de posibilități de utilizare. Pe parcursul celor 10 zile cât a stat în Piața Mare, pavilionul a găzduit seri de prezentări despre Sibiul vechi si proiectul SmartCity organizate de Centrul Roman de Energie, ateliere pentru copii împreună cu cei de la De-a arhitectura şi AIOS, discuţii cu reprezentanţii Fundaţiei Heritas”.

Citiți AICI descrierea proiectului, în variantă integrală

 

Festivalul de noiembrie

Creat în anul 2002 de către canalul de televiziune ARTE şi de La Ferme du Buisson – Scena Naţională Marne la Valée din Franţa, proiectul TEMPS D’IMAGES, festival de teatru, dans şi imagine foto/video, s-a dezvoltat la nivel european, desfaşurându-se acum în zece țări din Europa.
Ediția a 7-a de la Cluj are loc în perioada 6-16 noiembrie 2014 și e gândit în jurul temei Ce ne hrănește?”

Program pentru pavilion

Pavilionul de Promovare și Întâlnire al Festivalului Temps d’Images 2014!
Program realizat împreună cu voluntarii festivalului:

Sâmbătă
14.00 > 17.00 Cuvintele și scrisul ne hrănesc. Ateliere

Duminică
12.00 > 17.00 Muzica și jocul ne hrănesc. Ateliere dedicate și copiilor
Proiecții video surpriză!

 

O selecţie de filme de la festivalul de film Transilvania va fi prezentată la Sibiu, între 25 şi 29 iunie. Proiecţiile rulează chiar în Piaţa Mare a oraşului.

Pe ecranul din Piata Mare vor rula, în premieră, comedia “America, venim!” — Cu Mihai Călin, Gheorghe Ifirm și Adrian Văncică — si “O poveste de dragoste, Lindenfeld” (r. Radu Gabrea), o dramă care îi are în rolurile principale pe Victor Rebengiuc și Mircea Diaconu. Cel mai recent film al lui Nae Caranfil, “Closer to the moon”, documentarul lui Vlad Petri “Bucuresti, unde esti?”, care vorbeste despre protestele din Piața Universității, din 2012, și despre felul în care oamenii au recucerit spatiul public si “Sunt o babă comunistă” al lui Stere Gulea completează programul filmelor din Piața Mare.

TIFF-open-air

Proiectiile speciale au si anul acesta un loc aparte la TIFF Sibiu. Joi 26 iunie de la ora 22, în Parcul Sub Arini va rula comedia #Selfie (r. Cristina Iacob), iar sâmbătă Muzeul în aer liber Astra va fi locul de desfășurare pentru o producție spectaculoasă, avându-l în distributie pe Robert Redford — “All is lost/ Când totul e pierdut” (r. J.C. Chandor).

Cetatea Cisnădioara va găzdui vineri din nou un eveniment deosebit: “Tabu”, renumită melodramă a lui Friedrich Murnau din 1931, va rula în acompaniamentul live al trupei Foley’Ala.

Festivalul continuă să marcheze evenimentele pop-culturale importante ale lumii si aduce, la 20 de ani de la moartea liderului formatiei Nirvana, două pelicule dedicate vietii idolului rock Kurt Cobain (“Kurt and Courtney/ Kurt si Courtney”, în regia lui Nick Broomfield si “Kurt Cobain: About a son/ Kurt Cobain: despre un fiu”, în regia lui AJ Schnack).

De altfel, tematica muzicală este bine reprezentată în selecția de filme de la TIFF Sibiu 2014. La “Bohemian Flow”, o nouă locaţie de proiecţii intrată în programul festivalului, vor rula productii precum “Metallica through the never” (r. Nimród Antal), “Shine a light”, rockumentarul realizat de Martin Scorsese despre muzica legendelor de la Rolling Stones, “Ray” (r. Taylor Hackford), “Walk the line” — povestea lui Johnny Cash (r. James Mangold), sau “Anvil ! The story of Anvil”, filmul lui Sacha Gervasi despre trupa canadiană de heavy metal cu același nume.

O altă aniversare — împlinirea a 20 de ani de la lansarea unuia dintre dintre cele mai influente pelicule ale tutoror timpurilor, Pulp Fiction — este motivul pentru care opera lui Quentin Tarantino va fi prezentă în programul TIFF Sibiu 2014.

Teatrul Gong și Librăria Habitus îi vor astepta pe cinefili cu o selectie de pelicule inspirate din celelalte arte, cu spectacole inedite (piesa de teatru — concert Pescărușul. Ultimul act, în regia lui Carmen Lidia Vidu sau Usturoi, filmul-surpriză al cunoscutului blogger clujean Radu Băzăvan) si cu productii recente de succes, precum Hotel Grand Budapest, al lui Wes Andreson si Cirque du Soleil: Worlds Away/ Cirque du Soleil: Departe, în alte lumi (r. Andrew Adamson). În program se regăsesc și câștigătorul de la Cluj al Trofeului TIFF 2014 — Stockholm (Spania, 2013, r. Rodrigo Sorogoyen) — si cel al Premiului Zilelor Filmului Românesc TIFF 2014, documentarul lui Corneliu Porumboiu, Al doilea joc.

TIFF Sibiu 2014 este un eveniment organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc — APFR, cu sprijinul Ministerului Culturii si cofinantat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria municipiului Sibiu.