Tags Posts tagged with "proiect european"

proiect european

Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat că în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, din care face și el parte, s-a adoptat un proiect care are ca scop reducerea risipei alimentare, prin transformarea fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar, în hrană pentru animale.  ‘”Nimic nu se pierde, totul se transformă! Pe baza acestui principiu, se dorește îmbunătățirea acestui circuit, astfel încât ubprodusele din lanțul alimentar uman să fie utilizare ca hrană pentru animale” – a transmis Buda.

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, a inclus o serie de sugestii, subliniind faptul că mijloacele de subzistență ale fermierilor depind de comercializarea produselor lor și că pierderile de produse la nivelul exploatațiilor înseamnă pierderi de investiții și de venituri.  S-a solicitat să se ia act de posibilitățile de optimizare a utilizării fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar în producția de hrană pentru animale, precum și de importanța acestora pentru producția primară, cu specificația că este nevoie de o mai bună trasabilitate. În același timp, a fost subliniată importanța cooperării, prin intermediul organizațiilor de producători, în vederea unui acces sporit la finanțare pentru inovare și investiții în tehnologii de tratare, precum compostarea și digestia anaerobă sau prelucrarea ulterioară a produselor, ceea ce le-ar putea facilita fermierilor accesul la noi piețe și clienți. A fost subliniat și faptul că risipa de alimente din etapa de producție primară este greu de cuantificat iar solicitarea a fost să se identifice și să disemineze în statele membre cele mai bune practici privind colectarea datelor referitoare la pierderea și risipa alimentară din cadrul exploatațiilor, fără plasarea unei sarcini administrative suplimentare asupra fermierilor. Inițiativele gestionate de fermieri pot oferi soluții economice viabile și pot valorifica produse care, în caz contrar, ar putea ajunge să se irosească – a mai informat Daniel Buda.

Europarlamenteraul clujean susține că a propus câteva amendamente la acest proiect prin care a solicitat statelor membre să monitorizeze și să comunice la timp pierderile înregistrate în consumul de alimente. De asemenea, a atras atenția asupra nevoii unei Platforme de sprijin financiar care să atragă investiții și inovare în vederea reducerii pierderilor, precum și transformarea pierderilor de alimente în energie. Pentru ca acest circuit să funcționeze, e necesar să fie instituit un organism de prognoză coordonat la nivelul UE în vederea evitării blocajelor în urma supraproducției și a volatilității prețurilor.

Marea recepție a început pentru lucrărilor executate de Viarom Constrcut pe cele patru artere din proiectul primăriei cu bani europeni, refacerea infrastructurii Orașului Comoară, adică pietruirea și asfaltarea a patru mari artere din centrul Clujului, Moților, Memorandumului, Brătianu și Avram Iancu.

De când s-a instalat șantierul șantierul în orașul comoară, în octombrie 2014, după ce la începutul toamnei s-a reușit atribuirea contractului de execuție a lucrărilor de modernizare a celor patru artere câtre Viarom, nimeni n-a mai înțeles nimic cu privire la eficiența unor lucrări demarate pentru a schimba fața orașului.

S-au lăsat trotuare nepavate pe strada Brătianu, luni de zile, pentru că n-a ajuns piatra din China necesară derulării lucrărilor, s-a încurcat traficul și pietonii în zona centrală care au mers luni de zile prin tranșee iar, la finalul lucărilor, s-a constatat că pe multe porțiuni s-a lucrat de mântuială și s-au dispus refaceri. Acesta a fost singurul argument al primăriei, că nu recepționează lucrările (deci nu eliberează garanția de bună execuție depusă de constructor) și că remedierile se fac din banii firmei, administrația neplătind niciun leu pentru lucrările proaste.

Săptămâna trecută muncitorii săpau din nou în orașul comoară, pe prima stradă care a intrat în execuție în cadrul proiectului, I.C Brătianu, în zona canalelor de la trecerile de pietoni deja marcate și înroșite pe respectiva arteră.

IMG_1849

Potrivit managerului de proiect, Ovidiu Cîmpean, director în cadrul primăriei de săptămâna trecută a fost demarată recepția la finalizarea lucrărilor, pe toate cele patru artere din proiect. Așa se explică și lucrările reluate din nou în Orașul Comoară. “Nu sunt avarii ci sunt remedieri pe care le-am dispus firmei din perspectiva asigurării calității lucrărilor. Comisia de recepție a primăriei a făcut obervații pentru fiecare arteră în parte și s-a dispus, după caz, înlocuiri de borduri, de pavaje, asigurarea unei mai bune planeități a parcajelor, aducerea la cote a trotuarelor, corecții la alveolele pentru arbori, asigurarea scurgerii apelor pluviale. Pe Brătianu, canalele nu erau la cota carosabilului și exista și o problemă de scurgere a apelor pluviale. Astea s-au corectat. Perioada de recepție a lucrărilor, după care curge perioada de garanție este de 90 de zile. Dar firma a promis că se achită mai repede de observații”, a spus Cîmpean.

