Tags Posts tagged with "proiecte"

proiecte

by -
0 119

Un nunăr de 30 de proiecte gândite de cetățeni au intrat în cursă pentru a fi finanțate și puse în practică pe banii Primăriei Cluj. Din ele vor rămâne jumătate după o etapă de vot în cadrul bugetării participative inițiată în premieră națională de administrația locală clujeană, după un sistem care funcționează cu brio în orașul Braga din Portugalia. Lista finală cu proiectele finanțate se va cunoaște în 27 noiembrie, când se va încheia votul și centralizarea rezultator.

 

Peste 120 de proiecte gândite de cetățenii din Cluj au intrat în cursă pentru a fi finanțate de Primăriei pe bugetul de anul următor în cadrul celei mai inedite inițiative de bugetare participarivă din România. De altfel, o premieră lansată de municipalitatea clujeană, după ce oficialii au vizitat orașului Braga din Portugalia unde administrația susține proiecte dorite de comunitate. Duminică, în 22 octombrie, s-a încheiat votul pe domenii pentru proiectele propuse de clujeni și declarate eligibile în cadrul bugetării participative, procedură lansată în premieră de Primăria Cluj. Tot duminică, în 29 noiembrie, s-a terminat centralizarea voturilor pentru lista scurtă cu 30 de proiecte. Inițial, cetățenii au propus peste 338 de proiecte, de la inițiative “S.F.” la cerinţe rezonabile, locuitorii oraşului au venit cu soluţii proprii la lucrurile care îi deranjează în oraş. După ce propunerile au fost analizate, s-a făcut o listă de 126 de proiecte eligibile, repartizate pe domenii: alei, trotuare și zone pietonale (24 proiecte), mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației (22 proiecte), spații verzi și locuri de joacă (24 proiecte), amenajare spații publice (16 proiecte), infrastructură educațională și culturală (20 proiecte) și orașul digital (19 proiecte). Dintre acestea, au rămas în cursă 30 de proiecte.

Acestea pot fi din nou votate în intervalul 30 octombrie – 19 noiembrie, fie on line, prin crearea unui cont pe bugetareparticipativa.ro, fie la Casinoul din Parcul Central unde primăria a deschis un Centru de imaginație civică. Orarul acestuia este între 13.00 și 17.00, în fiecare zi lucrătoare.

Care sunt cele 30 de proiecte selectate (primele 3 proiecte cele mai votate din fiecare domeniu):
– Creșterea siguranței pietonale la trecerile de pietoni
– (Re)Descoperă Canalul Morii!
– Piste biciclete Observatorului și Nicolae Titulescu
– Intersecții sigure pentru bicicliști
– Alei pentru bicicliști
– Trotinete electrice – sistem de închiriat
– Clujul verde – un copac la trei parcări
– Parcul Între lacuri
– Demolare garaje și înlocuirea lor cu parcări și spațiu verde
– Amenajarea spațiilor publice cu unități de colectare inteligentă a gunoiului
– Toalete pentru toți
– Clujul verde și eficient: grădini verticale și fațade vegetale
– Școala gimnazială “Nicolae Titulescu” – complex educațional
– Autobuze/Microbuze școlare cu circuit închis
– Amenajare mansardă Școala “Ion Creangă”
– Monitorizare locație autobuze și taxi în timp real
– ClujWay
– Orașul în siguranță – camere de supraveghere
– Centrul de tineret Cluj-Napoca
– Spații de parcare
– Copaci în curțile școlilor
– Canalul Morii – zona Parcul Rozelor – spațiu pietonal și de grădinărit
– Infrastructură educațională și culturală
– Artă în curtea școlii – Lăsați artiștii stradali să coloreze Clujul
– Parc tematic – România în miniatură
– Trotuare accesibile cărucioarelor și persoanelor cu dizabilități
– Cluj la puterea 10
– Grădini verticale
– Monitorizare și acces controlat al unui număr maxim de mașini în zona centrală
– Aplicație care să prezinte toate lucrările autorizate pe spațiul public
– FabLab Cluj

“După etapa finală de vot, se va face validarea voturilor și se vor selecta 15 proiecte – primul proiect din fiecare domeniu clasat în funcție de numărul de voturi va fi selectat automat. În 27 noiembrie 2017, cetățenii vor afla care sunt cele 15 proiecte pe care Primăria le va implementa, începând cu anul 2018”, a arătat Primăria.

Potrivit instituției, după prima etapă de vot s-au creat 11.429 de conturi și un număr de 29.138 de voturi. Cele mai multe voturi s-au înregistrat la capitolul insfrastructură educațională și culturală.

 

Număr de voturi înregistrate pentru fiecare domeniu, în total:

– Alei, trotuare și zone pietonale: 4 574 (15.7 %)
– Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației: 4 367 (15 %)
– Spații verzi și locuri de joacă: 4 643 (15.93 %)
– Amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public etc.): 4 562 (15.65 %)
– Infrastructură educațională și culturală: 6 869 (23.57 %)
– Orașul digital: 4 123 (14.15 %)

by -
0 394

Peste 120 de proiecte gândite de cetățenii din Cluj au intrat în cursă pentru a fi finanțate de Primăriei pe bugetul de anul următor în cadrul celei mai inedite inițiative de bugetare participarivă din România. De altfel, o premieră lansată de municipalitatea clujeană, după ce oficialii au vizitat orașului Braga din Portugalia unde administrația susține proiecte dorite de comunitate.

 

Duminică, în 22 octombrie, se încheie votul pe domenii pentru proiectele propuse de clujeni și declarate eligibile în cadrul bugetării participative, procedură lansată în premieră de Primăria Cluj. Inițial, cetățenii au propus peste 338 de proiecte, de la inițiative “S.F.” la cerinţe rezonabile, locuitorii oraşului au venit cu soluţii proprii la lucrurile care îi deranjează în oraş. După ce propunerile au fost analizate, s-a făcut o listă de 126 de proiecte eligibile, repartizate pe domenii: alei, trotuare și zone pietonale (24 proiecte), mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației (22 proiecte), spații verzi și locuri de joacă (24 proiecte), amenajare spații publice (16 proiecte), infrastructură educațională și culturală (20 proiecte) și orașul digital (19 proiecte).

Mai sunt încă 6 zile în care se pot vota inițiativele, câte una din fiecare domeniu.

Din acestea, vor rămâne în cursă doar 30 de proiecte. Săptămâna următoare urmează să se facă clasamentul în funcție de numărul de voturi primite de fiecare proeicte. Apoi, între 30 octombrie și 19 noiembrie se vor putea vota din nou proiectele favorite. Dacă în prima etapă se pot vota câte un proiect din fiecare categorie, în etapa doi se va vota doar un singur proiect. Primele 15 proiecte vor fi finanțate și puse în operă de Primărie pe bugetul din 2018.

Care sunt proiectele din care se va face lista scurtă

Alei, trotuare și zone pietonale

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

 

Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Spații verzi și locuri de joacă

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Amenajare spații publice

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Infrastructură educațională și culturală

sursa: bugetareparticipativa.ro

Orașul digital

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Cum se votează

Votarea online presupune crearea unui cont pe platforma www.bugetareparticipativa.ro sau autentificarea pe platformă cu datele deja introduse. Pot vota doar persoanele care se află în aria teritorială a municipiului Cluj-Napoca.

Persoanele care nu au acces la internet sau nu sunt familiarizate cu mediul online vor putea vota cu sprijinul Primăriei. La Casino Centru de Cultura Urbana Cluj a fost amenajat un birou unde, în fiecare zi lucrătoare din perioada de vot, între orele 13.00-17.00, se acordă sprijin persoanelor care doresc să voteze.

Pentru informații suplimentare cu privire la procesul de bugetare participativă:
– website : www.bugetareparticipativa.ro
– email : bugetareparticipativa@primariaclujnapoca.ro
– telefon : 0371 376 646 (de luni până vineri între orele 13.00-17.00)
– Facebook: Bugetare participativa (http://fb.com/bugetareparticipativa)

sursa foto: colaj Facebook

Două noi sensuri giratorii în cel mai mare cartier din Cluj și trei bretele noi prin care a fost lărgit carosabilul în alte trei cartiere din oraș au fost terminate după lucrări demarate în această vară de Primârie. Este vorba despre o serie de proiecte mici ale administrației locale pentru descongestionarea circulației din Cluj care au presupus lucrări de peste 1,2 milioane lei.

 

Viceprimarul Dan Tarcea s-a tras într-un video pe modelul Facebook pentru a explica internauților cum este cu investițiile mici pe care Primăria le-a făcut pentru fluidizarea circulației din Cluj. Potrivit lui Tarcea, după lucrări demarate vara aceasta de către Regia Autonomă a Domeniului Public (deținută de Primărie), s-au finalizat cinci obiective. Este vorba despre două sensuri giratorii în Mănăștur, cel mai mare cartier din Cluj și o serie de noi bretele prin care s-a lărgit carosabilul în cartierele Mănăști, Zorilor și Gheorgheni.

