Tags Posts tagged with "PUG"

PUG

sursa: primariaclujnapoca.ro

Drumul rapid de-a lungul căii ferate, creionat pe planșele de urbanism și de mobilitate care guvernează Clujul, pe relația parcul industrial Tetarom I – comuna Baciu deranjează investitorii județului.

Conducerea parcului industrial a formulat o plângere prealabilă prin care cere Primăriei clujene regândirea traseului, motivând că în forma în care a fost gândit pe planșe nu încape efectiv în teren. Solicitarea va fi dezbătută de Consiliul Local la ședința din 21 martie și vizează modificare Planului Urbanistic General (PUG) în privința unei servituți de utilitate publică de 21 de metri instituită în zona respectivă, de-a lungul căii ferate. Propunerea arhitetcului-șef al orașului și a Direcției de Urbanism a Primăriei este ca cererea Tetarom să fie respinsă.

Directorul societății Tetarom care administrează Tetarom I, entitate în subordinea Consiliului Județean, Viorel Găvrea a declarat pentru actualdecluj.ro că nu are nicio problemă cu acest drum expres sau cu realizarea sa. Nici nu este deranjat de acesta pentru că ar afecta viitoarea dezvoltare pregătită în Tetarom I – parcul științific Tetapolis. Singura nemulțumire se leagă de profilul la care a fost prevăzut acest drum expres de legătură între Cluj-Napoca și comuna Baciu (unde, de asemenea, se dezvoltă proiecte imobiliare cu sute de apartamente).

“Nu era nevoie de o simulare de specialitate ca proiectanții PUG și primăria să vadă că acest drum, la profilul propus de patru benzi, nu încape efectiv în teren. Era nevoie doar de o deplasare la fața locului și de o măsurătoare cu ruleta. Între calea ferată care are nevoie, de asemenea, de zonă de protecție și clădirile clienților noștri din parc nu este destul loc pentru 4 benzi, așa cum a fost gândit acest drum. Această situație a pornit de la o investiția a PMA Invest din parcul industrial, autorizată de primărie. Firma a dorit modificare proiectului autorizat în timpul în care se edifica construcția și a cerut un etaj în plus. Primăria nu i-a autorizat proiectul din cauza drumului grevat în PUG. Așa am afalt noi de acest drum. Toate investițiile din parc au fost autorizate de primărie. Problema nostră nu este drumul ci modul în care acest se va realiza. Pe lângă PMA Invest sunt afectați și alți investitori din parcul industrial. Drumul ajunge în colțul clădirii Băncii Transilvania, de exemplu. Aici este problema, în teren încap două benzi, nu patru benzi. Găvrea n-are nimic cu Boc. Eu îmi doresc drumul, Tetarom ar fi avantajat de acest din pespectiva viitoarelor investiții Tetapolis pentru că va asigura relația de tranzit a forței de muncă. Însă investitorii din parc nu trebuie prejudiciați”, a spus Găvrea.

Despre drumul expres Tetarom – Baciu, specialiști clujenii spun că este prioritar să fie studiat și realizat chiar înainte de pasarela peste calea ferată din zona Tăietura Turcului anunțată recent de primăria clujeană că va intra în studiu de prefezabilitate.

Aceasta în contextul în care orcie dezvoltare din parcul Tetarom I generează trafic preluat de artera Tăietura Turcului (în principal), arteră pe care s-au autorizat și edificiat blocuri de locuințe cu sute de apartamente. De asemenea, dezvoltările imobiliare din comuna Baciu pun presiune imensă pe respectiva zonă din Cluj-Napoca. Chiar și pentru parcul etnografic există un proiect de extindere în pădurea Hoia menit să îi atragă pe turiști și pe clujeni înspre această zonă.

Drumul de-a lungul căii ferate este inclus și în Planul de Mobilitate Durabilă pentru Cluj-Napoca.

Conducerea Tetarom I a cerut primăriei, printr-o plângere prealabilă, modificarea PUG în sensul regândirii traseului drumului expres de-a lungul căii ferate. Această plângere va fi discutată la ședința din 21 martie. Oricum, primăria este în proces de revizuire a noului PUG, având în vedere că legal, acesta nu poate fi modificat prin plângeri prealabile.

Chiar și așa, arhitectul-șef al municipiului și Direcția de Urbanism propune Consiliul Local să nu modifice PUG-ul privind profilul rezervat pentru respectivul drum (cu interdicții de construire).

Ce spune șeful de proiect al PUG, arhitectul Adrian Borda:

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Găvrea a mai spus că, în cazul în care propunerea Tetarom I nu va fi acceptată, cel mai probabil clienții afectați din parcul industrial se vor adresa instanței.

 

 

Un proiect de blocuri cu un total de 84 de apartamente și trei spații comeciale propus de Domus Urban Construct pe strada Aiudului din cartierul Someșeni a fost respins, astăzi, de consilierii locali la ultima ședință din mandat. Cu aplauze de la vecinii care au strâns peste 80 de semnături împotriva blocurilor cu două ședințe în urmă, ba l-au invitat și pe primarul Emil Boc, aflat atunci în campanie electorală, să se convingă la fața locului ce ”nenorocire” le va produce primăria în condițiile în care va aproba un astfel de proiect între case. Proiectul fuse amânat în luna mai pentru o vizită în teren, iar ulterior a mai fost rediscutat și de către Comisia de urbanism a primăriei. El era condiționat de termenul de 22 iunie, dată la care documentația de urbanism expira, în zonă aplicându-se prevederile noului Plan Urbanistic General.

Direcția de Urbanism a primăriei a susținut proiectul blocurilor de pe Aiudului, acum două ședințe, când acesta a fost supus atenției plenului.

În mai, în sprijinul riveranilor de pe Aiudului nemulțumiți de noile blocuri dorite în zonă a intervenit la Consiliul Local și Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (celebra Asociație Măceșului) care a sesizat o serie de probleme pe care le comportă proiectul: a fost realizat pe vechiul PUG, strada Aiudului, fiind o stradă de categoria a3-a, nici în prezent nu face față traficului auto, iar zona unde se propun imbilele de locuințe este o zonă cartier tradițional de case unde se interzice amenajarea de blocuri, printr-o hotărâre a Consiliul Local.

De altfel, Asociația a fost alături de locuitorii de pe Aiudului încă din primăvara lui 2015 (când oamenii au aflat de intenția dezvoltatorului de a consturi în zona lor, blocuri) și a oferit consultanță juridică prin intermediul avocaților colaboratori ai asociației, susținând riveranii la toate întâlnirele avute la primăriei pe tema proiecutului. O mare parte din oamenii de pe Aiudului sunt deja înscriși și în Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului.

 

Fostul șef al regiei de drumuri a Consiliul Județean, Liviu Bota, care locuiește în zonă l-a invitat chiar pe primar și pe consilieri pe strada Aiudului să se convingă că un astfel de proiect n-are ce să caute în zonă. Primarul a acceptat să amâne proiectul până când toată lumea se va lămuri. Pe teren au fost reprezentații investitorului, doi consilieri locali, riveranii și reprezentanții Asociației Măceșului.

La penultima ședință a Consiliul Local din actualul mandat, cea din 31 mai, primarul Emil Boc a menționat că  ”din punct de vedere legal, proiectul pare să aibă îndeplinite condiționalitățile strict tehnice, cu două excepții: circulațiile și suportabilitatea arterelor de circulație cu privire la numărul de apartamente care se construiesc acolo” și a propus retrimiterea proiectului la Comisia de Urbanism (pe care în Cluj-Napoca o conduce) pentru a-i întreba pe specialiști dacă își mențin punctul de vedere cu actualul nivel de locuri de parcare, cu actualul nivel de etaje sau își reformulează opinia în prezența cetățenilor care vor fi și ei invitați.

