Tags Posts tagged with "psd cluj"

psd cluj

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra, a ținut să precizeze că PSD a contribuit la preluarea, de către Primăria Cluj Napoca, a celor două străzi care se aflau în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei de Căi Ferate.  Este vorba despre străzile Depului și Badea Cârțan din Cluj Napoca, care stau de ani de zile neasfaltate, tocmai pentru că administrația locală nu avea posibilitatea să efectueze lucrări de întreținere, având în vedere că acestea nu făceau parte din patrimoniul municipalității.  Nasra consideră că poate nu era rău ca edilul Boc să consemneze că reprezentanții PSD s-au străduit la rândul lor să remedieze această problemă administrativă, mai cu seamă că de la începutul anului, tot ceea ce face primarul este să se plângă prin emisiuni că nu e sprijinit de la nivel cental, deși atât el cât și colegii săi au depus interpelări și fac demersuri pentru rezolvarea mai multor probleme care țin de municipiul și județul Cluj Napoca.

„Este foarte bine că cele două străzi au intrat în administrația municipalității prin Hotărârea de Guvern, aprobată în ședința din 5 aprilie. Acum șase săptămâni i-am adresat o întrebare domnului Alexandru-Răzvan Cuc, Ministrul Transporturilor, care avea ca obiect intrarea străzilor Depoului şi Badea Cârţan în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca. Răspunsul ministrului a fost prompt iar cel al Guvernului practic, după cum se poate constata. Trecerea era extrem de importantă deoarece străzile acestea au nevoie de lucrări capitale. Știu că mai există situații similare și cu siguranță le voi semnala factorilor guvernamentali. Sunt conștient că e imporant să rezolvăm cât mai repede și eficient toate problemele clujenilor, iar domnul primar Emil Boc ar trebui să aibă încredere că PSD se implică”, a comentat Nasra.

Reprezentanții Primăriei Cluj Napoca au transmis că au început demersuri pentru preluarea acestor străzi încă din 2013. Oficial, le-a cerut Ministerului în 2015. Riveranii de pe respectivele artere, dar și cei de pe strada Triajului cer Primărie asfalt de câțiva ani încoace, însă administrația nu le-a putut onora cererile. Străzile Depoului și Badea Cârțan urmează să treacă în patrimoniul Primăriei Cluj în termen de 30 de zile de la publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial.

 

PSD-iștii din Consiliul Județean Cluj sunt destul de reținuți în a-i face o opoziție reală președintelui Alin Tișe (PNL), deși, în ultimele șase luni s-au abordat mai multe teme la nivelul administrației județene, care au iscat controverse. Liderul social-democraților clujeni, deputatul Horia Nasra, a semnalat metoda clientelară prin care primarilor le-a fost ditribuită  suma de 40.000.000 de lei (provenită din cota de 20% din impozitul pe venit și din sume defalcate din TVA). Numai că acuzațiile lui Nasra, n-au fost preluate și de către colegii săi, în plenul de ședință al Consiliului Județean. Dimpotrivă, Liberalii și PSD-iștii păreau să  fi ajuns dinainte la o înțelegere privind împărțirea banilor. În mare parte, amendamentele propuse de PSD-iști au fost agreate de PNL-UDMR, iar la finalul ședinței toți consilierii au plecat liniștiți acasă. Din defalcarea prezentată de Nasra, reiese, în mod evident că primarii liberali au fost favorizați la această alocare bugetară.

“Cum se împarte banul public în județul Cluj? Cu carnetul de partid! Două măgării într-un interval de șapte zile, marca PNL Cluj: sub mandatul primarului Emil Boc un chioșc costă 55.000 euro iar sub conducerea președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, banii sunt repartizați după culoarea carnetului de partid. După ce în vara anului trecut Tișe i-a intimidat pe primarii PSD trimițându-le o scrisoare în care-i îndemna să fie atenți la comunicarea politică, astăzi împarte banii publici după bunul plac, pe criteriul carnetului de partid” – a transmis Nasra.

Cum se apără Tișe

Președintele Consiliului Județean Alin Tișe susține că spre deosebire de social-democrați el chiar a stabilit o metodă echitabilă de distribuire a fondurilor, bazată de priorități, și nicidecum pe culoare politică: “Este metoda pe care am instituit-o din primul meu mandat. Ținem cont de arierate, de situația lucrărilor de investiții din fiecare localitate.  Și chiar nu am avu discuții cu social-democrații. Au fost mici amendamente la sumele pe care le-am propus, să mai multăm dintr-un loc în altul, dar în principiu toată lumea a fost de acord cu aceste alocări”, a explicat Tișe.

Conform Hotărârii propuse de Tișe, cei 40.000.000 de lei se împart astfel, arată Nasra:

