Tags Posts tagged with "PUG Cluj-Napoca"

PUG Cluj-Napoca

sursa: primariaclujnapoca.ro

Drumul rapid de-a lungul căii ferate, creionat pe planșele de urbanism și de mobilitate care guvernează Clujul, pe relația parcul industrial Tetarom I – comuna Baciu deranjează investitorii județului.

Conducerea parcului industrial a formulat o plângere prealabilă prin care cere Primăriei clujene regândirea traseului, motivând că în forma în care a fost gândit pe planșe nu încape efectiv în teren. Solicitarea va fi dezbătută de Consiliul Local la ședința din 21 martie și vizează modificare Planului Urbanistic General (PUG) în privința unei servituți de utilitate publică de 21 de metri instituită în zona respectivă, de-a lungul căii ferate. Propunerea arhitetcului-șef al orașului și a Direcției de Urbanism a Primăriei este ca cererea Tetarom să fie respinsă.

Directorul societății Tetarom care administrează Tetarom I, entitate în subordinea Consiliului Județean, Viorel Găvrea a declarat pentru actualdecluj.ro că nu are nicio problemă cu acest drum expres sau cu realizarea sa. Nici nu este deranjat de acesta pentru că ar afecta viitoarea dezvoltare pregătită în Tetarom I – parcul științific Tetapolis. Singura nemulțumire se leagă de profilul la care a fost prevăzut acest drum expres de legătură între Cluj-Napoca și comuna Baciu (unde, de asemenea, se dezvoltă proiecte imobiliare cu sute de apartamente).

“Nu era nevoie de o simulare de specialitate ca proiectanții PUG și primăria să vadă că acest drum, la profilul propus de patru benzi, nu încape efectiv în teren. Era nevoie doar de o deplasare la fața locului și de o măsurătoare cu ruleta. Între calea ferată care are nevoie, de asemenea, de zonă de protecție și clădirile clienților noștri din parc nu este destul loc pentru 4 benzi, așa cum a fost gândit acest drum. Această situație a pornit de la o investiția a PMA Invest din parcul industrial, autorizată de primărie. Firma a dorit modificare proiectului autorizat în timpul în care se edifica construcția și a cerut un etaj în plus. Primăria nu i-a autorizat proiectul din cauza drumului grevat în PUG. Așa am afalt noi de acest drum. Toate investițiile din parc au fost autorizate de primărie. Problema nostră nu este drumul ci modul în care acest se va realiza. Pe lângă PMA Invest sunt afectați și alți investitori din parcul industrial. Drumul ajunge în colțul clădirii Băncii Transilvania, de exemplu. Aici este problema, în teren încap două benzi, nu patru benzi. Găvrea n-are nimic cu Boc. Eu îmi doresc drumul, Tetarom ar fi avantajat de acest din pespectiva viitoarelor investiții Tetapolis pentru că va asigura relația de tranzit a forței de muncă. Însă investitorii din parc nu trebuie prejudiciați”, a spus Găvrea.

Despre drumul expres Tetarom – Baciu, specialiști clujenii spun că este prioritar să fie studiat și realizat chiar înainte de pasarela peste calea ferată din zona Tăietura Turcului anunțată recent de primăria clujeană că va intra în studiu de prefezabilitate.

Aceasta în contextul în care orcie dezvoltare din parcul Tetarom I generează trafic preluat de artera Tăietura Turcului (în principal), arteră pe care s-au autorizat și edificiat blocuri de locuințe cu sute de apartamente. De asemenea, dezvoltările imobiliare din comuna Baciu pun presiune imensă pe respectiva zonă din Cluj-Napoca. Chiar și pentru parcul etnografic există un proiect de extindere în pădurea Hoia menit să îi atragă pe turiști și pe clujeni înspre această zonă.

Drumul de-a lungul căii ferate este inclus și în Planul de Mobilitate Durabilă pentru Cluj-Napoca.

Conducerea Tetarom I a cerut primăriei, printr-o plângere prealabilă, modificarea PUG în sensul regândirii traseului drumului expres de-a lungul căii ferate. Această plângere va fi discutată la ședința din 21 martie. Oricum, primăria este în proces de revizuire a noului PUG, având în vedere că legal, acesta nu poate fi modificat prin plângeri prealabile.

