Tags Posts tagged with "santiere Cluj"

santiere Cluj

sursa foto: Adrian Pop (Facebook)

În disperarea de a fluidiza traficul din oraș, având în vedere și presiunile constante ale clujenilor, Primăria taie de la pietoni și rade și copacii ca să facă benzilor pentru mașini. Se lucrează cu heirup-ul, noaptea, ca oamenii să fie puși în fața faptului împlinit.

Noile lucrări pornite de primărie pentru descongestionarea traficului din oraș au stârnit revolta clujenilor. De exemplu, șantierul pentru lărgirea carosabilului în Piața Cipariu aflată la limita centru-cartierul Gheorgheni aduce prejudicii serioase pietonilor. Nu doar trotuarul se micește în favoarea benzilor de trafic, ci și Regia Primăriei (Autonomă a Domeniului Public) rade vegetația din zonă, fără nicio compensație, spun arhitecți clujeni. În plus, copacii din Piața Cipariu au fost tăiați noaptea și încărcați în mașină de RADP ca să nu bată la ochi și să revolte oamenii.

În plus, o altă problemă sesizată de anumiți arhitecți clujeni se leagă de faptul că se micesc spațiile pentru pietoni. Chiar unii dintre cei nemulțumiți au mers în zonă și au făcut măsurători.  Ei au cerut chiar stoparea intervențiilor de reducere a circulației pietonale în favoare traficului auto. “În Piața Cipariu este nevoie de o pistă velo (transport pentru bicicliști -n.r.) cum e nevoie pe întreg Blv. N. Titulescu. Asta înseamnă fluidizare adevărată a traficului, nu crearea a încă o porțiune de carosabil care va fi la fel de repede înfundată de autovehicule. În toate orașele dezvoltate fluidizarea traficului înseamnă generarea de alternative nu reducerea lor”, a subliniat arhitectul Alex Ionaș-Sălăgean.

Viceprimarul Dan Tarcea a încercat să-l liniștească menționând că în Piața Cipariu se va crea o bandă suplimentară doar pentru mijloacele de transport în comun, iar trotuarul în zona respectivă va avea minim 5m lățime.

sursa: Alex Ionaș
sursa: Alex Ionaș

Arhitectul îl contrazice cu măsurători pe teren. “Lățimea va fi între 2,1 și 2,3 m exact în curbă și în dreptul trecerii pentru pietoni, unde e nevoie de mai mult spațiu. În același timp marcajul bornelor indică în mod sigur faptul că banda va avea între 3-3,5 m ceea ce din start nu va permite circulația bicicletelor în siguranță (ca pe banda din zona tribunalului), minimul pentru benzile comune bus+velo fiind de 4,2 m, în linie dreaptă, în majoritatea normativelor europene. Fac un apel, cu această ocazie, pentru sistarea intervențiilor de reducere a circulațiilor pietonale în favoarea celor auto fiindcă acest fapt nu va duce decât la descurajarea alternativelor și la creșterea traficului auto, fapt dovedit în toate orașele europene (și nu numai) care de confrunta cu problema traficului”, a spus Ionaș Sălăgean.

Un alt arhitect, Adrian Pop, a atras atenția că și vegetația din aceste zone unde Primăria intervine pentru descongestionarea traficului dispare peste noapte, fiind tăiată și încărcată în mașină de Regia Autonomă a Domeniului Public. Totul se petrece seara-noaptea, în așa fel încât să nu bată la ochi.

Regia Primăriei și-a schimbat CAEN-ul ca să se poată ocupa și de lucrări de proiectare, însă pe partea de străzi se lucrează tot prost – au reclamat specialiști arhitecți. Se pun borduri și se toarnă asfalt, dar nu se creeză alveole, nu se plantează copaci și nu se lucrează cu arhitecți care ar putea aduce un plus de valoare zonelor unde se intervine.

De exemplu, pe strada Fântânele din Grigorescu unde se lucrează la modernizare, oamenii au reclamat că e dezastru pe șantierul RADP și că s-au micit trotuarele foarte mult.

