Tags Posts tagged with "rares rusu"

rares rusu

Scandalul în PMP Cluj continuă să se amplifice, după ce șefia organizației a fost preluată de senatorul sălăjean Cristian Lungu, în regim de interimat. Fostul președinte, Rareș Rusu, împreună cu câțiva oameni din gașca sa, se străduie să saboteze activitățile noii conduceri, deși el n-a reușit să demonstreze nimic pe linie politică, înaintea ca Lungu să ajungă la Cluj. Potrivit informațiilor Actual de Cluj, Rusu și-ar fi organizat oamenii pentru a boicota alegerile care se desfășoară la nivelul filialelor locale. Scopul ar fi ca până la organizarea Congresului de desemnare a conducerii oficiale la nivelul Organizației județene, să-și atragă suficienți susținători pentru a prelua, cu oamenii săi, pozițiile cheie din conducere.

Rusu, exclus din PMP?

Numai că Rareș Rusu nu prea va mai apuca să se miște prin PMP, pentru că la nivel mai înalt s-ar fi decis deja ca el să fie exclus din partid. Președintele intermiar al PMP Cluj, Cristian Lungu, a confirmat pentru Actual de Cluj că se are în vedere acest lucru. El a precizat că a fost evaluată activitatea lui Rareș Rusu și că există și un raport financiar din care reiese că aspirantul la deputăție nu ar fi contribuit cu niciun leu în campania electorală din decembrie, 2016, deși, noile prevederi legale permit recuperarea sumelor alocate de policieni în acest scop. “A fost efectiv o bătaie de joc ceea ce a făcut domnul Rusu, în campania pentru alegerile parlamentare. El era poziționat pe primul loc la Camera Deputaților și trebuia să facă tot posibilul ca partidul să câștige un scor cât mai bun la Cluj. Or, el a lucrat cu un buget de numai 18.000 de lei. Vă dați seama? 18.000 de lei? Un singur contract cu o entitate media poate să ajungă la suma aceasta. E un dezastru! Păi eu am gestionat la Sălaj – un județ de trei ori mai mic decât Clujul – un buget de peste 130.000 de lei, și mi s-a părut că e oricum puțin în raport cu ce chetuieli erau implicate. Dar 18.000? Acest raport financiar denotă că domnul Rusu probabil nu și-a dorit să câștige alegerile, altă explicație nu există. În schimb, el a avut timp să se ocupe să dezbine organizația PMP Cluj. Din acest motiv avem în vedere excluderea sa din PMP”, a subliniat  Lungu. Rareș Rusu nu a putut fi contactat pentru a emite un punct de vedere cu privire la situația prezentată de deputatul Cristian Lungu. Vom reveni, însă, cu detalii pe acest subiect.

Reamintim că PMP Cluj a obținut la Alegerile Parlamentare  din 12 decembrie 2016 un scor electoral cu puțin peste 3%, deși la nivel național, partidul era cotat cu un procent de peste 9%.  Rezultatele finale i-au adus PMP-ului un procent de numai 5%, suficient, însă, ca formațiunea condusă de Traian Băsescu să intre în Parlamentul României.

Husar, fostul securist vrea cu orice preț în politică

Potrivit informațiilor Actual de Cluj, cei care l-ar sprijni pe Rusu în “ofensiva” sa sunt un oarecare Marian Morar (din organizația PMP Câmpia Turzii) și un alt oarecare Florin Țâra, care nici n-ar fi membru PMP. Pe lângă ei funcționează și celebrul Axente Husar, fost ofițer de securitate din perioada ceaușistă. Husar a intrat în politică prin intermediul Partidului Poporului Dan Diaconescu – PPDD (deja mort și îngropat). După ce a ajuns consilier județean a părărist PPDD. În mod ciudat, el a reușit să-și păstreze locul de consilier, devenind ulterior un soi de proptea la vot, în ședințele forului deliberativ, proptea pentru cei care s-au perindat pe la șefia Consiliului Județean, în cele mai negre vremuri întâmpinate de instituție. Pentru “devotamentul” său, Husar a fost recompensat cu o serie de sinecuri. Ultima care i-a adus un salariu decent: administrator la societatea de pază și protecție. De menționat că societatea de stat era în pragul falimentului, la vremea când Husar (foto jos) a fost cadorisit cu această sinecură.