• CÂMPIA TURZII (PNL) – 1.137.000
• DEJ (PSD) – 720.000
• GHERLA (PSD) – 720.000
• TURDA  (PSD)- 720.000
• HUEDIN (PNL) – 1.037.000
• AGHIREȘU (PNL)- 570.000
• AITON (PSD) -360.000
• ALUNIȘ (PNL) – 510.000
• APAHIDA  (PSD) – 360.000
• AȘCHILEU  (PSD) – 360.000
• BACIU – (PSD) 360.000
• BĂIȘOARA (PNL) – 510.000
• BELIȘ (PSD) – 360.000
• BOBÂLNA (PSD) ¬ 360.000
• BONȚIDA (PNL) – 570.000
• BORȘA (PNL) – 510.000
• BUZA (UDMR) – 740.000
• CĂIANU (PSD)– 350.000
• CĂLĂRAȘI (PNL) – 570.000
• CĂLĂȚELE (PNL) – 510.000
• CĂMĂRAȘU – 355.000
• CĂPUȘU MARE (PNL) – 570.000
• CĂȘEIU (PSD) – 360.000
• CĂTINA (PSD) – 360.000
• CEANU MARE (PSD) – 360.000
• CHINTENI (PSD) – 360.000
• CHIUEȘTI (PNL) – 510.000
• CIUCEA (PNL) – 510.000
• CIURILA (PNL) – 510.000
• CÎȚCĂU (PNL) – 510.000
• COJOCNA – 360.000
• CORNEȘTI – 360.000
• CUZDRIOARA – 360.000
• DĂBÂCA (PNL) – 510.000
• FELEACU (PSD) – 358.000
• FIZEȘU GHERLII – 510.000
• FLOREȘTI (PNL) – 208.000
• FRATA (PNL) – 510.000
• GEACA (PNL) – 520.000
• GILĂU (PSD)- 360.000
• GÎRBĂU (PNL) – 570.000
• IARA (PNL) – 510.000
• ICLOD (PSD) – 360.000
• IZVORU CRIȘULUI (UDMR) – 750.000
• JICHIȘU DE JOS – 360.000
• JUCU (PSD) – 360.000
• LUNA (PSD) – 360.000
• MĂGURI RĂCĂTĂU (PNL) – 510.000
• MĂNĂSTIRENI  (PSD) – 360000
• MĂRGĂU (PSD) – 360.000
• MĂRIȘEL (PSD)  – 360.000
• MICA (PSD) – 360.000
• MIHAI VITEAZU (UDMR) – 750.000
• MINTIU GHERLII – 360.000
• MOCIU (PNL) – 520.000
• MOLDOVENEȘTI (independent) – 750.000
• NEGRENI (PNL) – 510.000
• PALATCA (PNL) – 510.000
• PANTICEU (PSD) – 360.000
• PETREȘTII DE JOS (PNL) – 510.000
• PLOSCOȘ (PNL) – 510.000
• POIENI (PNL) – 510.000
• RECEA CRISTUR (PNL) – 510.000
• RÎȘCA (PNL) – 510.000
• SĂCUIEU (PSD)- 360.000
• SĂNDULEȘTI (PSD)- 360.000
• SĂVĂDISLA (UDMR) – 750.000
• SIC (independent 2016) – 740.000
• SÂNCRAIU (UDMR) – 760.000
• SÂNMĂRTIN (PSD) – 360.000
• SÎNPAUL (PNL) -510.000
• SUATU (UDMR) – 750.000
• TRITENII DE JOS (PSD) – 360.000
• TURENI (PNL) – 570.000
• ȚAGA (PNL) – 510.000
• UNGURAȘ (UDMR) – 750.000
• VAD (PNL) – 510.000
• VALEA IERII (PNL) – 510.000
• VIIȘOARA (PSD) – 360.000
• VULTURENI (PNL) – 515.000

Primăria clujeană a oferit centrul Clujului pe bani de nimic unei firme private – Tactic Events din Ploiești – pentru a face Târgul de Mărțișor, eveniment organziat de câțiva ani încoace de Asociația Meșteșugarilor Clujeni.

Aceasta a fost pusă în fața faptului împlinit iar meșterii, dintre care mulți își întrețin familiile din comerțul cu produse lucrate manual, au fost obligați să plătească chirii exorbitante acestei firme.

Până acum, Asociația Meșterilor a fost singura care a criticat practica primăriei, nu foarte vocal, după cum au explicat oameni din structură, ca să nu fie pedepsită de funcționarii din instituție și să nu mai obțină autorizații sau amplasamente pentru târguri în Cluj-Napoca.

AICI, detalii: Meșteșug de Cluj. “Băieții în costume ai primarul Boc” au pus la respect comunitatea locală a micilor meșteri. Piața publică nu e de nasul comunității clujene ci e pentru afacerile private

și AICI: VIDEO Artizanii cu mărțișoare, grevă japoneză după ce au fost scoși din piața Unirii

Consilierii PSD au acuzat și ei primăria că a privatizat centrul Clujului și, în loc să susțină comunitatea locală, permite unor firme private să facă afaceri în buricul târgului.  “Piața Unirii nu este a primarului Emil Boc. Nu putem evacua meșteșugarii clujeni de la propriile lor evenimente, închiriind spațiul public unei societăți din alt oraș. În felul acesta nu susținem meșteșugarii locali, ci chiriile enorme descurajante pentru orice meșter popular onest”, a subliniat liderul consilierilor PSD, Dan Morar. Mai mult, Corina Croitoru a atras atenția că meșterii populari au calificat inadecvate pentru un târg de primăvară respectivele căsuțe de lemn pe care firma privată le-a instalat în centrul orașului.

Croitoru a mai spus că modul în care primăria acționează este inadmisibil, în condițiile în care declarativ arată că susține tinerii și artiștii, însă în practică îi dă la o parte.

Firma Tactic Events&Management a venit cu un proiect la primărie ca să facă Târgul de Mărțișor (cu căsuțe de lemn și scenă de la firma de casă a primăriei cu sonorizarea MM Show), iar primăria l-a acceptat fără probleme și a permis ca între 24 februarie și 12 martie acestă firmă să facă bani din chirii în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Ba mai mult, nici nu a cerut o contra ofertă de la Asociația Meșteșugarilor ci doar a anunțat-o că, dacă vrea să comercializeze mărțișoare, trebuie să plătească chirie către respectiva firmă.

Potrivit primăriei, firma privată plătește taxă de ocupare a domeniului public, pe zi, pe metru pătrat ocupat de aceste căsuțe de lemn. Undeva între 100 și 200 de lei pe zi, în condițiile în care doar pentru o săptămână percepe o chirie de 900 lei per căsuță. Prețul inițial pe care firma l-a propus comercianților care vor să închirieze o căsuță a fost de 2600 de lei pe perioada întregului târg.

Ca să mascheze faptul că primăria girează afaceri private în centrul orașului (fără licitație, pe sub mână), primarul Emil Boc a invocat pretențiile clujenilor, din ce în ce mai înalte și faptul că primăria și-a fi dorit standarde foarte înalte de calitate.

Această dorință, însă, n-a fost comunicată nimănui și, chiar și așa, o firmă privată din Ploiești (care întâmplător ar deține monopolul pe țară la organizarea de târguri populare) a ghicit-o și a venit la primărie cu un proiect care s-a mulat fix pe respectiva exigență a primăriei Cluj.

Explicații au fost oferite în cadrul emisiunii “Clujul în direct” difuzată la postul de Radio Napoca FM. În plus, primarul nu s-a oprit aici și a spus chiar că standurile pe care Asociația Meșterilor le folosea pentru Târgul de Mărțișor puneau în pericol siguranța oamenilor, la vânt și la viscol, fiind luate scânduri din respectivele instalații.