IMG_1880

Potrivit primăriei, Viarom a încasat deja peste 14 milioane de lei de la primăriei, pe contractul de lucrări de peste 16,9 milioane de lei, încheiat în seprembrie 2014 cu administrația locală.

IMG_1882

În decembrie 2015 (când înceta contractul de finanțare din bani europeni) progresul fizic al lucrărilor din orașul comoară era de 95%. Adică, după decembrie 24, nu se mai putea cere restul de bani europeni din respectivul contract. Iar lucrările rămase de executat se suportă din banii primăriei. Lucrările de modernizare a imobilului de pe strada Avram Iancu de la nr. 1 și cele de la turnul primăriei au împiedicat finalizarea trotuarului din dreptul acestora. Aceasta este una dintre „restanţe”. Apoi, mai spun responsabilii de proiect, pe amplasamentul proiectului s-au derulat lucrări ale altor regii în această perioada.

Restanţele din cauza cărora se pierd bani europeni: 10 proiecte ale primăriei au ieşit din graficul fondurilor UE

Chiar și așa, în cadrul proiectului cu bani europeni, s-au încheiat mai multe contracte pentru lucrări suplimentare în cadrul contractului cu Viarom. Acestea însumează peste 1 milioan de lei și au implicat lucrări de pavare dar și pentru fundațiile la stâlpii electrici sau centuri de beton pentru protecția rădăcinilor viitorilor arbori prevăzuți în proiect și plantați pe Moților, Memorandumului, Avram Iancu și I.C Brătianu.

Lucrări suplimentare de peste 1 milion de lei în orașul comoară

Lucrările suplimentare au revenit tot constructorul Viarom Construct, marea parte. Apoi, un alt contract a fost încheiat cu societatea Baand Product pentru lucrări de pavare care n-au fost calculate în contractul inițial. Aceste lucrări au fost contractate la valoarea de peste 606.000 lei. La achiziția în cauză, primăria a primit și o ofertă de preț mai mică din partea unei societăți cu rădăcini în PNL Oradea, Chintoflor, însă aceasta a fost descalificată deoarece nu a respectat caietul de sarcini.

Situația din Orașul Comoară a fost similară cu cea din celălalt proiect al primăriei, de refacere a tramei stradale de pe parcursul arterelor cu linie de tramvai plus Calea Baciului.

O parte bună a proiectului, spune managerul, este faptul că toți copacii plantați pe arterele cuprinse în proiect (arțari și platani, cu garanție) au înfrunzit și vor asigura un climat de conform pentru cetățeni.

 

Proiectul de refacere a infrastructurii orașului comoară, finanța prin PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013 , Axa prioritară 1 ,, Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere’’, sub-domeniul ,,Poli de creştere’ a demarat în 25 ianuarie 2014.  Valoarea totală a proiectului era de 31.079.886,90 lei, din care valoarea nerambursabilă solicitată era de 30.458.286,16 lei iar durate de implementare de 16 luni.

Obiectivul specifice vizut modernizarea străzilor – Strada Memorandumului (5.701 mp), Calea Motilor (26.668 mp), Str. Avram Iancu (16.696 mp), Str. I.C.Bratianu (6.014 mp) – în așa fel încât traficul să fie fluent și să crească accesibilitate spe punctele turistice din centrul Clujului dar și viteza medie de circulație la 29 de km/h.

IMG_1885

 

Someşul sălbăticit pe porţiuni, uitat pe altele, încadrat în betoane pe alte fragmente de traseu e acum pe Splaiul Independenţei mărginit de un început de şantier care pare hotărât să sape până în mijlocul pământului. Aici au venit clujenii, din nou, în seara aceasta, să protesteze.

O mână de oameni, cu biciclete şi câteva pancarte mici, cu căţei sau cărucioare de copii stau pe fostul loc al gradenelor Someş Delivery de unde a început scandalul, în preajma Podului Elisabeta. E locul unde utilajele de construcţii, sub „binecuvântarea” primăriei au început să radă spaţiul verde pentru nişte lucrări parte a unui proiect finanţat din bani europeni. Aici ar urma să se mai facă o bandă de circulaţie. După ce au început lucrările, s-a mobilizat societatea civilă: s-a cerut transparenţă, acces la planşele cu proiectul, oprirea lucrărilor şi lăsarea malului de râu ca spaţiu verde şi loc de promenadă. A urmat un fel de dezbatere publică şi lucrările au reînceput, reprezentanţii primăriei susţinând că se va crea de fapt o arteră care se va inaugura ca pistă pentru biciclişti şi pietoni.

