Tags Posts tagged with "proiecte imobiliare"

proiecte imobiliare

Gradul de utilizare a străzii Buna Ziua a trecut de 90%. Cu traficul generat de cele două blocuri de zece etaje care sunt acum în construcție lângă hotelul Grand Hotel Italia, artera din noua zonă de dezvoltare a orașului ar putea fi blocată. Precizarea a fost făcută de Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru nou în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a orașului. Asta în contextul în care în ședința de azi a comisiei a fost discutată o nouă propunere imobiliară în zonă: blocuri ce ar aduce încă 255 de apartamente, în vecinătatea unității Lidl. Proiectul a fost deocamdată amânat, iar reprezentanții primăriei au precizat că se fac demersuri pentru lărgirea străzii și decongestionarea uneia dintre zonele asaltate de construcții în ultimii ani.

Pitas Investment a venit în ședința CTATU cu o propunere de Plan Urbanistic Zonal pentru un proiect care vizează construirea unui ansamblu de locuințe și dotări. Funcțiunea principală este însă cea de locuire și ar presupune construirea a 255 de apartamente; în proiect sunt prevăzute și spații comerciale.  Înălțimea clădirilor e de 28 –  31 metri, iar proiectul ar putea funcționa ca un “centru de cartier”, potrivit arhitectului Szabolcs Guttmann, cel care a susținut proiectul. Viceprimarul Dan Tarcea a introdus tema traficului. “Strada Bună Ziua e sufocată chiar în situația de trafic actuală, dacă se termină de construit tot ce a fost autorizat. Dacă se mai autorizează blocuri de pe un PUZ care aduce încă 250 apartamente, 500 de mașini, situația din Bună Ziua e critică. Am refuzat emiterea de autorizații pe acest considerent”, a spus viceprimarul Tarcea. “Gradul de utilizare a străzii Bună Ziua e de peste 90%, fără ca cele două blocuri în construcție lângă Grand Hotel Italia să fie luate în considerare. Când se adaugă și acele locuințe, strada Bună Ziua va fi blocată, e nevoie să se ajungă la patru benzi acolo, până atunci nu văd posibilitatea de trafic”, a atras atenția Burnete. Planul de lărgire a arterei Bună Ziua e în lucru, însă acest demers va presupune mai multe etape, deci soluția de aici nu se întrevede pentru viitorul apropiat, după cum a precizat și Tarcea: lărgirile de străzi presupun inclusiv exproprieri. Între timp, e așteptat un PUZ de circulație promis de primărie, care să reglementeze circulația în zonă. “Să ne gândim de două ori înainte de a aproba asemenea proiecte”, a spus Tarcea.

Amintim că încă din vara anului trecut, primăria face eforturi să capaciteze strada Bună Ziua la patru benzi de circulație, cum de altfel figura în documentațiile de urbanism prin care s-a legitimat acest cartier încă din anii 2000, dar de care primăria nu s-a procupat să fie respectate. Un studiu făcut anul trecut de Universitatea Tehnică din Cluj a avertizat că în maxim doi ani zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului.

Cu sau fără piste de biciclete în “Pipera” Clujului? Noua întrebare pusă de primărie riveranilor din Bună Ziua