La ședința Comisiei de Urbanism ținută în 15 iunie, specialiștii au concluzinat că documentația nu respectă noul Plan Urbanistic General prin care zona de pe Aiudului este încadrată ca parcelar de locuințe unifamiliale.

Așa că, pentru ultima ședință din mandatul 2012-2016,  proiectul a fost din nou repus pe ordinea de zi, cu această nouă etichetă de la Comisia de Urbanism, Direcția de Urbanism a primăriei informând plenul că decizia de avizare sau de respingere a proiectului aparține forului local, cu mențiunea că trebuie avute în vedere și HCL 748/2006 privind modul de construire în cartierele tradiționale și în zonele închegate.

Domus Urban Construct propusese, pe o parcele de 6000 de mp, construirea unui ansamblu de trei blocuri cu un total de 84 de apartamente și trei spații comerciale (înălțime de subsol, parte și trei etaje), cu cedare de teren pentru lărgirea străzilor Turnu Roșu la 12 metri și Aiudului la 16 metri, pe porțiunea aferentă proiectului.

Proiectantul Crisan Morar de la Attitude Plus explica că parcele pe care se intenționa amenajarea proiectului este una de colț care comportă astfel de construcții, fiind în pantă și nederanjând construcțiile de case din zonă. Cu toate acestea, atât consilierii PSD cât și viceprimarul Anna Horvath l-au criticat la prima ședință în care s-a discutat proiectului pentru că în răsunsurile pe care le-a dat cetățenilor în etapa de consultate publică a proiectului i-a desconsiderat pe aceștia și le-a răspuns jignitor.

La ședința din 16 iunie, consilierii locali au votat pentru respingerea proiectului, în aplauzele riveranilor de pe Aiudului sau Turnul Roșu care au plecat din Sala de Sticlă a primăriei cu zîmbetul pe față.

 

 

 


 

 

84 de apartamente și trei spații comerciale

 

Cristian Morar: parcela în studiu, peste 6000 m, regim special de urbanism, 2 laturi tur rosu, una aiudului

5 metri diferenta de nivel pe lat de sud

inaltimea noastra ajunge la fundatia lco de pe aiudului, nu deranjează

extinsă cu 2,25 metri

7 metri,

5,50 e existentul turnul roșu

sub cei maximi cu foarte mult

spații înierbate pe pîmânt nu pe subsolurile extinse,

drum pe latura sudică care o dezvoltă într-o insulă față de celelalte clădiri din zonă, nu va avea împrejmuiri sau alt element

reglemetat până la Băile Someșeni

6 depozite de materiale de construcții, 10 tiruri de marfă, scoatem industria și facem apartamente

 

Irimie popa – 87 semnatari ai unei petiții n-au dreptate la primărie, serviciul de cadastru e publicitate imobiliară

circulația greoaie, dacă aceasta există e o pb care trebuie rezolvată de primărie, facem studii după ce ridicăm complexul

cetățenii nu mai tre să insiste, o să le crească valoarea

Mi se pare cel puțin că nu s-a băut cafeau de dimineață – APLAUZE

Ardeuș: modif semnificative, reducere nr ap, cedare suprafeti de teren

Putem să facem o cadastrale și să aducem strada așa cum trebuie

 

Irimie Popa: de neacceptat in raport cu ce

număr real al modif

Asta e un răspuns pe care să-l primească oamenii

Horvath: și mie mi se pare, nu pot califica, scrieți de trei ori e o jcnire să copiați și să

aceleași trei întrebări penibile

accesul mașinilor de gunoi menajer – 5,50 metri dacp se face ace

Bota: locuitor de pe Aidului – circulatia reglementată, înainte să aprobați construcții noi

blocată intersecția cu Traian Vuia, blocată, să veniți să vedeți în capanie, la fel și dvs

Boc: am avut un punct similar, vă propun să mergem să vedem, amână luarea deciziei

să facem condițiile

Ni se ia curentul

 

 

 

Timid, în prima ședință din 2016 a Comisiei de Urbanism a primăriei s-a urnit un plan de politică urbană pe care primăria să și-l asume ca regulile de construire să asigure dezvoltarea unitară a orașului.

Regulamentul local de urbanism trebuie impusionat prin hotărâri ale Consiliul Local ca să existe garanția că se aplică unitar în oraș. Arhitecții din Comisia de Urbanism a primăriei au cerut primarul Emil Boc să inițieze astfel de hotărâri în chestiunea drumurilor din extensiile orașului, a funcțiunilor cu acces public la care te obligă regulamentul dar pentru care este nevoie de acordul vecinilor, dar și a parcărilor pe care trebuie să le ai în zona centrală ca să construiești. Specialiștii de la Direcția de Urbanism au primit termen două săptămâni, care curg deja, pentru a veni cu o propunere care, potrivit lui Boc, va fi supusă dezbaterii publice, apoi urmând să ajungă și în fața plenului Consiliului Local.

Arhitectul Eugen Pănescu a semnalat primarului că regulamentul local de urbanism nu va genera o dezvoltare unitară a orașului, dacă nu e susținut și asumat prin hotărâri ale Consiliul Local mai ales referitoare la problema servituților (drumurilor) din extensiile orașului, unde proprietarii vor să construiască, deși aceste zone nu au drumuri corespunzătoare. De asemenea, Pănescu a mai pus pe tapet situația din zonele pietonalizate, cum ar fi Piața Muzeului (zona centrală a orașului) unde se dorește să construiască funcțiuni mixte însă nu există posibilitatea asigurării de locuri de parcare. “Regulamentul prevede posibilitatea unei compensații, o sumă de bani percepută proprietarii în contul locurilor de parcare”, a subliniat Pănescu. Primarul Emil Boc a afirmat că deja primăria a avut această abordare pe vechiul Plan Urbanistic General, însă respectiva taxă de parcare impusă a fost desființată prin instantă.

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică, a precizat că este în regulament se spune proprietate sau concesiune la o rază de 200 de metri de imobil, referitor la asigurarea locurilor de parcare. “Vorbim de zone pietonale, unde să concesionezi parcări în respectivele perimetri? Evident că nu poți și atunci ar trebui să modificăm cumva condițiile în așa fel încât și proprietarii din aceste zone să aibă posibilitatea să le dezvolte”, a completat arhitectul-șef al orașului.

Consilierul Ovidiu Florian, membru în comisia de urbanism a consilierilor a propus și el o soluție la capitolul parcări în zona centrală. “Dacă vrei să faci mansardare în aceste zone pietonale, daca n-ai loc de parcare, n-ai dreptul la abonament de mașină. Și atunci, dacă adoptăm propunerea domnei viceprimar Anna Horvath taxele cu creșterea taxelor de parcare pe zona centrală, să fie suficient de mari, atunci dacă n-ai mașină, nu-ți trebuie loc de parcare ca să construiești”, a subliniat Florian.

Noul regulament aferent PUG-ului te obligă în multe zone ca la imobilele noi să pui funcțiuni de acces public. De multe ori însă vecinii au alte funcțiuni (locuințe), iar ție ți se cere acordul vecinilor. Cum se poate rezolva asta?”, a semnalat și arhitectul Ferencs Bakos.

