Tags Posts tagged with "primaria"

primaria

Mai bine de jumătate din cei care au formulat opinii cu privire la viitorul arterei Bună Ziua vor ca pe această stradă să se amenajeze piste de biciclete. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat astăzi că oamenii optează pentru 3 benzi și pistă de biciclete pe strada Bună Ziua.

“Consultarea publică referitoare la extinderea şi modernizarea străzii Bună Ziua s-a încheiat. 55,6% dintre clujenii care au transmis primăriei punctul lor de vedere au optat pentru varianta I dintre proiectele propuse, anume: 3 benzi de circulație, 2 dintre acestea cu sens de mers înspre Calea Turzii, pistă de biciclete, 2 trotuare. Lățimea trotuarului va fi 2m, lățimea banzilor de carosabil de 3,25m,  iar a pistei de bicicliști de 2,25m”, a spus Tarcea. 

Viceprimarul a mai adăugat că următorii pași ai proiectului privind redimensionarea arterei Bună Ziua, care tranzitează cartierul cu același nume dezvoltat în Cluj după 2000, vizează transferul arterei de la Compania de Autostrăzi la Primăriei, prin hotărâre de Guvern. Apoi se va trece în următoarea etapă, care implică realizarea studiului de fezabilitate și a exproprierilor necesare.

Măsurători de trafic realizate de UTCN au arătat că, dacă nu se vor lua măsuri, în cel mult doi ani de zile zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului.
Bună Ziua este un nou cartier al Clujului amenajat începând cu anul 2000  ca dezvoltare nouă a orașului, cu străzi, spații verzi, trotuare, dotări de cartier. Asta a funcționat doar pe planșe. Practic, fiecare a construit cum a vrut și ce a vrut. Specialiștii îl critică și evită să-i spună cartier. Aceștia îl dau exemplu ca zonă unde construcțiile au luat-o înaintea dotărilor pentru oameni (trotuare, spații verzi publice, servicii, străzi capacitate pentru trafic). Artera Bună Ziua este principala stradă colectoare rezidențială din acest cartier. Pe vremea administrației Apostu s-au mai făcut eforturi similare de a se reconfigura strada Bună Ziua, însă s-a ajuns la asfalt tot pe două benzi de circulație și un trotuar.

Cu sau fără piste de biciclete în “Pipera” Clujului? Noua întrebare pusă de primărie riveranilor din Bună Ziua

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Turnurile cu 10 etaje de pe Trifoiului rămân în picioare. Noul Consiliu Local instalat la Cluj e pregătit să condamne la colaps zona Bună Ziua

Un activist clujean care susține și cauza plăcuțelor trilingve a inițiat o petiție împtriva unui funcționar al primăriei despre care susține că se cunoaște că deține un site de știri extremist. Prin petiție se solicită primarului Emil Boc să verifice activitate publicistică a lui Ionuț Țene, angajat în cadrul Biroului de Invățământ Cultură din mandatul lui Funar, mai ales că în ultima vreme se zvonește că acesta va prelua postul de șef al respectivei structuri. De asemenea, primarului i se cere să oprească orice înscăunare a lui Țene într-un post de conducere.

Ionuț Țene este funcționar public în cadrul primpriei și deține și site-ul napocanews.ro, site pe care a publicat numeroase articole instigatoare la ură împotriva minorităților etnice, comunităților religioase, sau sexuale, după cum explică inițiatorul petiției, Istvan Szakats.

“Țene Ioan Vasile este inspector de specialitate al Biroului învățământ, cultură, culte, sport, societate din cadrul primăriei Cluj-Napoca și director editorial al controversatului site de știri Napoca News. În scrierile sale, Țene Ioan Vasile dezinformează în mod voit opinia publică înfierând grupuri etnice și religioase ca inamici ai statului și poporului român și se alătură în repetate rânduri valorilor promovate de organizația fascistă Garda de Fier și de Ion Antonescu. Conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, funcţionarii publici au obligaţia să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici. În ciuda prevederi legale citate, Țene Ioan Vasile este de ani de zile funcționar public în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, din vremea lui Gheorghe Funar”, se arată în petiție.

De asemenea, în sprijinul solicitării, sunt aduse și citate de pe site-ul napocanews.ro, scrise de funcționarul Țene:

“Pentru mine e o datorie morală, ca istoric şi conducător al comisiei de înălţare a statuii lui Ion Antonescu la Cluj-Napoca din 2000, să repun în coordonatele istorice ştiinţifice contribuţia militară a mareşalului la apărarea creştinătăţii şi civilizaţiei europene, dar şi ca să se respecte o hotărâre de restaurare a memoriei acestui mare conducător de oaste românească”.

“Târgu Secuiesc este un fel de cartier Molenbeek din Bruxelles, unde autoritățile statului nu au access și unde elementele teroriste sau extremiste sunt protejate și integrate într-o comunitate de tip enclavă”.

“Pe 15 martie 2016 secuii își vor proclama autonomia maghiară în secuime”.