sursa foto: colaj Facebook
sursa foto: colaj Facebook

“Primăria nu a făcut altceva decât să aplice standardele de calitate pentru centrul Clujului. Oricând Asociaţia Meşteşugarilor doreşte să facă lucruri de calitate în oraş sunt mai mult decât bineveniţi. Habar nu am cine e firma respectivă, a venit cu un principiu coerent, cu un model de căsuţe foarte civilizat. Am fost să cumpăr şi eu mărţişoare, căsuţele arată bine, după părerea mea. Nu mai există în zona centrală standuri care să nu facă faţă standardelor unui oraş cum e Clujul. Dacă Asociaţia Meşteşugarilor pune pe hârtie un concept, toată lumea e binevenită. Îi rog pe toţi: primează calitatea în centrul Clujului. Am ridicat pretenţiile de calitate şi standardele. Din moment ce piaţa e plină, eu cred că preţurile sunt acceptabile pentru toată lumea. Voi monitoriza sa văd cum va arăta pâna la sfârşit piaţa, este standardul de la care pornim, în sus, nu în jos. În anii trecuţi, am avut plângeri de la poliţie că anumite standuri puneau în pericol siguranţa oamenilor. La vânt, de exemplu, unele scânduri erau luate pe sus, sau la viscol. Şi din perspectiva siguranţei publice nu mai pot fi amplasate standuri care nu corespund standardelor de siguranţă sau estice. Oricine se asociază şi vine cu oferte de calitate este binevenit. A fost o singură ofertă depusă la Primărie. Noi nu am făcut nicio solicitare. Am ales pe locaţia respectivă cea mai bună ofertă, cea mai de calitate ofertă depusă (pentru acestă ofertă, Primăria clujeană n-a făcut nicio strigare, niciun anunț – n.red.). Pentru centrul Clujului acesta este singurul şi unicul element pe care îl avem în vedere: calitatea. E punctul zero al oraşului. Ne ducem într-o altă etapă a evoluţiei oraşului, acest oraş merge foarte repede, e foarte dinamic, ce a fost valabil anul trecut nu mai este valabil anul acesta. Pretenţiile oamenilor trec la un alt nivel. Oraşul acesta are şi o calitate a vieţii comparabilă cu alte oraşe din Europa. Clujul e ca un cal nărăvaş, trebuie să-l ţii de căpăstru, să-l struneşti, pretenţiile oamenilor sunt în creştere”, a sintetizat primarul Emil Boc la Napoca FM o politică a primăriei clujene legată de manifestările organizate în centrul orașului.

Una pe care n-a discutat-o cu specialiștii, n-a pus-o în consultare publică ci a inventat-o pentru a masca modul în care s-a acționat în cazul Târgului de Mărțișor.

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra, a fost câteve luni consilier local, apoi, spre norocul său, alegerile parlamentare i-au adus un mandat de deputat. Cu toate acestea, Nasra, contină să fie preocupat de politica administrativă locală, pândindu-i primarului Emil Boc absolut toate mișcările și declarațiile publice. Sursele Actualdecluj.ro relatează că planul tânărului Nasra nu e doar acela de a câștiga un nou mandat în fruntea PSD Cluj, ci mai ales de a deveni principalul opozant al edilului liberal Emil Boc, în ipoteza în care acesta va mai rămâne candidatul PNL la Primăria Cluj Napoca și peste patru ani. Aceleași surse arată că Nasra e încurajat în demersul său de însuși liderul social-democraților, Liviu Dragnea. De altfel, dacă e să avem în vedere că Horia Nasra a fost numit în celebra comisie parlamentară de verificare a activității SRI, într-un moment extrem de delicat pentru această instituție, este cât se poate de evident că Dragnea îl tratează cu multă încredere. Ba mai mult, niciun alt lider social-democrat nu-și permite în acest moment să-l combată sau să-l concureze pe Nasra, motiv pentru care, mai mult ca sigur el va avea cale liberă spre un nou mandat de președinte al PSD Cluj. Alegerile la nivelul organizației județene ar urma să aibă lor la începutul acestei veri și sigur că până atunci lucrurile ar putea să ia o altă tunrură, însă,  în momentul de față Nasra rămâne principalul lider al social-democraților clujeni.

Îl acuză pe Boc de ipocrizie: “primarul nu face decât să-și mascheze nerealizările” 

Primarul Emil Boc s-a dus la un post de radio cerându-le parlamentarilor clujeni, mai ales celor din PSD, să facă lobby intens pe lângă Guvern, pentru proiectul centurii de sud a Clujului.  În replică, Horia Nasra susține că Boc nu face decât să se folosească de o retorică politică falimentar repetitivă, prin care vrea să-și ascundă nerealizările din ultimii ani și lipsa de viziune pentru dezvoltarea orașului pe termen lung.

„Emil Boc este primarul Clujului de aproape zece ani și în tot acest timp nu a reușit să rezolve problema traficului din Cluj-Napoca iar astăzi caută vinovați pentru neputința sa. Chiar dacă în ultimele săptămâni dl. Emil Boc și-a rezumat activitatea administrativă doar la centura de sud a Clujului, un proiect discutat încă din anii `90 dar care nu a fost o prioritate pentru Emil Boc cât timp a fost prim-ministru și nici în mandatele sale de primar, PSD va susține un plan coerent de descongestionare a traficului din zona metropolitană, inclusiv Centura de Sud a Clujului! Orice soluție privind descongestionarea traficului din Cluj-Napoca este bine venită însă este important să definim tendințele strategice de dezvoltare ale Clujului în zona metropolitană.  Există un dialog instituțional și un proiect de viitor pentru cel puțin două generații, între Cluj-Napoca și localitățiile Feleacu, Apahida, Baciu și Florești, apoi, Jucu și Gilău, în privința gestionării traficului, pentru că toate aceste localități sunt legate ombilical de Cluj-Napoca? S-a efectuat o analiză cadastrală reală a numarului de exproprieri, a costurilor? Cum putem corela acest proiect cu Someșul navigabil promis în campania din 2012 și monorailul pe albia râului Someș propus în 2014?” a comentat Horia Nasra.

Liderul PSD Cluj i-a reamintit lui Boc că în repetate rânduri chiar el a menționat că finanțarea celebrei centuri de sud trebuie să vină din trei surse: locale, naționale și europene. „În loc să identifice soluții aplicabile privind descongestionarea traficului într-un timp relativ scurt, Emil Boc le ceară parlamentarilor clujeni să-i facă temele. Sigur, acest lucru nu este o problemă, cel puțin nu pentru noi, parlamentarii  PSD. Oricum, PSD i-a făcut temele lui Emil Boc în repetate rânduri: Dacă luăm ca referință luna octombrie a anului 2013 (la inaugurarea pistei de 2.100 metri a Aeroportului Inernațional Avram Iancu Cluj), când primarul Emil Boc îi cerea vicepremierului Liviu Dragnea, un ajutor pentru realizarea bazei sportive din Gheorgheni. În 2016, la inaugurarea acelei baze sportive, Emil Boc a uitat să amintească de rugămintea adresată președintelui PSD, Liviu Dragnea care s-a finalizat printr-o finanțate de aproximativ 20 de milioane de lei. Probabil că dl. Emil Boc a uitat și episodul inaugurării pistei propriu-zise a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj, o investiție susținută de PSD, cea mai mare investiţie din judeţul Cluj de după Revoluţie. Cu siguranță că Emil Boc a uitat și faptul că Guvernul PSD a început construcția drumului expres Turda-Sebeș, o investiție de peste 550 milioane euro și că a alocat milioane de euro pentru lucrări de infrastructură în comunele din județul Cluj”, a spus Nasra.