“Aici trebuie vzut cu doamna Aurora Roșca și juridicul cum poate fi făcut. Pentru că pe locuințe nu poți cere funcțiuni mixte”, a spus arhitectul-șef al orașului.

Primarul Emil Boc a salutat propunerile și a cerut specialiștilor de la Direcția de Urbanism să le pună pe hârtie, în termen de două săptămâni (care au încpeut deja să curgă). “Adunați propunerile, puneți-le într-un material. Astfel, după ce le veți pune pe hârtie, la începutul lui martie putem să facem dezbatere, toți cei interesați să se pronunțe, apoi să intrăm cu ele în plen”, a cerut primarul Emil Boc.

Consilierilii din comisia de urbanism, ignoranți!

Din păcare, la prima ședință de urbanism din 2016, au participat toți consilierii locali din comisia de urbanism a consilierilor (fără viceprimarul Gheorghe Șurubaru), însă nu toți au rezistat să stea în sală până la momentul <<politică urbană>>. Olah Emese și Gabriel Oniga au stat puțin și au plecat. Au rezistat doar consileirii Ovidiu Florian și Radu Rațiu care, deși au fost foarte activi pe telefoanele mobile, au participat totuși la discuții și au fost pentru adoptarea unor Hotărâri de Consiliu Local care să regleze problemele urbanistice semnalate de arhitecți.

 

 

Reglementarea unui profil urban pentru strada Rakoczi Ferenc a stârnit dispute între primarul Emil Boc și proprietari de terenuri din zonă care vor să-și edifice locuințe pe această arteră. Strada în cauză are acum în jur de 6 metri iar propritarii privați de parcele au spus că sunt dispuși să cedeze din proprietățile lor până la un profil de 8 metri, așa cum are și arera din care se desprinde, Măceșului, asflatată recent de primărie.  Primarul Emil Boc a anunțat că pixul său nu va mai semna pentru construcția de locuințe în extensiile orașului fără să fie asigurată infrastructura rutieră adecvată, drumuri principale de minim 9 metri, așa cum spune legea și PUG-ul. Adică o crâmpee din ceea ce ar putea fi o politică urbană a primăriei. Propritarii privați au spus că vor tranșa situația “oamenilor simpli care au cumpărat un teren și se chinuiesc de 3 ani cu un PUZ ca să-și edifice o locuință unifilială, fără să fie dezvoltatori imobiliari”, în instanță. La finalul ședinței, primarul a confimat că are tot timpul la el, în buzunarul de la piept,…trei pixuri.  Membru în comisia de urbanism și parte a firmei care a realizat documentația pentru reglementarea drumului, arhitectul Șerban Țigănaș a sintetizat situația: Pixul primarului trebuie ascuțit”

stradaaaaaaaaa

12 proprietari de pe drumul Rakoczi Ferenc care vor să-și edifice locuințe pe respectiva arteră au primit ca temă de la Comisia de Urbanism (CTATU) a primăriei să reglementeze situația drumului care este pe un teren accidentat și are o lățime foarte mică. Adică, atât ei, cât și vecinii să fie de acord să cedeze din terenurile lor pentru a crea o stradă decentă, circulabilă pentru toți cei care vor locui în zonă.

Astăzi, la prima ședință a Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism din 2016, s-a revenit cu partea de reglementare a drumului, din PUZ-ul deja avizat cu nr. nr. 119067/529/ 2014, dar fără a avea votul Consiliul Local. Documentația a fost întocmită de Dico și Țigănaș.

Ca la aproape orice discuție din Sala de Sticlă a primărie, s-a făcut mai întâi inventarul. Sunt proprietari de terenuri în sală? Da sunt.

“PUZ-ul dumneavoastră pentru construcția de locuințe nu poate fi accesat acum. Drumul are o curbă în pantă, e îngust și se trece și pe un pod vechi agricol care nu va suporta traficul”, a sintetizat, apoi, situația străzii consilierul Radu Rațiu, membru în comisia de urbanism a consilierilor și prezenți și la ședința CTATU.

Proprietarii: primăria să facă strada

Cel care a susținut documentația de urbanism (elaborată de Dico și Țigănaș) și care ulterior s-a recomadat ca fiind unul dintre cei care vor să edifice locuințe pe PUZ-ul avizat, dar neaprobat a spus că o parte dintre proprietarii de pe arteră sunt de acord să cedeze teren pentru lărgirea străzii. Însă a apreciat că nu i se pare corect ca ei să fie cei care să îi convingă pe cei care deja au construit la începutul străzii să cedeze teren din curțile proprii. A avansat ideea ca primăria să fie cea care să facă și această stradă. Primarul a ținut să spună că administrația locală nu are interes public să facă o stradă unde există interese imobiliare pentru că are și așa multe străzi private de preluat. Dar e bucuroasă să participe și să o preia, după ce e lărgită și amenajată.

Apoi, edilul a început să se târguiască cu membrii comisiei și cu specialiștii de la Direcția de urbanism asupra lățiții cerută de lege și de PUG pentru stradă. A opinat că nu cunoște exact cât trebuie să aibă. Dar a ținut să sublinieze că drumul e prioritar autorizațiilor de construire pentru case. S-a convenit că profilul viitor al străzii trebuie să fie de 9 metri.

12696723_10153891385478398_1982174833_o

Proprietarii: cedăm maxim până la profil de 8 metri

Așa că, primarul a inventariat poziții ale unor proprietari de terenuri prezenți la primăriei. Oamenii cu parcele pe strada Rakoczi Ferenc au venit la planșă și s-au pronunțat. Cei care vor să facă locuințe pe a doua jumătate a străzii sunt chiar în regulă să se apuce să amenajeze strada, alții sunt de acord să cedeze teren, cu condiția să nu li se mai ceară să facă PUZ când vor construi, însă doar până la un profil de 8 metri, cât are și strada Măceșului, făcută de primărie cu asflat, nu mai mult. Alții, care au în zona primei curbe grădini, au spus că nu vor să dea din terenul lor, nici un metru, fără să câștige ceva.

12674971_10153891385468398_806870638_o

Primăria: n-avem resurse de investiti în străzi private

“Oameni buni, înțelegeți pentru numele lui Dumnezeu. Fără drumuri, n-ajunge salvarea și mașina de gunoi la voi. Nu puteți lărgi cât vreți ci cât spune legea. Primăria nu are resurse să investească în străzi private. Înțelegeți-vă cu toți proprietarii și atunci, noi vom veni în sprijinul dumneavoastră. Noi nu ne putem asuma peste noapte construcții în cartiere neurbanizate. Pentru că avem destule situații de rezolvat, în Borhanic, în Soport”, a tranșat primarul.

Șefa Direcția de Urbanism a avansat chiar posibilitatea ca cei care au comandat PUZ-ul să cumpere teren de la alți propritari ca să lărgească strada, mai ales la intrarea de pe Măceșului, unde intesecția are o lățime foarte mică.

Primarul: Nu mai facem din astea!

Proprietarii privați au artătat primăriei să în zonă au avizat proiecte de blocuri turn (ansablul Carmel) sau alte locuințe, nu a cerut un drum capacitat la 9 metri. Ba, mai mult, au făcut strada Măceșului din bani publici chiar dacă ea avea un profil de 8 metri. Și au mai ținut să precizeze că ei sunt oameni de rând care au cumpărat parcele de teren și vor să își construiască case, nu sunt dezvoltatori imobiliari și nu au posibilitățile materiale ale acestora, motiv pentru care primăria ar trebuie să intervină pentru dezvoltarea arterei.