DETALII: Cum sunt modernizate drumurile în Cluj Napoca? Fără trotuare și cu multă mizerie în urmă

Primăria a mai încercat să reducă trotuarele în favoarea unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun și pe B-dul 21 Decembrie 1989, însă, fiind zonă protejată, Comisia de Monumente a dat peste nas Primăriei care a fost nevoită să reconsidere proiectul.

DETALII:

Nou scandal la Cluj. Primăria acuzată că “fură” de la pietoni ca să facă transport public

performantAdministrația, “penalizată” după ce a vrut să ia de la pietoni pentru benzile dedicate transportului public

Viceprimarul Dan Tarcea nu a putut fi contactat pentru a explica de ce Primăria preferă să betoneze Clujul, în loc să ia în calcul pietonii, velo  și verdele și apoi mașinile.  Oficialul spunea acum ceva vreme că, de exemplu, când Primăria a lărgit trotuarele în Piața Unirii, a fost bombardat cu sesizări de la șoferi care l-au acuzat că este nebun că a girat așa ceva.

by -
0 305

Vestea bună, se lucrează fără săpături deschise. Compania de Apă Someș anunță că în perioada 3 august- 31 decembrie 2015 se vor derula , în etape, lucrări de reabilitare a aducțiunii de apă potabilă ce pleacă de la Captația subterană Florești la Stația de Pompare de pe Eremia Grigorescu.
“Lucrările fac parte din programul cu co-finanțare a Uniunii Europene derulat în prezent de Compania de Apa SOMES SA și sunt destinate pentru a crește calitatea serviciilor prestate și pentru siguranța exploatării acestei artere majore de alimentare cu apă a unei bune parți a municipiului. Lucrările NU vor impune la nici un moment restricții în furnizarea apei potabile și se vor desfășura pe tronsoane decalate, pe străzile Fântânele, Alexandru Vlahuță, Hațeg și Milcov”, se arată într-un comunicat al Companiei de Apă Someș.

Constructorul angajat prin licitație va folosi metoda de reabilitare prin “căptușire” interioară a aducțiunii, care nu presupune săpături de tranșee deschise, dar va impune intervenții în zona căminelor de acces situate în carosabil, cu restricții de circulație pe câte o bandă a tronsonului de drum.

“Ne cerem scuze în avans cetățenilor și participanților la trafic pentru disconfortul ce va fi creat, cu asigurarea că se va face tot posibilul atât pentru a reduce deranjul cât și pentru a scurta perioada de execuție. Restricțiile de circulatie pe fiecare tronson în lucru vor fi anunțate în prealabil din timp și vor fi semnalate corespunzător”, se mai arată în comunicat.

 

Șantiere în centru. Șantiere în cartiere. Toate instalate pentru a moderniza o serie de străzi. Cu bani europeni și cu fonduri de la primărie. Undele lucrări au termene de finalizarea vara aceasta, altele vor începe și vor continua până la începutul iernii. Cel mai greu șantier și mai deranjant se va instala începând de la jumătatea acestui luni pe strada Moților, în centrul orașului, pe ambele sensuri, circulația urmând să se deruleze, în condiții de șantier, doar pe câte o bandă pe sens.

Potrivit graficul anunțat de primarul Emil Boc, luna aceasta se vor încheia lucrările pe o serie de artere din centrul orașului și se vor insta șantiere pe alte artere. Așa că, administrația și-a cerut încă de pe acum scuze pentru diconfortul pe care îl va produce clujenilor, mai ales celor care circulă cu mașinile prin Cluj-Napoca.