Arhitectul Adrian Iancu, în continuare membru al CTATU, a introdus în discuție și necesarul de funcțiuni în zonă: grădiniță, școală. “Când se face un PUZ trebuie făcută o analiză a dotărilor. Actuala circulație din Cluj-Napoca e la acest nivel și fiindcă nu există școli și grădinițe, nici în cartierele noi, nici în Feleacu, în Apahida, în jur”, a menționat Iancu. Sociologul Norbert Petrovici a făcut un calcul, bazat pe numărul de locuințe propus și mărimea medie a unei gospodării din Bună Ziua: în jur de 570 de persoane s-ar muta în noul ansamblu. Arhitectul Mihai Racu a atras atenția și asupra formei ansamblului propus, care ar putea fi regândită. “Regulamentul prevede alinieri cu retrageri de 3-5 metri, formele șerpuite ce nu susțin frontul bulevardului contribuie la imaginea de zonă destructurată – strada a devenit doar un dos al ansamblurilor, nu poate să susțină magazine, nimic din ceea ce ar trebui să fie pe unul dintre marile bulevarde ale Clujului nou”, a spus Racu. Distanța între blocuri propusă în noul proiect nu e suficient de mare și va aduce umbrire în zonă, a intervenit arhitectul Romulus Zamfir, iar fostul arhitect șef al municipiului, Ligia Subțirică, a menționat că se propun indici prea mari pentru un ansamblu de locuințe.  “Scopul PUZ-ului trebuia să fie de a îmbunătăți rețeaua stradală. PUZ-ul acesta nu își atinge scopul’, a spus Corina Ciuban, șeful Direcției de Urbanism.  Circulațiile trebuie studiate în ansamblul rețelei de străzi, a mai precizat și arhitectul Voicu Bozac. Reprezentantul beneficiarului de proiect a menționat că terenul permite adăugarea unei grădinițe și a serviciilor, pentru a îmbunătăți proiectul. În concluzie, propunerea nu a fost deocamdată acceptată, iar arhitecții urmează să regândească proiectul și să revină cu o altă propunere.

 

by -
0 811
Varianta de proiect prezentată de Napochim Imobiliare în raportul de 2015:

Compania cu activitate imobiliară desprinsă din societatea producătoare de mase plastice a hotărât demolarea clădirilor pe care le deţine pe strada Someşului. Adică în apropiere de centrul oraşului şi într-o zonă care în ultimii ani s-a transformat în punct de atracţie pentru dezvoltatorii imobiliari. Reprezentanţii companiei anunţaseră de ceva vreme intenţia de a construi aici un ansamblu imobiliar.

Astfel, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Napochim Imobiliare a aprobat în întrunirea de marţi demolarea clădirilor deţinute pe strada Someşului 34, se arată într-un raport al companiei publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti. Napochim mai are un sediu pe strada Luncii, însă platforma din apropierea centrului oraşului se pregăteşte să fie eliberată. Este vorba de mai multe hale şi platforme din incinta fostei fabrici de pe strada Someşului. Mai precis:

 

proprietati napochim

 

Acţionarii companiei îşi pregătesc şi bugetul. Astfel, în aceeaşi şedinţă s-a aprobat şi accesarea unui credit în valoare maximă de 8 milioane de lei de la societatea Ax Perpetuum Impex, acţionar majoritar al Napochim Imobiliare.

Planurile imobiliare au fost detaliate încă de vara trecută (în august), când Napochim Imobiliare s-a listat la bursa AeRO (Alternative Exchange Romania), bursa destinată firmelor mici și mijlocii cu potențial de creștere.

Reprezentanţii companiei anunţau că vor să construiască un ansamblu imobiliar de 214 apartamente construit în parte cu bani de pe piața bursieră: Napochim Imobiliare SA s-a înființat în aprilie 2015 ca urmare a divizării Napochim SA, pentru ca, pe terenul de 8.000 de metri pătrați aflat în proprietatea sa și evaluat în 2014 la 9 milioane de euro, să intre în afaceri imobiliare. “Zona în care se află terenul este considerată zona zero a oraşului”, spuneau reprezentanții societății, care adăugau că terenul e în vecinătatea unor proiecte de clădiri rezidențiale și de birouri în dezvoltare, iar un Planul Urbanistic Zonal aprobat aici prevedea construirea de clădiri cu un regim de înălțime de până la 20 de etaje. Menţionăm însă că PUZ-urile aprobate înainte de intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General (decembrie 2014) îşi pierd termenul de valabilitate în această vară (mai precis peste o lună, în 22 iunie), iar noul PUG prevede în această zonă indici de construire mult mai “cuminţi”.