Candidatul USR Cluj la Camerea Deputaților, Emanuel Ungureanu, a ținut să precizeze – în urma publicării acestui articol – că nu dorește ca numele său să fie asociat cu cel al patronului Ziar de Cluj, Liviu Alexa, de la care în 2015 a obținut venituri de 6000 de lei.  “Eu am demisionat de la Ziar de Cluj în 7 iulie, 2015, după ce am refuzat să intru în politică alături de Liviu Alexa. Colaborarea noastră s-a încheiat destul de urât, nu doresc să intru în detalii. Nu mi-am asociat numele cu Mișcarea Liberală, nu am lucrat cu Alexa în Campania lui electorală” – a transmis Ungureanu. 

 

PNL, PSD și UDMR sunt principalele partide care își vor împărți, în mare, cele 14 mandate de parlamentari alocate județului Cluj (10 mandate în Camera Deputaților și 4 în Senat). Potrivit rezultatelor de la alegerile locale din iunie, PNL mizează că va obține minim 5 mandate în Camera Deputaților și 2 în Senat. PSD se așteaptă să ia minim două mandate în Camera Deputaților și 1 mandat la Senat, iar UDMR are șanse, de asemenea, la 2 mandate în Camrea Deputaților și la 1 mandat în Senat. Un ultim mandat în Camera Deputaților ar urma să fie disputat, cel mai probabil în etapa redistriburilor, între formațiunile ALDE, USR, PMP și, de ce nu, chiar PRU.

Cine sunt candidații partidelor mici care se întrec la Cluj pentru a intra în Parlament

La Cluj, marile partide par să aibă deja calculele făcute pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, motiv pentru care, candidații de pe locurile așa zis eligibile se și văd câștigători, fără să le mai pese prea mult de modul în care evoluează această campania electorală. Bătălia se va da între candidații micilor partide, cărora le rămâne să-și dispute unul, maxim două dintre mandatele alocate județului Cluj. Este vorba despre candidații formațiunilor ALDE, USR, PMP și PRU.

Cu șanse pentru a câștiga un nou mandat în Camera Deputaților pornește, așadar, reprezentanta ALDE, Steluța Cătăniciu. Formațiune politică e condusă de Călin Popescu Tăriceanu și de Daniel Constantin, iar la nivel național e cotată, în sondaje electorale, cu un porcent de 7%, ceea ce prespune că ar putea deveni un pion important în Parlamentul României.

În prezent deputat, avocat de profesie, Steluța Cătăniciu este co-președintele ALDE Cluj și vicepreședinte la nivel național. Deși a avut o serie de neînțelegeri cu colegii proveniți din aripa lui Daniel Constantin, ea a fost aleasă să deschidă lista candidaților ALDE Cluj la Camera Deputaților. Cătăniciu a obținut și acordul Biroului Electoral pentru candidarura sa, eliminând astfel speculațiile cu privire la o așa zisă interdicție pe care ANI i-ar fi impus-o. Cătăniciu s-a remarcat drept unul dintre cei mai vocali opozanți în administrația locală, după ce Primăria Cluj a fost preluată de echipa Boc-Apostu. Din PNL, Cătăniciu a fost cooptată în PLR, alături de Tăriceanu, în formațiunea care ulterior a devenit ALDE (după fuziunea cu Partidul Conservator). Steluței Cătăniciu i se reproșează că nu a fost prea prezentă în spațiul public, în ultimii patru ani. ANI a cercetat-o pentru o situație de conflict de interese, în care s-a regăsit în 2009 când era consilier local. Chiar dacă a pierdut procesul cu ANI, Cătăniciu s-a apărat permanent, arătând că a fost vorba despre o eroare. Potrivit declarației de avere, ea deține în Florești, împreună cu soțul, câteva apartamente dobândite în 2011, prin construcție și partaj. La capitolul venituri a cumulat, din indemnizația de deputat, aproximativ 107.000 de lei.