În 15 iunie se vor finaliza lucrările de pe strada Memorandumului, atât trotuarele cât și partea carosabilă.
În 25 iunie se va termina și pavarea trotuarelor de pe strada I.C. Brătianu și pietonii vor putea circula în condiții civilizate, la fel și riveranii.
În schimb, pe artera Avram Iancu se va lucra până la începutul lunii septembrie, când este programata închiderea șantierului.
Vorbim de trei artere care se reabilitează cu bani europeni în cadrul proiectului orașul comoară și care inplică, pe lângă lucrările de modernizare a carosabilului și amenajări ale rețelei de iluminat, pavarea trotuarelor și plantări de arbori.
Cea de a patra arteră inclusă în același proiect, strada Moților aflată în prelungirea arterei Memorandumului va intra în șantier de la jumătatea acestei luni. Potrivit estimărilor primăriei va fi cea mai grea lucrare din cadrul proiectului. „În 15 iunie va începe șantierul cu lucrările la apă. După aceea va intra primăria cu cele de modernizare a corosabilului, pavarea trotuarelor, montarea de noi stâlpi de iluminat, refacerea liniei pentru toleibuze. Aici va fi o problemă pentru că se va lucra pe ambele benzi de circulație simulatan, iar traficul se va dera doar pe câte o bansă pe sens. Va fi cea mai complicată lucrare și ne cerem de pe acum scuze pentru disconfortul pe care îl va crea”, a subliniat primarul Emil Boc.

În ceea ce privește lucrările de pe traseul linie de tramvai, luna aceasta urmează să fie finalizate lucrările de pe strada Oașului iar în 31 august se va termina și șantierul de pe B-dul Muncii.

Piața Gării va intra în modernizare la mijlocul acestui luni și se va lucra în zonă până la începutul lunii octombrie.

Până în 15 semptembrie, dacă totul va merge conform graficului și nu vor mai avea loc situații neprevăzute ca cele de anul acesta, se vor termina și lucrările de modernizare de pe strada Horea. Potrivit edilului, pe șantierul de pe această arteră nu sa putut lucra timp de zece zile având în vedere că cei de la Compania de Apă Someș au avut o conductă cu scurgeri la care s-a lucrat pentru remedieri în perioada amintită.

Pe Splaiul Independenței șantierul se va instala începând din luna august, după festivalul Untold și vor depinde de evoluția lucrărilor de pe Moților, având în vedere că artera este o alternativă pentru accesarea centrului.

Șantierul s-a instalat și pe strada Barițiu unde au început deja lucrările la rețeaua de gaz. Termenul de finalizare a modernizării este 15 octombrie, la fel ca lucrările programate și pe strada Emil Isac unde, de asemenea, vor începe amenajările la finalul verii.

Lucrările de pe strada Plopilor se vor termina în 1 august iar cele de pe Primăverii în 31 octombrie.

Șantierul de pe Căii Ferate și cel de pe Decebal se va termina în luna iulie. Luna aceasta urmează se se încheie și lucrările de pe Caragiale.

Refiritor la șantierele la străzi unde se lucrează cu fonduri de la bugetul local, potrivit datelor oficiale, la începutul lunii iulie se va finaliza lucrarea de pe Romul Ladea, arteră a cărei asfaltare a început încă de anul trecut. Tot la mijlocul verii sunt programate să se încheie și lucrările de pe Enstein, Voievod Gelu și Bisericii Ortodoxe. Pe Anatole France, termenul de demarare a modernizării depinde de cum evoluează lucrările efetcuate de cei de la gaz. La fel și pe Marinescu, unde s-au terminat lucrările de înlocuire a conducetelor de apă și urmează lucrările la rețeaua de gaz.

Vara aceasta vor începe și șantierele de modernizare pe Viile Nădășel și Orăștie, corelate cu cele la rețeaua de apă.

Lucrările de modernizare a podului Traian vor demara după ce se va finaliza șantierul de pe Horea și Barițiu. „Sunt ase luni în care trebuie să se refacă de la zero podul. Trebuie să gândim foarte bine când va începe acest șantier pentru a nu bloca circulația în zonă. Podul actual se va dărâma și va exista doar o paserelă pietonală pe care se va putea circula. Totul este pregătit, am încheiat contractul de lucrări, dar încă nu am stabilit când vom da ordinul de începere”, a explicat primarul.

În ceea ce privește capacitarea podului Porțelanului la două benzi, la finalul lunii acesteia urmează să fie gata proiectul, după care administrația locală poate lansa licitația pentru execuția lucrărilor.

by -
0 421

IBC Focus, companie de marketing în construcții, lansează o platformă cu spațiu nelimitat de stocare pe care designerii, proiectanții și arhitecții din România o pot folosi în mod gratuit pentru documentare și spațiu de lucru atunci când realizează un proiect.

