Tags Posts tagged with "proiecte imobiliare"

proiecte imobiliare

Suras imagine: Proiect Arhimar

O firmă controlată de investitori francezi anunța în urmă cu aproape 10 ani un proiect de 55.000 mp, cu apartamente, birouri și chiar și un hotel. Regim maxim de înălţime: 21 de etaje! În 2017, pe terenul vizat din zona Buftea – Scorțarilor nu a apărut niciuna din aceste funcțiuni. Acum, proprietarii de la Stemmer Development revin cu un nou proiect, pe care tocmai l-au prezentat arhitecţii în şedinţa Comisiei de Urbanism a oraşului. Ce-i drept, cu nişte clădiri departe de înălţimile desenate în urmă cu ceva ani. Nu departe de această zonă unde se anunţă un nou proiect imobiliar de amploare, investitori belgieni vor să reactiveze o fostă platformă industrială şi au propus chiar în acest an un proiect pentru fostul Argos – proiect criticat dur în Comisia de Urbanism şi ulterior modificat. Dintre îngrijorările exprimate acum în Comisia de Urbanism: ce se întâmplă cu traficul din zona deja “sugrumată”? Asta în condiţiile în care cele două mari proiecte – Argos şi Stemmer – ar aduce peste 460 de apartamente noi în zonă, dar şi birouri, care la rândul lor sunt generatoare de trafic.

Conform propunerii firmei Stemmer anunțată în 2008, ansamblul din zona Buftea – Scorţarilor urma să cuprindă spaţii rezidenţiale, un hotel şi clădiri de birouri. În 2019, apăreau detalii şi ansamblul primea chiar şi aviz de opotunitate în comisia de urbanism de atunci: proiectul era botezat “Les Tours de Cluj” şi aduceau turnuri de până la 21 de etaje. Acum, o nouă versiune de mobilare a terenului de 11.000 mp a fost prezentată în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU): se vorbeşte de 6-7 etaje. Arhitectul Cristian Bănuț, de la Arhimar, a precizat că proiectul actual vizează un teren lăsat în paragină de 10 ani. “Proiectul aprobat anterior avea un regim de înălțime prea mare, care nu era viabil”, a explicat arhitectul. Terenul are acces la străzile Scorţarilor şi Buftea, e foarte aproape de cel mai mare complex de birouri din Cluj – The office – şi, alături de proiectul Argos, promite să regenereze zona, dar şi să atragă trafic.

Arhitectul care a susţinut proiectul Stemmer a făcut şi o trecere în revistă a situaţiei actuale: pe amplasament există o serie de construcţii în paragină – un “schelet” de biserică în ruină, care a început să fie demolată, două clădiri anexe ce urmează la rândul lor să fie demolate și un fost atelier de reparații. Ca urmă de fostă industrie, acesta ar putea fi păstrat. “Am propus păstrarea clădirii, restaurarea și integrarea sa în concept. La sud avem Canalul Morii, aproape e platforma Argos, în curs de dezvoltare. Avem şi o locuinţă cu două etaje şi pod, pe limita de proprietate, o situaţie atipică, aşa că ne-am retras de la acel imobil”, a mai precizat Bănuţ. Înspre Canalul Morii se păstrează zonă de protecţie şi, potrivit proiectantului, spaţiile verzi amenajate pe sol reprezintă 30% din parcelă. Vor fi amenajate două niveluri de parcări subterane. Ansamblul în sine ar urma să aducă trei imobile noi: unul de birouri şi două clădiri de locuințe colective, iar clădire dinspre strada Scorțarilor ar avea parter comercial, cu servicii. Pentru clădirea care ar urma să fie reabilitată, arhitecţii au propus realizarea unui spațiu de co-working, pe modelul deja operaţionalului Cluj Hub. Proiectul prevede 225 de apartamente şi 350 de parcări. Răspunzând unor observaţii din comisie, arhitectul a mai precizat că va mai exista o piațetă și spaţii pietonale între clădirile de birouri, iar traseul acestora se va corela cu traseul propus de vecinii de la Argos; retragerea de 9 metri faţă de Canalul Morii este respectată.

Primele observaţii din Comisia de Urbanism au vizat traficul care ar urma să fie generat de noile construcţii, mai ales în contextul în care şi proiectul Argos vine cu un ansamblu de mari dimensiuni.
“Zona de studiu de circulaţie ar trebui extinsă, e o zonă unde deja sunt probleme de trafic”, a menţionat şefa Serviciului siguranţa circulaţiei, Mirela Mărincean. Bănuţ a precizat însă că a fost deja întocmit un studiu de trafic pe suprafaţă extinsă (la comanda beneficiarului), acesta a fost depus la primărie şi ar fi luat în calcul dezvoltarea oraşului pe următorii ani, dar şi proiectul Argos din vecini.

Despre proiectul Argos, mai multe detalii aici:


Ansamblu imobiliar pentru terenul fostei fabrici Argos. Proiectul, “desenat” de arhitecții noului PUG, a fost criticat în Comisia de Urbanism fiindcă nu respectă… PUG-ul

şi

Cum s-a schimbat proiectul imobiliar de la Argos, după ce arhitecţii noului PUG au fost “certaţi” la Urbanism

“Dacă ajungem la “roșu” cu traficul, tăiem din apartamente”, a intervenit primarul Emil Boc, cel care conduce şedinţele de urbanism şi edil într-un oraş care a ajuns deja să fie, uneori, “paralizat” de trafic. Viceprimarul Dan Tarcea a avut de făcut o altă observaţie: proiectul propus are cu trei etaje peste ceea ce există construit în zonă (patru etaje). “Ce le spun oamenilor la o asemenea observaţie?”, a întrebat Boc, sugerând că proiectul nu trebuie obligatoriu să meargă spre maximul admis în regulamente. La rândul său, arhitectul şef al Judeţului, Claudiu Salanţă, a avut de făcut o recomandare în ceea ce priveşte regimul de înălţime: dacă Argos are clădiri de cinci etaje la stradă, la fel se poate şi în cazul proiectului Stemmer. “Să tratăm cu aceeași unitate de măsură ambele investiții. Văd două investiţii majore care se doresc în această zonă, ar putea să rezolve ce înseamnă circulaţii prin proiectele de utilitate publică propuse prin PUG. Strada Scorțarilor e propusă pentru expropieri, până la Buftea. Ai două ansambluri, dar ceea ce propune PUG-ul aduce o rezolvare”, a spus Salanţă. S-a mai pus în discuţie şi necesitatea unor dotări de utilitate publică: dacă la Argos se face grădiniţă, aici să fie creşă. O astfel de funcţiune e şi în folosul beneficiarilor şi chiar poate fi o foarte bună unealtă de marketing pentru un astfel de proiect, a admis reprezentantul investitorilor, care a precizat că s-a gândit un asemenea spaţiu la parterul clădirii rezidenţiale. “Creșa nu poate fi la parterul unei clădiri, trebuie respectate nişte norme”, a intervenit primarul. “Nu mai putem trece cu vederea sub nicio formă astfel de servicii de utilitate publică. Încercăm acum să găsim soluţii pentru Bună Ziua, unde investitorii au promis astfel de servicii şi nu le-au făcut. Mai sunt terenuri rezervate, dar nu sunt făcute dotările”, a amintit Boc, vorbind de o zonă asaltată de construcţii inclusiv în mandatele sale precedente. “Blocul de la Canalul Morii are un parter cu funcțiuni publice destinate în special locatarilor – o grădiniță în regim privat adresată celor din zonă e o opţiune – să rezolve o problemă existentă în zonă, dar nu exclusiv pentru locatarii din acest proiect”, a spus Bănuţ.