Chiar și așa, arhitectul-șef al municipiului și Direcția de Urbanism propune Consiliul Local să nu modifice PUG-ul privind profilul rezervat pentru respectivul drum (cu interdicții de construire).

Ce spune șeful de proiect al PUG, arhitectul Adrian Borda:

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Găvrea a mai spus că, în cazul în care propunerea Tetarom I nu va fi acceptată, cel mai probabil clienții afectați din parcul industrial se vor adresa instanței.

 

 

Așa numitele “case de vacanță”, noțiunea prin care s-a deschis de fapt calea construirii de locuințe în pădurile orașului, au fost interzise prin regulamentul de urbanism aprobat la final de 2014. “Minunea” a ținut un an – acum consilierii locali se pregătesc să reintroducă în urbanismul orașului “casele de vacanță” (adică locuințele în pădure). Asta cu toate că șeful de proiect al noului PUG (abia aprobat de un an) spune despre o astfel de inițiativă că ar fi “un banditism”.

O dezbatere publică privind modificarea parțială a Regulamentului Local de Urbanism aprobat prin Hotărârea nr. 493/2014 va avea loc vineri, în Sala de Sticlă a primăriei, de la ora 12.00. Regulamentul de urbanism amendat prin aprobarea unor plângeri prealabile a fost lansat în consultare publică încă din noiembrie anul trecut și ca principale modificări permitea construirea în livezi și terenuri agricole care se pot introduce în intravilan după anumite reguli. De anul trecut, s-a mai făcut o propunere de modificare pentru care responsabili sunt consilierii locali: reintroducerea caselor de vacanță în pădurile de agrement ale orașului.

Dacă echipa PUG a spus “nu” caselor de vancanță din intravilan, livezilor construibile și mării intravilanului orașului, acum Regulamentul local de urbanism lansat în dezbatere vine cu completări care să anuleze toate propunerile de dezvoltare durabilă aduse prin noile reglementări de urbanism pentru Cluj.

Pe de o parte, modificările regulamentului vizează racordarea acestuia la toate plângerile prealabile aprobate de Consiliul Local peste an. De exemplu, introducerea prevederii prin care riveranii din zona centrală pot parca în interiorul curților imobilelor. Dar și alte clarificări ale unor Unități Teritoriale de Referință (UTR).

Pe lângă acestea, la inițiativa consilierilor locali, s-a introdus și un UTR nou, destinat livezilor, în care se permit construcții. Cu anumite condiționări, cum ar fi o suprafață minimă de 50.000 mp. La fel și în cazul terenurilor agricole care pot deveni construibile, tot condiționate de suprafață – minim 50000 mp, dar și de probarea interesului public.

După cum s-a precizat pe parcursul a mai multor ședințe ale Consiliul Local, cele două modificări s-au făcut la inițiativa consilierilor locali,  presați la rândul lor de cetățeni și de plângeri prealabile.

MAI MULTE DETALII PRIVIND ACUZELE LA CAPITOLUL LIVEZI CONSTRUIBILE AICI:

La tăiatul moțului noului PUG. Cum se ceartă, se acuză și se ofuschează consilierii locali în fața modificărilor de peste an

În afară de cele două modificări majore, înainte de dezbatrea de vineri, a mai apărut una. Și anume permiterea construirii de case de vacanță în pădurile de agrement ale Clujului. Adică în Făget. Cu anumite condiționări:

Suprafața minimă a parcelei – 5.000 mp.

Lățimea parcelei – minim 30 m.

Acces dintr-un drum (strada) public având ampriza de minim 12m.

Să fie înscrisă în Cartea Funciară destinația/categoria de folosinșă de pădure.

Să existe pădure plantată (arbori de minim 5 m înălțime, cu trunchi de minim 15cm diametru), cu indice de acoperire de minim 10% (minim 1 arbore la fiecare 100 mp) – cartografiată în ridicarea topografică

Se admit construcții de minim 7 metri înălțime de la cota 0 a terenului – construcții parter, demisol plus parter sau parter și mansardă.

Procentul de ocupare a terenului admis este de 4%, Coeficient de Utilizare a Terenului de 0,08%.