El a adăugat că PSD se va ocupa în continuare de temele nefăcute ale primarului Emil Boc și că va sprijini toate proiectele serioase ale Clujului.

Foto jos: Horia Nasra

nasra

Rareș Trișcă (foto sus) are 34 de ani și provine din organizația de tineret a PSD Cluj. Medic chirurg de profesie, el a fost desemnat secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, la propunerea liderului organizației PSD Cluj, Horia Nasra. “Continuăm strategia de împrospătare a echipei PSD. Îmi doresc să promovăm în funcții cheie mai mulți tineri, buni profesioniști, oameni care au voință și dorința de a se implica în problemele comunității. Rareș Trișcă este un exemplu de necontestat în sensul acesta, pentru că el nu numai că are o foarte bună pregătire, dar s-a și implicat în activitățile noastre. A condus departamentul de sănătate al PSD și a coordonat o amplă campanie medicală, prin intermediul căreie, împreună cu alți medici tineri au oferit cetățenilor, gratuit, un consult clinic general”, a informat Nasra.  Acesta nu a ascuns că numirea lui Trișcă în funcția de secretar de stat s-a făcut cu sprijinul președintelui PSD, Liviu Dragnea.

Rareș Trișcă este absolvent și doctorand al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca. Deține mai multe certificate care-i atestă competența în Chirurgie Oncologică. Până în 2015 a lucrat în cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj Napoca, iar în prezent este medic chirurg la Spitalul Județean de Urgențe din Bistriția. A fost timp de patru ani vicepreședinte al organizației de tineret a PSD Cluj și, de asemena, și președinte al Ligii Studenților Social Democrați. Este membru în PSD Cluj din anul 2004.

by -
2 560

PSD Cluj mizează pe un scor foarte bun la alegerile Parlamentare din 11 decembrie, iar motivul ține în primul rând de integritatea candidaților desemnați pentru această competiție electorală:

“Când am votat lista de candidați în interiorul organizației noastre, am ținut foarte mult să se respecte în totalitate Codul de Conduită și de Etică al Partidului Social Democrat. Candidații noștri pot demonstra oricând, pe lângă integritate și o pregătire profesională foarte bună. De la aceste criterii am plecat și sunt mulțumit că lista noastră a fost confirmată și de platforme/structuri independente”, a comentat liderul PSD Cluj Horia Nasra.  Scorul electoral din 11 decembrie ar putea aduce PSD-ului 3 mandate de deputați și 2 de senatori.

Camera Deputaților

Horia Nasra deschide lista candidaților social-democrați pentru Camera Deputaților. El a fost numit în fruntea PSD Cluj după alegerile locale din iunie și a obținut și un mandat de consilier local. Are doar 31 de ani și este absolvent de Istoria-Antropologie. Extrem de dedicat partidului, s-a ocupat timp de mai mulți ani de relația cu presa, fiind totodată unul dintre consilierii/consultanții liderilor de partid, pe probleme de comunicare.

Cornel Itu, deputat și inginer de profesie, se află pe locul al doilea la Camera Deputaților. E parte din vechea gardă a PSD și se bucură de respectul colegilor săi mai ales pentru rezultatele electorale excelente pe care a reușit de fiecare dată să le aducă partidului, în zona Dej-Gherla. Dintre parlamentarii vechi, doar Itu a mai fost păstrat pe lista de candidați a PSD Cluj.

Cristina Burciu, economist de profesie, este parte din echipa PSD Turda. În prezent conduce Compania de Apă Arieș, candidând de pe locul al treilea la Camera Deputaților.  Burciu s-a implicat intens în campania alegerilor locale, PSD Turda reușind să obțină mandatul de primar prin intermediul lui Cristian Matei.

Senat

Vasile Ilea, om de afaceri clujean, deschide lista PSD pentru Senat. Nu are foarte mare vechime în partid, însă, s-a implicat intens în alegerile locale din iunie. A obținut un mandat de consilier județean, iar astăzi are toate șansele să devină senator.

Simina Sipos, economist de profesie, este președintele Organizației de Femei din cadrul PSD Câmpia Turzii. Lucrează în cadrul Companiei de Apă Arieș și se numără printre reprezentanții cu state vechi în PSD.

Articol produs de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj, Cod mandatar financiar: 11160007

 

 

Deputatul Cornel Itu este elementul cheie în “artileria” cu care PSD Cluj va ataca alegerile parlamentare din 11 decembrie. Lider al organizației social-democrate din Dej, Itu a fost considerat mereu un adversar redutabil de către liberali, având în vedere că el reușește de ani de zile să se mențină în preferințele alegătorilor din zona Dej – Gherla și nu numai. Deși de-a lungul timpului a mai fost curtat de alte partide, Itu a rămas fidel social-democrației, convins fiind că PSD este singura formațiune care are forța să creionează politici publice dedicate tuturor oamenilor, singurul partid care răspunde în totalitate nevoilor de dezvoltare socială și economică a țării. Se declară un politician cu profunde valori creștine, pasionat de istoria țării și de de spațiul românesc. Aflat deja la al doilea său mandat de deputat, Itu a avut ca prioritate legile care au vizat Educația, Sănătatea, Sportul și Economia. A militat intens pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru susținerea firmelor românești precum și pentru sprijinirea producătorilor locali. Datorită lui, administrația clujeană este  astăzi în măsură să demareze proiectul primului parc științific și tehnologic din Transilvania, cunoscut sub numele de Tetapolis. Din postura de deputat, Cornel Itu a purtat negocierile la nivel de Guvern pentru preluarea din custodia CFR, a unui teren de peste 80 de hectare. Pe acest amplasament – situtat în imediata vecinătate a parcului industrial Tetarom – a fost gândit proiectul Tetapolis. Fără intervențiile și negocierile pe care el le-a purtat, acest teren nu ar fi ajuns în patrimoniul Consiliului Județean Cluj.

De ce este important pentru Cornel Itu să câștige un nou mandat de deputat?

Pentru că îmi doresc foarte mult să continui acest drum, să fac mai mult pentru Cluj, pentru locuitorii județului nostru. Iubesc această zonă, aici m-am născut, am crescut, știu care sunt problemele cu care se confruntă oamenii, i-am sprijinit cât am putut și vreau să fac acest lucru în continuare. PSD are nenumărate proiecte legislative, fie că vorbim despre educație, tineret, sport sau mediul economic. Am început un drum și sunt cât se poate convins că PSD rămâne cea mai bună soluție pentru România.