Aşa că, azi, lumea a protestat din nou. “Clujul / Inimă / Someşul”. Aşa arată un mesaj. „Nu vrem pietonale transformabile în autostrăzi”, „Nu vrem betoane, vrem acces la Someş”. Oamenii traversează dinspre malul săpat şi ras de verde înspre Parcul Central şi înapoi dinspre Parc înspre Someş. Şi iar traversează dinspre Someş spre Parc, sfidând maşinile. E protestul. Şi apoi, vine primarul. „Do you speak english? Who is he?”, ne înreabă cineva (vorbiţi engleză? Cine e?). Da, e chiar primarul printre protestatari. Edilul Emil Boc e rapid înconjurat de camerele de luat vederi şi, uneori, interpelat de câte un protestatar. În timp ce Emil Boc vorbeşte despre „ample dezbateri publice” şi „pietonale”, protestatarii veniţi pe biciclete arată că nu uită. „Ne-aţi minţit!”. „O să vă credem când o să mergeţi la primărie pe bicicletă!”. “Nu vă mai credem, domnule primar!”. “Domnule primar, una ziceţi, alta faceţi!”, se aude din rândul celor care ar vrea verde pe malul Someşului. „Trenul e dus. Dacă fac într-adevăr pietonală o să o facă pentru câteva luni şi apoi vor veni cu cine ştie ce studii şi motive ca să o transforme în arteră de trafic. Pretexte! Problema Someşului trebuia tratată în ansamblu, pe tot parcursul său din oraş. Ceea ce se întâmplă aici e foarte rău”, e concluzia reputatului arhitect Vasile Mitrea, cel care pledează pentru o „axă verde” a Someşului de zeci de ani.

Între timp, primarul vorbeşte cu protestatarii (şi cu camerele de luat vederi), iar ideile de după ar fi că: se opresc lucrările pe malul Someşului, se readuce porţiunea la stadiul iniţial, se fac alte dezbateri şi, posibil, chiar un referendum local pe această temă. Între timp, se va lucra doar la modernizarea carosabilului. „A trebuit să vină aici, să spună el asta. Era ca Ponta – eu, ca cetăţean, nu sunt de acord cu asemenea lucrări, dar ca primar le aprob. Mai lipsea să zică: cine a făcut asta? Jos Boc!”, glumeşte (şi nu prea) unul dintre cei veniţi să susţină „Someşul nostru”.

“Someşul nostru”, adică societatea civilă grupată pe o pagină de Facebook, locul de unde pornesc protestele zilelor noastre anunţă că…

„AM CÂȘTIGAT!
Primarul
1. Oprește proiectul.
2. Reastupă gropile.
3. Face studiul de mobilitate integrat.
4. Face concursul pentru Masterplanul Someșului.
5. Organizează consultare publică largă.
6. Abia după asta o să sape, dacă soluția adoptată o cere.
MULȚUMIM TUTUROR CARE AU AJUTAT LA ACEASTĂ VICTORIE!”

„Aici s-a lucrat deja, copacii sunt pe moarte, rădăcinile au fost afectate”, atrage atenţia un alt nemulţumit de soarta pe care a ajuns să o aibă malul râului. „E o mică victorie, totuşi. Dar trebuie să urmărim îndeaproape ceea ce se întâmplă în continuare”, spune o altă voce din societatea civilă. A fost primarul la protest, printre oameni, a fost şi opoziţia. Urmează an electoral. Malul Someşului rămâne însă, pentru câţiva, ceva mai mult decât o miză de mandat.

„O să stăm peste câţiva ani pe gradene şi o să zicem: noi am salvat Someşul. Sigur, nu o să ştie nimeni, dar noi o să ne gândim la asta şi o să zâmbim”, e concluzia optimistă, după seara de protest de lângă podul cu lacăte şi strada cu maşini.

“Aţi văzut cum e la alţii? Cum e în Frankfurt am Main?”, a strigat cineva după primar.

Ca un fel de răspuns, să vedem cum e:

Sursa foto: www.germanytravel.ro
Sursa foto: www.germanytravel.ro

Şi la Cluj:

DSC_8477

Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA

Varianta 1: Conturul unui copac creşte lin pe banda albă de hârtie desfăşurată pe mal de Someş. În continuarea lui (şi legat de el), urmează un omuleţ care stă pregătit să te îmbrăţişeze. Omuleţul nu e rupt, nu e separat, nu are tălpi care îl leagă de sol – linia care îl desenează curge, pur şi simplu, din copac. Omul şi copacul sunt una, vine explicaţia. Sau: varianta 2: o maşină lângă o maşină lângă o maşină. Şi o tăietură de mal, iar alături – apa. “E sau/sau. Cam aceste variante există”, sintetizează arhitectul Horaţiu Răcăşan, din spatele desenului pe mal de Someş. Câteva zeci de persoane (organizatorii au numărat 200) s-au adunat azi alături de apă, lângă podul Elisabeta, formând un lanţ uman de-a lungul unei bucăţi de apă de unde urmează să se radă ce e verde. Asta pentru a face loc unei noi benzi de circulaţie auto pe Splaiul Independenţei. În spatele protestatarilor e săpat deja un șanț care marchează dispariția vegetației de pe malul râului. Când excavatoarele au apărut pe malul apei şi după ce au dispărut de acolo gradenele de şezut ale Someş Delivery, câteva organizaţii şi prietenii lor s-au mobilizat şi au anunţat protest. Pentru transparenţă şi anti-tăieri de copaci. Primăria a suspendat temporar lucrările, iar miercuri are loc o aşa numită dezbatere pe această temă. Până atunci, cei care au ieşit să apere malul Someşului au ieşit în stradă ca să atragă atenţia asupra subiectului. Cât despre planuri şi planşe cu ceea ce urmează să se întâmple aici – asta nu pare să fi putut afla nimeni, nici trimiţând întrebări către administraţie, nici către consultanţi. Nici Actualdecluj.ro n-a primit planșele, chiar dacă le-a solicitat înainte de dezbatere, tocmai pentru a prezenta opiniei publice situația propusă pe Splaiul Independenței.

Deocamdată, lumea s-a adunat, în ploaie, cu căţei şi copii ascunşi în pelerine, să ceară drepturi pentru pietoni. O fâşie albă de 150 de metri s-a desfăşurat pe mal de Someş, ridicată de susţinători. Pe ea s-au scris şi desenat mesaje. Cu ce am vrea pe mal de râu care traversează un municipiu.

“Să se taie copacii ar fi o crimă!”, zice hotărât un domn ajuns lângă Podul Elisabeta. Şi semnează şi petiţia. Fiindcă există şi o petiţie – “Someşul în pericol! Cere primăriei să oprească distrugerea”. Online, ea a adunat deja peste 1600 de semnături. Poate fi consultată şi/sau semnată AICI.

După ce au stat, desenat, au scris şi au semnat în ploaie, clujenii şi neclujenii de pe mal au adunat hârtia. Sulul de 150 de metri a fost strâns. “Îl ducem la dezbaterea de la primărie, miercuri. Între timp, adunăm semnături pentru petiţie şi avem şi un chestionar,cu ajutorul căruia vrem să vedem ce îşi doresc oamenii de la Someş. Până acum, numai 3% zic că ar vrea trafic auto. Cei mai mulţi vor spaţii verzi, locuri de plimbare şi agrement. Sigur, important este să avem acces la planşe şi să vedem exact care e planul”, spune arhitectul Mihai Racu, unul dintre iniţiatorii petiţiei. Arhitectul Dragoș Dascălu merge mai departe și își imaginează un viitor, chiar cu mașini pe Splaiul Independenței, cu condiția ca promenada de pe Someș să rămână și să fie dublată de un traseu pentru bicicliști. “E loc pentru toțí, dacă primăria vrea și mașini pe aici”, completează acesta.

 

“Miercuri o să cerem, în principiu, să avem un pietonal aici, pe Someş şi, dacă este posibi, ne-am dori ca parcul să fie legat de râu prin stoparea traficului auto, în aşa fel încât râul să fie mai uşor accesibil pentru cetăţeni. Şi foarte important este să vină din parte primăriei o declaraţie fermă de sprijin financiar pentru un concurs de proiecte care să ducă din 2016 la un Someş pentru oameni”, sintetizează Adi Dohotaru, alături de petiţia uriaşă. Un Someş “navigabil” de către pietoni, aproape de apă.

 

Aproape de Podul Elisabeta, protestul s-a încheiat în mai puţin de o oră. A rămas petiţia de 150 de metri, iar “lupta” continuă în lumea www, până la întâlnirea cu administraţia, de la mijlocul săptămânii. Dezbaterea este programată miercuri, 7 octombrie, de la ora 15.00 în Sala de Sticlă a primăriei clujene, de pe Moților 1-3.

 

(Neoficial) Ce se pregătește: Zalăul va fura Someșul

Ca la orice protest, aflăm că există lucruri și mai grave pe care autoritățile le pregătesc pentru Someș și pentru clujeni. În timp ce societatea civilă clujeană militează pentru promenadă pe Someș, cu vedere la Apă, Compania de Apă Someș pregătește un proiect cu bani europeni pentru a alimenta și județul Sălaj cu apă din Tarnița. „Asta va duce la scăderea considerabilă a debitului Someșului și puteam rămâne doar cu o albie goală. Noi am făcut observații în faza de consultare publică a acestui proiect care se va depune pentru fonduri europene”, spune Andrei, venit și el să facă parte din lanțul uman pro verde pe Someș.