Arhitectul Marcel Crișan, membru CTATU, a atras atenţia asupra amenajărilor din zonă, dar şi asupra aspectului clădirilor propuse. “Dacă vrem să activăm zona pietonală, o zonă pentru bicicliști, trebuie şi terase. Propunerea are blocuri standard cu balcoane – poate ar fi interesant să gândiţi retrageri, nişte logii”, a spus Crişan. Şi, încă o dată, s-a trasat paralela cu Argos. “Proiectul Argos a adus spaţii deschise 24 de ore. Cu dotări de cartier, bine conectate pietonal, această zonă ar deveni una cu identitate mult mai bună. Sunt două pete mari, dar ar fi mult mai frumos să fie percepute unitar”, au spus membrii comisiei. S-a mai recomandat restudierea mobilării pe parcelă, pentru că între unele clădiri distanţele ar fi foarte mici.

Un vecin dintr-un bloc vechi de 70 de ani a intervenit cu perspectiva locuitorilor zonei. Ovidiu Rusu a atras atenţia că o parte din canalizarea care deserveşte blocul său e realizată pe terenul investitorului, dar arhitecţii de la Arhimar au explicat că au primit deja notificările pe acest subiect, iar varianta actuală de proiect a rezolvat acest aspect. “Asociația pe care o reprezint a ridicat problema de trafic. Strada Scorţarilor are o bandă pe sens, iar cea de pe latura de nord e ocupată de parcări. În anumite momente ale zilei se creează un grav blocaj pe Scorțarilor, la intersecţie cu Buftea. Clădirea de birouri existentă nu face față, pe zona unde ați propus dvs clădirea de birouri se parchează acum – sunt vreo 100 de mașini parcate. Sigur, asta nu e problema dvs, dar tot ne întrebăm ce se va întâmpla cu ele. Vom avea încă alte 200 de locuri de parcare pentru apartamentele din acest proiect, încă 200 de maşini, ceea ce va fi o mare problemă, încă 200 de mașini la Argos. Traficul generat de cele două investiţii majore va crea probleme foarte mari şi, din păcate, nu prea există posibilităţi de lărgire a străzii”, a spus clujeanul care locuieşte în zonă.

Bănuţ a mai amintit o dată că studiul de trafic realizat pentru acest proiect există şi ar urma să fie analizat în comisia de trafic şi discutat cu specialiștii. Mai mult, a susţinut că problemele de trafic au soluţii. “Strada Scorțarilor se blochează la intersecţia cu Buftea din cauza a ceea ce se întâmplă la intersecţia Buftea – 21 Decembrie. De acolo începe problema şi există recomandări în acest sens, pentru deblocarea situaţiei. Din valori simulate de trafic reiese că se poate ajunge la pragul maxim, dar nu se ajunge la un blocaj. Avantajul acestei parcele e că are intrare-ieșire la două străzi. Şi mai e un aspect. Clienții dau bani să stea în centru, tocmai ca să fie aproape de locul de muncă. Asta înseamnă că mulţi dintre ei nu sunt participanți activi la trafic. Chiar am făcut un studiu în acest sens. Am fost la investiții, proiecte de-ale noastre din zona centrală și am văzut câte mașini sunt în parking în timpul zilei. Aceasta e o realitate”, a mai precizat Bănuţ.

Proiectul va trebui să revină în analiza comisiei de urbanism. Au rămas ca puncte de interes major: problema traficului şi corelarea cu proiectul Argos în această analiză, integrarea urbană în ceea ce priveşte regimul de înălţime şi problema creşei. Bănuț a remarcat însă că ansamblul Argos are 5 etaje doar pe porţiuni, dar ansamblul e, de fapt, mai înalt. Salanţă a precizat însă că se referă la alinierea laturii dinspre stradă. “E nevoie de regenerare urbană, sunt zone care arată mizerabil, trebuie să aveți sprijin instituţional, dar să iasă niște lucruri minunate. În urma acestor proiecte să rămână ceva de urmat în toată țara, ca stadionul domnului Ţigănaş”, a ţinut să precizeze Boc, în sala în care era prezent şi preşedintele OAR, “semnatar” de Cluj Arena. “Nu spunem “NU” proiectului, suntem convinși de necesitatea investițiilor, nu vrem să blocăm pe nimeni, dar îmi doresc să rămână lucruri de calitate”, a declarat Boc în şedinţă publică.

Proiectul Stemmer-Arhimar poate fi consultat AICI

Ultimele urme ale Tehnofrigului industrial urmează să dispară – se pregăteşte “restructurarea urbană” lângă o bucată de teren ocupată deja de o unitate de retail (Dedeman). Astfel, în locul fostei platforme industriale, pe o parcelă de 3,7 ha, o societate privată – Geainv SA – propune un proiect imobiliar cu peste 600 de apartamente şi cu servicii. Proiectul a fost prezentat în şedinţa de azi a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), prilej cu care mai mulţi vecini au venit să îşi exprime nemulţumirile şi îngrijorările în ceea ce priveşte noua apariţie imobiliară: proiectul ar fi mult prea mare şi va aduce şi grave probleme de trafic, consideră aceştia. Specialiştii din comisie au avut de făcut şi ei o serie de observaţii şi recomandări privind proiectul, care nu a fost aprobat în forma propusă şi urmează să fie regândit şi rediscutat.