Clujul nu prea a fost până în prezent un fief al social-democraților, cum îi convingeți pe oameni să vă voteze?

Printr-o cumunicare mai eficientă. PSD chiar a inițiat programe pentru dezvoltarea mai multor categorii sociale, deci, avem ce să le transmitem oamenilor. Pentru tineri, de pildă, a fost gândită o strategie care va fi derulată prin Programul Național de Locuințe. Se dorește, practic, subvenționarea chiriei pentru tineri. Vrem ca anual să le putem asigura 1500 de locuințe de serviciu, fie că vorbim despre medici, profesori debutanți, persoane cu dizabilități sau tineri care vin din medii defavorziate.  Tot pentru tinerii de până în 26 de ani, care studiază sau care sunt angajați, vom acorda sprijin pentru accesare de credite în regim avantajos: pentru cursuri, chirii sau pentru un avans la casă. Dacă valoarea creditului va fi de 40.000 lei,  80% va garanta statul, iar dobânda ar fi subvenţionată tot de stat în procent de 100%.  Vom sprijini tinerii și educația, în același timp, dacă vom majora bursele pentru studenți. Vom lansa, de asemenea, programe menite să asigure un acces mai facil la locuri de muncă.

În ce direcție ar trebui să se concentreze politicienii și liderii administrației locale, pentru dezvoltarea Clujului?

Mai sunt încă foarte multe lucruri de făcut, în special pe partea de infarstructură, că vorbim despre drumuri, despre rețele de apă și canal sau chiar despre Aeroport. Parcurile industriale și cele tehnologice trebuie, de asemenea, să rămână o prioritate pentru noi toți. Industria IT și cercetarea sunt domeniile viitorului care vor aduce beneficii materiale enorme județului nostru. Productorii locali, agroturismul – sunt sectorare care contribuie la economia țării, ca atare nu ne putem permite să le neglijăm nici pe acestea. Turismul, în ansamblu, ar putea fi o surse importantă de venit pentru județul Cluj, dar acest lucru presupune ca administrația județeană să înțelegă să investească în infrastructura rutieră. Sigur, Guvernul și noi parlamentarii vom susține demersul administrațiilor locale și județene, însă strategia modernizării trebuie să fie pusă pe primul loc pentru ca lucrurile să înceapă să se miște în direcția bună. Clujul are potențial turistic, am spus-o în nenumărate rânduri, că vorbim despre turism balnear (Salina Turda, Băile Cojocna, Toroc Dej sau Figa), ori de turism montan – speologic (Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Vălul Miresei, Munții Apuseni). Avem apoi mănăstririle și bisericile de lemn, bisericile reformate, muzeele și alte obiective culturale. Consider că ar trebui creat un departament la nivelul administrației județene care să inițieze srict programe de turism.

Cum ar trebui să arate viitorul Guvern, în opinia dumneavoastră?

Cred cu putere într-un Guvern PSD, condus de un premier care să-și asume politicile și programul nostru. Nu exclud o alianță cu ALDE sau cu alte formțiuni care vor dori și vor fi în măsură să sprijine programul nostru de guvernare, însă știu că lumea va vota PSD. Am încredere că oamenii au înțeles foarte bine că PSD este un partid care își asumă deciziile, care știe să creeze politici pentru toate categoriile sociale, pentru toți oamenii, nu doar în favoarea unora. Românii sunt realiști, prin urmare își doresc să fie reprezentanți de cei care sunt conectați la problemele lor de zi cu zi.

Care ar fi principalul argument că PSD este cea mai bună opțiune?

Am demonstrat că suntem aproape de oameni, de nevoile lor și vom face lucrul acesta în continuare. În guvernele PSD s-au impus o serie de măsuri care au sprijnit atât categoriile sociale defavorizate, cât și mediul economic. Au cresut pensiile și salariul minim pe economie și vor mai crește, treptat. S-au acordat o serie de facilități fiscale importante pentru mediul de afaceri iar acestea nu se vor opri aici. Din 2017 scade din nou TVA-ul, companiile vor fi scutite de taxele pe profitul reinvestit, se vor elimina taxele nefiscale, și nu numai. Ne dorim ca și mai mulți români din clasa de mijloc să se apropie de politicile noastre și să le susțină, iar eu am convingerea că acest lucru se va întâmpla.

15202643_1139080176147124_1948705150003705025_n

Articol produs de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj, Cod mandatar financiar: 11160007

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra, unul dintre cei mai tineri candidați la Camera Deputaților (31 de ani), este de părere că partidul său are avantajul de a-și fi desemnat numai candidați a căror integritate nu poate fi pusă la îndoială.  Nasra consideră că social-democrația se bucură de o tot mai largă popularitate în rândul alegătorilor, inclusiv în județul Cluj. În opinia sa, noul Guvern al României trebuie să fie condus de un premier membru al partidului care va câștiga alegerile, un om care nu se va ascunde în spatele etichetei de tehnocrat și care își va putea asuma un program de guvernare bine definit politic.

1. De ce este important pentru liderul PSD Cluj, Horia Nasra, să devină deputat?

De câțiva ani urmăresc cu atenție activitatea parlamentară și legile promovate sau amendate de parlamentari. Există însă câteva puncte gri și legi care pot provoca o dezbatere utilă în societate însă care au fost ocolite în ultimii patru ani și cred că noua legislatură, cu mulți parlamentari la primul mandat, va avea o abordare mai directă, mai deschisă. Reorganizarea administrativă, remodelarea arhitecturii instituționale prin revizuirea Constituției României sunt două proiecte fundamentale care au fost abandonate la nivel de acțiune politică, fiind abordate doar la nivel de retorică. Am sesizat și în această campanie electorală că unii competitori au lansat teme politice periferice. România are nevoie de un proiect de țară, de la A la Z, care să producă efecte sociale și economice pe cel puțin două generații iar pentru asta, din 11 decembrie, trebuie să avem ca priorități reorganizarea administrativă și revizuirea Constituției.

2. Cum explicați faptul ca PSD continuă să se menține în topul preferințelor alegătorilor din Moldova și din sudul țării, fără a reuși să se impună și în județele din Ardeal?