Respectivele proiecte fac parte din lista de corecții mici  anunțată anul trecut de primarul Emil Boc pe arterele din Cluj pentru a încerca să aducă soluții la principala problemă a Clujului – traficul infernal. Viceprimarul Tarcea a fost desemnat de Boc să se ocupe de gestionarea problemelor legate de străzile din orași, dar și de trafic. Așa că Tarcea a adoptat modelul FaceBOC (deocamdată off line, nu în direct cum obișnuia primarul Boc să cuminica înainte de campania pentru locale și puțin după) și a început să se adreseze internauților pentru a le explica cum e cu binele adus de Primărie traficului din Cluj. Tarcea le-a promis utilizatorilor de pe rețeaua de socializare că le va răspunde pe pagina de Facebook la orice întrebări și nelămuri au despre proiectele municipalității.

În video, viceprimarul clujean a anunțat că s-au terminat sensurile giratorii de pe Calea Mănăștur și Izlazului în care s-a investit peste 600.000 lei. De asemenea, s-au finalizat și breteau nouă din sensul giratoriu Mărăști-Fabricii, cea din sensul giratoriu Observatorului-Viilor și breteau nouă din Piața Cipariu. Pentru realizarea lor, Primăria a plătit în total alți peste 600.000 lei.

Tot vara aceasta, Primăria a amenajat o bandă dedicată pe un traseu de 1,6 kilomatri pentru mijloacele de transport în comun sau a finalizat amenajarea unui pod nou în locul vechiului pod Traian din centrul orașului.

Vezi și:

Ce sensuri unice propune Primăria pentru fluidizarea traficului din cel mai verde cartier al Clujului

Cât s-a plătit pe girațiile terminate 

– sensul giratoriu Calea Manastur – Campului, valoare 276.000 lei +TVA
– sensul giratoriu, strada Izlazului, valoare 325.000 lei + TVA
– bretea sens giratoriu Marasti – strada Fabricii, 372.000 LEI + TVA
– bretea sens giratoriu Observatorului- str. Viilor, valoare 108.000 + TVA
– bretea Piata Cipariu, valoare 180.000 lei + TVA

 

marcaje în giratorii, reglajul fin

continuăm

108/45

15 pierdutee

sursa: Facebook

Am pierdut titlul european pentru 2021 de Capitală a Culturii în favoarea Timișoarei, însă administrația locală și-a asumat să susțină implementarea programului cultural pierzător al Clujului cu aceiași oameni la cârmă, preponderent din fonduri publice.

Echipa de conducere a Asociației Cluj-Napoca 2021 care a lucrat la programul cultural al orașului, dar nu a reușit să câștige titlul de Capitală Culturală Europeană, s-a scindat. Președintele Florin Moroșanu s-a mutat din nou la primărie (unde a mai lucrat înainte de a prelua frâiele candidaturii Clujului), în postura de director al Casei Municipale de Cultură. Directorul (de circa un an) Ștefan Teișanu care vine de la organizația non-guvernamentală Fapte (cei care organizează Jazz in the Park) a fost reconfirmat în această funcție și a rămas în structura Cluj-Napoca 2021, asociație care s-a reinventat schimbându-și denumirea în Centrul Cultural Clujean.

“Cultura” se întoarce ACASA. De la ambițiile Capitalei Culturale Europene, loco, în Casa de Cultură a Studenților

În 2017, bugetul Casei Municipale de Cultură a primăriei preluată de Moroșanu este de peste 1 milion de lei, din care 400.000 de lei revin pentru programe culturale. Florin Moroșanu a explicat că banii acoperă activitățile curente ale structurii, dar se vor utiliza și pentru a porni proiecte culturale noi din mapa de candidatură a Clujului la titlul european. Către proiectele noi va fi direcționată o sumă de circa 30% din capitolul destinat programelor culturale, după cum a spus Moroșanu.

În ceea ce privește proiectele noi acestea implică: o întâlnire la Cluj a orașelor candidate la titlul de Capitală Culturală Europeană în septembrie 2017, susținerea cu buget de activități a Festivalului Someșului – Sunt riveran, demararea unui studiu privind sectorul cultural clujean (pe modelul celui realizat în 2015 de Asociația Cluj-Napoca 2021), organizarea unor întâlniri pentru a dezvolta capacitatea organizațiilor non guvernamentale clujene de a relaționa mult mai bine cu administrația locală și de a scrie cereri de finanțare mai bune, dar și deschidere a discuțiilor pe tema integrării studenților străini în Cluj.

În cazul asociației Centrului Cultural Clujean conduse de Ștefan Teișanu, bugetul estimat pentru 2017 este de 350.000 de euro. Banii urmează, potrivit lui Teișanu, să fie adunați din cotizațiile anuale ale membrilor, alocări publice pentru proiecte și fonduri private (sponsorizări).

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

În ceea ce privește cotizațiile, primăria și Consiliul Județean și-au asumat să dea câte 45.000 lei (deja suma de la primăria a fost aprobată), iar ceilalți 58 de membri (universități, structuri culturale și persoane fizice) câte 100 de lei. De aici urmează să vină, per total, potrivit estimării Asociației, circa 30.000 de euro. Din fonduri private, asociația și-a propus să obțină 70.000 de euro.

În ceea ce privește alocările publice, de la primărie CCC a cerut anul acesta 850.000 de lei, sumă aprobată de comisia primăriei și care urmează să fie aprobată prin vot de Consiliul Local la ședința ordinară din 4 aprilie.

În cazul celor 850.000 de lei, Teișanu a explicat că suma va acoperi cheltuielile de program din 2017 (reconfigurarea proiectului inițial, onorarii parteneri care vor face replanificarea), lansarea unor versiuni pilot a unor proiecte din dosarul de candidatură, cheltuieli de marketing și organizatorice.

Referitor la fondurile private, ele vor servi și pentru asigurarea bugetului de pornire pe 2018, având în vedere că în 2017, în lipsa unor alocări la început de an, asociația a fost în imposibilitate de a face cheltuieli. Deocamdată nu s-a semnat niciun contract la acest capitol.

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

Care sunt proiectele pilot pe care se vor cheltui bani în 2017: 

  • În 2018, Centrul Cultural de Artă Contemporană se instalează în primul său spațiu-galerie. În 2017 vom găzdui trei luni de program artistic pilot, cu implicarea a zeci de artiști români și europeni, într-un spațiu temporar din Cluj.
  • În 2017 sprijinim inițiativele locale de terapie prin artă în spitale și punem bazele Institutului de Terapie și Artă, care va coordona activități de cercetare și proiecte pilot în contexte urbane experimentale.
  • MAHLER 1000 este prima colaborare de mari dimensiuni a tuturor instituțiilor de muzică clasică din Cluj-Napoca. Proiectul va include ateliere, cursuri de formare, schimburi internaționale, repetiții și concerte comune, iar vârful de lance al programului îl va reprezenta interpretarea Simfoniei nr. 8 în Mi bemol Major de Gustav Mahler, care va urca pe scenă 1.000 de muzicieni ai instituțiilor de muzică din Cluj, din țară și din orașele înfrățite ale Clujului. În 2017 pregătim evenimentul și demarăm campania de comunicare a acestuia. Concertul propriu-zis va avea în mai 2018 la Cluj-Napoca.
  • În 2017 pregătim prima generație de mediatori culturali pentru promovarea educației culturale și artistice în școli.
  • În 2017 derulăm a doua ediție a festivalului Sunt Riveran, în care zece organizații culturale preocupate de subiectul Someșului își sincronizează agendele pentru a da viață râului. Sunt Riveran este pentru Someș ce e Noaptea Muzeelor pentru muzee.
  • În 2017 susținem inițiative locale de economie circulară precum AlterMall și Repair Cafe, precum și proiecte creative precum Make-a-thon. De asemenea, Fondul de Inovare Culturală va sprijini, în ediția sa pilot din 2017, inițiative din sfera creativității sociale.
  • În 2017, sincronizăm agendele activităților studențești de „bun venit” ale Universităților clujene, creând un program comun, la nivelul orașului. Programul cuprinde prezentări, cursuri comune, tururi ghidate, petreceri și vânători de comori, precum și evenimente de carieră și forumuri de voluntariat. Punctul culminant al manifestărilor este evenimentul comun de „Bun venit în Cluj” al celor șase universități majore ale orașului, găzduit la Sala Polivalentă.
  • În 2017 punem bazele Programului de traduceri, prin care activitățile culturale derulate în Cluj vor putea beneficia de traduceri specializate, atât la nivel de conținut cultural, cât și la nivelul necesităților de promovare. Primul proiect experimental în acest sens va fi găzduit de festivalul Sunt Riveran.
  • În 2017 testăm primele activități Jivipen în cadrul Zilelor Clujului (18-21 mai), în cadrul unor expoziții și activități care aduc în atenția publicului larg aspecte mai puțin cunoscute ale istoriei și culturii roma.
  • În 2017 aducem la Cluj, cu sprijinul partenerilor noștri de la Scientifica, expoziția 3D Printing the Future a Muzeului de Științe din Londra și găzduim ateliere de tehnologie în cadrul celor mai mari festivaluri culturale ale orașului.
  • În 2017 construim calendarul cultural tradițional al județului Cluj, demarăm colaborări neconvenționale între comunitățile proiectului și operatori culturali din mediul urban și inițiem grupuri de lucru pentru elaborarea, în comunitățile cu care lucrăm, de strategii de dezvoltare locală bazate pe cultură.
  • În 2017 vom găzdui prima Conferință de Etnografie Intergalactică pentru a defini, în grupuri de lucru interdisciplinare și surprinzătoare, tema de proiectare pentru concursul internațional de proiectare a Parcului.
  • În 2017 inaugurăm Universitatea Deschisă, un vast calendar de cursuri deshise oferite publicului larg de către universități, organizații și companii private, derulăm un prim curs de Mediatori culturali și realizăm, împreună cu Facultatea de Științe Politice și Administrative, o cercetare a stării formării profesionale în organizațiile culturale din Cluj.
  • În 2017 găzduim, cu sprijinul Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca, un atelier internațional de lucru care dezvoltă structura, principiile și planul rețelei. Apoi, în luna septembrie, lansăm oficial Rețeaua printr-o conferință internațională care adună cel puțin zece orașe europene membre.
  • În 2017, Fondul pentru Inovare Culturală își propune elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen lung, dar și un prim exercițiu de funcționare prin care să fie sprijinite prime proiecte.