“Nu mai facem din astea. Vom susține doar o politică coerentă față de oraș. N-aveți altă cale decât să negocieați cu ceilați propritari. Drumul este o chestiune elementară, de ordinul evidenței. Orașul nu-și permite să finanțeze o investiție neprioritară pentru el. Dacă cineva pe Măceșului și-a pus gardul pe stradă, va fi demolat prin instanță. Dar nu mai este permis să greșim în continuare. Oameni buni, acolo vor locui oameni, nu animale. De aia trebuie să gândim din timp zona. Dacă noi aprobăm ceva care nu este legal mergem toți la pușcărie. Noi răspunde dacă aprobăm 8 metri”, a replicat primarul.

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică, a spus că situația de pe Măceșului s-a creat pe vechiul PUG, dar că, noul PUG fizează clar profilul arterei la 9 metri.

Arhitect: Orașul și prețurile terenurilor trebuie echilibrate. Prețurile din Cluj sunt false!

“8 metri este un precedent care ne duce cu câțiva ani în urmă. De atunci avem drumuri de 6 metri, conflicte și lucruri nebenefice pentru oraș. Acesta al dumneavoastră ar putea fi un caz emblematic pentru oraș. Acest fel de dezvoltări riscante pe suprafețe neaccesibile s-au putea rezolva prin crearea drumului și ar fi un exemplu bun pentru oraș. Ar duce la echilibrarea orașului. Pentru că în Cluj, cele mai multe prețuri sunt false. Cumperi  cu bani mulți ceva care nu are această valoare”, a subliniat arhitectul Eugen Pănescu.

Concluzia:

Primarul Emil Boc: “Pixul primarului nu mai semnează astfel de documentații (fără drum de acces – n.red.). Astea sunt regulile jocului. Nu mai aprobăm chestiuni care sunt împotriva politicii de dezvoltare a orașului și interesului public”

Propritarii privați: “O să demonstrăm în instanță că lucrurile nu sunt chiar așa cum s-a zis, astăzi, aici”

Riverani de pe Măceșului: zona ar trebui dezvoltată conform legii iar intersecțiile de intrare pe arteră, lărgită pentru că există foarte multe accidente.

Arhitect din CTATU:  “Primăria face drumurile de interes din oraș, nu toate din PUG sunt în interesul orașului”

 În final: 

După ședință, primarul a confirmat pentru Actual de Cluj că pixul care nu va mai semna documentații fără drumuri de acces capacitate, există. De fapt, Boc a spus că are trei pixuri totdeauna la el, în buzunarul de la piept.

Arhitectul Șerban Țigănaș a concluzionat și el, după ședință: “Pixul primaurului trebuie ascuțit”

 

 

 

 

Construcția se află pe culoarul rezervat pentru dezvoltare unei șosele rapide de-a lungul căii ferate din oraș și este singura care blochează o cale de rulare gândită încă din secolul al XIX-lea.

Vorbim de biserica ortodoxă, de lemn, pe care preotul din cartierul Bulgaria a spus recent că a ridicat-o cu fonduri proprii. Pe un teren unde există interdicții clare de consturire. Nu i se zice biserică ilegală, nici de primărie, nici de Arhiepiscopie, deși ambele instituții recunosc că nu există autorizație de construire pentru respectiva construcție. Pur și simplu s-a construit biserica de lemn și apoi s-a dat terenul de către primăriei, în 2013, an în care s-a și pus piatra de temelie pentru o viitoare construcție solidă, chiar de către mitropolitul Andrei Andreicuț.

Preotul Eugen Copaciu s-a plâns recent că Planul Urbanistic General nu-l lasă să consturiască o biserică trainică în cartierul Bulgaria, lăcaș de cult care să facă cinste românilor ortodocși care au reușit să se impună într-un cartier preponderent maghiar, unde aceștia din urmă au deja 2 biserici construite.

Mai multe aici: 

Cartierul din Cluj unde preotul vrea să rescrie PUG-ul. Încurcă filosofia creștin-ortodoxă

El a motivat că Arhitepiscopia îl presează să înceapă lucrările deamenajare a noii biserici (pentru care un sobor de preoți în frunte cu mitropolitul Andrei Andreicuț a pus deja piatra de temelie în 2013 – foto mai jos), iar din pricina serirvituților de utilitate publică care s-au instituit acum, în noul PUG, pe respectivul teren de peste 700 de mp (primit de la primăriei în 2013, cu titlu gratuit), i se refuză eliberarea autorizației de cosntruire – prin zona respectivă e prevăzut un viitor culoar de trafic de-a lungul căii ferate, taman pe strada Câmpul Pâinii unde e ridicată deja biserica de lemn.

sursa foto radiorenasterea.ro Mitropolitul, potrivit aceleiași surse: “Această acțiune de a pune piatră de temelie, de a construi biserică, sigur că Sfântul Apostol Pavel se referă la biserica spirituală, Domnul Hristos este Capul, noi toți suntem mădularele, dar dăm și o interpretare materială textului din 1 Corinteni, care spune un lucru interesant, și anume că nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care este Iisus Hristos, iar de zidește cineva pe această temelie aur, argint sau pietre scumpe, lemne, fân, trestie, lucru fiecăruia se face cunoscut și îl va vădi Dumnezeu. Este vorba aici despre ziua judecății. Dacă lucrul cuiva, zice mai departe Sfântul Apostol Pavel, nu va arde, ci va rezista, cel ce a ctitorit va avea plată”
sursa foto radiorenasterea.ro
Mitropolitul, potrivit aceleiași surse: “Această acțiune de a pune piatră de temelie, de a construi biserică, sigur că Sfântul Apostol Pavel se referă la biserica spirituală, Domnul Hristos este Capul, noi toți suntem mădularele, dar dăm și o interpretare materială textului din 1 Corinteni, care spune un lucru interesant, și anume că nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care este Iisus Hristos, iar de zidește cineva pe această temelie aur, argint sau pietre scumpe, lemne, fân, trestie, lucru fiecăruia se face cunoscut și îl va vădi Dumnezeu. Este vorba aici despre ziua judecății. Dacă lucrul cuiva, zice mai departe Sfântul Apostol Pavel, nu va arde, ci va rezista, cel ce a ctitorit va avea plată”

Numai că, ce nu spune preotul parohiei Sf Ioachim și Ana din cartierul Bulgaria, este că acesta a construit biserica pe terenul de pe Câmpul Pâinii, fără să aibă acest teren în proprietate, obținând-ul ulterior de la primăriei în 2013. Cum nu îl avea în proprietate, n-avea nici calea legală de obținere a autorizației de construire.

Parohia din Bulgaria primise un alt teren în 2002 de la primărie pentru edificarea unei biserici, 900 de mp pe strada Bobâlna fn. Dar nu a construit acolo o biserică, ci a edificat-o, lângă calea ferată, pe terenul de pe Câmpul Pâinii, pe care l-a cerut în 2012 primăriei și l-a primit în 2013, printr-o hotărâre a Consiliul Local.

În referatul primăriei, ausumat de Direcția de Patrimoniu, care fundamentează cedarea folosinței gratuite a terenului de pe Câmpul Pâinii către parohie se arată că: “Verificarea în teren a amplasamentului a relevat existența unei construcții de lemn tip biserică pe amplasament. Nu a fost găsită la fața locului nicio persoană pentru obținerea unor informații despre edificiul respectiv”.