Napochim a lansat chiar un concurs pentru “Reabilitarea platformei industriale Napochim”, iar la început de  2013 biroul de proiectare Arhimar anunţa că proiectul propus de echipa proprie a fost desemnat câştigător al marelui premiu. Soluţia propusă avea în vedere reglementările noului PUG şi propunea un ansamblu de şase etaje, dar, potrivit reprezentanţilor Arhimar, colaborarea cu Napochim nu s-a mai concretizat.

Varianta Arhimar:

napochim var arhimar
Sursa imagine: Arhimar

Zona din spatele Pieţei Mihai Viteazu a devenit una extrem de populară pe piaţa imobiliară, cu o serie de proiecte recent construite sau aflate acum în lucru. Printre acestea: ansamblul Platinia construit de Vasile Puşcaş, clădirea de 12 etaje a ImoInvest (cu PUZ-ul său controversat) şi apoi cea aflată în lucru printr-un proiect unde asociat e senatorul Alin Tişe sau fosta platformă a fabricii Flacăra, transformată acum în sediu pentru iQuest

 

Șantierul care pregătește “cel mai exclusivist loc din Cluj-Napoca” (potrivit anunțului dezvoltatorului imobiliar) afectează casele din vecinătate, reclamă riveranii. Dacă până acum oamenii spun că au închis ochii, deși li s-au crăpat pereții sau li s-a infundat canalul, anul acesta se declară disperați pentru că viitorul complex Platinia, cu termen de finalizare finalul lui 2016, le-a luat tot soarele. În replică, dezvoltatorii susțin că întreaga construcție respectă un proiect autorizat, care are în spate studii și avize, că investiția crește valoarea zonei și e în acord cu strategia de dezvoltare a orașului.

Ce a autorizat primăria în locul fostului Ursus

Proiectul gândit pentru bucata de teren de pe Calea Mănăştur 2-4 a fost unul dintre ultimele aprobate înainte de intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General, pentru care CL şi-a dat votul în aceeaşi şedinţă de final de 2014. Terenul de aproximativ 12.000 mp, parte a fostei platforme a fabricii de bere, a fost achiziționat în același an de Vasile Pușcaș, om de afaceri cu activitate în domeniul salubrității, dar și cu două proiecte imobiliare de mari dimensiuni deja lansate în Cluj-Napoca, ginerele fostului ministru al Transporturilor, Ioan Rus. Proiectul cu indici generoși de construire (Procent de Ocupare a Terenului maxim de 60% și Coeficient de Utilizare a Terenului de 3, conform PUZ), prevede un ansamblu de aproximativ 300 de apartamente, un spațiu comercial de mari dimensiuni, cu terasă și un regim de înălțime de până la șapte etaje, potrivit prezentării din şedinţa Comisiei de Urbanism unde a fost susţinut proiectul. În referatul prezentat în şedinţa de Consiliu Local în care s-a aprobat proiectul se mai precizează şi că zona intersecţiei „va fi marcată” printr-un accent cu regim de înălţime de 11 etaje. În vederea eliberării autorizaţiei de construire, beneficiarul s-a angajat să cedeze terenul pe care s-a angajat să îl rezerve pentru realizarea unei străzi nou propuse. Ansamblul va aduce un mall înspre Calea Mănăștur, include 187 de apartamente în componenta sa rezidențială și încă 120 de apartamente de închiriat (în regim hotelier). Menționăm că proiectul s-a bucurat deja de mare succes pe piață – 87% dintre apartamente sunt vândute, potrivit dezvoltatorilor – cu toate că prețurile nu sunt deloc mici: un apartament de două camere (63,93mp) a costat 75.500 euro, iar unul de 3 camere ajunge la 112.000 de euro.