Producătorii de materiale de construcții pot să iși adauge produsele în biblioteca virtuală” (arhispec.ro), iar proiectanții găsesc documentații tehnice ale produselor adăugate de către producătorii din România și din străinătate. Pentru ca platforma permite adăugarea fișierelor în formate ca BIM, CAD, pdf, jpg, proiectanții își pot face o idee clară asupra produselor prezentate, acestea fiind însoțite de imagini, fișe tehnice, CAD și chiar studii de caz. Proiectanții care iși realizează un cont (gratuit) pot de asemenea să comunice cu colegii, să împărtășească opinii în spațiul virtual securizat sau să iși creeze pentru fiecare proiect propriile directoare în care să adauge produsele de care sunt interesați.

„Proiectul a fost creat cu intenția de a stoca într-un singur loc și de a aduce la îndemâna arhitecților, proiectanților și designerilor opțiunile pe care le au atunci când sugerează produsele pentru un proiect. Totodată, platforma este o uriașă sursă de inspirație pentru proiectanții care doresc construcții inovatoare în România, un google al materialelor de construcții”, a declarat Andrei Spătaru, CEO IBC Focus.

Înființată acum 10 ani, IBC FOCUS este o agenție de marketing în construcții, deține baze online de date cu șantiere active din România și din Ungaria.

Întrebare pentru constructori la 20 și ceva de metri deasupra cotei 0, printre schele, pe unul dintre șantierele-mamut ale orașului, pe care se lucrează (și se ia pauză) din 1992 încoace: „O să vedem catedrala aceasta finalizată?”. „Noi probabil că nu, dumneavoastră da”, e răspunsul dat aproape la unison de responsabilii de șantier.

Constructori la panou_800x533

DSC_0135_800x533

 

Catedrala greco-catolică din Piața Cipariu e construcția pe care, dacă treci prin Cluj, o știi ca fiind în construcție de mai bine de 20 de ani. E în șantier din 1992, cu hopuri și pauze, cu lucrări în etape, schimbări de constructori și modificări de proiect (construcția desenată a fost micșorată și re-aranjată), cu bani venind tot în „tranșe, inclusiv din donații ale enoriașilor și din fonduri publice. Clădirea este parțial folosită (parcare, capelă, birouri, spații de evenimente, săli pentru asociații social-caritative, la nivelurile de subsol/demisol), iar în aceste luni, șantierul pentru continuarea lucrărilor e în fază activă. Constructorii de la TCI Contractor General (nu mulți, pentru această fază) se pregătesc să adauge “cupola mică” de pe acoperiș și să „închidă” clădirea. Mai precis –„Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor secolului XX”, a Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla.

 

 

DSC_0138_800x533

DSC_0139_800x533

 

„Am ajuns la cota 33,40, lucrăm pentru eșafodajul care va fi de executaîn vederea susținerii cupolei finale și a grinzilor de retragere pentru susținerea acestei cupole. În acest an sperăm să reușim să facem aceste grinzi până la 38,10 și cofrajul pentru cupolă, iar anul viitor să încercăm să finalizăm lucrările de cupolă. Avem de executat 100 de tone de armătură și 1000 mc de beton ca să realizăm cupola”, a detaliat Dorin Oltean, directorul general TCI CG. O parte din fierul folosit pentru actuala fază de șantier a fost adus „de acasăde constructori -niște foste lifturi de transportat marfă, de care nu mai era nevoie.

 

 

 

Lumina va fi cândva filtrată prin vitralii, dar deocamdată vine fără opreliști de geamuri și acoperă, în fâșii, scheletul din lemn care pregătește următoarele etape de lucrări. „Dorința noastră și a beneficiarului este ca undeva în aprile să finalizăm structura de rezistență. Totul depinde desigur de fondurile alocate. Noi nu am avut probleme cu banii până acum; am avut înțelegere, au avut și dânșii înțelegere (reprezentanții beneficiarului, n.red.). E un lăcaș de cult important al Clujului, trebuie să facem eforturi. Cu celelalte două catedrale, acesta ar fi al treilea edificiu extraordinar al orașului, care va atrage turiști”, se arată convins Oltean în șantierul clădirii-gigant care ocupă, alături de parcare, o suprafață importantă din mica Piață Cipariu.