Și s-a făcut voia bisericii, iar Consiliul Local a aprobat ca aceasta să primească terenul pe care deja a edificat o construcție de lemn de tip biserică. Unde s-a slujit timp de zece ani, după cum s-a anunțat la punerea pietrei de temelie pentru noua biserică, în octombrie 2013.

biserica bulgaria

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică spune că, din evidențele primăriei, începând cu 2008 nu există o autorizație de construire pentru edificarea bisericii de lemn din cartierul Bulgaria. De asemenea, aceasta spune că amplasamentul dat de primăriei în 2013 are interdicții clare de consturire în PUG și că urbanismul nu a fost întrebat nicio clipă asupra oportunității ca în zona respectivă să se amenajeze un lăcaș de cult. “Cred că s-a înțeles foarte bine punctul de vedere exprimat de specialiști cu privire la necesitatea păstrării culoarului de-a lungul căii ferate”, a adăugat aceasta. Arhitectul-șef a mai spus că nu cunoaște detalii despre cum a apărut pe respectivul teren, impotant pentru dezvoltarea Clujlui, o biserică. “Decât cârciumi, mai bine biserici”, a completat, cu mențiunea că potrivit legii respectiva construcție nu poate fi înlocuită cu o biserică nouă, cel puțin nu pe respectivul teren și că primăria trebuie să identifice o soluție pentru amenajarea ei.

Purtătorul de cuvând al Arhiepiescopiei Clujului, Vadului și Feleacului, părintele Bogdan Ivanov recunoaște că biserica Sf Ioachim și Ana din cartierul Bulgaria nu are autorizație de construire, dar spune că este vorba despre o construcție provizorie și temporară. “Noi nu vrem să comitem ilegalități. Biserica este un aplasament provizoriu, ca și cum ar fi un șantier. Nu este ceva definitiv și s-a stabilit această convenție până când se va construit un nou edificiu. Nu considerăm că este vorba despre un abuz și vrem să intrăm în legalitate. Această biserică a fost construită la solicitarea credincioșilor pentru a închega comunitatea din cartierul Bulgaria. Vom face demersuri la primărie pentru remedierea problemei și găsirea unei soluții pentru construirea noii biserici”, a menționat părintele Ivanov.

 

 

by -
0 266

Administrația locală a inițiat șase proiecte de hotărâre în cazul unor cereri venite de la cetățeni pentru modificarea Planului Urbanistic General care au fost acceptate deja prin vot de Consiliul Local. Acestea se vor dezbate la ședința Consiliului Local de mâine și vizează schimbarea regulilor de construire în cazul controversat al străzii Meteș cu transformarea ei în stradă cu acces auto, dar și a unor terenuri – două parcele situate între Someș și strada Donath, cinci parcele din zona străzilor Veseliei, Speranței și Voievod Gelu – Borhanci, o parcelă de la Fânaț-La Coasta Mare dar și două din perimetrul Calea Turzii – Drumul Făgetului.

Inginerul Bogdan Petrina în calitate de reprezentant al societății de proiectare Bogart a propus modificarea regimului de încadrare a două parcele situate în zona Calea Turzii, la sud de strada Făgetului care în noul PUG apăreau în zone de servitute publică pentru lărgirea viitoare a arterei, motivând că acestea nu servesc acestui scop, fiind situate în afara zonei necesare dezvoltării căii rutiere. Plângerea sa prealabilă a fost acceptată de consilierii locali în luna noiembrie 2015. Acum, primăria a inițiat o hotărâre pentru operarea modificărilor în PUG și corectarea planșelor în așa fel încât pe cele două parcele de pe Calea Turzii să se poată construi clădiri cu funcțiuni big-box, showroom și mall.

Familiile Fodor și Chetereanu care dețin câte o parcelă de teren în zona străzii Donath și Someș au cerut ca aceste terenuri să nu fie în PUG zone unde poți construi doar dacă parcurgi un proces de urbanizare. Una dintre parcele are în jur construcții deja edificate, iar cealaltă are pe ea o construcție. Ca urmare, consilierii locali au admis propunerile în septembrie și decembrie 20015, iar la ședința din 4 februarie consilierii locali vor dezbate efectuarea modificărilor în PUG și în planșele documentației.

Proprietarii unor parcele în zona Borhanci, pe arterele Voievod Gelu, Veseliei și Speranței însumând aproximativ 1 hectar au cerut, de asemenea, ca aceste parcele să fie incluse în zona unde se permite edificarea de locuințe colective mici, dar să nu fie necesară parcurgerea unui proces de urbanizare. Deși șeful de proiect al PUG arhitectul Adrian Borda s-a opus, direcția de urbanism a admis cererea cetățenilor, iar consilierii au votat în favoarea ei în iulie 2015. Acum, Consiliul Local va dezbate un proiect de hotărâre pentru modificarea PUG, cu mențiunea că proprietarii parcelelor din Borhanci trebuie să asigure din proprietățile lor profile de 18, respectiv 12 metri pentru dezvoltarea rețelei de drumuri din zonă.

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Un alt proprietar al unei parcele din zona Fânaț-La Coasta Mare de pe strada Carierei a cerut să poată construi o locuință, potrivit unei documentații deja aprobate de consiliul local, având în vedere că parcela sa apare în noul PUG ca teren agricol și parțial zonă vede de protecție a infrastructurii (linie electrică). Consilierii locali au aprobat solicitarea sa, parțial, în luna noiembrie 2015. Cu mențiune că PUG-ul va fi modificat în cazul acestei parcele, cu planșele aferente, dar fără a se umbla la zona de protecție a rețelei electrice. Acum primăria a inițiat un proiect de hotărâre prin care să se opereze modificarea PUG.

Cel mai controversat proiect de schimbare a PUG vizează cazul străzii Meteș, cu modificarea PUG în așa fel încât stradă să fie prevăzută ca arteră rutieră, nu pietonală cum e în prezent. Deja primăriei i s-a intentat un proces prin care să fie obligată să respecte documentațiile de urbanism care prevăd realizarea unui drum colector în zona Câmpului, de-a lungul pârîului Popii, drum care, efectiv în teren nu a fost făcut și care a creat situația paradoxală de pe strada Meteș.

MAI MULTE DESPRE CAZUL METEȘ AICI:

Război de-adevăratelea în Mănăștur! Famiile de la case luptă cu familiile de la bloc pe o stradă unde primăria a scăpat urbanismul de sub control

 

Arhitecți, specialiști, reprezentanți ai ong-urilor de mediu, proiectanții Planului Urbanistic General s-au opus inițiativei primăriei de a modifica Regulamentul local de urbanism, în așa fel încât să se permită construirea de case de vacanță în pădure. Primarul Emil Boc a anunțat că a înțeles argumentele, însă societatea civilă vrea să fie sigură că mesajul ajunge la consilierii locali, cei care vor avea votul final în această chestiune.

AICI SUNT CONCLUZIILE DEZBATERII DE LA PRIMARIE PRIVIND CASELE DE VACANȚĂ DIN PĂDURE

Pădurea minciunilor. Cum a rămas cu casele de vacanță în pădure

Pe platforma facem.de-clic.ro s-a lansat petiția SOS Pădurea Făget prin care societatea civilă din Cluj vrea să strângă semnături împotriva construirii de case de vacanță și pentru salvarea Pădurii Făget. AICI se poate semna petiția. Ca un argument pentru a convinge Consiliul Local că nu trebuie să voteze pentru construirea în pădurea Făget, mai ales că această înseamnă un vot împotriva mediului și a calității vieții. 