12735684_939335329455102_441008316_n

Vecinii marelui proiect: “nu avem deloc soare”

“Soțul meu are casa de pe strada Oțetului de 35 de ani. Locuim de mult în ea. Ne învecinam cu Fabrica de Bere, iar acum cu șantierul viitorul complex Platinia. Porcăria mare este că, anul trecut, șantierul nu ne afecta. În decembrie s-a oprit, dar din ianuarie s-au reluat lucrările și s-au pus etaj peste etaj. Noi ne-am dus la arhitecții de la județ și ei ne-au asigurat că nu vom fi afectați. Anul acesta, n-avem deloc soare. Avem în spatele casei un geam cu cărămidă de sticlă amenajat cu acordul vecinului prin care mai intră niște lumină, dar doar într-o cameră. Din câte ne-am interesat pe latura noastră nu s-a făcut niciun studiu de însorire. Primăria ne-a spus că, atunci când era fabrica de bere, eram în aceeași situație. Dar nu este așa. Atunci n-avem probleme, n-am făcut nicio sesizare”, a spus Maria Horvath, unul dintre vecinii de pe strada Oțetului afectați de șantierul complexului Platinia.

12659718_935676706487631_662956065_n

Aceasta a adăugat că blocul care se face este enorm de mare și că nu i se pare normal ca acesta să afecteze în rău vecinătățile. “Au crăpat pereții, a crăpat gresia și la noi și la alții. Astea se mai pot repara și mai închidem ochii. Nu suntem oameni răi. De Crăciun s-a înfundat canalul. Am zis, în regulă, am chemat vidanja, am plătit. Dezvoltatorul, ulterios și-a asmat vina și ne-a dat banii.  Dar, acum, soare nu ne putem cumpăra. Nici el (dezvoltatorul ansamblului – n.red.) nu e Dumnezeu să poată să ne ia soarele. Acum nu avem deloc lumină. Noi putem să rezistăm un an s-au doi în condițiile astea. Pentru un hotel merge, plecăm dimineața la serviciu și ne întoarcem seara. Dar să trăiești acolo toată ziua, nu e sănătos. L-am chemat la noi, să vadă cu ochii lui că nu spunem prostii. A venit și ne-a spus că, dacă vrem soare să mergem să ne plimbăm în parcul central. Acum, ce ne rămâne să facem, să cerem demolarea blocului? Noi nu vrem răul nimănui, dar nici nu putem trăi așa”, a mai spus vecina.

12746310_939335326121769_1733099076_n

Ce spune Primăria

Arhitectul șef al orașului, Ligia Subțirică, spune că documentația de urbanism avizată de primărie conține un studiu de însorire care are avizul favorabil al Direcției de Sănătate Publică. “Studiul de însorire nu se face pe o stradă sau pe alta, ci se face pe toată zona afectată de umbrele viitoarei clădiri. Nu cunoaștem situațiile particulare ale vecinilor, însă având în vedere că DSP-ul a acordat aviz favorabil proiectului, totul pare în regulă”, spune Subțirică.

Cum răspund dezvoltatorii de la Platinia supărărilor din vecini

Constructorii s-au mișcat rapid pe șantierul Platinia, iar în acest an dezvoltatorii se pregătesc să închidă lucrările pentru ansamblul de pe fosta platformă industrială. Și chiar se grăbesc. “Nu e plăcut să ai un șantier de lungă durată în vecinătate, suntem conștienți de asta. Ne mișcăm repede, vrem să terminăm proiectul și zona să arate bine. Înțelegem că un șantier creează deranj. Dar, pe de altă parte, asta face parte din evoluția firească a unui oraș. Această zonă (Calea Mănăștur – Ursus, n.red.) e în dezvoltare. Nu noi am hotărât asta, evoluția e în acord cu ceea ce prevede documentațiile de urbanism. Orice șantier afectează vecinătățile o perioadă de timp, dar apoi zona va arăta foarte bine”,  spune Oana Bănuț, reprezentanta Platinia. În fața plângerilor vecinilor că noua construcție de mari dimensiuni “le ia” soarele, dezvoltatorii menționează că imobilele se ridică cu respectarea unui proiect care are toate avizele necesare. Inclusiv studiul de însorire. “Studiul de însorire e făcut, e un studiu avizat de cei de la Mediu. Normal că pentru vecini situația de acum nu e la fel cu cea de dinaintea începerii șantierului. Înainte aveau un teren gol alături. Au scăpat de Fabrica de Bere, apoi o perioadă au locuit lângă un teren viran. Să se ridice regimul de înălțime e o schimbare. Totuși, suntem în centrul Clujului, sunt zone care trebuie valorificate. Prin această investiție le creștem valoarea proprietăților, aducem o galerie comercială, facem drumul”, a menționat Bănuț. “Vrem să minimizăm impactul șantierului pe cât posibil. S-au făcut studii și s-a documentat zona înainte de începerea lucrărilor. Singura problemă de care știm este că un gard al unui vecin a crăpat. L-am remediat. O parte dintre case erau afectate dinainte să începem noi șantierul, dar dacă se demonstrează că sunt situații în care noi am creat probleme suntem desigur dispuși să le remediem. Să vină să ne semnaleze problema, trimitem și noi specialiștii noștri să vadă despre ce e vorba. Nu vrem să le facem probleme vecinilor”, subliniază Bănuț.