Se vor utiliza finisaje cu aspect natural (lemn, piatră) pentru cel puțin 50% din suprafața fatadelor, învelitoarea pate fi tip terasă dacă este înierbată sau țiglă ceramică (culoare naturală) pe șarpantă cu pantă de maxin 30%.

“A fost o propunerea venită de la consilierii locali, sub motivația că au fost presați de cetățeni care au invocat argumentul că în legile privind fondul forestier se permit construcții în zonele împădurile, pe un procent mic de teren, 5%. Așa că s-a venit cu o propunere de modificare a regulamentului prin introducerea unui UTR în care se permit case de vancanță în pădurile de agrement ale orașului. Condițiile sunt restrictive, oricum, nu se vor înghesui proprietarii să vină cu documentații, așa că nu există niciun pericol că se distruge pădurea Făget. Puteau de prima dată să fie incluse în PUG, așa restrictiv, de elaboratori”, au explicat specialiții de la Direcția de Urbanism a primăriei.

Șeful de proiect PUG despre casele de vacanță în oraș: “Un banditism”

În schimb, șeful de proiect al PUG-ului, arhitectul Adrian Borda spune că el a refuzat să redacteze în scris propunerea prin care să se permită construirea de case de vancanță în intravilanul Clujului, în pădure. “Am spus până aici. Asta nu scriu. După ce noi am redactat deja celelalte cereri ale consilirilor, cu livezile și terenurile agricole și am făcut celelalte modificări ale Regulamentului, probabil s-a găsit un scriitor pentru acest UTR cu case de vacanță în pădure. Cu livezile, consilierii locali au dorit să se permită construcții, iar noi au fost puși să scriem cum se poate face acest lucru. Și în aceste două cazuri cu livezile și terenuri agricole, există condiționări legate de suprafața minimă a terenului ca să se poată construi, dar și de demonstrarea interesului public. Or, cum să demonstrezi că e în interesul orașului? E imposibil, pentru că trebuie să aduci școală, grădiniță, parc etc. Și multe dintre acestea, promise pe documentațiile din vechiul PUG, s-au făcut doar pe hârtie. Cu casele de vancanțe în pădure, cred că toți suntem luați de proști. Adică cine își face casă de vacanță la 200 de metri de oraș? Să fim serioși! Este un banditism care s-a tot practicat și în vechiul PUG, cu casele de vancanță din Făget. Sunt o minciună. Casele de locuit se mută de la stradă, din Făget, în pădure. Adică să spună direct: “sunt niște proprietari de pădure care vor să facă bani din proprietățile lor. Să taie pădurile și să facă bani. Și noi vrem să îi lăsăm să facă asta”. Sau unii care au terenuri și sunt înțeleși cu cei care le vor permite să construiască. Propunerea care se va dezbate este o porcărie, o porcărie cu P mare, îmbrăcată în niște reglementări care doar aparent sunt restrictive”, a subliniat Borda.

Explicația pro case de vancanță a comisiei consilierilor: PUG-ul nu poate fi peste lege