“Pădurea Făget și livezile fac parte din patrimoniul peisagistic al Clujului, au un aport ecologic esențial și compensează lipsa spațiilor verzi din oraș. Făgetul produce aer curat pentru întregul oraș, asigură legătura ecologică între oraș și cadrul său natural, iar livezile previn alunericările de teren de pe dealurile din jur și pot fi cultivate. În ultimii 20 de ani, porțiuni mari de pădure și livezi au fost distruse pentru a face loc construcțiilor rezidențiale, o mare parte a acestora fiind ilegale. În prezent, Planul urbanistic general aprobat în 2014 interzice definitiv continuarea construirii în aceste zone valoroase. Pentru a se putea dezvolta, Clujul are la dispoziție 4000 de hectare de teren construibil neîmpădurit, suficient pentru următoarea generație.La inițiativa unei părți a Consiliului Local, Primăria Municipiului Cluj-Napoca pregătește un proiect de modificare a PUG, prin care se permite din nou construirea de locuințe în Făget, inclusiv în ariile protejate, și defrișarea livezilor pentru a face loc ansamblurilor rezidențiale. Având în vedere presiunea imobiliară în creștere, schimbarea regulamentului de construire va duce în următorii 10 ani la afectarea gravă și diminuarea zonelor verzi din jurul orașului.JOI, 4 FEBRUARIE, CONSILIUL LOCAL IA DECIZIA FINALĂ. Semnează și tu pentru salvarea pădurii Făget până nu este prea târziu!”, se arată în petiția pentru salvarea pădurii Făget.

Petiția este lansată de SOS Cluj (Societate Organizată Sustenabil) care își propune să adune circa 500 de semnături până la ședința de Consiliu Local. Petiția a fost lansată în 1 februarie și a adunat deja peste 200 de semnături.

Ea este însoțită și de o scrisoare către consilierii locali cu mesaj clar ca aceștia să nu pună mai presus interesele persoanele sau ale unor proprietari privați decât interesul public:

“Stimați consilieri,

Prezervarea pădurii Făget și a livezilor reprezintă un interes public și nu poate fi sacrificată în favoarea unor interese personale! Având în vedere obligația legală a autorităților locale de a asigura:

1.respectarea interesului general;

2.protecţia peisajelor naturale şi construite, conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţi ecologice;

3.gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului, componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural şi a resurselor naturale;

4. utilizarea raţională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităţilor şi conservarea terenurilor agricole fertile;

Vă solicităm, stimați membri ai Consiliului Local, să votați împotriva proiectului de modificare a PUG. De asemenea, solicităm să acționați în spiritul interesului public și să protejați în acest fel cadrul natural, peisajul valoros și calitatea vieții în Cluj”, se mai arată în petiție.

sursa foto: facem.de-clic.ro

Primăria are personal insuficient la urbanism și supraaglomerat și poate foarte ușor să scape din mână urbanismul din oraș. Așa că, arhitectul-șef al județului și specialiști clujeni au cerut crearea unei echipe care să ajute noul Plan Urbanistic General să facă doar bine pentru Cluj și dezvoltarea sa. Primarul s-a declarat receptiv.

Președintele Ordinului Aarhitecților din România, Șerban Țigănaș a subliniat, la masă cu primarul (la dezbaterea privind modificarea regulamentului local de urbanism), că actualul aparat administrativ care gestionează urbanismul clujean e subdimensionat și a propus crearea unei echipe care să se ocupe de felul în care se pune în aplicare noul PUG. „Acest PUG ar putea fi implementat și dacă primăria și Consiliul Local și-ar asuma câteva PUZ-uri, în zone esențiale. Propun ca primăria să aibă activitate planificare zonală, prin lansarea de astfel de studii. Zonele se vor dezvolta foarte greu prin procese de urbanizare, dacă cetățenii nu se cunosc și nu se pun de acord”, a arătat Țigănaș.

Și arhitectul Vasile Mitrea a apreciat că este nevoie de mai multă operativitate la capitolul urbanism pentru ca orașul să nu ajungă întodeauna în situația de a pierde trenul dezvoltării sale pentru că a permis, de exemplu, construcții în zone cheie.  “Noi suntem deficitari la spații verzi, puse la dispoziția publicului, în ciuda normelor pentru orașe de asemenea mărime. Vorbeați de planuri pentru Parcul Est care acum mai are doar 70 ha la dispoziíe și unde s-a construit masiv. Dacă și acum ne punem problema ce facem cu el.. mi se pare că trenul a plecat. Trebuie mai multă anumită operativitate. Pe perioada Funar am propuse formarea unei comisii de strategii urbane. Cred că o astfel de comisie ar trebuie constituită și acum pentru ca Clujul să nu-și piardă multe din atuuri așa cum a făcut în ultimii 30 de ani. Am atras atenția în anii 80, Clujul avea posibilitatea să dezvolte poli de interes urban tocmai pentru ca orașul să își găsească diverse vocații. Toate amplasamentele vitale pentru acest lucru au fost sacrificate. Ar trebui să ne gândim mai mult la ceea ce pretindem de la acest oraș. În paralel cu ce se discută despre PUG, trebuie văzută și o corelare cu această strategie de dezvoltare pe care Clujul și-a asumată mai târziu. Aceasta trebuia făcută oricum înaintea PUG-ului. Hai să ne gândim și dincolo de 2020, mai ales că pe plan internațional există această preocupare”, a subliniat Mitrea.

Primarul Emil Boc a spus că deja a discutat cu arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, despre alcătuirea unei astfel de echipe care să de ocupe cu supravegherea implementării PUG-ului. „Avem în vedere să completăm necesarul de oameni de la urbanism din primărie. Nu vă ascund că am avut discuții cu Consiliul Județean, în ideea de a alcătui o echipă mixtă – cu CJ, primărie, OAR, Mediu, Inspectorat în Construcții, echipa PUG – care să facă raport periodic cu privire la funcționarea PUG. Din martie această comisie ar putea să intre în lucru. Suntem pentru PUZ-uri asumate de oraș. Anul acesta avem două lucruri pornite – centura Sud și pregătirea concursului pentru Someș. Avem în pregătire și Parcul Est”, a anunțat Boc.

 

 

Părintele Eugen Copaciu a contestat regulamentul local de urbanism al noul Plan Urbanistic General pentru că acesta instituie niște servituți de utilitate publică pe strada Câmpul Pâinii care, culmea, încurcă fix construirea unei noi biserici ortodoxe pentru enoriașii din cartierul Bulgaria. Preotul spune că, deși primăria i-a dat un teren de peste 700 de mp în urmă cu trei ani, acum nu îi dă autorizație de construire din pricina culoarului rezevat în PUG de-a lungul căii ferate care, în opinia sa, nu se poate face și nu e bun. Îi încurcă pe ortodocși să aibă și ei o biserică adevărată într-un cartier în care maghiarii au deja două. De cealaltă parte arhitecți și proiectanți din echipa PUG i-au amintit că din 1870 se recunoaște valoarea culoarului de-a lungul căii ferate din zona străzilor Răsăritului – Câmpul Pâinii și că, ceea ce s-a construit în oraș în proximitatea respectivelor artere a ținut cont de menținerea lui.