Din partea ALDE Cluj, locul 1 pe lista candidaților la Senat îl ocupă Radu Silaghi-Dumitrescu, profesor și cercetător în cadrul UBB Cluj, omul care și-a câștigat notorietatea datorită activităților de cercetare ce vizează obținerea sângelui artificial. Potrivit declarației sale de avere, este coproprietarul a patru terenuri în județul Cluj, obținute fie prin moștenire, fie prin cumpărare. Mai are un apartament în Cluj Napoca, două case în Florești și o casă de vacanță în Săvădisla. În contul bancar are suma de 190.602 lei. Din activitatea didactică și de cercetare (din cadrul UBB Cluj), a încasat 82.552 de lei.

Uniunea Salvați România (USR) este formațiunea politică înființată de Nicușor Dan și Clotilde Armand, după ce la alegerile locale din iunie, aceștia au  înregistrat un rezultat nesperat cu inițiativa “Uniunea Salvați Bucureștiul”. Fără a dispune de o organizare serioasă în teritotiru, USR le dă totuși emoții liderilor PSD și PNL, părând să adune simpatizanți mai ales din rândul persoanelor cu implicare civică. De altfel, strategia liderilor USR a vizat tocmai cooptarea unor membri din zona societății civile. Acest demers se dovedește nu tocmai o alegere reușită, având în vedere că de organizațiile locale ale USR s-au lipit tot soiul de personaje controversate, oportuniști ai momentului, oameni care au mai cochetat anterior cu diferiți politicieni/partide, veșnicii abonați ai protestelor de orice fel, indivizi cu o activitate profesională îndoielnică. Au fost, însă, cooptați și oameni care sunt apreciați pentru activitățile pe care le desfășoară, cum este și cazul candidatului USR Cluj, Emanuel Ungureanu, coordonatorul Asociației pentru Solidaritate și Empatie (o structură care se ocupă de sprijinirea copiilor care au nevoie de dializă).

USR Cluj a bâjbâit inițial în desemnarea candidaților pentru alegerile Parlamentare din 11 decembrie. S-a vehiculat numele actorului Bogdan Bob Rădulescu și cel al activistului Adrian Dohotaru. Bob Rădulescu s-a retras în urma unor afirmații nefericite pe care le-a făcut la adresa Bisericii Ortodoxe. Adrian Dohotaru a lucrat în biroul deputatului PSD Aureliei Cristea (din declarația sa de avere reiese că aceasta l-a plătit cu 5000 de lei pentru serviciile sale). Dohotaru n-a negat că social-democrații s-au angajat să-l pună în Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca, după alegerile din iunie. Însă, cum partidul i-a retras Aureliei Cristea candidatura la Primărie, Dohotaru a ieșit și el din sfera PSD-ului. Acum îl regăsim pe locul al doilea, candidat la Camera Deputaților din partea USR Cluj.

Locul 1 la Camera Deputaților, din partea USR Cluj, îi aparține lui Emanuel Ungureanu, coordonatorul Asociației pentru Solidaritate și Empatie. În campania pentru alegerile locale, el și-a asociat destul de des numele cu candidatul Mișcării Liberale, patronul site-ului Ziar de Cluj, Liviu Alexa. De altfel, din declarația de avere reiese că Ungureanu a fost plătit cu 6000 de lei de firma patronată de Liviu Alexa (Call Mania). La capitolul venituri, Ungureanu mai declară salariul său de profesor de la Liceul Teologic Adventist Maranatha din Cluj, de peste 10.000 de lei. Deține un autoturism VW, un apartemnt și un teren agricol, în Cluj Napoca.