 

Prezentare de proiect, în loc de industrie: apartamente, spaţii comerciale, acces la pârâu

Societatea Geainv e beneficiara unui Plan Urbanistic Zonal de restructurare urbană pe platforma Tehnofrig. Mai precis, în zona Fabricii de Chibrituri nr. 5-11 – str. Jean Jaures 6A – str. Maramureşului nr. 36. Parcela are 36.800 mp şi e amplasată în spatele unităţii Dedeman, după pârâul Nadăş. Conform Planului Urbanistic General, zona este una de restructurare urbană în locul fostelor zone industriale, iar pe astfel de suprafeţe se pot prevedea funcţiuni mixte, comerciale, de locuire şi servicii, după cum a explicat reprezentantul beneficiarilor, arhitectul Claudiu Botea. “Beneficiarii au început dezafectarea a ceea ce a mai rămas acolo, s-au obţinut două autorizaţii de desfiinţare. În baza ultimei încă se lucrează, a început dezafectarea fabricii”, a menţionat arhitectul. Suprafaţa construită este acum de  17.500 mp, iar suprafaţa construită desfăşurată e de 33.000 mp. În vecinătăţi se află locuinţe familiale, dar şi locuinţe colective cu 1-4 etaje. “În tema de proiectare stabilită am încercat să includem un ansamblu mixt, cu spaţii comerciale la parter şi mezanin poziţionate spre pârâul Nadăş. Ne gândim ca spre pârâu să avem spaţii comerciale, poate inclusiv cu acces al publicului acolo, vor fi servicii, restaurant, o clinică ce ar funcţiona în unul din spaţii. Propunem mai multe imobile de locuinţe, în sistem pavilionar, ca să fie o expunere cât mai însorită”, a spus Botea. În total, ar fi vorba de aproximativ 680 de apartamente, dar şi de opt spaţii comerciale, o unitate tip “afterschool” şi 700 de parcări propuse (din care 90 supraterane). Proiectul propune indici sub cei admişi în PUG, a precizat arhitectul: CUT de 2 (faţă de 2,8 maxim admis) şi POT de 30% (faţă de 60% maxim admis). Regimul de înălţime ajunge la 6 etaje, cu 20 de metri înălţime la cornişă (faţă de 22 maxim). Pentru circulaţii şi accese, se propune realizarea unui pod nou (construit de către investitor). Accesul principal ar fi din zona Dedeman, cu încă un acces secundar. “Suntem de acord cu faptul că mai e nevoie de un acces, spre strada Maramureşului, dar au fost discuţii cu locatarii din zonă”, a spus arhitectul.

O primă mare problemă în zonă, ridicată din partea membrilor CTATU: deficitul de creşe şi grădiniţe. La cele 680 de apartamente noi, ar apărea în zonă încă 100 de copii de până la 6 ani, a calculat sociologul Norbert Petrovici, membru CTATU. “Într-adevăr, e un deficit în ceea ce priveşte numărul de creşe şi grădiniţe. Dar revenind la aspectele de urbanism – e vorba aici de UTR de restructurare urbană şi, conform PUG, ar trebui să existe un contract de urbanizare cu Consiliul Local. Totuşi, cred că se poate face o excepţie în acest caz, fiindcă există un HCL care prinde şi acest teren”, a intervenit arhitectul Vlad Negru, membru CTATU. “O altă problemă ţine de circulaţii – sunt insuficente accesele pe teren. În acest PUZ, indicii sunt respectaţi, dar probabil investiţia ar trebui etapizată şi condiţionată de accese. Ca mobilare urbanistică, nu aş pune parcări pe marginea râului Nadăş, acolo se pretează zonă verde. Poate mobilarea urbanistică ar merita revăzută. Acolo e o parcelă mare, care clar trebuie reinclusă în circuit civil, dar mobilarea pe oblic pare străină de aspectul cartierului”, a completat Negru.

Nu există deocamdată un studiu de trafic pentru zonă, aşa că aspectele legate de circulaţii nu au putut fi lămurite în şedinţa de miercuri. S-a stabilit însă că ar putea fi utilă amenajarea de sensuri giratorii.

Primarul nu s-a declarat împotriva investiţiei, dar s-a arătat interesat şi de intervenţiile vecinilor. “Noi nu suntem împotriva dezvoltării oraşului, dar dvs, specialiştii (din CTATU, n.red.), trebuie să spuneţi: avem nevoie de sens giratoriu, pod, să spuneţi exact de ce e nevoie, ca să nu ajungem în situaţia în care oamenii care vor sta acolo să aibă probleme. Nu suntem împotriva dezvoltării zonelor de regenerare urbană, dar lucrurile să se facă în ideea calităţii spaţiului”, a ţinut să intervină primarul Emil Boc. “Aş recomanda tuturor să aveţi în vedere asta: calitatea spaţiului public”, a spus edilul. Declaraţiile publice de la masa CTATU vin de la cel care a condus totuşi ani de zile şedinţe de urbanism şi de Consiliu Local ale oraşului, aşadar nu e străin de ceea ce s-a întâmplat în Urbanismul perioadei recente, în care mulţi cetăţeni s-au plâns de haos în dezvoltarea urbană.

Despre calitatea Spaţiului

 

Vecinii: proiectul “ne sufocă”

Prezenţi în număr mare la şedinţa CTATU, vecinii din zonă au avut numeroase obiecţii faţă de proiectul cu aproape 700 de apartamente care ar urma să se ridice pe fosta platformă Tehnofrig. “Circulaţia nu se va putea rezolva, strada Jean Jaures e cu sens unic, Maramureşului e o şchioapă de drum, circulaţia în zona Dâmbu Rotund e infernală, la nr. 6, blocul 6A nu e trecut în proiect, asta e dezinformare. Construcţia asta va fi un ghetou, cu bloc lângă bloc, loc de joacă nu este. Toţi copiii de acolo se joacă între maşini. Acolo ar trebui să poată trăi şi pensionarii, şi copii, şi tinerii. Încă 700 maşini cel puţin în orele de vârf unde vor ieşi? E inadmisibil să se facă 8 etaje. Ne sufocă, ne ia lumina! Cu parter, mezanin, etaje, etaj retras ne luaţi soarele”, a spus unul dintre locuitorii din zonă. Oamenii s-au mai arătat îngrijoraţi de demolarea turnului de apă la 11 metri. “Nu ştiu ce metodă va fi folosită, dar am văzut la tv cum o construcţie a căzut pe un spital. Să fim asiguraţi, bani în cont dacă se întâmplă ceva. Blocul nostru e foarte firav”, a precizat un vecin. “Prin acest proiect ni s-a luat aleea din faţa bloclui, pe care noi circulăm cu maşina. Când se aprobă proiectul rămânem fără alee, nu mai putem intra la garaje, maşina de salubritate nu va putea intra la punctul de colectare a gunoiului, salvarea va avea probleme”, a intervenit un locatar. Terenul e al beneficiarului, dar se poate găsi o soluţie pentru locuitori, a răspuns arhitectul. Tot ce e spaţiu verde rămâne în această formă, a mai precizat proiectantul beneficiarului, la întrebarea vecinilor. “Regimul de înălţime e dublu faţă de cel existent în zonă”, au mai atras atenţia vecinii viitorului ansamblu. S-a ţinut cont de o parte dintre doleanţele exprimate de vecini, a admis totuşi unul dintre locuitori, după discuţii cu reprezentanţii beneficiarului de proiect. “Dacă regimul de înălţime şi numărul de blocuri s-ar micşora un pic, ar fi un câştig în ceea ce priveşte aspectul şi calitatea”, a completat unul dintre vecini.