 

 

DSC_0150_800x533

DSC_0153_800x533

 

Clădirea, parțial utilizată și acum, ar putea deveni în continuare operațională pe etape, pe măsură ce avansează următoarele faze. Totul depinde de alocări de bani și de contribuțiile financiare. TCI a început lucrarea, a dus-o înainte 1 an, după care șantierul a fost întrerupt, iar o altă companie din construcții, SCC Napoca, a preluat activitatea, după o altă licitație. Ulterior, pentru o altă fază de construcție, TCI a revenit în șantierul Catedralei, în urmă cu aproximativ 3 ani, după cum au explicat reprezentanții companiei. „Noi am reluat lucrarea de la cota 6. A fost într-adevăr un proiect cu pauze, care a mers în funcție de cum a fost asigurată finanțarea”, a sintetizat Aurel Tămaș, reprezentantul TCI. Proiectul cu multe necunoscute nu are un grafic cu termene clare nici pentru soarta șantierului de după 2015. Deocamdată, umbra macaralei, cu brațele în cruce, acoperă încă parcarea.

 

 

DSC_0145

 

După 2015, după ce structura va fi terminată, se vor lua măsuri de protecție a clădirii și se va continua cu finisajele”, a explicat Oltean. “Cu finisajele și cu cele două turnuri laterale, pentru a se asigura acces la înălțime, pentru vizitatori”, a completat Tămaș. Conform proiectului, catedrala va avea și două șiruri de terase circulabile, la înălțimi diferite, de unde vizitatorii vor putea căuta în panorama Clujului celelalte două turnuri de catedrale, noile clădiri de birouri, vechile fabrici ale orașului sau chiar pista aeroportului. Deocamdată însă, panorama e accesibilă doar vizitatorilor de șantier, după „escaladăprintre schele.

 

 

DSC_0128

 

Despre oportunitatea construirii și alocării de fonduri publice pentru lăcașe de cult se discută de ani de zile. Controverse apar și pe tema calitatea Arhitecturii în jurul acestor proiecte. Merită o catedrală contemporană, cu serviciile aferente, milioanele de euro? Vezi ce spune constructorul despre aceste teme, într-o discuție la 33,40 m “cotă de șantier”:

 

 

 

Etapa acum în lucru („Faza 4”) din 2014care înseamnă lucrări între cota 23.30 și 35,20 m – presupune costuri de 326.000 de euro. Dar pentru continuarea lucrărilor s-a făcut o analiză amănunțită, în urma căreia s-au stabilit o serie de modificări de proiect pentru reducerea costurilor, au explicat responsabilii de lucrări. Astfel, s-a redus înălțimea catedralei de la 98 la 72 de metri și au fost deplasate turnurile înspre catedrală, astfel ca un perete al turnului să facă corp comun cu peretele catedralei (între cotele -8,6m și +23,00 m). De asemenea, s-a etapizat execuția astfel încât catedrala să poată fi pusă în funcțiune cu costuri minime. În acest sens s-a renunțat la această etapă la execuția turnurilor, dar și a cupolei principale, s-a mai renunțat la execuția platformei de circulație, de la cota 0 și a copertinei aferente, dar și la execuția finisajelor exterioare.

 

 

DSC_0167_800x533

 

Faza 5 este ultima cu cifre făcute publice: urmează în 2015, se va lucra între 35,20 și 49,73 metri și are costuri estimate de 355.000 de euro. Cât despre un deadline pentru finalizarea Catedralei, niciunul dintre constructori nu se încumetă să avanseze date. Așa că „Dumnezeu știe cândeste singurul termen dat chiar de constructorii care de obicei lucrează pe grafice complete de lucrări, cu deadline-uri și termene de predare care implică elementele clasice de genul zi-lună-an. “Multe dintre clădirile la care am lucrat nu mai există acum. S-a dus Napochimul, s-a dus o parte din Terapia. Măcar despre aceasta știm că va rămâne după noi”, spune, consolat, directorul TCI. “S-a zidit aici o sticlă de șampanie, care are înăuntru o hârtie pe care sunt trecute numele constructorilor. Am trecut-o și pe nepoată-mea”, ne împărtășește domnul Ștefan din șantier, unul dintre membrii echipei care urcă zilnic scările amețitoare ale construcției.