PMP este partidul al cărui lider, la nivel național, este Traian Băsescu. La nivel local, organizația PMP era condusă de Adrian Gurzău. După ce el a intrat în atenția DNA pentru fapte de corupție, locul i-a fost luat de Rareș Rusu, care provine și el din vechiul PDL Cluj. Cum tabăra de susținători a lui Gurzău a fost îngropată – în urma acestui scandal de corupție – Rares Rusu, rivalul său, nu numai că s-a instalat în fruntea partidului, el a devenit și candidatul de pe locul 1 la Camera Deputaților. În pofida pronosticurilor nefavorabile avansate prin intermediul unor sondaje, Traian Băsescu insistă să spună că formațiunea sa politică are toate șansele să treacă pragul electoral de 5% și să devină un partener “strategic” în Parlament. Acest lucru îl face să spere pe Rareș Rusu că, în sfârșit, i-a venit și lui rândul, după atâția ani în care a stat și a așteptat pozând frumos în spatele lui Emil Boc. Potrivit declarației de avere, Rareș Rusu nu este un candidat sărac. Deține un apartament, o casă de vacanță, un teren forestier, un autoturism Opel Vectra și un Harley Davidson. În declarația de avere figurează și cu un credit bancar de 70.000 de euro, scadent în 2031. De la o firmă, Euroforce, a avut venituri de 43.000 de lei.

PRU este formațiunea politică în care și-au găsit un loc social-democrații Victor Ponta și Sebastian Ghiță. Aceștia se implică intens în campania electorală pentru alegerile din 11 decembrie, sperând la un scor care să-i propulseze în Parlament. La nivelul organizației clujene au fost cooptați senatorul Alexandru Cordoș (ex PSD) și Mircia Giurgiu (ex PSRO).

Pe locul 1 la Camera Deputaților a fost poziționat Mircia Giurgiu. La alegerile locale din iunie, acesta a candidat la Primăria Cluj în numele PSRO (partidul condus de Mircea Geoană). De altfel, Giurgiu a pornit inițial ca sindicalist, a trecut mai apoi în PRM iar ulterior și-a găsut locul în PDL. Mai apoi a cochetat cu PSD, iar după ce și-a pierdut funcția de secretar de stat a intrat în partidul lui Mircea Geoană. Sursele Actualdecluj.ro spun că în momentul în care liderii PRU i-au propus locul 1 la Camera Deputaților, Mircia Giurgiu a acceptat fără să clipească. Adevărul este că la alegerile loale, fără prea mare efort el a reușit un scor electoral destul de bun (peste 3100 de voturi), situându-se pe locul al cincilea, după Emil Boc, Anna Horvath, Octavian Buzoianu și Liviu Alexa. Potrivit declarației de avere, Giurgiu deține un apartament în Cluj Napoca și are două autoturisme. Are un credit de 50.000 de lei. Este salariat al Aeroportului Intrenațional Cluj Napoca (de unde a încasat peste 41.000 de lei).

Pe locul 1 la Senat, din partea PRU candidează Alexandru Cordoș. Acesta este implicat într-un dosar de corupție alături de soția sa (luare de mită). Pentru că PSD Cluj l-a exclus de pe litsa de candidați, Cordoș a demisionat din partid și a trecut, evident la PRU. Potrivit declarației sale de avere, el are o casă de locuit în comuna Feleacu. Mai deține două terenuri dar și un autoturism AUDI. Are în conturi în jur de 50.000 de lei. Are și o datorie la bancă de peste 177 de mii de lei. Din indemnizația de senator a încasat pest 59.000 de lei. O altă sumă de 45.900 de a obținut-o de la Academia Română, filiala Iași (pentru o expertiză, nu se precizează ce fel de).

Clujenii care se cer în Parlament. Cine sunt și ce averi au

Cu ce s-a ocupat activistul Goțiu înainte de a deveni candidatul USR la Senat

“Independenții” de la Cluj care se vor în politica mare. Cine din USR a colaborat cu PSD

Senatorul Cordoș urmărit penal de DNA într-un nou dosar: a primit bani pentru a aranja licitații la Compania de Apă Arieș