Calea “de mijloc”

În forma actuală, proiectul nu poate fi promovat, a sintetizat arhitectul Voicu Bozac, membru CTATU. “Acest proiect nu trebuie să devină o enclavă“, a spus Bozac, pledând pentru legături pietonale, de-a lungul Nadăşului. “Zona se învecinează cu zone de case şi blocuri, trebuie gândite legături, să se folosească oraşul integrat. Părerea mea este că turnul de apă ar trebui să rămână, e un reper de patrimoniu industrial, ce merită păstrat, iar păstrarea sa nu afectează foarte mult proiectul”, a menţionat arhitectul Mihai Racu. “Restructurarea urbană presupune utilităţi urbane, care nu se pot face dacă nu se eliberează spaţiu. Sunt blocuri băgate cât de mult se poate”, a fost de părere arhitectul Romulus Zamfir, membru CTATU. Arhitectul Claudiu Botea a precizat însă că că  e vorba de un proiect cu un Procent de Ocupare a Terenului de numai 30%, iar distanţa minimă până la limita de proprietate este de 11,5 metri, în condiţiile în care clădirile au 20 de metri înălţime. “Asta e cea mai mică distanţe, sunt zone unde distanţa e de 15 metri sau chiar 17. Spre vecinătăţi e doar zonă verde”, a spus Botea.

Arhitectul-şef al Judeţului, membru şi el în CTATU, a lansat o propunere. “Aş renunţa la unele imobile; cu regimul de înălţime nu aş avea o problemă, ar putea fi chiar mai mare, dacă se renunţă la clădiri. Trebuie gândit cvartalul în ideea în care ne imaginăm zona peste 10-20 de ani. Poate fi regimul de înălţime mai mare, dar şi retragerea clădirilor să fie mai mare, nu ar fi o problemă de însorire, iar coeficienţii ar fi păstraţi. Drumul şerpuit propus e foarte greu de realizat”, a sintetizat Claudiu Salanţă.

Primarul Emil Boc, cel care conduce şedinţele CTATU, a ţinut să lanseze câteva principii de lucru. “Să vorbim de calitatea spaţiului urban, calitate în detrimentul cantităţii. Să ne ferim de aglomerări, de ghetouri, cum se exprima un vecin, gândiţi structuri de calitate, ca şi vecinii să fie liniştiţi. Sunt convins că şi investitorii vor avea deschidere”, a spus Boc. Reprezentantul beneficiarului a susţinut că această propunere a fost gândită tocmai ca noua construcţie să nu aibă impact negativ asupra vecinătăţilor.

Au rămas însă temele de lucru, pentru o nouă variantă de proiect, conform concluziilor CTATU: studiu de circulaţie, posibilă creşă şi grădiniţă, analiza regimului de înălţime şi a numărului de blocuri, situaţia turnului de apă şi un posibil studiu de însorire.

PUZ-ul de restructurare poate fi consultat AICI

 

Drumul spre reconversie a Tehnofrigului

Producătorul de utilaje pentru industria alimentară Tehnofrig, controlat de oamenii de afaceri Dorel Goia şi Horia Ciorcilă, s-a divizat în 2008 în şase societăţi: Tehnofrig Center, Finance, Imobiliare, Invest, Parcul Rozelor şi Tehnofrig SA. Tehnofrig Imobiliare a obţinut încă din 2010 o hotărâre de consiliu local care aproba Planul Urbanistic Zonal (PUZ) ce reglementa schimbarea destinaţiei fostei platforme industriale. Noile reglementări urbanistice vizau reconversia funcţională, respectiv transformarea zonei de activităţi productive în teren disponibil pentru investiţii de retail, servicii şi locuinţe. Terenul situat pe strada Fabricii de Chibrituri nr. 5-11 vizat avea 112.000 mp, iar beneficiarii documentaţiei erau interesaţi să dezvolte un retail park, zonă de servicii şi locuinţe, potrivit informaţiilor date la vremea respectivă de aceeaşi proiectanţi de la Arhimar. Dedeman a preluat în 2010 3,7 hectare de teren din fosta platformă industrială.

Ce se mai întâmplă în zona Tehnofrig:

FOTO. Noua “casă” industrială pentru atelierele artiștilor din Cluj. Unde se mută cealaltă jumătate din Fabrica de Pensule?

Noul val de restructurări

După ce foste platforme industriale din zona centrală sau pericentrală au lăsat loc, rând pe rând, proiectelor imobiliare, şi terenurile de la periferie trec prin transformări. Luna trecută, în şedinţă CTATU societatea Lucarom Impex a cerut aviz pentru un alt Plan Urbanistic Zonal de “restructurare”, pas necesar pentru construirea unui ansamblu multifuncțional pe un teren din zona Bulevardul Muncii– strada Byron – aproape 700 de apartamente. Parcela vizată are 22.000 mp și e încadrată în noul Plan Urbanistic General ca zonă de restructurare urbană.

Schimbări imobiliare pentru nordul industrial al orașului: proiect nou cu sute de apartamente în zona Bulevardului Muncii

 

Gradul de utilizare a străzii Buna Ziua a trecut de 90%. Cu traficul generat de cele două blocuri de zece etaje care sunt acum în construcție lângă hotelul Grand Hotel Italia, artera din noua zonă de dezvoltare a orașului ar putea fi blocată. Precizarea a fost făcută de Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru nou în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a orașului. Asta în contextul în care în ședința de azi a comisiei a fost discutată o nouă propunere imobiliară în zonă: blocuri ce ar aduce încă 255 de apartamente, în vecinătatea unității Lidl. Proiectul a fost deocamdată amânat, iar reprezentanții primăriei au precizat că se fac demersuri pentru lărgirea străzii și decongestionarea uneia dintre zonele asaltate de construcții în ultimii ani.