S-a angajat o nouă echipă în 2017

În 2017, CCC și-a definit și noua echipă care se va deservi asociația sub conducerea lui Ștefan Teișanu.

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

Puțineii civici clujeni care s-au strâns joi după-amiaza la primărie au fost în mare parte pro majorarea taxelor de parcare în centru, conform propunerii făcute de primărie. Ba, în plus, au cerut tarife și mai mari decât cele propuse de primărie, dar și extinderea măsurilor și în zona II de taxare. În schimb, primarul Emil Boc a profitat de apariția publică pentru a anunța, pe hărți desenate pe deasupra cu markere colorate, că, din 2017, vor începe mai multe proiecte (studii de fezabilitate, plus lărgiri de străzi și proiecte de parkinguri) care vor schimba în bine circulația din oraș, majorarea taxelor de parcare în centrul orașului concomitent cu eliminarea abonamentelor (cu excepția riveranilor) fiind doar preamubului pentru descongestionarea traficului din Cluj-Napoca.

Dezbaterea de la primărie a fost cerută de Consiliul Civic Local (asociație clujeană, coordonată de bancherul Iosif Pop, ce organizează periodic dezbateri publice pe teme de interes local din administrația publică) (Iosif Pop a fost printre puținii dezvoltatori imobiliari care a obținut în centrul Clujului un CUT de 9 pentru o clădire de birouri).

Dezbaterea cu parcările vine după ce, în 17 noiembrie, Consiliul Civic Local a organizat o discuție cu candidații la alegerile parlamentare botezată “Solutii politice si administrative pentru asigurarea infrastructurii de transport local, metropolitan si judetean, asumate de reprezentantii alesi in mandatul 2017-2020”.

Primăria a acceptat cererea și a inițiat, la o săptămână distanță, noua discuție privind taxele de parcare în centru. La dezbatere au fost mobilizați să participe o suită de șefi din primărie: administratorul public Gheorghe Șurubaru, Florin Bugnar (parcări), Virgil Poruțiu (director tehnic), Gabriela Cora (drumuri urbane), Ovidiu Cîmpean (dezvoltare), Marcel Bonțidean (poliția locală). Au fost și doi consilieri locali, Dan Morar de la PSD (ajuns în timpul discuțiilor) și Tothfalusi Andras, dar și un fost consilier local, Gabriel Oniga. A participat și viceprimarul Dan Tarcea sau Zoltan Coroian (de la Asociația Zona Metropolitană), plus alți angajați din aparatul instituției. Cert este, că cei din primărie au depășit numărul civicilor veniți la dezbatere.

10 civici au venit la primărie, din care doi sunt membri ai Consiliul Civic Local. Primarul Boc nu s-a descurajat și s-a arătat pregătit ca dezbaterea să țină chiar până la ora 20.00. Aceasta după ce, preț de câteva zeci de minute după ora 17.00 a prezentat (cu slide-uri proiectate pe ecranul din Sala de Sticlă) măsurile pe care primăria le are în vedere pentru a fluidiza traficul din oraș.

Potrivit lui Emil Boc, măsurile privind majorarea taxelor de parcare în centrul orașului (26 artere) plus interzicerea apobamentelor (cu excepția riveranilor) este doar un preambulul pentru decongestionarea traficului din Cluj-Napoca. O măsură pe care primăria a mai vrut s-o ia anul trecut, însă care a picat la votul din Consiliul Local.

Ce a mai anunțat primarul: 2017 anul proiectelor pentru degrevarea traficului 

Primarul a ținut să anunțe planul pe termen scurt și mediu pe care primăria îl are pentru a normaliza traficul din Cluj. Pe scurt, el implică realizarea centurii de sud (38 de kilometri și 150 de milioane de euro) de la nodul de autostradă, spre Făget, până în Apahida, dar și a unor pasaje supra sau subterane în Cluj-Napoca.

Adică unul de la biserica Sf Petru spre sensul giratoriu din Mărăști și unul de supratraversare a căii ferate în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu. Pentru acestea vor demara studii de fezabilitate în 2017.

Apoi, administrația are în vedere să realize lucrări de modernizare (sau chiar de construcție) a unor poduri: cel de pe Porțelanului va fi lărgit la două benzi, actualul pod urmând să fie păstrat ca pasarelă pietonală (studiul de fezabilitate gata până în decembrie), reabilitarea podului Garibaldi și lărgirea lui la 4 benzi (cu bani din bugetul lui 2017), modernizarea podului Fabricii și realizarea unui pod nou în zona Oașului-Răsăritului.

La aceste proiecte de infrastructură se adaugă o serie de intervenție de lărgire sau de reorganizare a circulațieie pe mai multe străzi ale orașului:

-lărgirea străzii Bună Ziua (4 benzi, două trotuare), sens giratoriu Măceșului, străzi noi de legătură Mihai Românul cu Bună Ziua, sens giratoriu Calea Turzii cu Mihai Românul;

-realizarea de benzi carosabile libere pentru virajul la dreapta spre/dinspre Fabricii;

img_6605

– reorganizarea benzilor de pe strada Dorobanților;

img_6606

– lărgire carosabil Calea Turzii – Piața Cipariu;

img_6608

– reamenajare Piața Avram Iancu – continuarea benzii dedicate pentru transport în comun cu deființarea parcărilor de pe latura cu catedrala ortodoxă;

img_6610

img_6612

img_6614

– banda dedicată pentru transport în comun est-vest – B-dul 21 Decembrie (eliminare locuri de parcare), din Mărăști până în centru (măsurători pe teren până ân 6 decembrie);

img_6617

– lărgirea străzii Câmpului la trei benzi cu reamenajare sensului giratoriu de la intersecția cu Frunzișului, cu realizarea unei benzi noi pentru intrarea și ieșirea pe Câmpului;

– sens giratoiru Calea Mănăștur – strada Câmpului;

img_6618

– reamenajare străzii Izlazului (2 benzi pe sens);

– lărgirea străzii Brâncuși, prin amenajarea unei benzi în plus pe sectorul între Lăcrămioarele și Borhanci;

img_6620

– reamenajare strada Mirăslău.

img_6622

La acestea s-ar adăuga și o serie de proiecte de parkinguri în cartiere sau chiar în zona centrală a căror proiecte administrația dorește să le pornească tot în 2017.

Per total, Boc și-a cronometrat prezentarea pe ecranul mobil din Sala de Sticlă, cu planșe colorate cu markerul pentru a ilustra soluții menționate, la 18 minute. Apoi a organizat discuțiile, a înscris 8 din cei 10 civici la cuvânt, în ordinea anunțată și a mai spus o dată că e dispus să asculte cât este nevoie pe toată lumea. A cerut chiar ca procesul verbal al dezbaterii să ajungă și în Consiliul Local (la ședința din 28 noiembrie) când se vor discuta majorările de taxe pentru parcarea în centru.

Ce au propus civicii

Petre Ungureanu de la Consiliul Civic Local a cerut activarea trenurilor de scurt parcurs pentru a degreva orașul de mașinile studenților și familiilor acestora, autobuze școlare cu protecție de la poliția locală pentru copiii din Florești care vin la școlile și grădinițele din Cluj, creșterea progresivă a taxei de parcare, scoaterea serviciului de Înmatriculări Vehicule din cartierul Gheorgheni. Acesta a mai ținut să-l critice pe, după cum l-a numit, “arhitectul lui Apostu, Adrian Iancu” (de fapt, Iancu a fost adus la primărie de edilul Emil Boc) pentru că a avut o putere de înțelegere foarte limitată și nu a încercat, în faza de avizare a proiectului de betonare a Someșului a celor de la Apele Române, să le schimbe perspectiva și să fie realizată o pistă de biciclete de-al lungul malurilor Someșului (chiar până la Tarnița) plus o explanadă și nu o troacă de beton în care a fost transformat în prezent râul care traversează Clujul.

Boc i-a răspuns că fiecare din propunerile pe care le-a făcut se află în fază de evaluare și implementare, mai puțin cea cu înmatriculările. În plus, cu Someșul, Boc a spus că își amintește că a fost vorba despre un proiect privind siguranța națională, de aceea s-a insistat cu betonul și primăria a fost nevoită să-l accepte.