PMP Cluj – un partid format din mai mulți oportuniști proveniți din vechiul PDL, dar și din multe blonde, cooptate pe filierea lui Adrian Gurzău. La lansarea candidaturii lui Gurzău pentru Primăria clujeană (la alegerile locale din iunie), Traian Băsescu constata cu plăcere că sala este plină de blonde. El a ținut să-l felicite pe Gurzău  pentru această “performanță”, subliniind că e încântat să descopere cum muza sa, Elena Udrea, este atât de bine reprezentată la nivelul organizației clujene a PMP. Câteva luni mai târziu, Gurzău era săltat de procurorii DNA, acuzat de trafic de influență și luare de mită. Astăzi, organizația de partid e în derivă, oamenii care s-au aflat în jurul lui Gurzău fiind pe picior de plecare. O parte dintre ei încearcă să-și negocieze intrarea în PSD Cluj, spun sursele Actualdecluj.ro. Este vorba despre avocatul Cristian Iusco, omul care a stat la dreapta lui Gurzău, dar și de liderul organizației de tineret, Mihai Curtean, un individ a cărui activitate profesională rămâne o necunoscută. Blondele din PMP Cluj, în schimb, sunt curtate intens de mai tinerii liberali clujeni (potenți financiar), pe considerentul că PNL Cluj chiar are nevoie de o “revigorare”, după atâția ani de stamatieni – spun sursele Actual. De altfel, secretarul general al PNL Cluj, Mircea Abrudean a admis că va trata cu maxim interes solicitările de aderare care vor veni din partea PMP-iștilor: “Nu am avut încă discuții cu vreun membru PMP, dar noi chiar avem nevoie de oameni tineri, nu suntem un partid închis. Vom vedea dacă avem pe cine să luăm, probabil că niște tineri de acolo s-ar integra bine în PNL” .

Gurzău cu soția și nașii copilului, familia Băsescu și Elena Udrea (sursa foto Facebook)

5805_1696081737344127_6140124488769812525_n

Nasra nu vrea să aibă de a face cu oamenii lui Gurzău 

La conducerea organizației locale a PMP Cluj a fost numit recent Rareș Rusu, rivalul lui Gurzău, tot un oportunist și el, provenit din vechiul PDL. Se știe că cei din gașca lui Gurzău nu-l înghit deloc pe Rareș Rusu, așa încât și-au făcut planul de a migra la PSD. La negocieri cu liderul PSD Cluj, Horia Nasra, ar fi participat atât avocatul Cristian Iusco cât și Mihai Curteanu. Horia Nasra a recunoscut că s-a întâlnit cu cei doi. “Cristian Iusco nu era prea sigur de ceea ce dorește, iar Mihai Curteanu a zis că ar veni cu o echipă întreagă, peste 60 de oameni. În realitate s-a dovedit că sunt mult mai puțini. În sfârșit, am vrut să văd ce vor ei, ne-am întâlnit, dar după ce am analizat foarte bine, am decis că nu are rost să ne încurcăm. Adrian Gurzău e implicat într-un dosar de corupție, chiar nu avem nevoie să ne complicăm cu oamenii lui. Le-am transmis oficial că nu suntem compatibili și că este mai bine să ne vedem fiecare de drum” – a spus liderul PSD Cluj.

Echipa PMP Cluj, în campania pentru Primărie. Mihai Curteau primul din Stânga. Cristian Iusco, al treilea din dreapta. Adrian Gurzău în mijoloc.

13256120_1122940617758010_2752160849232161410_n

 

 

 

 

O inițiativă a Consiliului Județean aparent banală arată cu claritate motivele pentru care politicienii se bat să intre în administrația locală/județeană. Consilierul Rareș Rusu i-a deschis calea firmei Total Strada – care-l plătește cu 7.500 de lei pe lună – pentru un potențial contract de iluminat public ce urmează să fie finanțat din bani publici. 