Secretarul comisiei de urbanism a consilierilor, Ovidiu Florian, spune că atât despre casele de vancanță în pădure, cât și despre livezile construibile sau despre cele aflate în extravilan s-a discutat încă de anul trecut. “Legea fondului forestier permite construcții în zonele împădurite până la 5 %. Așa că noi am spus că nu putem ca prin PUG să interzicem o chesiune prevăzută de lege. Așa că am propus ca în cei 5% să intre și aleile și drumurile. Oricum, când reglementezi aceste accese, trebuie să faci și Plan Urbanistic Zonal. Și aici intervin o serie de filtre. În primul rând dezbatere publică, apoi avizul Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism din care fac parte reputați specialiști care pot să fie atenți și să se pronunțe, în așa fel încât să nu se distrugă pădurea. După asta, este filtrul Consiliului Local de a cărui aprobare este nevoie după cea a CTATU. Dacă ai 5000 de mp de pădure, știu eu, moștenită, poți să îți faci o casă de vancanță de 70 de metri pătrați. Fără să distrugi pădurea. Cu livezile, suntem în aceeași situația. Avem livezi în intravilan, o parte și restul în extravilan. Așa e și livada Palocsay, o parte în intravilan, o parte în extravilan. Trebuie să tratezi cu aceeași măsură lucrurile. Să nu discriminăm pe nimeni. Oricum aceste livezi nu mai există faptic, că mai au pe ele doi pomi fructiferi. Ca să le construiești sau să le introduci în intravilan trebuie să ai minim 5000 de mp și trebuie să faci un Plan Urbanistic Zonal, prin care, normal că trebuie să probezi și oportunitatea investiției în fața CTATU. Care la fel se poate pronunța pentru că avem în această comisie specialiști de marcă, Șerban Țigănaș, Eugen Pănescu și alții. Și, la fel, e și dezbaterea publică și apoi filtrul final, Consiliul Local. Nu pot să răspund de ce de la bun început nu s-au prevăzut aceste lucruri în PUG. Când au apărut însă cererile de la cetățeni, noi  ne-am sesizat, am discutat în comisia de urbanism a consilierilor și am venit cu aceste modificări. Cu intravilanul e la fel. Nu poți să îl limitezi să fie extins, pentru că sunt cazuri particulare, cum e la Palocsay, o stradă desparte în două același tip de zonă și una e intravilan, cealaltă extravilan, și are aceleași caracteristici, că niciuna nu mai e livadă”, a afirmat Ovidiu Florian.

 

 

 

by -
1 926
Proiectul Nervia, prezentat de Arhimar

Au concesionat chiar de la municipalitate un teren de 5 ha în zona Expo Transilvania pentru un proiect imobiliar, dar jumătate din suprafață era încadrată în Planul Urbanistic General ca zonă verde, fiind, așadar neconstruibilă. Investitorii de la Nervia mizau pe noul PUG (aprobat la final de 2014) să schimbe situația în favoarea imobiliarelor, dar proiectanții responsabili de noile reguli de construire în oraș au ales să mențină „verdele”. Acum, Nervia a ajuns în Consiliul Local cu o plângere prealabilă și cere modificarea PUG-ului. În favoarea investitorilor a intervenit în ședința CL în care s-a discutat plângerea viceprimarul UDMR, Anna Horvath. Vezi AICI informarea transmisă către CL, plângerea prealabilă și documentațiile de urbanism.

Nervia a depus o plângere prealabilă împotriva instituirii prin noul PUG a funcțiunii de spațiu verde pentru jumătate din terenul de 5 ha concesionat de societate printr-un contract încheiat cu municipalitatea în 2009. Firma cere transfomarea spațiului verde în teren construibil, „conform obiectivelor de investiții agreate prin contractul de concesiune”. Membrii CTATU și ulterior Consiliul Local care au aprobat Planul Urbanistic Zonal (întocmit pentru proiect, n.red.) au agreat că pentru realizarea investițiilor figurate în proiectul prezentat este necesară schimbarea destinației spațiului verde parte din terenul concesionat în teren construibil, urmând ca acest demers să se realizeze prin noul PUG, susțin reprezentanții Nervia.

Citește și

Nervia a intrat în anul noului PUG cu o mare bucată de teren “verde” la Expo Transilvania: “Vrem să construim”

Informarea privind plângerea prealabilă a fost prezentată în ședința de marți a CL. Comisia de urbanism a propus menținera hotărârii inițiale. În proiectul de hotărâre se prezentau și argumentele direcției de specialitate din cadrul primăriei: reglementările urbanistice stabilite prin Planul Urbanistic Zonal și prin noul PUG nu sunt în contradicție cu obiectul contractului de concesiune și nu împiedică realizarea construcțiilor propuse. „Propunem Consliului Local respingerea plângerii prealabile ca nefondată și menținerea încadrării funcționale stabilite prin PUG”, susțin reprezentanții Direcției de Urbanism.