DSC_7257

Vasile Pușcaș: “Meseria de vecin e fantastică la Cluj”

Vasile Pușcaș e însă ceva mai tranșant. În acest caz ar fi vorba de fapt de “șicanare” din partea vecinilor nemulțumiți, care vor să își vândă proprietățile, spune omul de afaceri. “Meseria de vecin e extrem de bine cotată la Cluj. E o meserie fantastică. De când am început lucrările, vecinii ne-au făcut un număr foarte mare de plângeri. Să nu zic sute, dar zeci. Au venit toate organele abilitate să ne verifice și totul e în regulă. Nu am făcut nimic fără documentații bine studiate și suntem în regulă. Ei (vecinii) vor să vândă, să le cumpărăm terenul. Dar noi nu suntem interesați de astfel de imobile, noi cumpărăm proprietăți mari. Dar am zis că îi ajutăm, o să pună Oana pe OLX anunțuri. Cât despre crăpături, acelea existau și înainte să începem noi lucrările, fiind vorba de case vechi. Dar ne-am oferit să intervenim, să dăm cu glet, când începem și noi cu finisajele. Suntem dispuși să facem reparații”, spune Pușcaș. “Cei care se plâng acum că nu au lumină nu au avut nici înainte, din cauza gardului fabricii. Asta nu s-a schimbat cu nimic, ei vor să își vândă casa. Din punct de vedere imobiliar, valoarea proprietăților nu scade. Noi aducem servicii în zonă. Am vorbit cu vecinii, ne întâlnim, discutăm civilizat și apoi ei fac plângeri. Nu prea înțeleg abordarea aceasta. Au venit în control toate instituțiile; ceea ce, desigur, e normal. Dar noi respectăm proiectul. Am respectat la milimetru până și poziția macaralei pe șantier”, susține Pușcaș.

12659635_935676773154291_310026807_n

Verificări pentru o acțiune în instanță

Situația nefericită reclamată de vecinii ansamblului Platinia a ajuns și la Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului care a spus că va analiza posibilitatea pornirii unei acțiuni în instanță. “Vecinii au reclamat faptul că le-au au crăpat pereții caselor din cauza lucrărilor la noul proiect, iar unii dintre ei au rămas complet fără lumina soarelui. Oamenii au adresat sesizări și primăriei, însă răspunsul a fost că se respectă autorizația și că există studiu de însorire, în caz de nemulțumiri vecinii sunt îndemnați să se adreseze instanțelor de judecată. Dezvoltatorul proiectului a promis inițial că va remedia toate pagubele produse la casele vecinilor, însă acest lucru nu s-a întâmplat. La solicitarea unei familii afectate, a vizitat chiar și casa acestora și a constatat că soarele nu mai ajunge deloc acolo, sugerând că, dacă au nevoie de soare, să mearga în parcul central, pentru că acolo este soare pentru toată lumea. Din verificările făcute până acum, constatăm că există studiu de însorire doar pentru o parte din imobilele afectate, iar cele care sunt cel mai grav afectate au fost omise .Cazul este in atenția asociației și vom reveni cu detalii”, au informat reprezentanții Asociației.