Consilierul județean Rareș Rusu nu s-a remarcat niciodată prin nimic deosebit, cu toate că se află deja la al treilea mandat în forul deliberativ al administrației județene. Așa se face că el n-avea cum să nu stârnească mirare în rândul colegilor săi, spre finele anului trecut când a apărut cu o inițiativă pe care a avut grijă s-o eticheteze pompos: “de interes public”. Rareș Rusu s-a străduit să bată toba în lung și-n lat despre “strălucita”  idee care l-a lovit în cap taman în anul de grație 2014 (luna octombrie), cum că instituția Consiliului Județean trebuie să asigure iluminarea trecerilor de pietoni de pe străzile județene, și încă numai cu leduri. Lăudabil, nu-i așa, că tot se cheltuie banul statului pe alte aiureli, în timp ce iluminatul public chiar este un element important care, pe lângă că atestă gradul nostru de civilizare, mai poate contribui și la reducerea numărului de accidente. Cum se face că această idee nu i-a mai trecut prin cap lui Rareș Rusu niciodată în ultimii 10 ani, timp în care s-a tot perindat prin sala Consiliului Județean, este o întrebare la care nu se putea să nu căutăm un răspuns. De altfel,  un consilier mai îndrăzneț din PSD, Ilarie Ivan, și-a permis să-l întrebe pe Rareș Rusu chiar  în ședința în care s-a adoptat această Hotărâre: “al cui este domnule business-ul ăsta?”  Și tovarășul  Rareș Rusu s-a arătat tare vexat de insinuare, răspunzând afectat: “Vă răspund acum d-le Ivan, este al nostru, al consilierilor județeni, al celor care suntem aleși și care suntem răspunzători pentru bunul mers al vieții cetățenilor acestui județ. Vă rog tare mult să mă sprijiniți ca acest proiect să treacă”. Cum putea să amintească Rareș Rusu că figurează pe statul de plată al controversatei firme Total Strada care în ultimii ani a înghițit sume imense atât de la primării PDL-iste cât și de la cele PSD-iste, pentru contracte de consultanță și lucrări de iluminat public? Doar n-avea nici un interes să se speculeze că se află într-un conflict de interese și că inițiativa sa nu este decât o temă de casă primită de la serviciu, de a netezi drumul firmei Total Strada spre un alt contract gras din bani publici. Rareș Rusu figureaza ca salariat al firmei Total Strada din 2014. În declarația sa de interese spune că în calitate de director regional al acestei firme încaseaza lunar un salariu frumușel de 7.500 de lei.

Cine este firma Total Strada

Pe linie politică, pe vremea când PDL era la putere, Rareș Rusu a ocupat funcția de director la Transelectrica – cel mai vânat dintre posturile din companiile de stat, având în vedere facilitățile pe care le oferă și conexiunile cu băieții deștepți din energie. După ce PDL a plecat de la Guvern, nimeni nu s-a mirat când Rares Rusu a fost înlocuit cu un reprezentant PSD. Fără zarvă, omul s-a orientat spre firma Total Strada cu care cel mai probabil a interacționat într-un anumit moment, în calitatea sa de boss al Transelectrica. Despre Total Strada s-a scris destul de mult, în utlimii ani, având în vedere că a beneficiat de nenumărate contracte din bani publici (în general de la primării), pentru lucrări de consultanță sau pentru eficientizarea și administrarea sistemelor de iluminat public. Un contract controversat a fost câștigat de această firmă într-o comună din județul Argeș, pentru lucrări de eficientizare a consumului de energie electrică. Valoarea acesui contract, derulat din fonduri europene, s-a ridicat la uriașa sumă de 40,7 milioane de lei, în condițiile în care la licitația de atribuire nu s-a mai prezentat nici o firmă concurentă Pentru contracte și mai mari, de zeci de milioane de euro,  derulate în București sau Craiova, Total Strada a acționat în tandem cu firma Delta – Antrepriză de Construcții și Montaj, care aparține omului de afaceri Florin Diaconu, cunoscut atât în sferele de influență ale PDL cât și în cele ale PSD.

Cum face consilierul județean Rareș Rusu proiecte atractive pentru firma de la care-și ia salariul 