Arhitectul Emanoil Tudose a ținut să mai spună încă o dată că are o tresărire filosofică când își amintește că, în 1870, când s-a proiectat calea ferată din Cluj s-au lăsat două străzi de o parte și de alta, Răsăritului și Câmpul Pâinii, de 7 metri, tocmai pentru a se face o legătură rututieră de-a lungul căii fertate. “Acei deștepți voiau o legătură de-a lungul căii ferate. Apoi, alți deștepți au lăsat loc pentru acest culoar în zona podurilor de pe Aurel Vlaicu și apoi Fabricii. Când s-a făcut prima girație din Cluj, Piața Mărăști, în 1970, s-a lăsat loc pentru un pasaj subteran de 9 metri lățime, adică nicio conductă să treace nici la stânga nici la dreapta prin zona acestuia. Asta înseamnă să fii urbanist, să prevezi această dezvoltare pe termen lung”, a subliniat Tudose. Arhitetcul a mai subliniat necesitatea unei legături rutiere între centura Vâlcele – Apahida și autostrada Transilvania.

Primarul Emil Boc a mimat că aude pentru prima dată de soseaua rapidă de-a lungul căii ferate. A generat chiar și un pic de spectacol, a pus-o pe Mirela Mărincean să-i arate traseul pe hartă și l-a urmărit pe ecran, cu “punctulețul” rosu. Și, și a dat, pe hartă, taman de biserica ortodoxă din cartierul Bulgaria care a fost pusă ilegal fix pe traseul acestui culoar și despre care s-a discutat la primărie de multe ori. Apoi a admis, după discuții soptite cu oamenii din staff, că acest culoar există prevăzut și în Planul Urbanistic General și că într-adevăr poate fi analizată realizarea lui.

Radu Fărcaș, cetățean a subliniat necesitatea scoterii abonamentelor de parcare nenominale și din zona II de taxare adăugând că măsura pe care primaria vrea să o instituie pe cele 26 de artere din centrul orașului nu va face decât să mute mașinile care parchează aici pe artere cum sunt Clinicilor sau Cardinal Iuliu Hossu, iar centrul tot nu va fi degrevat de mașini. “Este o ideea prostă să nu dublați taxele de parcare și în zona II pentru că, de fapt, măsurile permisive de pe restul de străzi din centru nu fac decât să încurajeze ca oamenii să vină cu mașina și vor muta traficul din zona I, în zona II”, a adăugat Fărcaș.

Da, interesant, a opinat primarul, cu mențiunea că în Consiliul Local (majoritar PNL) va fi o dezbatere și se va analiza respectiva propunere.

Alexandru Bejan, cetățean, a subscris la propunerea de scoatere a avonamentelor de parcare nenominale și din zona II și a cerut chiar limitarea duratei mazime de parcare la două ore (nu la trei cât propune primăria) și chiar un tarif de parcare de 8 lei pe oră. Acesta a mai subliniat că sistemul de control a parcării nelegale din c centru este formal și s-a autodenunțat că de mai mulți ani de când parchează fără să plătească pe strada Emil Isac nu a primit nici măcar o amendă de parcare.

Oficialii primăriei au spus că, din 2017, cinci persoane de la poliția locală se vor ocupa doar de cele 26 de străzi din centrul orașului pentru a verifica dacă se parchează legal.

Timiș Maria, cetățean, a venit cu o problemă personală reclamând că primăria o taxează cu 468 de lei pentru că nu a plătit la timp o taxă de 76 de lei pentru o garaj pe care familia sa îl deține. Primarul i-a răspun că legea este lege și că primăria este obligată să aplice penalități, dar și că nu poate să se aplice discreționar legea.

Andreea Pintilie de la Pony Car Sharing a cerut primărie să aibă în vedere și facilități pentru serviciile de car sharing care sunt o formă de transport de persoane avantajoasă pentru traficul din oraș. Primarul a admis că cei de la car sharing sunt diferiți de Uber (pe care taximetriștii îi acuză pe bună dreptate că se eschivează de la palata taxelor locale), dar spune că nu poate face nimic până când la nivel legislativ aceste servicii nu vor fi reglementate la nivel legislativ.

Gabriel Oniga, fost consilier local PSD, a salutat majorarea de taxe și a cerut în plus măsuri și în cartiere pe arterele principale pentru limitarea abonamentelor de parcare într-un anumit inteval orar, între 18.00 și 9.00 dimineața. El a mai cerut facilități pentru mașinile electrice (locuri de parcare dedicate în centru, chiar gratuități de parcare și stații de încărcare) dar și parcări la intrările și ieșirile din oraș pentru cei care vin din afara orașului și au treabă la Cluj. “Această dezbatere privind sistemul de parcare o aveam în fiecare an în perioada februarie martie când noi ceream bani pentru parkinguri pe structură ușoară în cartiere, cu desființarea garajelor. Acum, nivel propus pentru taxele din centru ați considerat că e suficient să fie dublat, însă ar trebuie să ducem o campanie prin care să-i conștientizăm pe oameni că parcările din centru vor fi foarte scumpe, că ele sunt pentru turiști în special și că există alternativa transportului în comun, a bike sharing-ului și chiar a car sharing-ului. Dar ca să ne aliniem măsurilor pe care cei din afară le-au luat deja de zeci de ani, ar trebui să facem salturi mai mari. Ministerul ajută achiziția de mașini electrice prin subvenții de 5000 de euro și 2500 pentru cele hibrid. Primăria ar trebuie să dea abonamente gratuite pentru aceste mașini încă de acum. Plus să facă locuri de parcare dedicate. O altă politică este restricționarea parțială pe un aminit interval orar a abonamentelor de parcare din cartiere. E un fenoment discriminatoriu. Avem 100 de locuri de parcare pe o stradă care deservește câteva blocuri unde stau mult mai mulți oameni care au mașini. Doar o parte primesc tot anul un abonament, unii rămân pe dinafară, iar vizitatorii sau cei care au treabă în zonă n-au unde parca. Pe parcusul zilei aceste locuri din cartiere ar trebuie utilizate de toată lumea nu de o elită privilegiată pentru că spațiul public trebuie sharuit iar din cartiere trebuie să dispară această practică de sălbăticie urbană prin care, din loc în loc, este plin de țevi și cauciucuri care ies din asfalt și prin care fiecare cetățean a ajuns să-și marcheze locul de parcare”, a mai spus Oniga.

Boc a promis că analizează, cu mențiunea că deja are în vedere o parcare de tip Park&Ride în zona Bila pentru cei care vin din alte localități și au treabă în oraș, ca să-și lase mașinile și să folosească transportul în comun.

Rareș, cetățean, a cerut mai multe parcări pe strada București, prin reconfigurarea trotuarului, mult prea lat dar și funcționalizarea garajelor din zona blocului Spray, unele dintre ele nefolosite pentru mașini.

Vasile Fărcaș, cetățean, a cerut parapeți de protecție a pietonilor pe trotuarele de pe Calea Turzii.

Primarul le-a promis că propunerile lor vor fi analizate.

Cei doi reprezentanți de la Consiliul Civic local nu au mai avut răbdare să stea până la finalul dezbaterii. Ungureanu a mai disuctat cu oficialii primăriei, soptit, după care a plecat, înainte de finalizarea discuțiilor.

Ce PREMIERE s-au mai anunțat la dezbatere

Viceprimarul Dan Tarcea a spus că toate viitoarele parkinguri pe care primăria le va edifica în oraș vor fi dotate cu cu stații de încărcare pentru mașini electrice.

De asemenea, Boc a ținut să aducă în atenția publicului o premieră din oraș privind abonamentele de parcare. Pe strada Arinilor din Cluj unde există 50 de parcări nu a fost cerut nici măcar un singur abonament de parcare. La fel și oamenii din blocul Spray din Mărăști, nu au cerut abonamente de parcare.

 

 

 

 

Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a transmis și el, astăzi, un mesaj similar celui al primarului Emil Boc, după ce au asistat împreună cu echipa de la Cluj, la București, la momentul în care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. “Proiectul cultural, proiect aprobat și susținut de către autoritățile locale și judetene trebuie să continue. Consiliul Judetean va sustine în continuare aceste proiecte culturale”, a fost concluzia lui Tișe.

“Am învățat că în viața administrativ-politică e important ce lași bun după tine pentru comunitate. La fel gândesc și proiectul Cluj-Napoca – Capitală Culturală Europeană 2021. Proiectele din Programul Capitalei Culturale Europene vor prinde viață în continuare (…) Clujul are astăzi o strategie și un plan coerent de implementare a acesteia. Proiectele gândite reprezintă o parte a strategiei culturale a orașului și județului. (…) Proiectul cultural, proiect aprobat și sustinut de către autoritățile locale și județene trebuie să continue. Consiliul Judetean va susține în continuare aceste proiecte culturale. Cluj-Napoca, capitala Transilvaniei, poate fi capitală culturală europeană. Continuam impreuna!”, a fost mesajul oficialului care conduce Județul.

Alin Tișe a mai ținut să mulțumească clujenilor, primarului Emil Boc și Asociației Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană a Culturii pentru cei sase ani de muncă în scopul realizarii strategiei și a Programului aferent candidaturii orașului.