Text şi foto: Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA

 

Citiţi şi:

Au dispărut gradenele de lângă Someș. Urmează copacii de pe Splaiul Independenței. Luați-vă ADIO, faceți ultimele poze!

De ce se rade verdele de pe malul Someşului? Pentru că nu contăm…

Scrisori și petiții pe mal de Someș. “Stimate domnule primar”, Opriți masacrul verde!

Someșul mai are o șansă. Primăria a oprit lucrările de pe Splaiul Indepenței și face dezbatere

Au cumpărat, în plus față de proiectul european, validatoare de bilete și au îngrășat conturile aceleiași asocieri de firme din Brașov (implicate în dosarul de corupție al președintelui Consiliul Județean Brașov) care s-a ocupat de implementarea sistemului în cadrul proiectului cu bani europeni al primăriei clujene. Acestea sunt acuzele venite din partea concurenței legat de sistemul de ticketing din Cluj care urmează să fie lansat, după cum au spus oficialii administrației locale, în septembrie. În plus, validatoarele achiziționare au probleme mari de funcționare – imprimarea pe bilet este defectuoasă, se blocheaza biletul in validator, spun aceleași surse. Reprezentanții primăriei precizează că contractul pentru livrarea sistemul de ticketing încheiat cu asocierea Ramb Sistem – CS Vision nu a fost suplimentat, dar recunoaște că s-au achiziționat mai multe valifatoare de bilete de către Compania de Transport Public Local căreia legea i-a permis să negocieze cu același asociere de firme care a livrat sistemul de ticketing.

“Primăria Cluj-Napoca a cumpărat suplimentar față de cantitățile contractate prin licitația sistemului de ticketing sute de noi validatoare de la CS Vision. Conform licitației, fiecare vehicul al Companiei de Transport Public trebuia să fie dodat cu un singur validator dual pentru bilete (bilete hârtie&contactless). Adică un total de 327 de validatoare. În realidate, exceptând autobuzele noi care au câte 6 validatoare, sunt montate pe mijloacele de transport public din Cluj câte un validator în dreptul fiecărei uși a vehicului. Acest fapt este nelegal deoarece achiziția acestor validatoare suplimentare reprezintă extindere de sistem, iar în plus, sistemul nici nu a fost pus în funcțione în forma inițial licitată. Dacă s-a cumpărat la același preț, 1600 euro fără TVA, per validator, cu care a cumpărat Solaris (cei care au livrat noile autobuze primăriei – n.red.) de la CS Vision, înseamnă că primăria a mai băgat 900.000 de euro fără TVA în buzunarele CS Vision fără să aibă sistemul funcțional”, ne-au sesizat surse din piață, din domeniul furnizorilor de echipamente similare. Aceleși surse au adăugat că, în plus, validatoarele de la Cluj, deja montate și testate pe pielea călătorilor, au mari probleme de funcționare – imprimarea pe bilet este defectuoasă, se blochează biletul în validator și nu fac decât să încurajeze călătoriile frauduloase.

CITEȘTE ȘI

Contracte „umflate” și termene depășite la primăria Cluj pentru firma despre care procurorii DNA spun că i-a făcut teren de tenis din bani publici președintelui CJ Brașov

Ce răspunde primăria

Reprezentanții primăriei au confirmat că în cadrul licitației aferente sistemului de ticketing era prevăzută achiziționarea a 327 bucăți validatoare pentru mijloacele de transport în comun. „Pentru acest proiect s-au achizițonat 327 bucăți și nu a existat niciun act adițional prin care să se fi suplimentat numărul de validatoare. Pentru contractul <<lucrări de modernizare și extindere a sistemului de transport în comun în zona metropolitană Cluj – etapa I>> nu există niciun act adițional a cărui obiect să fie suplimentarea valorii contractului. Există realizată o procedură de achiziție publică prin care s-au achiziționat lucrări și care s-a finalizat prin încheierea unui contract de execuție lucrări în data de 22 iulie 2014, a cărui valoare este de peste 10.246 lei fără TVA. Termenul contractul de finalizare a lucrărilor de modernizare și extindere a sistemului de transport în comun în zona metropolitană Cluj – etapa I, stabilit prin act adițional a fost 6 mai 2015. Precizăm că în conformitate cu prevederile legale suntem în procedura de recepționare a lucrărilor în vederea încheierii procesului verbal la terminarea lucrărilor.