Pitas Investment a venit în ședința CTATU cu o propunere de Plan Urbanistic Zonal pentru un proiect care vizează construirea unui ansamblu de locuințe și dotări. Funcțiunea principală este însă cea de locuire și ar presupune construirea a 255 de apartamente; în proiect sunt prevăzute și spații comerciale.  Înălțimea clădirilor e de 28 –  31 metri, iar proiectul ar putea funcționa ca un “centru de cartier”, potrivit arhitectului Szabolcs Guttmann, cel care a susținut proiectul. Viceprimarul Dan Tarcea a introdus tema traficului. “Strada Bună Ziua e sufocată chiar în situația de trafic actuală, dacă se termină de construit tot ce a fost autorizat. Dacă se mai autorizează blocuri de pe un PUZ care aduce încă 250 apartamente, 500 de mașini, situația din Bună Ziua e critică. Am refuzat emiterea de autorizații pe acest considerent”, a spus viceprimarul Tarcea. “Gradul de utilizare a străzii Bună Ziua e de peste 90%, fără ca cele două blocuri în construcție lângă Grand Hotel Italia să fie luate în considerare. Când se adaugă și acele locuințe, strada Bună Ziua va fi blocată, e nevoie să se ajungă la patru benzi acolo, până atunci nu văd posibilitatea de trafic”, a atras atenția Burnete. Planul de lărgire a arterei Bună Ziua e în lucru, însă acest demers va presupune mai multe etape, deci soluția de aici nu se întrevede pentru viitorul apropiat, după cum a precizat și Tarcea: lărgirile de străzi presupun inclusiv exproprieri. Între timp, e așteptat un PUZ de circulație promis de primărie, care să reglementeze circulația în zonă. “Să ne gândim de două ori înainte de a aproba asemenea proiecte”, a spus Tarcea.

Amintim că încă din vara anului trecut, primăria face eforturi să capaciteze strada Bună Ziua la patru benzi de circulație, cum de altfel figura în documentațiile de urbanism prin care s-a legitimat acest cartier încă din anii 2000, dar de care primăria nu s-a procupat să fie respectate. Un studiu făcut anul trecut de Universitatea Tehnică din Cluj a avertizat că în maxim doi ani zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului.

Cu sau fără piste de biciclete în “Pipera” Clujului? Noua întrebare pusă de primărie riveranilor din Bună Ziua

Arhitectul Adrian Iancu, în continuare membru al CTATU, a introdus în discuție și necesarul de funcțiuni în zonă: grădiniță, școală. “Când se face un PUZ trebuie făcută o analiză a dotărilor. Actuala circulație din Cluj-Napoca e la acest nivel și fiindcă nu există școli și grădinițe, nici în cartierele noi, nici în Feleacu, în Apahida, în jur”, a menționat Iancu. Sociologul Norbert Petrovici a făcut un calcul, bazat pe numărul de locuințe propus și mărimea medie a unei gospodării din Bună Ziua: în jur de 570 de persoane s-ar muta în noul ansamblu. Arhitectul Mihai Racu a atras atenția și asupra formei ansamblului propus, care ar putea fi regândită. “Regulamentul prevede alinieri cu retrageri de 3-5 metri, formele șerpuite ce nu susțin frontul bulevardului contribuie la imaginea de zonă destructurată – strada a devenit doar un dos al ansamblurilor, nu poate să susțină magazine, nimic din ceea ce ar trebui să fie pe unul dintre marile bulevarde ale Clujului nou”, a spus Racu. Distanța între blocuri propusă în noul proiect nu e suficient de mare și va aduce umbrire în zonă, a intervenit arhitectul Romulus Zamfir, iar fostul arhitect șef al municipiului, Ligia Subțirică, a menționat că se propun indici prea mari pentru un ansamblu de locuințe.  “Scopul PUZ-ului trebuia să fie de a îmbunătăți rețeaua stradală. PUZ-ul acesta nu își atinge scopul’, a spus Corina Ciuban, șeful Direcției de Urbanism.  Circulațiile trebuie studiate în ansamblul rețelei de străzi, a mai precizat și arhitectul Voicu Bozac. Reprezentantul beneficiarului de proiect a menționat că terenul permite adăugarea unei grădinițe și a serviciilor, pentru a îmbunătăți proiectul. În concluzie, propunerea nu a fost deocamdată acceptată, iar arhitecții urmează să regândească proiectul și să revină cu o altă propunere.

 

by -
0 876
Varianta de proiect prezentată de Napochim Imobiliare în raportul de 2015:

Compania cu activitate imobiliară desprinsă din societatea producătoare de mase plastice a hotărât demolarea clădirilor pe care le deţine pe strada Someşului. Adică în apropiere de centrul oraşului şi într-o zonă care în ultimii ani s-a transformat în punct de atracţie pentru dezvoltatorii imobiliari. Reprezentanţii companiei anunţaseră de ceva vreme intenţia de a construi aici un ansamblu imobiliar.

Astfel, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Napochim Imobiliare a aprobat în întrunirea de marţi demolarea clădirilor deţinute pe strada Someşului 34, se arată într-un raport al companiei publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti. Napochim mai are un sediu pe strada Luncii, însă platforma din apropierea centrului oraşului se pregăteşte să fie eliberată. Este vorba de mai multe hale şi platforme din incinta fostei fabrici de pe strada Someşului. Mai precis:

 

proprietati napochim

 

Acţionarii companiei îşi pregătesc şi bugetul. Astfel, în aceeaşi şedinţă s-a aprobat şi accesarea unui credit în valoare maximă de 8 milioane de lei de la societatea Ax Perpetuum Impex, acţionar majoritar al Napochim Imobiliare.

Planurile imobiliare au fost detaliate încă de vara trecută (în august), când Napochim Imobiliare s-a listat la bursa AeRO (Alternative Exchange Romania), bursa destinată firmelor mici și mijlocii cu potențial de creștere.

Reprezentanţii companiei anunţau că vor să construiască un ansamblu imobiliar de 214 apartamente construit în parte cu bani de pe piața bursieră: Napochim Imobiliare SA s-a înființat în aprilie 2015 ca urmare a divizării Napochim SA, pentru ca, pe terenul de 8.000 de metri pătrați aflat în proprietatea sa și evaluat în 2014 la 9 milioane de euro, să intre în afaceri imobiliare. “Zona în care se află terenul este considerată zona zero a oraşului”, spuneau reprezentanții societății, care adăugau că terenul e în vecinătatea unor proiecte de clădiri rezidențiale și de birouri în dezvoltare, iar un Planul Urbanistic Zonal aprobat aici prevedea construirea de clădiri cu un regim de înălțime de până la 20 de etaje. Menţionăm însă că PUZ-urile aprobate înainte de intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General (decembrie 2014) îşi pierd termenul de valabilitate în această vară (mai precis peste o lună, în 22 iunie), iar noul PUG prevede în această zonă indici de construire mult mai “cuminţi”.