 

Metropola Cluj va ajunge în 2020 cel mai important centru economic și cultural după București, iar în 2035, un pol de importanță europeană, cu cea mai mare concentrare de populație și capital economic dintre Budapesta și București. Asta e viitorul orașului Cluj-Napoca și a celor 18 comune care compun Zona Metropolitană rezervat prin noua strategia de dezvoltare 2014 -2020 (2023) cu bătaie până în 2035. Documentul strategic cerut de Uniunea Europeana ca o condiție de finanțare a proiectelor, făcut de o firmă privată și terminat la finalul anului trecut a fost abia acum scos în dezbatere publică cu specialiști și urmează să fie și asumat la nivelul comunităților care compun Metropola Cluj. Strategia Metropolei Cluj a fost calificată ca ambițioasă dar plină de “șocuri electrice” și probleme la punerea efectivă în practică de către autoritățile locale.

Strategia Cluj Metropolitan 2014-2020 botezată „Studiu pentru actualizarea documentelor strategice pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca aferente perioadei de programare 2014-2020″ a fost comandat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) și a fost finalizat la finalul lui 2015. Acesta e necesar pentru accesarea finanțărilor europene pe axa IV și a fost făcut de firma Urbasofia (deținută de expertul Pietro Elisei format la Roma și specializat în planificare urbana și regionala care și-a fondat în România o firmă de aproape cinci ani care se ocupa de realizarea de documente strategice). Studiul a costat peste 120.000 lei și are peste 400 de pagini.

Documentul strategic conține 17 proiecte fanion care odată implementate cu finanțări neramburasabile vor aduce doar bune pentru locuitorii din Metroplola Cluj (Cluj-Napoca și comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești,Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Sânpaul, Săvădisla , Tureni, Vultureni). Potrivit strategiei până în 2020 Metropola își va rezolva problemele de trafic, iar în 2030 va ajunge să fie o zonă configurată unitar și un pol de inovare în România, cel mai mare pe axa București-Budapesta.

Strategia a fost supusă, ieri, la primărie unei dezbateri publice. Urmează avizul de mediu și asumarea sa de către localitățile parte a Metropolei Cluj.

Sabina Dimitriu de la UrbaSofia (elaboratorii) a explicat în cadrul dezbaterii că documentul pentru zona metropolitană Cluj a plecat ca unui pionier, la inițiativa ADR-NV, finalizat la final de 2015, dar lăsat să se răcească pentru că Ministerul a lansat târziu ghidurile de finanțare și altfel trebuia modificat dacă dezbaterea publică și adoptarea efetivă se făcea mai repede de jumatea lui 2016.

Dezbaterea de la primăria a avut chiar și un moment teatral în care Emil Boc i-a certat la propriu pe reprezentanții Agenției de Dezvoltarea Nord-Vest care au susținut că orașul nu mai trebuie să stea la disucții ci trebuie să prioritizeze deja proiectele din strategie și să atragă finanțări până în 2018 când se vor pierde banii, cu mențiunea că nici pentru completarea listelor de proiecte fanion nu mai e timp, doar de permutări între acestea și rezerve. “Uniunea Eropeană obligă primăriile să facă strategie, să aibă o viziune iar în 2018 va face o evaluare și ce finanțări nu se consumă, banii vor fi redistribuiți, așa că trebuie să ajungem la o formă finală cât mai repede”, adaugai cei de la ADR-NV.

Chiar dacă la o dezbatere precedentă primarul era și el convins că trebuie grăbit pasul pe Planul de Mobilitate, acum s-a supărat foarte tare pe abordarea celor de la Agenție, mai ales că există și presiunea societății civile care acuză tot mai des primăria că face dezbateri formale și nu ține cont de niciuna dintre propunerile care se fac la acestea. “Nu suntem aici sa spunem un yes la ce avem în față. Sunteți consultanți, noi decidem, nu suntem aici să vă aplaudăm ci să culegem idei, așa că nu aveți de ce să ne spuneți, voi baieți ați venit cam deageaba aici. Propunerile făcute trebuie integrate și voi trebuie să vă vedeți de partea de la ADR”, s-a răstit primarul spe finalul discuțiilor. Apoi și-a domolit tonul și le-a mulțumit pentru ce au făcut până acum.

Specialiștii clujnei care au participat la dezbatere s-au arătat sceptici nu în privința viziunii strategice de dezvoltare propuse pentru Metropola Cluj ci asupra capacității administrației de a face pașii corecți pentru implementarea strategiei. Mai ales că documentul stipulează crearea unei structuri de guvernanță locală public-privat care să se ocupe de monitorizarea și implementarea strategiei.

Radu Mititean de la Clubul de Cicloturim Napoca, una dintre cele mai active organizații non-guvernamentale clujene a remarcat, ca și în cazul Planului de Mobilitate dezbătut recent, strategia Metripolei Cluj s-a tărăgănat și n-a fost supusă unul șir de dezbateri publice, așa cum e normal și nu pe ultima sută de metri să se bifeze o consultare formală de tipul recomandări și răspunsuri de la eleboratori. “E bine că avem strategie și proiecte, însă nu că acestea se fac doar ca să putem lua și niște bani. Ar trebui propuse niște orizonturi sau să se răspundă la niște întrebări. Am avut un candidat care voia Clujul de 1 milion de locuitori. Nu știu, asta ne propunem? Să fim jumate de milon, un milion în 2030? Cât de mult să crească turismul? IT-ul e un domeniul riscant sau e de dorit să ne concetrăm pe el? Mergem spre un oraș de servicii? Este bine sau este rău? Încă există o ruptură între Cluj-Napoca și comunele lui? Cum va fi pe termen lung? La asta cred că trebuie să răspundă o viziune strategică”, a subliniat Mititean. Răspuns elaboratorilor strategiei a fost că aceasta este gândită pentru a activa toate palierele din Metropolă, iar dacă autoritățile acționează la comun atunci exită șanse de ca zona să de dezvolte.

Urbanistul Vasile Mitrea a ținut să se refere câteva din cele 17 proiecte fanion cuprinse în strategia Metropolei (lista la finalul textului), cu mențiunea că speră că în cazul acestui studiu speră să nu fie degeaba recomandările ca în cazul Planului de Mobilitate unde s-au cerut specialiștilot observații scrie și completări și apoi fostul Ministru Ioa Rus a anunțat că deja e gata.

Recomandările urbanistului clujean

“Floreși și Baciu vor deveni cartiere ale Clujului, așa că dezvoltarea acestora ar trebui să se facă împreună cu municipiul Cluj-Napoca, mai ales în ceea ce privește rețeaua de drumuri, să avem legături mai intime cu localitățile învecinate, ca să nu ne trezim cu situația din prezent din Florești. Este nevoie de o corelare a documentelor strategice ale Clujului cu cele ale celor două localități pentru găsirea unui mod de trai împreună”.

“În legătură cu Someșul, pot spune că mie mi-e drag acest amplasament al orașului care beneficiă de un bazin hidrografic deosebit și natural. Ne mai lipsește marea ca să avem de toate. Cred că Someșul merită mai multă atenție decât o apă care trece prin Cluj. Spre deosebire de Timișoara unde a fost o preocupare de ani de zile ce facem cu Bega, n-am văzut la noi această practică, chiar și având în vedere că cele două râuri nu se pot compara. La noi s-au făcut amenajări în amonte până la podul Garibaldi, apoi am construit malurile, după care o firmă din Olanda a venit și a zis Someș navigabil. Or există la noi o diferență de nivel de 40 de metri între intrare și ieșire și atunci ce ar trebui să facem? Ecluze din 100 în 100 de metri, plus că nici nu avem ce să arătăm dacă punem vaporeto ca pe Sena. Dacă asociem și relieful și se i-a o decizie locală cu reglementări severe în zona râului am putea să facem din el nu doar un ax de agrement ci și parte integrantă din identitatea orașului. Și efortul merită pentru că dacă-l facem cu consul de materie cenușie va fi și mai ieftin”.

“În legătură cu nodalul gara-autogara cred că zona e prea importantă pentru a se reduce la o relație gară-autogara. Un studiu spune că strada Horea ar trebui să-și găsească finalitate, mai ales că acum se oprește într-un gol, între gara mare și gara mică. În această idee se punea problema unei dale urbane, mai ales că orașul a candidat la cele 16 Eurogari care se finanțau din bani europeni. Așa că, în loc de pasaje, dala deasupra căii ferate era o direcție normală de dezvoltate. Lângă Dedeman este încă un spațiu liber care așteaptă, probabil în curând va veni un investitor care îl va valorifica. Eu spun să această zonă merită să se bucure de un concurs de idei și solutii pe întreg complexul. Apoi, de ce nu s-ar face un intermodal la aeroport și cu Somesul băgat în pachet. Mai e teren liber la aeroport, iar acolo s-ar putea face și un târg internațional, iar această abordare integrată ar rezolva mai multe probleme ale orașului dintr-un foc. Odată cu extinderea pistei la 3500 metri, cu corecția albiei Someșului ar trebui profitat să adăugăm și alte valențe Someșului, pistă de caiac-canoie, plus spațiu de expunere. La noi se gândește limitat tot timpul. Am întrebat la un moment dat pe președintele Alin Tișe cu privire la accesul la noul spital regional de urgență propus în Florești care era neclar. Mi-a răspuns că el l-a promis, că se face și mai încolo e treaba specialiștilor să gândească. Păi noi avem specialiști, că nu suntem la Huedin. De asta am pledat să existe la nivelul autorităților locale o echipă de strategie care să fie la curent cu ceea ce se întâmplă pe plan internațional și național care ar putea să vadă breșele unde Clujul se poate afirma pe plan național și internațional. Salariații primăriei sunt ocupați cu alte treburi, iar această echipă de pilotaj, dacă ar exista, ar rezolva din problemele orașului”.