Vecinii s-au plâns de construcția “mamut” încă dinainte de autorizare

Firmele Drusal și Florisal și-au asumat, printr-o declarație, un agajament pentru respectarea a 3 obiective: dezlipirea și realizarea drumului de legătură între strada Oțetului și Calea Mănăștur, la stadiul de strat de uzură, concomitent cu donarea sa primăriei clujene, după realizare, la un profil de 14 metri. Înainte de a fi avizat proiectul de către Consiliul Local (la ședința din 22 decembrie 2014), proiectul a fost supus consultării publicului, cu dată de dezbatere 30 septembrie. Potrivit raportului de consultare a publicului, au fost notificați 35 de vecini de pe străzile Calea Moților, În jurul lacului și Berăriei, plus Direcția de Patrimoniu a primăriei. De pe strada Oțetului n-au existat vecini pe lista de consultare. Printre obiecțiile vecinilor a fost și cea legată de înălțimea viitorului complex. „Prin înălțimea medie și accente înalte, niciun om de bună credință nu poate înțelege că ar fi vorba despre o construcție mamut cu 9 niveluri supraterane, practic 10 niveluri, numai parterul și mezinul însumând 10 metri pe înălțime, dar și cu o desfășurare în plan pe o lungime de aproximativ 60-70 de metri, ocupând tot frontul sudic al prelungirii străzii În Jurul Lacului”, arătau unii dintre vecinii consultați. De asemenea, se semnala faptul că construcția este mult prea înaltă și nu respectă distanțele și retragerile față de vecinătăți, că va genera trafic și probleme în zonă. Chiar un alt vecin a menționat că, pe viitor, la demararea șantierului, vor crăpa pereții caselor din vecinătate. Proiectanții au răspuns fiecărei obiecții în parte, menționând că respectă distanțele, că nu este vorba despre o construcție „mamut”, ci de una cu accente înalte, potrivit normativelor, că s-au mai făcut ajustări pe planșe și că propunerea are în spate studii serioase din care rezultă că nu va prejudicia vecinătățile și nici nu va aglomera zona.

TEXT: Kristina REȘTEA, Luminița SILEA

O clădire cu cinci niveluri supraterane și 28 de apartamente, pe strada Avram Iancu, în imediata vecinătate a intrării în Cimitirul Central. Aceasta este propunerea cu care a venit în comisia de urbanism un investitor privat, care vrea să construiască această clădire pe un teren de 1.000 mp de pe una dintre aglomeratele străzi centrale ale Clujului. Pe această arteră se află nu doar cimitirul, ci și alte instituții generatoare de trafic – școli, o facultate, birouri – și este de asemenea una dintre străzile care în diverse strategii ar găzdui unui viitor parking, de care are mare nevoie centrul istoric. Arhitecţii din comisie spun că un proiect de calitate pe această parcelă e necesar. Primar la al treilea mandat al orașului și în prag de nouă campanie electorală, edilul Emil Boc nu a ratat ocazia să pozeze în “gardianul” intereselor Orașului. Asta deşi în ultimii ani, inclusiv în timpul mandatelor sale, Clujul a experimentat nu puţine situaţii de haos în urbanism. Primarul a cerut acum proiectanilor să-şi înveţe beneficiarii să nu se lăcomească şi să nu propună orice în zona centrală. Asta pentru că au o responsabilitate profesională şi o anumită “prestanţă” în oraş.