 

DSC_0200_800x533

 

Broșura de prezentare a proiectului se încheie cu îndemnul-slogan „Donați o dală pentru Catedrală”.

 

DSC_0216_800x533

 

Bugetul. Câte milioane de euro a înghițitCatedrala, cât a dat Statul, de cât mai e nevoie

 

Potrivit datelor oferite de reprezentanții Episcopiei, de la începerea lucrărilor, cheltuielile pentru construcție au ajuns la aproximativ 2,6 milioane de euro, dintre care 1,6 milioane de euro după reluarea din 2011 a șantierului. O parte semnficativă a costurilor, de aproape 30% din total, a fost acoperită din fonduri publice, cu bani de la stat. Pentru închiderea construcției și ridicarea „la roșu” a catedralei, beneficiarul lucrării mai are nevoie de 300.000 de euro. „O mică parte din sumă există, dar se lucrează în continuare la colectarea fondurilor. Încercăm să ajungem să acoperim clădirea și, ceea ce e foarte important pentru noi, să nu oprim șantierul. Au fost momente când șantierul a fost închis – am avut probleme cu infiltrațiile de apă, lucrările se deteriorează sau sunt necesare cheltuieli importante pentru protecția lor. Așa că încercăm să nu oprim lucrările, să mergem înainte, chiar și într-un ritm mai lent, când nu ne permitem altfel”, a explicat preotul Daniel Avram, purtător de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. „Bani sunt destul de puțini. Au venit și de la credincioși, dar nu putem susține o investiție de asemenea dimensiuni doar cu donații de la credincioși. Ne-a ajutat și statul, mai există organizații, inclusiv din străinătate care contribuie. Sper să reușim să adunăm și suma aceasta de care mai e nevoie, care nu e foarte mare, pentru a închide această fază de lucrări”, a mai spus preotul, care a subliniat că instituția pe care o reprezintă face eforturi pentru a nu lăsa șantierul de izbeliște.

 

Amintim că obiectivul din Piața Cipariu, catedrala proiectată la 98 m (redusă apoi la 72 m), a făcut de-a lungul vremii obiectul criticilor unor specialiști în urbanism, care au pus în discuție apariția-șantier (“fantomă” părăsită o bună bucată de timp) de mari dimensiuni dintr-un punct-cheie al orașului. „Bisericile sunt obiective importante ale orașului. Catedrala e desigur importantă pentru noi și pentru credincioșii greco-catolici, dar și pentru oraș. E într-adevăr foarte mare această clădire, dar mai există acolo Caritas, spații de conferințe. E o clădire impozantă, sigur. Poate prea mare pentru timpurile în care suntem, mă refer inclusiv la criza economică. Dar trebuie spus că după 1990 a fost un moment de euforie, credincioșii noștri și-au dorit înapoi bisericile confiscate de comuniști, iar dacă nu a fost posibil s-au gândit să facă altele. Noi dorim să ducem la capăt această construcție, să nu o lăsăm așa, e unul dintre cele mai importante edificii pe care le vezi când intri în oraș, dinspre Turda. Am refăcut proiectul, s-a micșorat, s-au redus dimensiunile și s-au schimbat soluțiile. Sperăm să îl vedem finalizat în curând, măcar la această fază, cu structura acoperită”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al episcopiei.

 

 

DSC_0123

DSC_0134

Momente-cheie în șantierul de 23 ani

 

Sfințirea pietrei de temelie – 1991

Începerea construcției – 1992

Etape de construcție:

Proiect 1 – 1993

Proiect II – 2009

Proiect III – 2010 (reducerea dimensiunilor)

 FOTO: Mihai HENDEA, Kristina Reștea

DSC_0141