Napochim a lansat chiar un concurs pentru “Reabilitarea platformei industriale Napochim”, iar la început de  2013 biroul de proiectare Arhimar anunţa că proiectul propus de echipa proprie a fost desemnat câştigător al marelui premiu. Soluţia propusă avea în vedere reglementările noului PUG şi propunea un ansamblu de şase etaje, dar, potrivit reprezentanţilor Arhimar, colaborarea cu Napochim nu s-a mai concretizat.

Varianta Arhimar:

napochim var arhimar
Sursa imagine: Arhimar

Zona din spatele Pieţei Mihai Viteazu a devenit una extrem de populară pe piaţa imobiliară, cu o serie de proiecte recent construite sau aflate acum în lucru. Printre acestea: ansamblul Platinia construit de Vasile Puşcaş, clădirea de 12 etaje a ImoInvest (cu PUZ-ul său controversat) şi apoi cea aflată în lucru printr-un proiect unde asociat e senatorul Alin Tişe sau fosta platformă a fabricii Flacăra, transformată acum în sediu pentru iQuest

 

Șantierul care pregătește “cel mai exclusivist loc din Cluj-Napoca” (potrivit anunțului dezvoltatorului imobiliar) afectează casele din vecinătate, reclamă riveranii. Dacă până acum oamenii spun că au închis ochii, deși li s-au crăpat pereții sau li s-a infundat canalul, anul acesta se declară disperați pentru că viitorul complex Platinia, cu termen de finalizare finalul lui 2016, le-a luat tot soarele. În replică, dezvoltatorii susțin că întreaga construcție respectă un proiect autorizat, care are în spate studii și avize, că investiția crește valoarea zonei și e în acord cu strategia de dezvoltare a orașului.

Ce a autorizat primăria în locul fostului Ursus

Proiectul gândit pentru bucata de teren de pe Calea Mănăştur 2-4 a fost unul dintre ultimele aprobate înainte de intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General, pentru care CL şi-a dat votul în aceeaşi şedinţă de final de 2014. Terenul de aproximativ 12.000 mp, parte a fostei platforme a fabricii de bere, a fost achiziționat în același an de Vasile Pușcaș, om de afaceri cu activitate în domeniul salubrității, dar și cu două proiecte imobiliare de mari dimensiuni deja lansate în Cluj-Napoca, ginerele fostului ministru al Transporturilor, Ioan Rus. Proiectul cu indici generoși de construire (Procent de Ocupare a Terenului maxim de 60% și Coeficient de Utilizare a Terenului de 3, conform PUZ), prevede un ansamblu de aproximativ 300 de apartamente, un spațiu comercial de mari dimensiuni, cu terasă și un regim de înălțime de până la șapte etaje, potrivit prezentării din şedinţa Comisiei de Urbanism unde a fost susţinut proiectul. În referatul prezentat în şedinţa de Consiliu Local în care s-a aprobat proiectul se mai precizează şi că zona intersecţiei „va fi marcată” printr-un accent cu regim de înălţime de 11 etaje. În vederea eliberării autorizaţiei de construire, beneficiarul s-a angajat să cedeze terenul pe care s-a angajat să îl rezerve pentru realizarea unei străzi nou propuse. Ansamblul va aduce un mall înspre Calea Mănăștur, include 187 de apartamente în componenta sa rezidențială și încă 120 de apartamente de închiriat (în regim hotelier). Menționăm că proiectul s-a bucurat deja de mare succes pe piață – 87% dintre apartamente sunt vândute, potrivit dezvoltatorilor – cu toate că prețurile nu sunt deloc mici: un apartament de două camere (63,93mp) a costat 75.500 euro, iar unul de 3 camere ajunge la 112.000 de euro.

12735684_939335329455102_441008316_n

Vecinii marelui proiect: “nu avem deloc soare”

“Soțul meu are casa de pe strada Oțetului de 35 de ani. Locuim de mult în ea. Ne învecinam cu Fabrica de Bere, iar acum cu șantierul viitorul complex Platinia. Porcăria mare este că, anul trecut, șantierul nu ne afecta. În decembrie s-a oprit, dar din ianuarie s-au reluat lucrările și s-au pus etaj peste etaj. Noi ne-am dus la arhitecții de la județ și ei ne-au asigurat că nu vom fi afectați. Anul acesta, n-avem deloc soare. Avem în spatele casei un geam cu cărămidă de sticlă amenajat cu acordul vecinului prin care mai intră niște lumină, dar doar într-o cameră. Din câte ne-am interesat pe latura noastră nu s-a făcut niciun studiu de însorire. Primăria ne-a spus că, atunci când era fabrica de bere, eram în aceeași situație. Dar nu este așa. Atunci n-avem probleme, n-am făcut nicio sesizare”, a spus Maria Horvath, unul dintre vecinii de pe strada Oțetului afectați de șantierul complexului Platinia.

12659718_935676706487631_662956065_n

Aceasta a adăugat că blocul care se face este enorm de mare și că nu i se pare normal ca acesta să afecteze în rău vecinătățile. “Au crăpat pereții, a crăpat gresia și la noi și la alții. Astea se mai pot repara și mai închidem ochii. Nu suntem oameni răi. De Crăciun s-a înfundat canalul. Am zis, în regulă, am chemat vidanja, am plătit. Dezvoltatorul, ulterios și-a asmat vina și ne-a dat banii.  Dar, acum, soare nu ne putem cumpăra. Nici el (dezvoltatorul ansamblului – n.red.) nu e Dumnezeu să poată să ne ia soarele. Acum nu avem deloc lumină. Noi putem să rezistăm un an s-au doi în condițiile astea. Pentru un hotel merge, plecăm dimineața la serviciu și ne întoarcem seara. Dar să trăiești acolo toată ziua, nu e sănătos. L-am chemat la noi, să vadă cu ochii lui că nu spunem prostii. A venit și ne-a spus că, dacă vrem soare să mergem să ne plimbăm în parcul central. Acum, ce ne rămâne să facem, să cerem demolarea blocului? Noi nu vrem răul nimănui, dar nici nu putem trăi așa”, a mai spus vecina.

12746310_939335326121769_1733099076_n

Ce spune Primăria

Arhitectul șef al orașului, Ligia Subțirică, spune că documentația de urbanism avizată de primărie conține un studiu de însorire care are avizul favorabil al Direcției de Sănătate Publică. “Studiul de însorire nu se face pe o stradă sau pe alta, ci se face pe toată zona afectată de umbrele viitoarei clădiri. Nu cunoaștem situațiile particulare ale vecinilor, însă având în vedere că DSP-ul a acordat aviz favorabil proiectului, totul pare în regulă”, spune Subțirică.