Consilierii locali nu au apucat însă să „respingă ca nefondatăcererea celor de la Nervia, în ședință intervenind viceprimarul Anna Horvath, care a solicitat lămuriri pe subiect. În adresa avocaților se arată că în PUZ-ul din 2010 s-a menționat explicit scoaterea zonei verzi. Că se va propune în noul PUG scoaterea terenului din încadrarea V. Ce valoare juridică are această mențiune? Cu ce ne obligă?”, a vrut să sublineze Horvath. Corina Ciuban, șeful Direcției de Urbanism, a încercat să susțină punctul de vedere exprimat și în documentul transmis consilierilor. „Pe planșa de reglementări scrie că e o propunere de schimbare a încadrării în PUG. E o propunere făcută de investitor, care a fost analizată de proiectantul PUG, pentru că a inclus toate PUZ-urile, și proiectantul a considerat că zona respectivă rămâne zonă verde”, a încercat să explice Ciuban. „Decizia de azi trebuie legată de discuția de la urbanism privind modificarea încadrării. A fost un angajament al consiliului pe acest subiect? În condițiile în care elaboratorul de PUZ a propus modificarea, iar CL a adoptat proiectul, cu tot cu planșele aferente”, a continuat viceprimarul. „În Hotărârea CL nu apare condiționarea de schimbare a încadrării. Se știa clar că e zonă verde acolo”, a spus Ciuban.

Pe mine nu mă interesează ce a condiționat cineva. În PUZ nu apare propunerea de schimbarea. Planșa de care se vorbește e cu propunerea investitorului. Dacă nu e în corpul PUZ-ului…”, a intervenit și consilierul PSD Claudia Anastase. Fără să se reușească ajungerea la un acord,  proiectul a fost amânat, la propunerea viceprimarului. Așa că Nervia mai are încă șanse să își realizeze proiectul și să “scape” de Verdele care stă în calea planurilor imobiliare.

Nervia vrea proiect imobiliar, PUG-ul a păstrat zona Verde

Şeful de proiect pentru noul PUG, Adrian Borda, a susținut încă de la vremea lansării discuțiilor că decizia de menţinere a spaţiilor verzi prevăzute în vechiul regulament ţine de interesul public. „Investitorii ne-au cerut astfel de modificări, pentru a putea construi mai mult, însă noi am optat pentru menţinerea spaţiilor verzi. Trebuie avut în vedere şi interesul public. Ce era zonă verde rămâne zonă verde. Puteam chiar să mai «luăm» din terenul construibil, dar nu am făcut-o, aşa că nu ar trebui să fie nemulţumiţi. Nu mi se pare normal ca într-o zonă densă de locuinţe să adaugi alte locuinţe. În nici o zonă de genul acesta nu am extins posibilităţile de construire în detrimentul zonelor verzi”, a menţionat Borda.

Reprezentanții Nervia lucrează de câțiva ani la un proiect pe întregul teren disponibil și au propus un complex cu funcțiuni mixte. Nervia a primit în noiembrie 2010 avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din cadrul primăriei pentru PUZ care vizează un proiect multifuncţional în zonă. Investitorul avea la dispoziţie 6,5 ha pentru acest complex, din care 5 ha concesionate de la municipalitate, iar restul, proprietate privată. Reprezentanţii Arhimar, biroul care s-a ocupat de proiect, au avut nevoie de cinci prezenţe în faţa CTATU înainte de a obţine avizul pentru PUZ. Proiectul Nervia prevedea un hotel de 200 de camere, servicii pe 39.000 mp, rezidenţial, comerţ, galerii expoziţionale și, într-o variantă – un magazin de tip discount. Proiectul propus ar trebui acum redimensionat. 

by -
3 843

Cum se judecă plângerile prealabile formulate de proprietarii nemulțumiți de regimul de construire primit prin noul Plan Urbanistic General? După principii, spune primarul Emil Boc. Dar nu și într-o ședință dedicată a Consiliul Local, așa cum a anunțat, pentru a trata cu aceeași măsură solicitările venite de la clujeni. Deja s-a aprobat modificarea noul PUG, fiind promovate o serie de proiecte în acest sens, introduse suplimentar pe ordinea de zi.

Edilul a mai ținut să informeze, la ședința forului deliberativ local din 9 martie, că a mai apărut o situație care trebuie tranșată: cea a documentațiilor deja aprobate de Comisia de Urbanism înainte de intarea în vigoare a noului PUG, dar care nu au ajuns în Consiliul Local. La o ședință viitoare.