“Proiectul de spații verzi din strategie se referă la spații verzi din intravilanul Clujul. Și un singur Parc, Florești. Unde e? Probabil e Colina. Planul Urbanistic General n-a rezolvat problema spațiilor verzi ci a pasat-o pe proprietăți private și nu cred că primăria are atîția bani să cumpere teren și să facă spații verzi. Nu vorbim de spațiilor verzi ecologice ci spații puse la dispoziția publicului și cu acces neliminat. S-a făcut un cadastru verde și s-a spus ca avem 26mp de spațiu verde ca în norma cerută de Uniunea Europeană. Sunt dispus oricând să discut acest inventar și să demonstrez că Clujul nu are decat 7 mp de spațiu verde pe cap de locuitor și nu știu cum s-a ajuns la cealaltă cifră. Spațiu verde nu înseamnă că se face o grădiniță, un scuar ci trebuie să funcționeze într-un sistem, conenctat la apă și cu ce se întâmplă în afara Clujului. Mi se pare că chestiunea spațiilor verzi trebuie aprofundată, mai ales că acestea asigură sănătatea locuitorilor și asigură identitatea orașului”.

“Despre Centrul Cultural Transilvania, nu vrea decât să remarc că a dispărut în ceață”.

“Referitor la problema locuințelor. În prezent se discută pe plan internaional că acestea fac parte din calitatea vieții și dacă ar fi să ne înscriem în punctaj stabilite la nivel european, noi nu stăm prea bine. Dacă avem pretenția unui oraș cultural și de centre culturale străine atunci este clar că delegații doresc locuințe de mare confort, iar restul populației, locuințe accesibile. Pentru cei cu posibilități modeste, în afară investitorii privați sunt obligați să ofere 25% din ce construiesc. Trebuie să vedem unde stăm bine și unde stăm rău și să face pentru Cluj o Politică locală a locuitii. Avem zone care n-au grădinițe,  sau școli”.

Atât primarul cât și consultanții care au elaborat strategia au contrat obiecțiile cu exemple de proiecte concrete sau disculpându-se că primăria nu poate lua tarul de coarne având în vedere că nu e proprietar pe anumite obiective. Iar despre locuire au spus că abia acum s-au inițiat preocupări pe acest segment la nivel național, al Ministerului Dezvoltării și că politicile vor apărea și se vor dezvolta în timă.

Șocul electric și următorul pe care Metropola trebuie să-l facă ca să-și consolidere locul II după București

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș a remarcat că Strategia reunește proiecte clasice și lucruri care fac parte din agenda fiecărui mandat public din ultimii 10 ani. Dar și că aduce o serie de idei noi și interesante. “Ca o primă lectură pe loc, Capitolul 8 e cel mai interesant. Descrie ce s-ar întâmpla dacă această strategie se va implementa, ca o constare, chiar cu talent literar. O să vă propun ca peste foarte putin timp în 2020 să vedem dacă așa va fi. Dacă trecem la lectură, în substanță, pot spune că am descoperit un lucru: guvernanța metropolitană defectuoasă, ca o caracteristică a perioadei anterioare dar și referiri la deficit de guvernare, nu la absența de proiecte. Apoi din ierarhizarea priorităților de implementare înțelegem că o strategie poate fi implementată vag, consistent sau avansat. Ceea ce mi se pare extrem de interesant este că s-a constat la nivel de guvernanța că autoritățilr au trecut printr-o faza de arbitraj al dezvoltării private aproape fără intervenții către o faza de atragere, vânătoare de proiecte pe baza disponibilităților de finanțare. Acest lucru nu reprezinta o viziune strategică ci doar o capacitate operațională și ar trebui să ajungă la un stadiu avansat, cel din strategie, dar care nu se poate realiza decât dacă se crează un grup operațional de implemnetare, sugestie pe care am găsit-o și în cazul Planului de Mobilitate. Cu structurile existente acum putem uita de strategie. Cu siguranță vom avea proiecte pentru că avem oamnei care știu să atragă bani, dar nu și o viizune strategică”, a subliniat arhitectul.

Țigănaș a ținut să spună că noutatea strategiei este că propune o structură public-privat de guvernanță dar și că modul la care s-a pornit – în 2016 când se dezbate o strategie pe 2014-2020 terminată în 2015- nu garantează că până în 2020 va putea fi constituită această structură. “Acesta este primul mare șoc electric pe care l-am avut. N-am înțeles cum se gândește strategic în timp. Apoi, referindu-mă la sursa datelor, am văzut că documentul se basează pe date de la recensământ însă nu se ia în calcul că Clujul este un oraș intens folosit de populația tânără care, deși e motor sau are proprietăți, nu are buletin de Cluj. Și asta e o problemă veche că nu discutăm pe date reale. Iar această chestiune de fundamentală strategică, să vorbim de economia reală și de economia gri. Apoi mai vreau să mă refer la principii, nu la proiectele incluse, în sine mai ales că strategia vine cu lucruri care n-au mai fost adresate. Cum spune și domnul Mitrea, politica pentru locuințe a intrat în preocupările Ministerului Dezvoltării abia acuma și mă întreb cum va reuși Clujul să țină pasul, va da tonul? Apoi e chestiunea regenerării urbame pusă remarcabil și interesant, dar este una de mare complexitate pentru că vorbim de suprafețe publice care țin de calitatea locuirii însă nu sunt proprietate publică în totalitate. Subiectul e fenomenal și important dar nu știu dacă va putea fi adresat pentru că la nivel ministerial la noi chestiunea se află în ceață, iar dacă resursa locală va reuși să-l discute atunci e remarcabil”, a mai spus Țigănaș.

Arhitectul a mai exprimat și trei concluzii-recomandare:

Clepsidra este întoarsă și nu mai e mult timp pentru crearea structurii de guvernanță metropolitană, așa că cel mai important este ca Clujul să se decidă dacă va pune piciorul drept înainte și va începe până la finalul anului să construiască această capacitate.

Studiul e net superior Strategiei municipiului Cluj-Napoca făcută prin voluntari pentru că a rezultat în urma unui contract, pe bani.

Oamenii din administrație și cei puși politic ar trebui să primească un sumar al celor peste 400 de pagini de strategie ca să știe exact ce se propune pentru Metropola Cluj.

Cine a fost “mut” la dezbatere

Președintele Asociației Zona Metropolitană Cluj, Zoli Coroian (și secretar general PNL Cluj), nu a spus niciun cuvând pe parcusul dezbaterii. La fel și deputatul Adrian Oros care, deși a fost invitat la cuvânt de primar, a zâmbit respectuos și a dat din cap că nu.

Cine a mai intervenit la dezbatere

Korosfoi Sandor de la Asociația ecologistă Floare de Colț a ținut să spună că strategia ar trebuie să impună colectarea selectivă obligatorie, plus a remarcat că concluziile la capitolul gestionare deșeuri depuse la primărie de mai multe asociații clujene n-au fost luate în calcul când s-a făcut strategia, mai ales din perspectiva obligațiilor de reducerea a catității de deșeuri.

Andrei Kelemen de la Cluj IT Cluster a apreciat că strategia n-ar trebui să țină cont de perioada de programre europeană. “Instrumentele de finanțare se pot utiliza pentru realizarea viziunii. Noi am remarcat deficitul de guvernanță, dar acesta se poate recupera cu mijloacele tehnologice existente. În lista proiectelor fanion nu se regăsește nimic care ar putea corecta acest deficit. 15.000 de oameni lucrează pentru guverne și aut locale din lume si nu reușim să-i folosim eficace. Am propus o lista de 30 de proiecte, undele au fost preluate, altele nu. Vom reitera dialogul cu speranta că deficitul va putea fi cumva acoperit si prin mijloacele pe care le ofera tehnologia”, a spus Kelemen.

Alexandra Stoica, Clusterul energetic Transilvania – TREC  – a spus că a fost trimisă de Felix Arion de la Agro Cluster să vadă dacă poate fi inclus în strategie un proiect de creare a unei piețe exclusiv dedicată produselor locale în valoare de 2,5 miloane de euro și apoi a afirmat că a rezolvat apoi chestiunea cu Sabina, inițial lista fiind închisă.

Ciut Susana, cetățean s-a plâns că are peste 6000 de metri pătrați de teren în Făget pe care nu-l poate folosi s-au vinde pentru că primăria a pus-o să crească capre pe el sau să facă agrement.