Cum se apără Compania de Transport Public

Directorul Companiei de Transport Public, Liviu Neag, a declarat pentru Actualdecluj.ro că în luna septembrie se va da drumul sistemului de ticketing la Cluj. Acesta va funcționa cel puțin un an în paralel cu sistemul vechi, cu bilete de hârtie. În ceea ce privește validatoarele, Neag a menționat că, inițial, în Studiul de Fezabilitate al proiectului, s-au prevăzut doar câte un validator per vehicul, restul cerute de companie fiind cheltuieli neeligibile. „Noi am achizionat aceste validatoare pe lege, așa cum era și sistemul vechi, cu câte trei validatoare pe mijloc de transport. Suma a fost prinsă în bugetul nostru pentru aceste cheltuieli. Sistemul de ticketing este unul complex. A fost nevoie de probe și simulări și va fi pus în funcțiune în septembrie, să fim siguri că totul va merge bine”, a menționar Neag.

Potrivit datelor furnizate de Compania de Transport, s-au achizionat un număr suplimentar de validatoare de bilete, mai precis, 541 de bucăți. Aceasta deoarece numărul de validatoare din proiectul european era insufiecient pentru nevoile călătorilor. “Având în vedere fluxul de călători și condițiile de circulație în Cluj-Napoca practic ar fi nevoie de un validator la fiecare ușă, așa cum erau montate și vechile validatoare mecanice. Compania a considerat obligatoriu suplimentarea numărului de validatoare pentru fluidizarea accesului călătorilor la validatoare și implicit scurtarea timpului de efectuare a acestor operațiuni. Aceste validatoare duale, relativ complicate din punct de vedere tehnic, trebuie să funcționeze integrate în sistemul de ticketing, compatibilizate cu acesta”, a motivat conducerea CTP Cluj. Astfel, validatoarele au fost cumpărate de la furnizorul inițial al sistemului, respectiv asocierea Ramb Sistem & CS Vision, pe baza unui contract de furnizare distinct. “Acesta a fost încheiat în baza OUG 34/2006 privind achizițiile publice prin aplicare unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Potrivit articolului 122, litera e, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica o astfel de procedură atunci când este necesară achiziționarea de la furnizorul inițial a unor cantități suplimentare de produse destinate extinderii instalațiilor livrate aterior și numai dacă schimbarea furnizorului inițial ar pune autoritatea contractantă în situația de a achiziționa produse care, datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determină incompatibilități sau dificultăți tehnice sporite de operare și întreținere”, s-a apărat CTP Cluj.

Prețul de achiziție negociat a unui validator a fost de 6469,5 lei cu TVA, preț mai mic decât cel ofertat în licitația de ticketing, după cum au spus reprezentanții Companiei de Transport.

Defectele validatoarelor – minore

În ceea ce privește funcționarea validatoarelor, reprezentanții companiei spun că numărul defectelor este foarte mic raportat la numărul mare de echipamente. “Majoritatea problemelor de nefuncționalitate nu sunt de natură tehnică ci se datoarează unor obiecte introduse intenționat pe fanta destinată biletului de către unii călători rău intenționați sau a unor bucăți de bilet rupte de unii călători care trag de bilet în momentul în care acesta este blocat pentru imprimare. Sistemul este foarte complex, este funcțional și va fi operațional după recepționarea acestuia”, au mai preciat reprezentanții CTP Cluj.

sursa foto: tramclub.org

Tineri care au ieşit din anul şcolar și acum își petrec timpul în localuri, români plecați să muncească, legal sau nu, în afara țării, șomeri rămași fără locuri de muncă după moartea industriei în zone unde altă dată  economia (socialistă ori post-socialistă) “duduia”, la fel ca fabricile. Acestea sunt câteva dintre categoriile de persoane fără locuri de muncă vizate de un proiect din fonduri europene, în cadrul căruia 300 de șomeri ar urma să fie instruiți în profesii de care e nevoie pe piața muncii: bucătar, baby sitter, lucrător comercial. De asemenea, coordonatorii proiectului vor să îi introducă pe cei din grupul țintă în domeniul momentului, IT-ul, cu câteva cunoștințe de bază. Astfel, ar urma să se asigure formare profesională în ocupații ca operator introducere, validare, prelucrare date, designer pagini web, grafician calculator, designer publicitate, competențe informatice (tester IT, operator CAD, operator aplicații IT).

Activitățile au loc în cadrul proiectului ”Rețea multiregională de Centre Regionale de Ocupare pentru îmbunătățirea capacității de ocupare a grupurilor dezavantajate de pe piata muncii din regiunile Nord-Vest, Vest si Centru -ReCRO”.

“Ne-am axat pe ocupațiile din IT, pentru că industria IT e în plină dezvoltare în România. Persoanele care vin la noi, învățând elemente de bază în operarea pe calculator și IT trec la un nivel superior: pot lucra într-un birou”, explică Mihaela Vonica, managerul de proiect. “În IT sunt multe cereri, e nevoie de oameni. Nu ne aşteptăm ca în 180 de ore să îi facem pe participanţii în proiect mari testeri. Dar le putem face intrarea în domeniu. În plus, sunt multe companii care îşi pregătesc intern angajaţii, aşa că cei care au deja nişte cunoştinţe ar putea avea şanse mai mari să ajungă aici”, completează Vonica.