Proiectul propus pe strada A. Iancu la nr. 28, amplasat pe o parcelă de colț, a primit aviz din partea Comisiei de Monumente și a revenit în prezentarea ședinței Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) de miercuri. Conform propunerii, imobilul dorit de societatea Evo Center ar avea două niveluri de subsol, parter, mezanin și trei etaje. „Proiectul a mai fost în comisie și problema era că are un Procent de Ocupare a Terenului și un Coeficient de Utilizare a Terenului imense pentru locuire”, a făcut introducerea arhitectul Adrian Iancu, membru CTATU. Proiectul cu 28 de apartamente, care între timp a primit și aviz din partea Comisiei de Monumente, respectă reglementările impuse de noul Plan Urbanistic General, a susținut arhitectul Cristian Bănuț, de la Arhimar, biroul responsabil de documentație: 30% din suprafața desfășurată a viitoarei clădiri va fi destinată spațiilor comerciale și unui restaurant, la mezanin sunt prevăzute birouri, iar etajele sunt rezervate pentru apartamente. „Actualul PUG e mult prea relaxat cu ceea ce dă voie să se facă în centrul istoric. În zona centrală poți să proiectezi sălbatic”, a concluzionat Iancu, aflat la masa de ședință alături de colegul de comisie Eugen Pănescu, unul dintre elaboratorii noului PUG. Nici normele de spații verzi nu ar fi mulțumitoare, după părerea aceluiaşi Adrian Iancu.

Primarul Emil Boc, cel care conduce ședințele de urbanism, a intervenit însă cu altă temă. „Ce facem cu circulațiile?”, a întrebat primarul. “Acolo e cimitirul, sunt școli, avem trei licee în zonă. Suntem în zona ultracentrală, trebuie să faceți ceva cu decență! Cer o amânare ca să mă consult cu Consiliul Local pe proiecte sensibile. Să vină aici comisia de circulaţie, să facă o simulare! Ce se îmtâmplă în zonă dacă dintr-o dată acolo mai vin 50 de maşini? Oraşul trebuie să fie responsabil cu zona ultracentrală. Opriţi jocul de a face orice în zona centrală!”, s-a “inflamat” în discurs primarul. “Fiţi decenţi! Ajutaţi-mă şi voi, proiectanţii!”, a continuat edilul. Nici faptul că sunt prevăzute 40 de locuri de parcare în subsol, nici existenţa unui aviz de la comisia de Circulaţie nu l-au convins pe primar, în cadrul şedinţei.

“Acest teren e foarte valoros. Departe de noi gândul să facem o clădire foarte mare. Avem lângă noi două calcane pe care trebuie să le acoperim. În acest sens ni s-au trasat reguli clare (de la Monumente), pe care noi le respectăm”, a intervenit şi arhitectul Claudiu Botea în explicarea proiectului. Aşadar, conform indicaţiilor, clădirea ar trebui să aibă acest regim de înălţime. În faţa acestui argument, primarul a propus altă soluţie: să se facă apartamente cu suprafeţe mai mari. Deci mai puţine. “Nu putem sufoca oraşul. Vă respect profesional, tocmai de aceea vă propun să facem un parteneriat pentru a explica publicului că nu putem face orice”, i s-a adresat primarul asociatului Arhimar, unul dintre birourile de proiectare care au semnat în ultimii ani multe proiecte importante în oraş.

Arhitecţii din comisie nu s-au opus proiectului, dar au intervenit cu unele precizări. Cu prilejul discutării proiectului de pe strada A. Iancu, arhitectul Eugen Pănescu, membru în CTATU, a propus reinstaurarea unei reguli la urbanism: să se ceară din nou microsimulări de trafic, pentru a se studia efectele pe care le-ar produce noi proiecte în astfel de zone. “Ocuparea acelui colţ cu un proiect bun e necesară”, a completat Pănescu. “Colţul acela e perfect construibil. O construcţie de calitate acolo aduce beneficii urbane”, a adăugat şi arhitectul Şerban Ţigănaş, al cărui birou a semnat un alt proiect pe strada Avram Iancu (nr.20), în anii recenţi. Ţigănaş a atras şi el atenţia asupra câtorva elemente: rezolvarea aspectelor de trafic e importantă, la fel şi rezolvarea evacuării deşeurilor (de la restaurant).

Cu aceste observaţii şi concluzia că va fi nevoie de o simulare de trafic, proiectul nu a primit deocamdată un aviz favorabil.