Teodor Dancu, alegator de Cluj de 70 de ani după cum s-a prezentat și minte încărcată de afecțiune pentru destinele Clujului, a spus că a venit să-și exprime o durere mâhnită asupta modul de dezvoltare în perspectivă a orașului raportat la relieful său. “Mă obsedează și mă interesează Clujul. Eram student în 1946 când ne scoatea să curățăm Dealul Dâmbul Romtund, Sâmbăta era, duminică împățeam ziare. Am mai fost în vârful Dealului și privind de acolo mi s-a părut stranie aruncarea Clujului pe relieful existent. Îi lipsește rotundul unui oraș și capacitatea lui geografică de a asuma un mare oraș. Mi s-a confirmat asta. Și atunci am constatat ca și prima dată dezinteresul autorităților pentru fața sau pentru relieful cel mai frumos al Clujului. O jumatate de relief este nefolosită, iar orașul e aruncat în nordul si estul geografic făcându-l alunecos. Geologia a lucrat partea aceasta nefolosită. Și am constatat lipsa totală a unei estetici urbanistici, un fel de reralism  între Apahida și Gilău. Mai violent aș spune mi s-a arătat când am zburat cu avionul. Nu are ce au așezat secolele în urbanistica germană. Noi facem mărunțișuri din astea din plan. Dar ce facem cu Dâmbul Rotund?. Dacă s-ar face un șarpe de sus în jos, n-ar mai exista care risipite pe dealuri goale. Sau trei poduri care să lege gara de Dâmbul Rotund. Orașul strigă după rotunjimea lui și acoperirea pustietății”, a subliniat ccetățeanul.

Cum arată viziunea strategică de peste 400 de pagini a Metropolei Cluj, rezumată în câteva slide-uri

Urbanistul Sabina Dimitriu de la firma care a întocmit studiul, UrbaSofia a explicat că documentul stipulează că până în 2020 (2023) Metropola își va rezolva problemele de transport, apoi se va concentra pe locuire și investiții și va ajunge să aibă o structura de guvernanță locală și o dezvoltare unitară ca pol de convergență și inovare. Asta dacă se va trece la implementarea proiectelor fanion și a celor de rezervă propuse în strategie.

IMG_5215[1]

IMG_5217[1]

IMG_5218[1]

IMG_5219[1]

IMG_5220[1]

IMG_5221[1]

IMG_5222[1]

IMG_5223[1]

IMG_5224[1]

IMG_5226[1]

IMG_5216[1]

IMG_5229[1]

IMG_5230[1]

IMG_5231[1]

 

Proiectele fanion (prioritare) din Strategia Metropolei

1. Crearea CLLD pentru inovare și incluziune socială
2. Investiții sub emblema Cluj Innovation City
3. Proiect complex de asigurare a conectivității Polului Cluj-Napoca spre vest
4. Proiect complex de asigurare a conectivității Polului Cluj-Napoca – Est
5. Proiect complex de regenerare a culoarului verde-albastru al Someșului Mic
6. Proiect complex de dezvoltare a unei mobilități susținute de mijloace nepoluante în Cluj Napoca
7. Proiect complex de valorificare sustenabilă și conectare prin coridoare verzi a siturilor Natura 2000 la nivel metropolitan
8. Proiect complex de regenerare (fizică, socială și economică) a cartierelor de locuințe colective din Cluj-Napoca
9. Creșterea fondului de locuințe publice, spre a fi utilizate ca: locuințe de închiriat la prețuri accesibile pentru tineri/studenți/familii cu venituri reduse, locuințe sociale pentru categorii vulnerabile
10. Construire Spital Pediatric Monobloc
11. Proiect complex Nod Intermodal Gară – Autogară
12. Parc științific și tehnologic Tetapolis
13. Proiect integrat Spital regional de urgenţă modernizare infrastructură de acces şi echipare edilitară
14. Realizarea unui drum expres Est – Vest de-a lungul CF de legătură între autostradă și centura Apahida -Vâlcele
15. Proiect complex de amenajare spații verzi în zona metropolitană (Cetățuie, Parcul Feroviarilor, Parcul Est, Parc Florești, Parc Caragiale, Parc Operă, Parc Detunată)
16. Centrul Cultural Transilvania
17. Centru de congrese și expoziții

Inițiativa Someș Delivery a lansat o invitație peste două săptămâni, sâmbătă, tuturor clujenilor la o piață de vechituri care va funcționa în 18 iunie pe strada Gavril Muzicescu, lângă Someș. Orice doritor e așteptat la târgul de vechituri în calitate de vânzător, cumpărător, negociator, vizitator sau chibiț, participarea fiind gratută.

“Piețele de vechituri au rezistat până în ziua de azi pentru că sunt capabile să genereze o mai bună coeziune socială, eficiență ecologică și un schimb etic de bunuri și servicii. Tocmai de aceea Someș Delivery 2016 aduce oserul pe malul râului, în zona străzii Gavril Muzicescu. Dacă aveți lucruri care vă prisosesc, e momentul să scăpați de ele, făcându-i fericiți pe alții, cărora le lipsesc! Vă așteptăm de la 9:30, sâmbătă 18 iulie, între orele 10.00-16.00 cu haine, cărți, electronice, bijuterii, decorațiuni, obiecte de uz casnic, jucării și orice altceva vi se pare vandabil. Un responsabil din echipa Someș Delivery vă va ajuta să găsiți locul potrivit”, a anunțat echipa Someș Delivery.

Participarea e liberă pentru oricine, circulația mașinilor fiind închisă pe durata evenimentului Someș Delivery.

„Oser lângă Someș” este organizat în colaborare cu echipa proiectului „Open Houses”, ales în urma concursul de proiecte Someș Delivery 2016 ~ Someșul Face Valuri.

Despre competiția Somes Delivery 2016 – AICI: 

Amenajări noi pe mal de Someș

Someș Delivery e un proiect independent care provoacă și testează ideile comunității pentru integrarea Someșului în viața orașului Cluj-Napoca. Ediția a doua se va desfășura în 18 și 19 iunie 2016 pe segmentul de râu dintre podul Garibaldi și cel de lângă hotelul Napoca. Din echipă fac parte: Alexa Băcanu, Cristina Bodnărescu, Dan Burzo, Dragoș Dascălu, Ana Felvinczi, Lavinia Jaba, Rareș Loșonți, Adriana Măgerușan, Mihai Mateiu, Mădălina Mocan, Marius Cătălin Moga, Roxana Pop, Vlad Sulea, Șerban Țigănaș, Klara Veér, Bogdan Vrabie, Simona Zinca.

Lista finală a câștigătorilor concursului de proiecte Someș Delivery 2016:

  1. La umbra crengilor — Ionuț Drogotel, Daniel Roșu, Sebastian Ciobanu
  2. Pier to pier — Alina Rizescu, Bogdan Ștefănescu, Mihai Tatu
  3. CoconoCuib — Ghiurtz Laura și Mureș Daniela
  4. Someș Mill — Előd György, Szabó Beáta
  5. SOMEPhone — SOMEteam
  6. SOMEpeople — SOMEteam
  7. Licurici — Illuminati
  8. Someș Window — Neghina Sergiu, Diana Siminic, Vasile Ofrim, Alexandru Petrea
  9. BalconyTV — Halmen József, Nagy-Györk Hunor, Stanik Bence
  10. Ambiental River — Asociația Jazz Factory
  11. Someșul inspiră — Organizația Minte Forte
  12. La pescuit — Doru Taloș
  13. Conexiune la Someș — Iulia Hurducaș, Luis Alvarez
  14. Open Houses — Dialog Urban

Proiectele menite să aducă normalitate pentru traficul pe ruta Cluj-Napoca-Florești, drumuri ocolitoare de legătură cu municipiul, vor intra în scurt timp în șartier.

Potrivit unui anunț făcut de primarul din Florești, Horia Șulea, a fost semnat deja cu societatea Diferit contractul de execuție pentru drumul de ocolire pe partea de sud a comunei care urmează să facă legătura cu cartierul Mănăștur. Luna acesta, se va da ordinul de începere a lucrărilor și se va preda amplasamentul, urmând să demareze și șantierul propriu-zis.

Drumul va avea peste 2,6 kilometri va porni  din strada Tăuțiului și va face joncțiunea în Cluj-Napoca cu Drumul Sf Ion.

DETALII DESPRE PROIECT ȘI BANII CARE SE VOR PLATI PE ACESTA AICI:

Cine va lega Floreștiul de Cluj printr-un nou drum menit să degreveze șoseaua europeană

Cât de repede, promit oficialii din Florești va începe și asfaltarea fostului drum de exploatație agricolă, drumul de pe partea de Nord a Floreștiului care face legătura dintre zona străzii Balastierei – Barajul Florești și strada Donath din Cluj-Napoca.

Un alt proiect, anunțat deja și de oficialii administrației clujene, vizează segmentul de autostradă urbană care face legătura între Nodul de Autostradă de la Gilău – Luna de Sus și municipiul Cluj-Napoca, Mănăștur Vest, tronson care va intra la finanțare în prima tranșă în ceea ce privește masterplanul de transport la nivel național.

S-a pus asfalt pe un mal de râu, aflat în centrul candidaturii orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană ca o ambiție asumată în dosarul Clujului pentru a reda Someșul clujenilor. O doamnă a cerut asfalt pe Someș pe chatul FaceBOC și a primit, după cum a explicat recent primarul. Regia Autonomă a Domeniului Public a primit sarcina (lucrare de întreținere) și, cum a mijit primăvara, s-a apucat de treabă și a turnat asfalt, per total lucrarea fiind de peste 370.000 lei.