Preotul ortodox din cartierul Bulgaria a participat la dezbaterea publică de la finalul săptămânii la primărie pe tema modificării regulamentului local de urbanism. Și i-a cerut primarului să-l lase să construiască o biserică ortodoxă în locul celei de lemn care există pe strada Câmpul Pâinii fn. “În vara anului primăria ne-a răspuns că pe terenul pe care ni l-a dat în 2013 se suprapune o servitute de utilitate publică pentru prelungirea și lărgirea străzii Câmpul Pâinii. Noi avem 774 de mp primiți de la primărie și nu știu dacă cine a semnat răspunsul a fost la fața locului să vadă cu acolo nu se poate face stradă. E un pârâu betonat, niște tevi de încălzire abandonate de la Sanex, ce stradă să se facă prin fața bisericii noastre de lemn. Noi vrem să construim o biserică frumoasă și avem acordul Arhiepiscopiei. Ei tot mă presează să ne apucăm de construcție și eu sunt între ciocan și nicovală. Am reușit ca în cartierul Bulgaria să fim 30% români, restul sunt maghiari și au deja două biserici. Și acum primăria nu ne lasă să facem și noi biserică”, a subliniat preotul din Bulgaria, de la parohia Sf. Ioachim și Ana.

Primarul Emil Boc a încercat să smecherească discuția și să paseze vina pe proiectanții PUG-ului. El a recomandat preotului să facă o plângere prealabilă pentru modificarea PUG-ului, pe care primăria și Consiliul Local să o soluționeze.

În schimb, arhitectul Adrian Borda a menționat că se poate găsi o soluție care să nu afecteze culoarul de trafic prevăzut de-a lungul căii ferate, traseul foarte valoros pentru dezvoltarea viitoare a orașului. Pentru că, odată construită biserica, aceasta nu va mai putea fi demolată și lucrurile ar trebui tratate responsabil încă din această fază, în așa fel încât să nu se compromită planurile de dezvoltare a traficului din Cluj. Mai mult, arhitectul Emanoil Tudose a menționat că valoarea traseului de-a lungul căii ferate a fost recunosctută încă din 1870 și toți cei care au lucrat la facerea Clujului au ținut cont ca acest traseu să poată se se dezvolte pe viitor, ca o alternativă pentru ocolirea municipiului.  “S-au construit și poduri și tot s-a respectat culoarul”, a adăugat Tudose.

Arhitectul Eugen Pănescu din echipa PUG a ținut să sublinieze că primăria este cea care trebuie să vină cu o alternativă care să nu afecteze planurile de dezvoltare a rețelei stradale din oraș, mai ales că, știind de acestea planuri a oferit bisericii fix terenul în cauză, de pe strada Câmpul Pâinii.  „Câmpul Pâinii e o stradă construită și păstrată de mult timp, e culoar liber pe 85% din suprafață, e singura posibilitate eficientă, pe termen scurt, de tranzit, care ocolește centrul. Problematic e faptul că pe traseul străzii au apărut construcții. De ce a dat primăra terenul? Trebuie găsită în apropiere o altă posibilitate, alt teren, în așa fel încât să se elibereze terenul de care Clujul are nevoie ca de aer și apă”, a subliniat arhitectul Eugen Pănescu.

Atât în strategia de dezvoltare a orașului, cât și în PUG sau în planul de mobilitate se recunoaște potențialul dezvoltării unui culoar rapid de trafic de-a lungul căii ferate, cu pod peste Someș spre strada Răsăritului și dezvoltarea traseului de trafic până la Dezmir.

 

Proiectanții PUG au anunțat că nu vor semna un Regulament Local de Urbanism prin care să se permită construirea de case de vacanță în pădure. Specialiști reprezentanți ai unor organizații profesionale sau organizații non guvernamentale s-au opus ferm caselor de vacanță în pădure. Primarul Emil Boc a inventat sitagma “cetățenii furioși” pentru a explica de ce primăria a venit cu această propunere, redactată și în scris, în plus față de Regulamentul de urbanism modificat și lansat în consultare publică încă de anul trecut. Și Direcția de urbanism are o explicație pentru “renașterea” caselor de vacanță: propunerea a apărut la inițiativa consilierilor locali. Ar exista totuși și o parte bună a poveștii, potrivit lui Boc: că primăria a inițiat dezbatere și că, în urma argumenteleor prezentate, edilul s-a lămurit. La dezbaterea organizată astăzi a participat însă doar un consilier local din comisia de urbanism, care a stat tupilat în sală, iar la un moment dat s-a retras fără a exprima public niciun fel de punct de vedere. Decizia pe acest subiect aparține tocmai Consiliului Local.

Pe final de mandat, consilierii locali vor să schimbe PUG-ul: se întorc casele de vacanță în pădure, livezile construibile și agricolul – intravilan

“Cu acest regulament de urbanism venim în întâmpinarea problemelor venite de la cetățeni. Avem 200 de plângeri prealabile, din care o parte s-au acceptat anul trecut și s-au finalizat cu adoptări de hotărâri de Consiliu Local, iar 55 au fost respinse. Dacă e loc de mai bine, primăria are toată disponibilitatea de a completa acest regulament, cu avizul specialiștilor și cu dimeniune legală acoperită”, a spus primarul Emil Boc. Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică, a menționat că Regulamentul de urbanism a fost completat și modificat, fără să aducă atingere propunerilor făcute de proiectanții PUG. Cu mențiunea că modificările privind livezile construibile, casele de vacanță din pădure au aparțiunut consilierilor locali. “Astfel, în cazul Făgetului, unde există zone în care s-au construit locuințe și altele unde nu, s-a propus să se admită construcții de-a lungul căilor de acces și nicidecum să pătrundem în pădure cu alei și drumuri noi”, a explicat Subțirică.

Proiectanții PUG și specialiștii au spus NU caselor de vancanță în pădure

Șeful de proiect PUG, arhitectul Adrian Borda, a explicat că s-a ținut, ca filosofie, în cazul teritoriilor reglementate prin PUG de exigențele legale de protecția mediului, iar în cazul altor teritorii, unde nu existau condiționări legale, de oportunitate. “Vizavi de păduri, am mari îndoieli că se permite construirea. În codul silvic, pădurile sunt extravilan. La noi în Cluj, pădurile pe care le avem în intravilan sunt trecute ca zone Vp, spații verzi, unde legea interzice construirea. E ilegal să fie construite. La fel de grav este transformarea tuturor pădurilor în păduri de agrement. Noi am prevăzut astfel de zone specifice – Mănăștur Sud, zona Hoia pe care, dacă reușim în următorii 9 ani să le organizăm am face mare lucru util pentru oraș. Dar să organizăm toate pădurile după nu știu ce criterii e o premisă riscantă, de aici se ajunge la tot felul de minuni, parcul nu știu cui. Cu livezile, unde legal e nevoie de aviz de la Ministerul Agriculturii, am pus problema oportunității construirii. Orașul are 3000 de hectare și alte 1000 în zone restructurabile unde se poate construi. Este loc să construiești pentru aproximativ 150.000 – 200.000 de locuitori. Dacă cineva poate să îmi demonstreze interesul public că trebuie să desființez niște elemente bune pentru oameni, atunci eu le fac pe toate construibile. Așa apare ideea interesului anumitor proprietari, care dețin aceste terenuri, unde acum se dorește să se construiască. Dar el nu poate prevala în fața dezvoltării urbane. Am acceptat compromisul cu livezile, ca un compromis, dacă pădurile rămâneau în liniște. Dar cu acest nou amendament privind pădurile, reintroducem minciuna, pentru că nimeni nu vrea o casă de vacanță la 500 de metri de casa sa. Și cred că greșim. Noi avem niște principii profesionale și un prestigiu așa că refuzăm se semnăm un regulament cu acest amendament în care nu credem. Nu putem și nu ne vom pune semnătura pe el”, a subliniat Borda.