De pe poziția de director regional al Total Strada,  Rareș Rusu a încercat să ne convingă că absolut întâmplător a inițait proiectul de hotărâre ce vizează implementarea unui sistem cu leduri care să asigure iluminarea trecerilor de pietoni de pe drumurile județene ale Clujului. Interesant este că directorul structurii Consiliului Județean, care are obligația să implementeze această Hotărâre, Mircea Avram de la RAADPP afirmă că a și avut deja întâlnire cu niște așa ziși “specialiști” în domeniu. “Nu vă pot spune acum cu cine am avut discuții. Ideea este că sunt doritori care vor să implemeneteze acest proiect, noi trebuie doar să găsim banii. Vom vedea, poate prin Consiliul Județean vom putea să accesăm niște fonduri europene pentru a realiza inclusiv un parc fotovoltaic, care să ne asigure necesarul de energie pentru iluminarea tuturor drumurilor din județ. Am discutat acest lucru și cu Rareș Rusu și i-am spus că pentru proiectul acesta avem nevoie de bani“, a spus Avram. Pentru că a dat pasărea din mână pe cioara de pe gard, trecând din falimentarul PDL în deja îngropatul PMP, este prea puțin probabil ca Rareș Rusu să mai prindă vreun mandat în Consiliul Județean, astfel că are toate motivele să se grăbească să le creeze unele facilități angajatorilor săi. Și nu doar cu firma Total Strada are ceva de împărțit. Din declarațiile sale de avere și de interese reiese că are conexiuni și cu omul de afaceri Călin Mitică, care controlează societatea Transferoviar. Mitică a fost recent târât într-un dosar de fraudă, alături de directorul CFR Călători. Rareș Rusu a încasat de la Transferoviar peste 13.000 de lei, conform declarației sale de avere și și-a rotunjit venitul și prin firma Euro Force Security. Aceasta din urmă a fost înființată tot de Călin Mitică pentru a asigura controlul pe rutele de transport călători ale Transferoviar. Rareș Rusu asigură consultanță juridică la Euro Force încasând lunar un salariu de 3.500 de lei. Prea locală a relatat că Transferoviar Grup deține 85% din părțile sociale ale acestei firmei, restul aparțindând lui Stoian Rusu, tatăl lui Rareș Rusu și fost șef al Miliției Cluj, în prezent general în rezervă. Stoian Rusu și-a păstrat influența și după revoluție, devenind primul șef al celebrului serviciu “Doi și-un sfert”.

 

 

 

 

 

 

În județul Cluj sunt peste 20 de aleși locali care s-au lăsat seduși de Ordonanța migrației, alegând să-și părăsească partidele care le-au oferit un mandat, fie de consilieri locali, fie de consilieri județeni. Această Ordonanță a fost declarată, oficial, neconstituțională. Întrebarea este dacă acești polticieni își vor piarde acum mandatele de aleși locali. Senatorul de Cluj Alin Tișe a anunțat că PNL va cere în mod expres executivului Consiliului Județean Cluj să ia act de încetarea mandatelor pentru fiecare dintre consilierii județeni care au plecat din partid. Este vorba despre Rareș Rusu (fost PDL, actualmente PMP), Andreea Morar (fostă PDL, actualmente independentă), Valentin Pop (fost PPDD, actualmente PLR) și Axente Husar (fost PPDD, actualmente independent). De cealaltă parte, deputatul Steluța Cătăniciu (fostă PNL, actualmente PLR), susține că ceea ce fac liberalii e doar o acțiune populistă, pentru că și ei și-au atras în baza acestei Ordonanțe peste 100 de aleși locali de la alte partide. Cătăniciu a explicat că numai Parlamentul poate pronunța o soluție legislativă în cazul acestor aleși locali, iar ea nu va putea fi aplicată retroactiv, deci mandatele nu se vor pierde.

Tișe n-are milă de foștii săi colegi de partid 

Cei care au ales să plece din partidul care i-a promovat în forurile consiliilor județene sau locale trebuie să-și piardă mandatele, consideră senatorul Alin Tișe: “Îmi pare rău că trebuie să o spun, dar cel puțin pe doi dintre cei care au plecat din partid eu i-am pus pe lista de consilieri județeni. Apoi când partidul a fost la greu, ei au ales să plece. Atunci a fost alegerea mea să-i pun pe listă, iar acum trebuie să admit că poate n-am fost foarte inspirat. Curtea Constituțională s-a pronunțat însă în privința neconstituționalității Ordonanței migrației, ca atare, oamenii aceștia vor pierde tot”, a subliniat politicianul. Consilierul județean Rareș Rusu, cel care a fost în PDL și a ales să treacă în PMP, nu pare prea afectat de situația în care a ajuns. El tocmai a inițiat un parteneriat cu ceilalți colegi ai săi independenți, respectiv cu Andreea Morar și Axente Husar. “Atâta timp cât mai avem mandat, noi vom colabora și ne vom face treaba în Consiliul Județean. Când va fi să nu mai avem mandate, vom sta la colț de stradă ca să adunăm semnături de la cetățenii Clujului, pentru a putea iniția în continuare Hotărâri”, a comentat Rareș Rusu.