Cum răspund dezvoltatorii de la Platinia supărărilor din vecini

Constructorii s-au mișcat rapid pe șantierul Platinia, iar în acest an dezvoltatorii se pregătesc să închidă lucrările pentru ansamblul de pe fosta platformă industrială. Și chiar se grăbesc. “Nu e plăcut să ai un șantier de lungă durată în vecinătate, suntem conștienți de asta. Ne mișcăm repede, vrem să terminăm proiectul și zona să arate bine. Înțelegem că un șantier creează deranj. Dar, pe de altă parte, asta face parte din evoluția firească a unui oraș. Această zonă (Calea Mănăștur – Ursus, n.red.) e în dezvoltare. Nu noi am hotărât asta, evoluția e în acord cu ceea ce prevede documentațiile de urbanism. Orice șantier afectează vecinătățile o perioadă de timp, dar apoi zona va arăta foarte bine”,  spune Oana Bănuț, reprezentanta Platinia. În fața plângerilor vecinilor că noua construcție de mari dimensiuni “le ia” soarele, dezvoltatorii menționează că imobilele se ridică cu respectarea unui proiect care are toate avizele necesare. Inclusiv studiul de însorire. “Studiul de însorire e făcut, e un studiu avizat de cei de la Mediu. Normal că pentru vecini situația de acum nu e la fel cu cea de dinaintea începerii șantierului. Înainte aveau un teren gol alături. Au scăpat de Fabrica de Bere, apoi o perioadă au locuit lângă un teren viran. Să se ridice regimul de înălțime e o schimbare. Totuși, suntem în centrul Clujului, sunt zone care trebuie valorificate. Prin această investiție le creștem valoarea proprietăților, aducem o galerie comercială, facem drumul”, a menționat Bănuț. “Vrem să minimizăm impactul șantierului pe cât posibil. S-au făcut studii și s-a documentat zona înainte de începerea lucrărilor. Singura problemă de care știm este că un gard al unui vecin a crăpat. L-am remediat. O parte dintre case erau afectate dinainte să începem noi șantierul, dar dacă se demonstrează că sunt situații în care noi am creat probleme suntem desigur dispuși să le remediem. Să vină să ne semnaleze problema, trimitem și noi specialiștii noștri să vadă despre ce e vorba. Nu vrem să le facem probleme vecinilor”, subliniază Bănuț.

DSC_7257

Vasile Pușcaș: “Meseria de vecin e fantastică la Cluj”

Vasile Pușcaș e însă ceva mai tranșant. În acest caz ar fi vorba de fapt de “șicanare” din partea vecinilor nemulțumiți, care vor să își vândă proprietățile, spune omul de afaceri. “Meseria de vecin e extrem de bine cotată la Cluj. E o meserie fantastică. De când am început lucrările, vecinii ne-au făcut un număr foarte mare de plângeri. Să nu zic sute, dar zeci. Au venit toate organele abilitate să ne verifice și totul e în regulă. Nu am făcut nimic fără documentații bine studiate și suntem în regulă. Ei (vecinii) vor să vândă, să le cumpărăm terenul. Dar noi nu suntem interesați de astfel de imobile, noi cumpărăm proprietăți mari. Dar am zis că îi ajutăm, o să pună Oana pe OLX anunțuri. Cât despre crăpături, acelea existau și înainte să începem noi lucrările, fiind vorba de case vechi. Dar ne-am oferit să intervenim, să dăm cu glet, când începem și noi cu finisajele. Suntem dispuși să facem reparații”, spune Pușcaș. “Cei care se plâng acum că nu au lumină nu au avut nici înainte, din cauza gardului fabricii. Asta nu s-a schimbat cu nimic, ei vor să își vândă casa. Din punct de vedere imobiliar, valoarea proprietăților nu scade. Noi aducem servicii în zonă. Am vorbit cu vecinii, ne întâlnim, discutăm civilizat și apoi ei fac plângeri. Nu prea înțeleg abordarea aceasta. Au venit în control toate instituțiile; ceea ce, desigur, e normal. Dar noi respectăm proiectul. Am respectat la milimetru până și poziția macaralei pe șantier”, susține Pușcaș.

12659635_935676773154291_310026807_n

Verificări pentru o acțiune în instanță

Situația nefericită reclamată de vecinii ansamblului Platinia a ajuns și la Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului care a spus că va analiza posibilitatea pornirii unei acțiuni în instanță. “Vecinii au reclamat faptul că le-au au crăpat pereții caselor din cauza lucrărilor la noul proiect, iar unii dintre ei au rămas complet fără lumina soarelui. Oamenii au adresat sesizări și primăriei, însă răspunsul a fost că se respectă autorizația și că există studiu de însorire, în caz de nemulțumiri vecinii sunt îndemnați să se adreseze instanțelor de judecată. Dezvoltatorul proiectului a promis inițial că va remedia toate pagubele produse la casele vecinilor, însă acest lucru nu s-a întâmplat. La solicitarea unei familii afectate, a vizitat chiar și casa acestora și a constatat că soarele nu mai ajunge deloc acolo, sugerând că, dacă au nevoie de soare, să mearga în parcul central, pentru că acolo este soare pentru toată lumea. Din verificările făcute până acum, constatăm că există studiu de însorire doar pentru o parte din imobilele afectate, iar cele care sunt cel mai grav afectate au fost omise .Cazul este in atenția asociației și vom reveni cu detalii”, au informat reprezentanții Asociației.

Vecinii s-au plâns de construcția “mamut” încă dinainte de autorizare

Firmele Drusal și Florisal și-au asumat, printr-o declarație, un agajament pentru respectarea a 3 obiective: dezlipirea și realizarea drumului de legătură între strada Oțetului și Calea Mănăștur, la stadiul de strat de uzură, concomitent cu donarea sa primăriei clujene, după realizare, la un profil de 14 metri. Înainte de a fi avizat proiectul de către Consiliul Local (la ședința din 22 decembrie 2014), proiectul a fost supus consultării publicului, cu dată de dezbatere 30 septembrie. Potrivit raportului de consultare a publicului, au fost notificați 35 de vecini de pe străzile Calea Moților, În jurul lacului și Berăriei, plus Direcția de Patrimoniu a primăriei. De pe strada Oțetului n-au existat vecini pe lista de consultare. Printre obiecțiile vecinilor a fost și cea legată de înălțimea viitorului complex. „Prin înălțimea medie și accente înalte, niciun om de bună credință nu poate înțelege că ar fi vorba despre o construcție mamut cu 9 niveluri supraterane, practic 10 niveluri, numai parterul și mezinul însumând 10 metri pe înălțime, dar și cu o desfășurare în plan pe o lungime de aproximativ 60-70 de metri, ocupând tot frontul sudic al prelungirii străzii În Jurul Lacului”, arătau unii dintre vecinii consultați. De asemenea, se semnala faptul că construcția este mult prea înaltă și nu respectă distanțele și retragerile față de vecinătăți, că va genera trafic și probleme în zonă. Chiar un alt vecin a menționat că, pe viitor, la demararea șantierului, vor crăpa pereții caselor din vecinătate. Proiectanții au răspuns fiecărei obiecții în parte, menționând că respectă distanțele, că nu este vorba despre o construcție „mamut”, ci de una cu accente înalte, potrivit normativelor, că s-au mai făcut ajustări pe planșe și că propunerea are în spate studii serioase din care rezultă că nu va prejudicia vecinătățile și nici nu va aglomera zona.