“Criza refugaţilor e de fapt o INVAZIE musulmană organizată”.

“cultura LGTB care transformă anormalul într-un normal intolerant agresiv”

Petiția a strâns, deocamdată, aproape 400 de semnături. Țene nu a putut fi contatctat pentru un punct de vedere. Nici reprezentanții primăriei nu au formulat o poziție. Cert este că Cristofor-Ioan Filipaș cel care deține postul de conducere al Biroului de Învățământ, cultură, culte, sport societate unde activează și Țene se va pensiona, iar postul de conducere va deveni vacant.

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

 

 

 

 

by -
1 524

Revine internetul gratuit în Piaţa Unirii, unul dintre cele mai populare locuri din oraş. Este vorba despre o acţiune a unei companii locale din IT: NTT Data România a preluat iniţiativa de a oferi Wifi în zona centrală. E a doua locaţie „acoperită” de compania care are peste 1200 de angajaţi în România şi sediu central la Cluj. „Acţiunile au luat startul la sfârşitul anului trecut la Aeroportul Internaţional, iar acum continuă cu cea mai populata zonă pietonală din oraşul nostru”, spun reprezentanţii NTT.

Vezi şi

 

“Reţeta” de supravieţuire în piaţa locală de IT – varianta unei companii cu 1250 de angajaţi

Primăria clujeană a avut o inițiativă similară, de a oferti acces gratuit la internet tuturor tinerilor și clujenilor, în 2015, când orașul a fost Capitală Europeană a Tineretului. În luna mai 2015, edilul Emil Boc a anunțat că rețeaua de internet wireless promisă de primărie, Cluj_WiFi_Free, este funcțională în centrul orașului, în Piața Unirii chiar și pe Bulevardul Eroilor. Primarul a venit atunci și cu tableta să facă o demonstrație și declara că accesul la internet se face pe baza unui portal captiv în care turiştii şi clujenii trebuie să se întregistreze cu o adresă valabilă de email, după care beneficiază de internetul gratuit. În realitatea, rețeaua nu s-a dovedit eficientă. În ultimii ani în Piața Unirii s-a lucrat și la modernizarea laturilor de est, sud, iar anul acesta s-a instalat și șantierul de pietonalizare a laturii de vest, cu termen de finalizare, sfîrșitul lunii mai.

Recent, primăria a inițiat un protocol de colaborare cu principalii actori locali din sectorul IT prin care aceștia s-au angajat să ajute primăria să aducă Clujul în era smart-city, oferind servicii publice on-line clujenilor.

Citește și:

Oficial, avem Wi-Fi în centru!

IT-iștii clujeni, chemați în “smart city”. Voluntari?

by -
0 199

Invitații speciali la dezbaterea privind bugetul propus pe 2017, pensionari președinți de asociații de locatari din cartierul Mănăștur, au bătut obrazul primarului Emil Boc: nu a făcut un club de dans pentru ei la cinema Dacia, deși a promis acest lucru. De cealaltă parte, oameni din mediu asociativ au pledat pentru cauza tinerilor care ar trebuie să beneficieze și ei de spațiile create în Mănăștur prin reabilitarea cinemaului de cartier. Boc a promis că va lua în calcul ambele cereri.

 

Cererea legată de amenajarea unui club al pensionarilor în Cinematograful Dacia a fost singurul moment în care cei prezenți la dezbaterea de cartier privind bugetul orașului pe 2017 au aplaudat. De fapt, n-a fost o cerere ci un reproș pe care oamenii i l-au făcut edilului Emil Boc că, deși a promis că le face club pensionarilor după ce redeschide cinematograful. Un club în cadrul căruia să și danseze.

Civicii din cartier nu s-au lăsat mai prejos și au cerut și ei, ca tribut pentru munca și implicarea în cartier, să beneficieze de un spațiu unde să țină activități creative pentru copii. Reprezentanții Asociația Firul Ariadnei care fac ateliere în cadrul filialei de cartier a Bibliotecii Județene ș iau reușit să aducă gratuit Festivalul Poveștilor gratuit pentru copiii din Mănăștur, la Dacia, au atras atenția că doresc să facă mai mult pentru copiii din cartier și vor și aceștia să beneficieze de spațiile din Cinematograful Dacia, mai ales că primăria a anunțat încă dinainte să-l modernizeze că acesta va funcționa ca un centru comunitar. Aceștia au cerut o sală la etajul nefolosit al cinematografului dar și prioritate la utilizarea sălilor din cadrul acestuia.

Mai jos, detalii. Primarul Emil Boc a primit chiar și o propunere scrisă:

Primarul Emil Boc s-a pronunțat pro ambele cereri și a dat ca temă Serviciului care administrează obiectivele culturale să vadă exact cum pot fi onorate acestea.