Nu știu dacă este cea mai pertinentă observație electorală. În Transilvania am câștigat alegerile locale în Timiș, Hunedoara, Sălaj, Bistrița și Maramureș. Stânga este pe un trend pozitiv în Transilvania, un exemplu elocvent fiind și municipiile Turda și Gherla din Cluj, unde PSD a obținut încrederea cetățenilor în detrimentul candidaților liberali. Față de ciclurile electorale precedente, există o apetență mai pronunțată față de social-democrație în Ardeal și cred că programul de guvernare al PSD a demonstrat și în această campanie, preocupările noastre pentru îmbunătățirea calității vieții ardelenilor.

3. Ce trebuie sa facă politicianul Horia Nasra, concret, pentru ca percepția clujenilor legat de PSD să devină mai favorabilă, dacă este să avem în vedere că în municipiul Cluj Napoca n-ați avut un rezultat atât de bun la alegerile locale?

O comunicare eficientă a inițiativelor PSD și un discurs echilibrat dar bine structurat de stânga. Sunt foarte mulți clujeni de stânga, însă poate de multe ori am fost prea laburiști în abordare. Există numeroase pungi de sărăcie în Cluj, o problemă reală a marginalilor, abandonați cel puțin în municipiu de Emil Boc, apoi există o reală problemă locativă care a fost ocolită de factorii de decizie locali. Nu trebuie să uităm nici problema gunoaielor nerezolvată de Alin Tișe și liderii PNL.

4. Care sunt atu-urile social-democraților clujeni în disputa cu liberalii?

În primul rând am respectat în integralitate Codul de Conduită și de Etică al Partidului Social Democrat când am votat lista de candidați ai PSD Cluj, toți demonstrând și o pregătire profesională normală. De la acest criteriu am plecat și sunt mulțumit că lista noastră a fost confirmată și de platforme independente, analiza Mișcării civice Inițiativa România confirmând alegerea corectă a echipei de candidați ai PSD Cluj. Suntem o generație nouă care respectă criteriile de integritate și susține statul de drept. Vă rog să priviți lista PNL Cluj, emană o senzație brejnevistă în frunte cu senatorul Marius Nicoară, care după ce a făcut un accident, a fost depistat cu o alcoolemie de circa 1,65 gr.% și este trimis în judecată, PNL Cluj îl trimite în Parlament. Apoi candidatul impus de la centru în baza unicului criteriu de cumetrie politică… Nici nu știu astăzi cine mai reprezintă dreapta, PNL sau USR?!

5. Cum credeți ca ar trebui sa arate viitorul Guvern al României?

Primul ministru trebuie să fie membru al partidului care câștigă alegerile. Nu ne mai putem ascunde de răspundere în spatele etichetei de tehnocrat. Democrația funcționează prin alegeri, iar în alegeri se prezintă partide cu programe politice bine definite. Chiar dacă există o supărare a oamenilor pe clasa politică, justificată în mare măsură, democrația nu funcționează fără reprezentare politică. Miniștrii noului guvern trebuie să aibă o expertiză profesională substanțială în portofoliul asumat.

6. Cum vedeți scena politică românească, în urmatorii patru ani?

Sper să păstrăm dezbaterea politică în parametrii decenței și ai democrației. După cum vedeți în ultimii doi ani, un val de populism a lovit Occidentul și o abordare asemnănătoare ar fi foarte periculoasă pentru România. Sunt optimist în ceea ce privește componența viitorului Parlament și cred că în acest interval vom reuși să începem reorganizarea administrativă și revizuirea Constituției

Echipa candidaților PSD

15300623_385330778479773_2127091799_n

Articol produs de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj, Cod mandatar financiar: 11160007

 

Lideri ai romilor care trăiesc la Pata Rât – groapa de gunoi a orașului –  au venit luni la primărie și au participat la întreaga ședință de Consiliului Local pe parcursul căreia au afișat foi A4 cu diferite mesaje adresate consilierilor locali: anti segregare, pro condiții mai bune de locuire și obținerii de locuințe sociale. Cele câteva comunități distincte de la marginea orașului au cerut chestiuni diferite: unii să se întoarcă în oraș prin obținerea de locuințe sociale, alții să intre în legalitate și să li se recunoască urbanistic casele construite deja. Primăria i-a tratat cu clișee: discuții, deschidere, preocupare permanentă, s-a luptat mult pentru ameliorarea lucrurilor, facem tot ce putem. Primarul a recunoscut, însă, că orașul are o problemă la capitolul incluziune.

Liderii din cele trei comunități de romi care trăiesc în ghetoul de lângă groapa de gunoi a orașului, Pata Rât,(în proces de închidere) dar și lângă platforma temporară de stocare a gunoiului (deschisă anul trecut în subordinea Regiei Domeniului Public a primăriei) au venit să ceară primăriei să se implice pentru a le rezolva problemele, susținuți de profesorul universitar de la UBB Eniko Vincze sau de Simona Ciotlăuș de la Fundația Desire, inițiatorii campaniilor Căși sociale acum! și Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!

Vorbim de trei comunități distincte, după cum chiar aceștia au explicat. Una pe strada Cantonului creată temporar de primărie în 2000, prin contracte pe 5 ani pentru containere de termopan care au rămas și în ziua de azi locuite, una mai aproape de goapa de gunoi și botezată Dallas ridicată pe un teren privat cumpărat de un olandez și una pe strada Platanilor (aproape de rampa noua temporară de gunoi), creată de primărie în 2010 când a construit aici locuințe modulare pentru a muta romii pe pe strada Coastei (care aveau contracte de închiriere cu primărie) pe un teren care s-a oferit bisericii și pe care s-a construit Campusul studențesc Nicolae Ivan.

Romii au participat la întrega ședință a Consiliului Local din 28 noiembrie și au afișat diferite mesaje pentru aleșii locali, pro îmbunătățirea condițiilor de locuire, anti segregare. La final au luat și cuvântul.

“În 2002 ne-am mutat pe Cantonului pentru o perioadă scurtă. Am 42 de ani. Acum se împlinesc 16 ani de când stau acolo. Copii au crescut, am fete în clasa a X-a, care învață coafor, manichiură. N-avem alte posibilități pentru ele, le-am făcut barăci lângă noi să stea. În 19 noiembrie a avut loc un incendiu pe stradă. N-a fost unul pus, ci de la un scurtcircuit. O baracă a ars și focul s-a extins la alte 5-6. Așa ceva n-am văzut în viața mea. 7 familii au rămas făcă adăpost. Ana Adam a cărei casă a ars și-a depus dosarul pentru a primi o locuință socială și e pe locul 200. Ce șanse avem noi? Să mai stăm încă 20 de ani în aceleași condiții? Eu cred că omul este impotant iar noi cei de aici suntem tot oameni”, a subliniat Ioan Doghi, care a repezentat comunitatea de romi de pe strada Cantonului. El a mai militat pentru ca Ana Adam, cea care și-a pierdut locuința în urma incendiului să fie tratată cu mai multă preocupare de administrația locală. Chiar, femeia a intervenit și a spus că nu e pretențioasă, nu vrea apartament sau garsonieră ci un acoperiș deasupra capului.