TEXT: Kristina REȘTEA, Luminița SILEA

O clădire cu cinci niveluri supraterane și 28 de apartamente, pe strada Avram Iancu, în imediata vecinătate a intrării în Cimitirul Central. Aceasta este propunerea cu care a venit în comisia de urbanism un investitor privat, care vrea să construiască această clădire pe un teren de 1.000 mp de pe una dintre aglomeratele străzi centrale ale Clujului. Pe această arteră se află nu doar cimitirul, ci și alte instituții generatoare de trafic – școli, o facultate, birouri – și este de asemenea una dintre străzile care în diverse strategii ar găzdui unui viitor parking, de care are mare nevoie centrul istoric. Arhitecţii din comisie spun că un proiect de calitate pe această parcelă e necesar. Primar la al treilea mandat al orașului și în prag de nouă campanie electorală, edilul Emil Boc nu a ratat ocazia să pozeze în “gardianul” intereselor Orașului. Asta deşi în ultimii ani, inclusiv în timpul mandatelor sale, Clujul a experimentat nu puţine situaţii de haos în urbanism. Primarul a cerut acum proiectanilor să-şi înveţe beneficiarii să nu se lăcomească şi să nu propună orice în zona centrală. Asta pentru că au o responsabilitate profesională şi o anumită “prestanţă” în oraş.

Proiectul propus pe strada A. Iancu la nr. 28, amplasat pe o parcelă de colț, a primit aviz din partea Comisiei de Monumente și a revenit în prezentarea ședinței Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) de miercuri. Conform propunerii, imobilul dorit de societatea Evo Center ar avea două niveluri de subsol, parter, mezanin și trei etaje. „Proiectul a mai fost în comisie și problema era că are un Procent de Ocupare a Terenului și un Coeficient de Utilizare a Terenului imense pentru locuire”, a făcut introducerea arhitectul Adrian Iancu, membru CTATU. Proiectul cu 28 de apartamente, care între timp a primit și aviz din partea Comisiei de Monumente, respectă reglementările impuse de noul Plan Urbanistic General, a susținut arhitectul Cristian Bănuț, de la Arhimar, biroul responsabil de documentație: 30% din suprafața desfășurată a viitoarei clădiri va fi destinată spațiilor comerciale și unui restaurant, la mezanin sunt prevăzute birouri, iar etajele sunt rezervate pentru apartamente. „Actualul PUG e mult prea relaxat cu ceea ce dă voie să se facă în centrul istoric. În zona centrală poți să proiectezi sălbatic”, a concluzionat Iancu, aflat la masa de ședință alături de colegul de comisie Eugen Pănescu, unul dintre elaboratorii noului PUG. Nici normele de spații verzi nu ar fi mulțumitoare, după părerea aceluiaşi Adrian Iancu.

Primarul Emil Boc, cel care conduce ședințele de urbanism, a intervenit însă cu altă temă. „Ce facem cu circulațiile?”, a întrebat primarul. “Acolo e cimitirul, sunt școli, avem trei licee în zonă. Suntem în zona ultracentrală, trebuie să faceți ceva cu decență! Cer o amânare ca să mă consult cu Consiliul Local pe proiecte sensibile. Să vină aici comisia de circulaţie, să facă o simulare! Ce se îmtâmplă în zonă dacă dintr-o dată acolo mai vin 50 de maşini? Oraşul trebuie să fie responsabil cu zona ultracentrală. Opriţi jocul de a face orice în zona centrală!”, s-a “inflamat” în discurs primarul. “Fiţi decenţi! Ajutaţi-mă şi voi, proiectanţii!”, a continuat edilul. Nici faptul că sunt prevăzute 40 de locuri de parcare în subsol, nici existenţa unui aviz de la comisia de Circulaţie nu l-au convins pe primar, în cadrul şedinţei.

“Acest teren e foarte valoros. Departe de noi gândul să facem o clădire foarte mare. Avem lângă noi două calcane pe care trebuie să le acoperim. În acest sens ni s-au trasat reguli clare (de la Monumente), pe care noi le respectăm”, a intervenit şi arhitectul Claudiu Botea în explicarea proiectului. Aşadar, conform indicaţiilor, clădirea ar trebui să aibă acest regim de înălţime. În faţa acestui argument, primarul a propus altă soluţie: să se facă apartamente cu suprafeţe mai mari. Deci mai puţine. “Nu putem sufoca oraşul. Vă respect profesional, tocmai de aceea vă propun să facem un parteneriat pentru a explica publicului că nu putem face orice”, i s-a adresat primarul asociatului Arhimar, unul dintre birourile de proiectare care au semnat în ultimii ani multe proiecte importante în oraş.

Arhitecţii din comisie nu s-au opus proiectului, dar au intervenit cu unele precizări. Cu prilejul discutării proiectului de pe strada A. Iancu, arhitectul Eugen Pănescu, membru în CTATU, a propus reinstaurarea unei reguli la urbanism: să se ceară din nou microsimulări de trafic, pentru a se studia efectele pe care le-ar produce noi proiecte în astfel de zone. “Ocuparea acelui colţ cu un proiect bun e necesară”, a completat Pănescu. “Colţul acela e perfect construibil. O construcţie de calitate acolo aduce beneficii urbane”, a adăugat şi arhitectul Şerban Ţigănaş, al cărui birou a semnat un alt proiect pe strada Avram Iancu (nr.20), în anii recenţi. Ţigănaş a atras şi el atenţia asupra câtorva elemente: rezolvarea aspectelor de trafic e importantă, la fel şi rezolvarea evacuării deşeurilor (de la restaurant).

Cu aceste observaţii şi concluzia că va fi nevoie de o simulare de trafic, proiectul nu a primit deocamdată un aviz favorabil.