Specialiștii (arhitecți și oameni din societatea civilă) au semnalat încă de când s-au instalat primele utilaje pe malul apei mărginit de gardul parcului universitar că viziunea asumată de primărie pentru respectivul spațiu nu e ocoșă.

“Da, se va elibera pista de biciclete… (având în vedere asfaltarea spațiului dintre aceasta și gardul parcului – n.red.) Dar nu e unde trebuie. Cel mai frumos loc de plimbare e ocupat de pistă. Deci pentru toți plimbăreții nu-i un lucru bun. Na, dar așa se întâmplă când se face o amenajare fără un proiect bun înainte. Da, pista de biciclete e în cel mai fain loc. Dacă toți ar folosi bicicleta, atunci da. Dar cei mai mulți merg pe jos acolo! Deci nu e așa de corect, în acest caz”, a semnalat arhitectul Marius Cătălin Moga, de la atelier Mass implicați și în inițiativa Someș Delivery. 

Arhitectul Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, a plusat și a pus pe tapet practica primăria de a realiza “reparații”, în locul proiectelor în cazul cărora există pași urbanistici trasați în Planul Urbanistic General de la care nu ar trebuie să se facă rabat în cazul configurării aleilor, străzilor și drumurilor. “Totuși, există proiect sau e o “reparație”? Dacă există, cine e autorul și cărei teme îi raspunde? Din ce plan urbanistic face parte, pentru cĂ numai prin Planul Urbanistic se stabilesc configurațiile pentru alei, străzi, drumuri si alte asemenea?”, a lansat tema Țigănaș. 

IMG_1680

Lucrare de întreținere cesionată RADP

Potrivit informațiilor furnizate de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), lucrările din zona parcului Iuliu Hațieganu au vizat strict cosmetizarea zonei, plină de noraie și neîntreținută. Adică o lucrare de întreținerea comandată de primărie. S-a lucrat, conform aceleiași surse, după un proiect, dar unul de drumuri, neumbându-se la amanajările deja făcute de primărie în zona malului Someșului – pista de biciclete pe mal și zona cu obiecte primite de oraș de la administrațiile cu care este înfrățit – sabot olandez, maimuță, cabină telefonică englezească, mozaic din Coreea de Sud. Doar s-a asflatat, s-au lăsat zone pentru vegetație, lucrările costând peste 370.000 lei, după cum a informat RADP. Abordarea nu a intrat în detalii, mai ales datorită unui argument consistent, au spus cei de la RADP – pista de biciclete a fost pusă pe mal pentru că nu e pic de umbră și spațiul nu se preta pentru pietoni deoarece îi bătea sorele-n cap. Spațiul de plimbare a fost definit pe lângă gardul parcului universitar tocmai pentru că în această zonă este umbră. “Pista a fost gândită de primărie, posibil să facă parte și din proiectul european cu bicicletele”, au mai adăugat reprezentanții RADP.

Lucrările de pe Someș, practică consacrată la primărie – ÎNTREȚINERE cu asfalt 

În timpul administrației Apostu, cu aproape 670.000 lei, s-a făcut de aceeași manieră (cu firme aflate în contract cu municipalitatea) direct pe malul râului pista de biciclete și parcul Rozelor, spre care aceasta duce. Atunci s-a lucrat cu Dupex, cu Rosal și cu Regia Autonomă a Domeniului Public (în tandem cu Diferit-Kiat Grup, acestea). Fără proiect, fără concurs. Pur și simplu, invocându-se faptul că se redă publicului o zonă în paragină. Pista de bicilete nu face însă parte din proiectul cu bani europeni de bike-sharing ci din proiectul vechi privind parcul Rozelor. Acum câțiva ani când s-a făcut pacul Rozelor, spațiul dintre pistă și gardul parcului n-a fost însă asfaltat. Acesta a fost consacrat în memoria colectivă ca promenada orașelor înfrățite, având în vedere că la nivelul conducerii primăria s-a decis ca în acest spațiu să se pună obiectele primite cadou de municipalitate. La fel, fără consultări, proiect sau concurs de idei.

Someșul în centrul candidaturii orașului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

“Someşul – de la Vest la Est – răspunde unei nevoi majore a oraşului de a-şi redefini politica legată de cursul de apă principal care îl străbate, din multiple perspective: regenerare urbană, extinderea şi îmbunătăţirea spaţiului public, inclusiv prin generarea de noi funcţii – spre exemplu, spaţii de întâlnire sau de noi facilităţi – spre exemplu, poduri, extinderea şi creşterea calităţii spaţiilor verzi, amenajarea de spaţii pentru sport şi activităţi în aer liber, accesibilizarea malurilor râului etc”, se arată în dosarul de candidatură cu care Clujul s-a calificat pe lista scurtă a orașelor din România care se bat anul acesta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.

De altfel, primăria a lansat și un concurs de temă care vizează Someșul și malurilor sale care să permită în viitor asigurarea dezideratelor asumate în respectivul dosar de candidatură. De temă se ocupă Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania care lucrează încă pentru lansarea concursului privind elaborarea unui Master Plan pentru Someș, fiind vorba despre un studiu complex.

Arhitectul-șef al primăriei, Ligia Subțirică a declarat că problemele semnalate privind lucrările de întreținerea făcute pe malul Someșului, în zona parcului universitar, se vor armoniza în momentul în care se va da drumul concursului pentru Master Plan și, ulterior acestuia a inițiativelor în concordanță cu viziunea stabilită pentru porțiuni și bucăți din maluri libere de sarcini sau aflate în proprietatea primăriei.

Arhitectul Dan Clinci, cel care coordonează pregătirea temei de consurs pentru Master Planul Someșului, din partea OAR-T, spune că e convins că speranța sa este lansarea concursului internațional care va selecta din piață echipa care va stabili niște reglementări-regulament și o viziune integrată pentru malurile Someșului, iar ulterior acestuia primăria, pe contract, să ceară detalierea anumitor zone aflate în proprietatea sa (inclusiv a porțiunii aflate în zona parcului universitar) și apoi să pună în practică proiectele.  “Vorbim de un mal lat, acolo încap și pietonii și bicicliștii și cei care aleargă și cărucioarele. Totul este să gândești amenajările împreună. Masterplanul pentru Someș este un început. Un concurs internațional în urma căruia se va selecta o echipă care va propune o viziune integrată și un regulament. Apoi în 3-5 ani te poți aștepta să să facă și proiecte. Politica reparațiilor este un mod de abordare al administrației. Nu e unul rău intenționat, dar arată că nu suntem chiar în clasa a XII-cea, dar pe drumul bun, într-a VIII-a sau a IX-a. Nu e nici un model de administrația faraonic, greșit pentru oraș, nici unul delăsător despre care se știe că, măcar dacă nu face, nu strică nimic. La reparații, rezultatul sunt niște reparații. Un băț care stă din nou drept dar e prins cu cuie sau sfoară. Ceea ce pot spune că există deschidere și dialog la adresa primăriei, nu sunt încă resurse pentru toate proiectele, dar drumul e unul bun pentru că s-au început niște proiecte mari”, a completat Clinci.

sursa foto: Emil Boc (Facebook)
sursa foto: Emil Boc (Facebook)

Va fi greu să mai faci altceva după ce ai pus deja asflat și ai cheltuit bani publici? 

Primarul Emil Boc a declarat pentru Actualdecluj.ro că partea pe pe care primăria a asfaltat-o în cadrul lucrării de întreținere cedată RADP nu este de fapt malul Someșului, deja fix pe mal existând un spațiu de plimbare, dotat și cu bănci, iar mai sus, funcționând și alternativa pentru iubitorii de mers cu bicicleta sau role. “Spre parc era un drum plin de noroi iar mămicile care doreau să-și plimbe copiii cu cărucioarele ne-au cerut condiții decente. Unde au fost specialiștii aștia care acum zic că de ce am pus asflat când s-a făcut pista de biciclete. Ei trebuie să propună și soluții. Ce voiau, să facem șosea suspendată sau alte minuni? Noi doar am ietervenit pentru acolo era plin de bălării și noroi. Dacă vor altă abordare, sau inversarea pistei de biciclete cu aleea pietonală pe care am creat-o, să vină cu propuneri. Acum nu e mare lucru să trasăm niște linii pe asfalt. Suntem deschiși la propuneri, mai ales că se lucrează și la proiectul mare de temă pentru malurile Someșului. Putem să regândim lucrurile”, a menționat primarul.

Ridicol: au amenajat o alee, cu asfalt, ca să te plimbi pe lângă parcul îngrădit

După ce șantierul primăriei a evoluat , arhitecți clujeni au subliniat că soluția poate funcționa pe termen scurd, însă pe termen lung este măcar nevoie de inversarea aleii cu pista de biciclete, ca oamenii să se poată apropia de Someș, soluție care are nevoie de un proiect de amenajare.

În spiritul ideii au venit chiar cei care folosesc pista care s-au plânc că ei nu pot circula pe aceasta deoarece este plină de oameni care se plimbă.

În schimb, alte voci din societatea civilă și-au arătat îngrijorarea că, de fapt, sub umbrela reparațiilor s-au făcut tot felul de amenajări de la montarea de mobier urban – bănci, la platare de copăcei care nu fac decât să garanteze că spațiul de pe malul respectiv al Someșului va rămâne “bătut în cuie” în forma aleasă de primăriei.