15322593_1250783744979422_572905506_o

15322611_1250783991646064_2022333344_o

“Pe lista de priorități pentru locuințele sociale (listă aprobată de Consiliul Local la ședința din 28 noiembrie – n.red.) am observat că au fost 384 de cereri din care au primit punctaje 254 de persoane. Locatarii de pe Cantonului au depus 83 de cereri din care 60% au primit punctaje și sunt pe lista de priorități până la poziția 254. Sperăm să și primească locuințe în 2017”, a adăugat și Eniko Vincze.

Mihai Ciorbă de 54 ani ca vorbit în numele coloniei Pata Rât, cunoscută ca Dallas-ul și a semnalat faptul că cei 30 de angajați la noua rampă de gunoi a orașului luați din rândul coloniei nu primesc beneficiile salariale legale, nici nu lucrează în condiții de securitate. “Trebuie să vă gândiți și la marginile orașului unde sunt mii de copii care merg la școală și care vor crește fără viitor. Ei n-au posibilitatea să facă o școală înaltă. Noi trebuie să lucrăm și lucrăm să le creăm un viitor. Eu nu doresc locuințe ci să schimbați destinația pământului cumpărat de olandez unde ne-am făcut case și s-au făcut și școală, grădiniță. Așa vom putea să ne punem lumină, apă, să trăim civilizat”, a subliniat Ciorbă.

O repezentantă a celeilalte comunități rome de pe strada Platanilor, din casele modulale, a clarificat lucrurilor. “Suntem colonii diferite, unii de pe Cantonului vrea să locuiască acolo, alții nu. Cei de pe Costei care străm pe Platanilor în locuințele modulare nu vrea să stea acolo. Cei din Dalas vor să stea acolo, dar n-au acces la apă și enegie. Noi dorim să ne mutăm, dar nu suntem lăsați. Și suntem și foarte aproape de rampa temporată de gunoi. Avem trei copii la facultate în Cluj și 30 de copii la liceele bune din oraș. Am fost mutați de pe Coastei iarna și duși cu tot cu lucruri cu mașina de gunoi la locuințele modulare. Noi vrem să ne mutăm. Condițiile în care locuim sunt precare. 40 de persoane folosesc o singură baie. Stăm toți într-o cameră de 16 mp. Is sătulă ca din birou și de la masă se se spună că ne este bine”, a completat aceasta, care a și părăsit sala de ședință după intervenție.

15233661_1250783774979419_1181270515_o

Eniko Vincze și Simona Ciotlăuș au mai cerut lămuriri asupra modului în care s-au cheltui cei peste 4 milioane de euro prinși în bugetul pe 2016 la capitolul locuințe (fără ca nimeni din Sala de Sticlă să spună vreun cuvânt despre acest buget), au cerut continuarea proiectului de locuințe sociale de pe Sighișoarei (56 apartamente) început încă din 2008, au militat pentru atribuirea locuințelor sociale libere (90 după datele deținute de acestea) sau pentru continuarea proiectelor antisegregare și pro incluziune a romilor care s-au anunțat pe bani europeni dar nu s-au mai realizat (centru de consiliere, reabilitarea unor imobile din proprietatea primăriei de pe străzile Locomotivei şi Căii Ferate şi transformarea acestora în locuinţe pentru 11 familii), plus au solicitat schimbarea criteriilor de atribuire a locuințelor în așa fel încât oamenii de la Pata Rât chiar să aibă șanse se obțină o locuință ca fiind în situații de forță majoră.

Președintele de ședință, Florin Stamatian i-a tratat pe romi cu tact, dar fără speranță și cu clișee care nu schimbă sau nu vor schimba nimic: “există perocupare”, “s-au făcut pași”, “sigur, necesitățile nu sunt acoperite”, “la cum cunosc eu oamenii din executiv, locuințele vor fi atribuite onest”, “primarul este preocupat”, “poate știm înaintea dumneavoastră ce se întâmplă (la Pata Rât – n.red.)”, “s-a luptat mult pentru ameliorarea lucrurilor”, “sunt proiecte în derulare și o preocupare permanentă”, “ce au spus oamenii este mai mult decât un apel la umanitate”, “trăim cu toții în această comunitate și trecem pe lângă lucruri pe care nu le vedem sau ne rusinăm de ele și aplecăm ochii”, “e neplăcut”, “ne doare sufletul”.

Consilierul PSD Horia Nasra a apreciat că problema de la Pata Rât trebuie tratată serios, printr-un consens politic și un proiect asumat pe câțiva ani pentru rezolvarea problemenlor. Nu populist, prin replici sau glume de la masa de ședinte ci cu măsuri concrete. El a mai invitat primăria și oamenii din fruntea ei să mai viziteze Pata Rât.

Primarul Emil Boc a recunoscut că orașul are o problemă cu incluziunea socială pentru că oamenii nu vor locuințe sociale în cartiere. Edilul a dat ca exemplu viitoarelor locuințe sociale de pe Sighișoarei care urmează să se edifice la 10 minute de blocul în care el locuiește în cartierul Zorilor. “Am 500 de memorii împotriva acestor locuințe de la oamenii din cartier. Dar mi-am asumat că acestea se vor face pentru că clujenii au nevoie de ele. Aici trebuie să veniți (asociațiile – n.red.) parteneri și să spuneți că aceste locuințe sunt ale tuturor clujenilor, indiferent de situația socială. Jumătate din cei de aici din sală au fost la mine în problema locuințelor. Avem locuințe sociale retrocedate pe care, legal, nu putem să le atribuim. Sperăm ca viitorii parlamentari de la aceasta masă să schimbe legislația”, a afirmat primarul.

Boc a mai spus că primăria e deschisă unor discuții urbanistice, însă nu consideră oportună legalizarea comunității Dallas. “Nu mai vreau să ajungem la cuvinte ghetou ca după aceea să veniți tot dumneavoastră să spuneți că nu aici vrem să stăm și că aici vrea primăria să ne pună lângă Pata Rât să locuim”, a completat primarul. Despre problemele oamenilor de pe Cantonului, edilul a spus că primăria s-a implicat prin Direcția de Asistență Socială și Cantina instituției. Despre situația punctuală a celor care au rămas fără un acoperiș în urma incendiului din 19 noiembrie, primarul a oferit ca alternativă centrul social al primăriei, unde existră locuri libere și unde oamneii pot sta temporat, în așteptarea unei alte soluții. Boc a mai subliniat că primăria ofertă, prin direcția de asistență socială, ajutoare sociale, hrană, transport către școli pentru copii, susține o unitate mobilă de asistență medicală, dar și participarea copiilor la programul școală după școală.