Nu doar șeful de proiect al noului PUG s-a pronunțat ferm împotriva acestui amendament adus regulilor trasate prin noul Plan Urbanistic General. “Aici noi facem o audiere publică, nu o dezbatere. Înțelegem că interesul proprietarilor este mare, dar interesul public ar trebuie să fie cel care primează. Nu cred că e oportun să mai construim niciun metru pătrat în pădurea Făget unde s-a construit după 90 și s-a dat liberi speculei”, a spus Radu Mititean, de la Clubul de Cicloturism Napoca. “Trendul de urbanizare excesivă din Făget n-ar trebui să continue. Există și un plan de management pentru rezervația Făget care urmează să fie aprobat prin ordin de ministru. Oricum acesta prevede interdicții de construcție. Chiar dacă primăria va pemite construirea prin PUZ, se va lovi de legislația de mediu”, a spus Mihai Constantinescu, reprezentant al zonei protejate – Făget. “Clujul e și-așa deficitar la Spații Verzi, iar în decursul ultimilor ani a pierdut importante atu-uri naturale și mari suprafețe de parcuri sau posibile parcuri”, a subliniat și arhitectul Vasile Mitrea, în apărarea pădurilor neconstruibile.

În apărarea noului PUG, în forma sa fără păduri construibile, a intervenit și Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România și membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) din cadrul primăriei. „Susțin principiile pe care le-a adus acest PUG”, a subliniat arhitectul. Iar principiile la care se face referire ar fi prevederea de străzi mai largi, urbanizare pe zone ample, zone protejate restudiate, „de care Clujul are neparată nevoie, fiind oraș cu patrimoniu construit remarcabil”. În ceea ce privește pădurile, e clar că ceea ce spune codul silvic nu poate fi folosit ca scuză, ca alibi (pentru construire în pădurile Clujului, n.red.). Pădurea Făget e pădurea minciunilor, trebuie să ne oprim aici! Orașul eficient e orașul coerent, dens, care justifică transportul în comun, care are utilități și servicii publice. Sunt sute de hectare disponibile în Cluj. Că ele nu aparțin celor care au terenuri în Făget, asta e altă problemă. Construcțiile nu au ce căuta acolo”, a punctat Țigănaș. Cât despre zonele de livezi, aceste suprafețe nu sunt deloc necesare în acest moment pentru dezvoltarea orașului cu alte construcții. „Despre aceste suprafețe se va putea vorbi la următorul PUG, pentru a vedea dacă rezervele de teren remarcate acum sunt epuizate”, a menționat Țigănaș.

Intravilanul orașului s-a triplat în ultimi 20 și ceva de ani, iar noul PUG prevede o suprafață de 3400 ha propusă pentru urbanizare, a subliniat arhitectul Mihai Racu, de la Centrul pentru Mediu Construit, care a susținut punctul de vedere transmis de trei organizații din Cluj. Există suficiente resurse pentru necesarul de creștere, ar trebui dotate cartierele noi, în locul permisivității de construire pe alte spații. Ar trebui identificate locaţii unde să se dezvolte centre de cartier pentru zonele nou construite, unde să fie servicii de proximitate – grădiniţă, magazine, farmacie. Aceste centre de cartier ar trebui să aibă şi staţii de transport în comun care ar fi justificate şi care ar rezolva o parte din problemele de mobilitate. Nici argumentele cu legislația nu se susțin. Vorbim aici de păduri de agrement, unde avem interdicție de construire totală. Administrația trebuie să protejeze întreaga comunitate, nu doar pe cei câțiva care au terenuri acolo, în Făget”, spune Racu.

La tema Făget, primarul nu a putut decât să repete că această dezbatere publică vine în contextul în care unii cetățeni din zonă s-au plâns de aceste condiții și chiar au acționat în instanță primăria care nu le permite să își facă locuințe. Cu toate acestea, ideea construibilității Făgetului nu apare numai în dezbatere, ci chiar într-un proiect de hotărâre pregătit deja pentru votul consilierilor. „Suntem acționați în instanță, după respingerea unor plângeril prealabile. Punctul de vedere creionat aici e clar, sper că și instanțele vor merge pe aceeași idee. Noi am rămas consecvenți. Dar au fost acești cetățeni, care au venit furioși, să se plângă căei  nu pot să construiască pe terenurile lor”,  a susținut primarul. „Am fost, cu Erasmus, în Clermont Ferrand; acolo se interzicea ridicarea de construcții care ar fi obturat vederea spre vârful de vulcan care se zărea din oraș. Noi permitem cocoțatul construcțiilor pe dealuri”, a exemplificat ex-studentul Racu. „Acolo se discută chiar despre grija pentru peisaj. Cred că ne trebuie două decenii, ca să ne apropiem de astfel de abordări sofisticate cum au occidentalii, dar cred că trebuie să începem”, a replicat și Adrian Borda.

Text: Luminița SILEA, Kristina REȘTEA

 

 

Atașăm în continuare scrisoarea deschisă semnată de Centrul pentru Mediu Construit, Plus/Minus și Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului

Stimate Domnule Primar,

Noi, semnatarii acestei scrisori, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la intenția Primăriei de a modifica Regulamentul Local de Urbanism aprobat prin HCL nr. 493/2014 pentru a permite construcția în zonele de pădure și livadă din intravilan.

Amintim evoluția intravilanului municipiului: 3978 ha in 1989, 6470 ha în 1999, 9888 ha în 2013 respectiv 10472 ha în 2014. Subliniem că această creștere raportata la creșterea populației nu arată un raport constant, cifrele demonstrând mai degraba o creștere nesustenabilă a orașului printr-o dezvoltare necoordonată. În tot acest timp suprafețele de spații vezi au fost diminuate constant.

În acest context, Planul Urbanistic General aprobat în 2014, pe baza studiilor de fundamentare și la recomandările Gărzii de Mediu și a Agenției de Mediu în cursul avizării PUG, încearcă să reglementeze un mod coerent de dezvoltare definind zone de restructurare (380 ha) și zone de urbanizare (3404). Credem că aceste suprafețe pot asigura necesarul pentru construcțiile care vor apărea în următorii ani fără a afecta rezervele verzi.

Extinderea orașului cu construcții în zone noi va genera pe perioade lungi costuri suplimentare administrației (costuri legate de infrastructură, dar și alte costuri indirecte) care vor fi suportate în final din banii tuturor clujenilor.

Credem că motivul principal al acestui demers este constituit de o serie de presiuni venite din direcția câtorva proprietari individuali cu interese speculative.

Argumentul folosit pentru a susține acest amendament, anume că legea fondului forestier permite construcții în păduri este unul fals, o permisiune neconstituind o obligație legală.

PUG 2014 dorea să ofere o viziune de dezvoltare sustenabilă care deja un an mai târziu începe să fie serios afectată prin amendamente fără fundamente serioase și care nu sunt în interesul comunității.

În incheiere putem spune că nu vedem nici un argument în favoarea aceste decizii, dar vedem o serie de argumente impotriva. Credem că administrația locală are obligația să protejeze interesele comunității în ansamblul ei, nu doar o mică sumă de interese private.

Cu stima,

Centrul pentru Mediu Construit,

Plus/Minus

Asociatia pentru Protectia Urbanistica a Clujului”

 

 

 

 

 

BOC: noi nu vom promova schimbarea, nu va fi promovat ca atare