În zone unde numărul şomerilor e de ordinul sutelor sau miilor în urma disponibilizărilor masive din ultimii ani şi a lipsei de investiţii noi, chiar şi programul care poate “absorbi” doar 300 de persoane a fost primit cu interes. Cel puţin aşa au constatat iniţiatorii responsabili de identificarea potenţialelor persoane care s-ar încadra în grupul-ţintă. “Pentru a-i găsi, ne-am adresat primăriilor, agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, celor din sistemul de învăţământ. Cei pentru care se face acest proiect sunt şomeri, absolvenţi de liceu, ajungi chiar să aduni tineri de prin baruri, din zone defavorizate. Poţi să îi atragi cu aşa ceva, mulţi dintre ei, mai ales cei tineri, ştiu oricum să lucreze la calculator”, spune Geraldina Grecu, una dintre responsabilele de proiect.

“Toată lumea a fost încântată de cursurile de bucătari, dar şi de cele de lucrător comercial, după care poţi să găseşti loc de muncă în orice supermarket. Cursurile de IT sunt foarte interesante, dar şi cele pentru baby-sitter, mai ales că acum ai nevoie de acreditare ca să lucrezi legal şi aici. Mulţi vin cu gândul de a pleca în afară, sunt unii români plecaţi care s-au reîntors în ţară, pentru perioada verii, şi vor să plece înapoi cu o duplomă”, a mai exemplificat Grecu.

Grupul țintă este încă în curs de ajustare, dar potențialii beneficiari au apărut deja. În Cluj, cei mai mulți vin din zone ca Gherla, Câmpia Turzii sau Dej.

Cine derulează proiectzl şi care sunt cifrele asumate

În total, peste 300 de persoane dezavantajate de pe piața muncii din zonele foste industrializate, din mediul urban si rural, din regiunile Nord-Vest, Vest, Centru ar urma  beneficia de cursuri, consiliere și orientare profesională, formare profesionala, mediere. O mică parte dintre ei, puțin peste 20, ar putea chiar să aibă asigurate și locurile de muncă după finalul proiectului. Bugetul proiectului este de 3,2 milioane de lei.

De acest proiect ar urma să beneficieze 300 de șomeri (Grupul țintă) din care 100 sunt tineri și 40 de persoane care au trecut de vârsta de 45 ani; 100 dintre persoanele care vor fi instruite sunt șomeri de lunga durata (din care 30 sunt tineri si 50 sunt femei), iar 30 de persoane sunt inactive.

Proiectul are o durată de desfășurare de numai 10 luni: februarie – decembrie 2015, moment când se încheie activităţile din actualul exercițiu bugetar pentru proiectele din fonduri europene. Solicitantul este Institutul Postliceal Phoenix, Cluj-Napoca, iar partenerii implicaţi în derularea proiectului sunt Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM Cluj (PJFAIMMC), Grupul Pentru Inițiative, Studii şi Analize Sociale Sebeș (GISAS) și Asociația „Novam Urbem” Petroşani.

Obiective specifice:

  • Creşterea ratei de ocupare pentru 300 de persoane dezavantajate de pe piaţa muncii din zonele foste industrializate, din mediul urban si rural, din regiunile Nord-Vest, Vest, Centru în vederea reducerii şomajului, cu accent pe şomajul de lungă durată

  • Îmbunătăţirea capacităţii de ocupare pentru minim 280 persoane din grupul ţintă

 

Clujul celor 10.000 de şomeri

Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii aprilie 2015, a fost de 9578 persoane. Rata şomajului în luna aprilie 2015 a fost de 2,7%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de rata şomajului înregistrată în luna aprilie a anului 2014. Din numărul total al şomerilor, 46,9% sunt femei şi 73,0% reprezintă muncitori.

 

 

by -
0 401

Execuția halelor pentru IMM-uri de la Pata Rât cu bani europeni a fost adjudecat către firma controlată de familia Așchilean – Nord Conforest cu terț susținător ACI Cluj. Contractul a fost semnat la finalul lunii noiembrie la valoarea de peste 1,2 milioane de lei.

La licitația care a avut loc în octombrie au depus oferte două familii de firme – Nord Conforest cu terț susținător ACI Cluj, controlate de familia Așchilean și Ganeli Prodexim cu terț susținător Canion Impex, controlate, printre alții, de Mihaly Kiss (prin societatea Dedal sau Canion Impex, acesta a mai lucrat cu primăria clujeană pe partea de lucrări la străzi sau reparații la unitățile de învățământ). Dar și TCI Contractor General care a câștigat recent un alt contract cu primăria clujeană pentru amenjarea centrului TEAM din Lomb tot în cadrul unui proiect cu finanțare europeană.