 Demersul liberalilor: “propagandă ieftină”. Legea Parlamentului nu va putea fi aplicată retroactiv

În opinia deputatului Steluța Cătăniciu – care și-a câștigat un loc în Parlament de pe lista PNL Cluj și care ulterior s-a alăturat grupării Tăriceanu, sub umbrela PLR –  demersul liberalilor e strict o acțiune de propagandă ieftină: “Liberalii dau dovadă de o mare ipocrizie când spun că vor cere să se constate încetarea acestor mandate.  Spun acest lucru pentru că ei la rândul lor au cooptat peste 100 de aleși locali de la alte partide, mai ales din zona Timiș. Dacă aveau certitudinea că Ordonanța va fi declarată neconstituțională, de ce au mai acceptat să-i primească în partidul lor?”. Pe de altă parte, a-i lăsa fără mandate pe cei care și-au părăsit partidele nu e o chestiune care să fie decisă la nivelul unui Consiliu Județean sau Consiliu Local, a mai spus Cătăniciu. Decizia va putea să o ia strict Parlamentul și numai după ce va începe noua sesiune parlamentară, adică după 1 februarie. Iar ce este mai important e faptul că Parlamentul nu are de ce să soluționeze această problemă în consens cu decizia Curții Constituționale, având în vedere că e vorba despre o Ordonanță care în prezent nu mai produce efecte: “Într-adevăr, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională această Ordonanța de Urgență 55/2014 și va cere Parlamentului să adopte o Lege prin care să o respingă. Prin acestă lege de respingere, Parlamentul va avea sarcina să dea o soluție și cu privire la situația mandatelor aleșilor locali care au migrat spre alte partide. Numai că această Ordonanță 55/2014 a produs efecte doar 45 de zile după ce a fost adoptată, iar acum ea nu mai este în vigoare. Prin urmare și Legea pe care o va da Parlamentul poate să aibă doar efecte viitoare, ea nu va putea fi aplicată retroactiv. Astfel, aleșii locali care au acționat în baza acestei Ordonanțe nu mai au cum să-și piardă mandatele”, a explicat Cătăniciu.

Aleșii locali din Cluj care au migrat spre alte partide, în baza OUG 55/2014

Nr.crt. Localitate Nume şi prenume Functie Plecat la
1 Cluj-Napoca Rusu Rareş Consilier judeţean PMP
2 Turda Morar Andreea Consilier judeţean Independent
3 Turda Bichiş Sorin Consilier PSD
4 Câmpia Turzii Pantea Cornelia Consilier PMP
5 Câmpia Turzii Bretoiu Vasile Consilier PMP
6 Jichişu de Jos Moncea Ioan Primar PSD
7 Bobâlna Mureşan Augustin Primar PSD
8 Călăţele Vlaic Aurel Consilier PMP
9 Gilău Bâlc Virgil Consilier PMP
10 Gilău Vele Cristian Consilier PMP
11 Gilău Sfârlea Mihai Consilier PMP
12 Jichişu de Jos Pop Vasile Consilier PSD
13 Jichişu de Jos Deje Zeno Consilier PSD
14 Jichişu de Jos Pop Ariton Consilier PSD
15 Jichişu de Jos Prodan Alexa Consilier PSD
16 Bobâlna Petrescu Adrian Consilier PSD
17 Bobâlna Pop Ambrozie Consilier PSD
18 Bobâlna Rogojan Marinel Consilier PSD
19 Bobâlna Rusu Ioan Consilier PSD
20 Bobâlna Jurcan Ioan Consilier PSD