Consilierul PNL Radu Moisin, viceprimar în timpul mutării romilor de pe Coastei, a ținut să spună că, chiar dacă momentul mutării n-a fost unul fericit, primăria a acționat legal, în ciuda diverselor platforme politice și organizații non-guvernamentale care susțin public contrariul pentru a obține fonduri de pe urma situației. Cu mențiunea că nu se referă la cei de la Desire sau la Eniko Vincze. “Pe Coastei erau construcțíi pe stradă, întreg cartierul Mărăști arăta ca Statele Unite ale Americii în secolul al XVIII-lea. Atât am putut ca soluție atunci, regulile urbanistice erau mai flexibile (cu referire reproșuri aduse primăriei pentru că a făcut terenul de pe Platanilor afost făcut pretabil pentru construcția de locuințe, unul aflat aproape de cel din Dallas și unul lângă care a făcut recent rampa temporară de gunoi, la mai puțin de 800 de metri – n.red.). Astăzi este mai greu să schimbi destinații ale unor terenuri pentru că toți se cred competenți și vor să avizeze și reavizeze ceea ce decide autoritatea locală, de la prefect, la arhitectul județului. Problemele dumneavoastră sunt imporante, dar la fel și parteneriatului și corectitudinea pentru rezolvarea lor. Clujul nu merită critica în afară. Toți suntem interesați de aceste probleme dar nu ne criticăm orașul înainte de a a le rezolva”, a subliniat Moisin.

Comunitate de la Pata Rât număra o mână la oameni. Dar a crescut vertiginos, printre gunoaie și pe gunoaiele orașului, sub ochii administrațieie locale în ultimii mai bine de zece ani. Este una dintre probleme sociale ale Clujului pe care nimeni nu vrea să și-o asume sau să o numească public și pentru care nu s-a găsit o soluție viabilă. O pară pe obrazul orașului. Romii nu sunt doriți în oraș, nici pe capul primăriei și sunt pur și simplu lăsați în pace să conviețuiască la Pata Rât și să fie subiect de reportaje internaționale atunci când jurnaliștii străini vin în Cluj-Napoca.

Prea-fericitii din groapa de gunoi from Veioza Arte on Vimeo.

 

 

 

 

 

Legea privind transferul terenului pe care se va construi parcul tehnologic al Clujului a fost promulgată zilele trecute, de către președintele României, astfel că reprezentanții companiei Tetarom au posibilitatea să demareze mult așteptatul proiect Tetapolis, primul parc științific și tehnologic din Transilvania.  Deputatul PSD de Cluj, Cornel Itu, este cel care s-a luptat mai bine de doi ani pentru ca acest teren să poată fi preluat de la CFR. A depus solicitări la Guvern, a făcut lobby în Comisiile speciale, atât la Camera Deputaților cât și la Senat, a purtat negocieri cu reprezentanții Ministerului de Transporturi, precum și cu cei ai Consiliului Județean Cluj. După nenumărate intervenții, Parlamentul a decis ca suprafața de 86.333 metri pătrați să treacă, din administrarea CFR, în patrimoniul Consiliului Județean Cluj și în administrarea companiei Tetarom, cea care s-a angajat să realizeze parcul științific și tehnologic Tetapolis.

“Înalta tehnologie s-a conturat în ultimii ani ca domeniu principal pentru dezvoltarea Clujului, pe termen lung, iar această constatare m-a determinat să urmăresc ca inițiativa pe care am propus-o, privind preluarea ternului de la CFR, să se și concretizeze, să nu rămână o simplă solicitare pe hârtie. Am intervenit în comisiile parlamentare, le-am explicat colegilor mei importanța majoră a acestui act normativ, le-am arătat în mai multe rânduri cât de necesar este acest proiect tehnologic pentru dezvoltarea Clujului. Eforturile mele au fost, în sfârșit, răsplătite. În 18 octombrie 2016, după ce am luat cuvântul în plen, proiectul a fost adoptat de către Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Acum, legea a fost promulgată și urmează doar să fie pusă în aplicare”, a explicat Cornel Itu.

Deputatul social-democrat a mai atras atenția că administrația clujeană are la dispozție 10 ani pentru a implementa proiectul Tetapolis. În caz contrar, există riscul ca terenul obțibut să ajungă din nou în custodia CFR. “Voi urmări în continuare modul în care administrația clujeană se va implica pentru a realiza acest proiect. Eu am convingerea că suntem în măsură să dezvoltăm cel mai puternic parc tehnologic și științific din regiune, poate chiar din țară, astfel încât cercetarea să ajungă la Cluj un domeniu la fel de puternic precum IT-ul. Chiar îmi doresc să văd roadele acestei legi, să văd că județul Cluj ocupă primul loc îndomeniul cercetării pe plan național, prin urmare le urez autorităților locale mult succes în etapa de implementare. Parcul științific și tehnologic TETAPOLIS va aduce mai multe locuri de muncă bine plătite pentru tinerii care studiază acum în universitățile noastre, cât și pentru cercetătorii clujeni”, a transmis Cornel Itu.

Terenul care va servi ca infrastructură de dezvoltare pentru TETAPOLIS (86.333 mp) se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I din municipiul Cluj-Napoca, fapt care va oferi numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiții (acces facil la infrastructura de transport și la utilitățile din interiorul parcului industrial Tetarom I, apropierea de locațiile universităților clujene, apropierea de centrul orașului, acces rapid la principalele căi de transport (rutier, aerian, feroviar).

De altfel, zilele trecute reprezentanțíi Tetarom au lansat o primă variantă a proiectului Tetapolis.  Macheta prezentată cuprinde o clădire turn cu laboratoare de cercetare, o alta pentru incubator de afaceri, săli de conferinţe şi întâlniri, activităţi de relaxare şi chiar o piscină. Mai cuprinde de asemnea un parking şi încă o clădire cu faţadă vitrată – centru comercial, centru de expoziţii, plus o grădiniţă. TETAPOLIS, cel mai nou proiect Tetarom, este primul Parc Știintific și Tehnologic din Transilvania. E destinat, spun iniţiatorii săi, dezvoltatorilor de noi tehnologii, care ar urma să vină aici pentru serviciile necesare: de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare.

15179102_1133394130049062_5522601966135262430_n

Articol produs de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj, Cod mandatar financiar: 11160007