Cel mai mic preț la licitația pentru edificarea halelor de la Pata Rât a fost oferit de Nord Conforest, așa că au primit contractul. Acesta s-a semnat în 27 noiembrie la valoarea de peste 1.265.000 lei.

romi 4

Contractul scos la licitație de primăria clujeană a fost estimat la 1.276.00 lei și implică construirea a două hale destinate IMM-urilor din domeniul reciclării deșeurilor. Acestea fac parte din proiectul primăriei cu finanțare europeană “Incluziunea grupurilor defavorizate prin crearea de locuri de muncă durabile în zona Pata Rât”, proiect în valoare de peste 1,8 milioane de lei. Halele vor fi construire în vecinătatea rampei de la Pata Rât.

La finalul proiectul, halele vor fi populate cu IMM-uri din domeniul colectării seclective. De asemena, vor fi angajate în cadrul afacerilor și câteva persoane de etnie romă. Potrivit primăriei, în ceea ce privește administrarea noului incubator de afaceri destinat romilor pe care primăria l-a gândit pentru zona Pata Rât, viitoarele hale vor fi date unor societăți private, în urma unei proceduri publice.

Foto: Mihai Hendea

by -
0 439
Sursa foto: presalocala.com, Vizita oficiala de santier la Terapia
Centrul de cercetare-dezvoltare al producătorului de medicamente Terapia Ranbaxy, realizat parțial prin fonduri europene, va deveni operațional în 2015. Alte planuri de investiții rămân însă în stand by, din cauza poverii imprevizibilei taxe clawback, susține conducerea companiei cu sediu la Cluj.
Construcția noului complex a ajuns la începutul verii aproape de finalizare, dar mai urmează etapele de echipare a spațiului, instalarea aparaturii de laborator, selectarea echipei și pregătirea probelor tehnologice. „Cred că putem vorbi de primele produse în trimestrul doi al anului viitor, adică peste aproximativ un an centrul va fi operațional”, a menționat Dragoș Damian, CEO Terapia Ranbaxy. Mai precis, proiectul vizează construirea pe platforma industrială de pe str. Fabricii a unui centru de cercetare-dezvoltare, cu laboratoare şi cu o staţie pilot pentru dezvoltarea proceselor de fabricaţie. Investiţia e estimată la 5 milioane de euro şi va fi realizată inclusiv prin accesarea de fonduri europene. Centrul va crea 15 locuri noi de muncă, toate cu studii superioare, aici urmând să se dezvolte 10 noi produse pe an, potrivit planurilor anunțate. Proiectul are o valoare totală de 29,2 milioane de lei, din care suma nerambursabilă din fonduri europene aprobată este de 11,3 milioane de lei.
Conducerea Terapia anunţase şi alte planuri de extindere la Cluj, însă dezvoltarea platformei de aici nu are termene precise în 2014.
„Suntem cu planurile în stand by din cauza taxei de clawback (plătită de producătorii de medicamente care au produse pe lista de compensate și gratuite, n.red.). Anul acesta plătim cu 15 milioane de lei în plus față de ceea ce am bugetat inițial. E o metodologie de calcul foarte complicată și injustă, din cauza căreia producătorii locali sunt defavorizați. Am avut discuții cu reprezentanții autorităților în mai multe rânduri, dar când cineva e de acord cu unele schimbări aflăm că se schimbă oamenii din funcții”, a punctat Dragoș Damian, care este și președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.
Ce a cerut și ce a negociat Asociația Producătorilor de Medicamente Generice
„Corectarea mecanismului de calcul al taxei clawback, care să reflecte limitarea de preț care este impusă medicamentelor generice, precum și impactul mult mai mare pe care taxa actuală, aplicată unitar, îl are asupra producătorilor de medicamente generice, este absolut necesară. Producătorii de medicamente generice ajung să plătească o taxă clawback din ce în ce mai mare, de la un trimestru la altul, pentru aceleași valori decontate trimestrial din fondul FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate), din cauza creșterii costurilor cu terapii scumpe. Povara fiscală a taxei clawback a devenit nesustenabilă și nu poate duce decât la reducerea producției locale de medicamente generice, cu efecte sociale și economice catastrofale: multe din medicamentele cu prețuri accesibile (ajunse sub prețul de rentabilitate) vor dispărea de pe piață, iar industria locală va amâna investițiile în dezvoltare și va fi obligată să recurgă la reduceri de personal. APMGR atrage atenția asupra faptului că o soluție pentru introducerea unei taxe clawback diferențiată a fost deja identificată la finalul anului trecut și a fost agreată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și acceptată atât de Ministerul de Finanțe, cât și de către organismele financiare internaționale, ca fiind neutră din punct de vedere bugetar”, arătau reprezentanții APMG, într-un comunicat de luna trecută.
Sursa Foto: www.presalocala.com