După ce în luna ianuarie consilierii locali au admis mai multe plângeri prealabile la noul PUG (CITEȘTE AICI CARE –Boc trădat de propriii consilieri: au votat pentru modificarea PUG-ului și i-au compromis toate promisiunile sau Atac nou la PUG. Primarul a scăpat din mână noile reguli de construire din oraș. Direcția de Urbanism lasă noile plângeri la mâna Consiliului Local), la ședința din 9 martie li s-a adus în față niște proiecte de hotărâre de modificare a noilor reguli de construire în oraș. Acestea au fost introduse sulimentar pe ordinea de zi de către primarul Emil Boc. Același care anunța că va convoca o ședință dedicată a plenului în care să se discute toate plângerile prealabile, în așa fel încât consilierii locali să poată vota în cunoștință de cauză. Primarul a anunțat un set de principii raportat la modul în care ar trebui să judece plângerile prealabile. Plus o nouă problemă care, la fel, trebuie tranșată de Consiliul Local la o ședință ulterioară. Abordare primăriei i-a nemulțumit pe consilierii PSD. „Nu cred că vineri ați aflat despre cazurile din urbanism ca să veniți astăzi (luni, 9 martie – n.red.) în fața noastră cu proiecte suplimentare la ordinea de zi și cu noi probleme. Vorbeam de o ședință dedicată acestor cazuri pe care v-ați angajat să le inventariați. Acum mai veniți cu o problemă. Era normal să faceți o ședință specială de Consiliul Local, cu privire la toate plângerile prealabile”, a subliniat lideul consilierilor PSD Claudia Anastase. De altfel, grupul PSD nu a votat proiectele de urbanism derivate din aprobarea unor plângeri prealabile, aflate pe ordinea de zi a ședinței din martie. Mai mult, consilierul PNL Doru Stoica a atras atenția că aprobând plângeri prealabile și derogări de la PUG pentru unii, se creează un precendent și toată lumea va începe să ceară modificarea acestuia în funcție de interesele sale. „Avem trei soluții degajate. Cea pentru zona străzii Bulandara, cea pentru rampa de deșeuri și cazul centurii (citește aici despre cazul Vereșiu -Cum a pălit și primarul și premierul: Boc – Iisus în urbanism aduce primele procese împotriva noului PUG). Hotărârile de modificare a noului PUG sunt o consecință a votului dumneavostră. Executivul se supune deciziilor domniilor vostre. Poate și noi trebuia să fim mai convingători. Restul plângerilor prealabile sunt în analiză și vom găsi soluții cu foarte mare atenție”, a apreciat Boc. “Acum e tardiv”, spune și președintele de ședință Csoma Botond. Ioan Pop concluzionează: „Adică în inconsecvența sa Consiliul Local are întotdeauna dreptate”.

Principiile enunțate de primar

„Noi dorim să ne păstrăm coerența deciziei și politicii promovate în momentul adoptării noul Plan Urbanistic General. Sunt pentru conservarea Parcului Est. Știm cu toții că există nemulțumiri ale cetățenilor, că s-au aprobat câteva plângeri prealabile care înseamnă revenirea la situația inițială. Adică tot acolo nu sunt permise locuințe ci doar săli de conferințe și expoziție. Ca să facă altceva au nevoie de derogare și tot de acordul Consiliului Local. Susțin creearea acestui viitor plămân verde al orașului și de aceea am propus să acordăm o jusă despăgubire proprietarilor și am pus în buget 6 milioane lei în acest sens”, a explicat primarul Emil Boc. Acesta a ținut să menționeze că toate cazurile de pe strada L.S. Bulandra au fost discutate timp de trei ore la o ședință anterioară a Comsiei Tehnice de Urbanism. „Unii au cerut revenirea la situaía inițială, înainte ca terenurile să fie zone verzi, alții au cerut să fie despăgubiți. Vom inventaria aceste terenuri, apoi o comisia a CL aprobă despăgubirile”, a enunțat Boc modul de lucru în ceea ce privește plângerile prealabile formulate de clujenii din zona pepinierei Becaș-Selgros.

Încă o noua problemă pe PUG. Cele 42 de situații

Cum politica în fața plângerilor prealabile este ca PUG-ul să fie păstrat în forma aprobată în 22 decembrie, dar nici măcar Consiliul Local n-a fost de acord cu aceasta, acum mai există o problemă. Adică o „temă apărută pe parcurs”, după a clasificat-o primarul. „Este vorba despre situaía avizelor care s-au dat înainte de aprobarea noului PUG, adică 22 decembrie 2014. Până acum am rezolvat situația tuturor PUZ-urilor aprobate anterior intrăzii în vigoare a noului PUG și am stabilit ca acestea să fie 18 situații. Acum avem 42 de sitații de acest gen. Vă propun ca în ședința următoare să avem o abordare unitară de prncipiu. Pentru a nu crea situații discriminatorii pentru cei care au trecut de comisia de urbanism înainte de aprobarea noului PUG. Din cele 42 de avize, 21 sunt în concordanță cu prevederile noului PUG, deci ele pot f iaprobate fără probleme. 21 sunt diferite de conținutul actualului PUG, iar din acestea două-trei sunt afectate de interdicțiile cu spațiile verzi. Acolo o să anaizăm punctual. Pentru celelelate 19 voi propune să acceptăm să meargă mai departe cu avizul. Ca toată lumea să beneficieze de un tratament egal iar oamenii să-și poată continua demersurile”, a anunțat primarul Emil Boc.

by -
0 316

Noul termen pentru intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General al municipiului, în anul-deadline, este toamna 2014. La cinci ani de la semnarea contractului cu proiectanții.

Principalii factori care au dus la tergiversarea de câțiva ani a implementării noului regulament de construire țin, explică reprezentanții echipei de proiect, de lipsa informațiilor actualizate și de termenele lungi de avizare în cazul unor instituții (Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Ministerul Transporturilor, Autoritatea Aeronautică Civilă Română). „Orașe mari în care am lucrat, Oradea, Sibiu, Timișoara, au baze de date la zi și au implementate sisteme informatice de gestiune și analiză a datelor. La Cluj a fost vorba de un ritm scăzut în ceea ce privește gestionarea informațiilor, a sintetizat arhitectul Eugen Pănescu, unul dintre membrii echipei care a lucrat la actualizarea PUG Cluj-Napoca, dar și la o serie de alte proiecte de urbanism, în alte orașe din țară.

Acesta este convins că până în august-septembrie, documentața pentru noul PUG va fi totuși pregătită să intre în vigoare. Ultimul aviz, înainte de cel din partea Consiliului Județean și de discutarea proiectului în Consiliul Local, este așteptat de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) (pentru un studiu privind clasele de calitate a terenurilor, necesar după o modificare de legislație). 2014, trecut și pe planșele de expunere a propunerilor de regulament, este anul obligatoriu pentru noul PUG: Clujul a intrat în ultimul an în care se poate construi după actualul Plan Urbanistic General (PUG), deja expirat şi prelungit.

Studiul pedologic a fost finalizat, a ajuns la proiectanți și în această perioadă se mai așteaptă avizul de la Ministerul Agriculturii”, a informat arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică. “E ultimul aviz de care mai e nevoie, sperăm să iasă cât de repede”, a spus Subțirică. După acest pas, documentația ajunge la Consiliul Județean și ar urma ca apoi să intre, în sfârșit, în dezbaterea CL.

Clujul se construiește după un PUG expirat și prelungit

Conform prevederilor legii nr.190/2013, care modifică legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, termenul de valabilitate a unui PUG se prelungeşte o singură dată, pe bază de hotărâre a CL, până la intrarea în vigoare a celui nou, dar nu mai mult cinci ani de la data depăşirii termenului de valabilitate. Conform reglementării anterioare, valabilitatea unui PUG nu putea fi prelungită cu mai mult de trei ani. Cel mai recent PUG a intrat în vigoare în 1999 şi a expirat în 2009 (perioada de viaţă a unui PUG este de 10 ani), deci 2014 este ultimul an în care valabilitatea lui mai poate fi extinsă. Universitatea Tehnică e câştigătoare a licitaţiei organizate de primărie în 2009, cu o ofertă de 2,4 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată. Subcontractanţi declaraţi sunt Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, societăţile DASAT Invest şi ISH România.