Trei „actori”, banii nemțești și cinematograful Dacia. Cum se pregătește schimbarea în cel mai mare cartier al Clujului

Cum se răzbună primăria pe societatea civilă. Zilele Mănășturului scoase din Cinema Dacia

UPDATE Scandalul cinema Dacia. Continuarea

Primăria clujeană a anunțat ferm că își dorește să mai facă o bază sportivă ca cea din Gheorgheni și în cel mai mare cartier al orașului. În acest sens, primarul Emil Boc a dat asigurări că se studiază posibilitatea ca zona cunoscută sub denumirea La Terenuri din cartierul Mănăștur să preia acest proiect. Complexul sportiv pe care primăria l-a amenajat cu fonduri preponderent de la Compania Națională de Investiții pe 9 hectare în cartierul Gheorgheni a fost deschis anul trecut și deja este frecventat de sute de clujeni amatori de sport sau plimbare. Statistica primăriei atestă că, la finalurile de săptămână, zilnic, sunt peste 3500 de vizitatori.

“Lucrăm la desțelenirea situației juridice și cred că în următorii ani vom avea o bază sportivă și acolo (zona La Terenuri – n.red.) de talia celei din Gheorgheni. Este un proiect la care țin foarte mult să-l realizăm. Cel mai ambițios proiect pentru Mănăștur. Însă, foarte greu de făcut pentru că situația juridică este extrem de complicată, cu o parte din teren revendicat, o parte cu proprietari, o parte în instanță. Din păcate acestea sunt vremurile. În fiecare luni avem la ședința executivă de la 8 și 15 acest punct în analiză și punctăm în fiecare săptămână ce s-a mai făcut, ce s-a punctat pentru a ajunge să facem baza sportivă”, a anunțat primarul Emil Boc în fața mai multor cetățeni adunați luni seară la cinematograful Dacia din Mănăștur la dezbaterea inițiată de Primăria cu privire la bugetul propus pe 2017.

De zilele Mănășturului, cel mai mare cartier al Clujului, în 2016, s-a lansat o petiție către primărie pentru transformarea oazei verzi La Terenuri (zona apreciată și folosită, dar cu statut juridic incert) într-un parc de care să beneficieze întreg cartierul, printr-o investiție publică. Petiția a adunat până acum peste 1700 de semnături și a fost inițiativa Asociației Colectiv A, cea care de câțiva ani s-a implicat în cartierul Mănăștur și a convins oamenii să utilizeze zona verde nefolosită, La Terenuri. Inițial primăria nu a dat niciun răspuns petiției. Apoi, în luna august, primarul Emil Boc a spus pe FaceBOC că ia în calcul ca primăria să se implice și să dea o utilizate publică respectivei zone.

De pe FaceBOC: Primul anunț public privind viitorul parcului La Terenuri din cel mai mare cartier al Clujului

VIDEO De la mănăștureni pentru toți clujenii. Zilele celui mai mare cartier din Cluj, Mănăștur, se lansează cu o petiție: parc în zona La TERENURI, asumat de Primărie

 

Primarul Emil Boc a prezentat sintetic, pe plăcinte și grafice, cum s-a făcut contrucția bugetară pe anul acesta și cum s-au împărțit banii.

Câțiva cetățeni, un consilier local, un membru USR au intervenit să facă propuneri de proiecte care ar trebui să se regăsească în bugetul acestui an. Toate, după cum a spus primarul, au fost luate în considerare, formal. Despre unele a spus că sunt prinse, despre altele că vor fi, despre o parte că sunt proiecte de durată. Nu s-a făcut nicio modificare în proiectul de buget lansat în dezbatere publică.

Pilonii construcției bugetare enumerați de Boc sunt: planificarea multianuală a proiectului conform Strategiei de Dezvoltare, menţinerea facilităţilor privind investiţiile şi locurile de muncă, susţinerea municipiuluica şi centru naţional şi internaţional de Inovare, Cercetare şi IT, soluţii la principala provocare a oraşului: decongestionarea traficului și Cluj-Napoca, oraşul cu cel mai înalt standard de calitate a vieţii în România.

Ce au cerut oamenii

Revoluționarul Aurel Coltor spune că nu s-au făcut plăcile de intrare în oraș. Laudă primăria că a dat fonduri pentru comemorările Revoluției și spune că anul acesta Asociația pentru Adevărul Revoluției a cerut fonduri la nivelul anului trecut și, desigur, cere să i se aprobe alocarea de bani. Mai subliniază că statuia lui Cuza e prea aproape de stradă și ar trebuie refăcută piațeta și mutată, astfel încăt la sărbătoarea de 24 ianuarie,  Ziua Unirii Mici să poată participa cât mai multă lume. Mai deplânge aglomerația din oraș și cere un clopot care să conducă cu sunetul morții din Cimitirul Central al Orașului, până la groapă.

Boc răspunde că a dispus să se continue finațările la nivelul anului trecut pentru asociații și fundații, că aceste cereri sunt în evaluare și că este convins că Asociația pentru Adevărul Revoluției va fi luată în calcul. Despre piața cu statuia lui Cuza spune că aceasta va fi reabilitată într-o etapă ulterioară, având în vedere că cei de la monumente au recomadat primăriei să facă în primă fază un concurs de soluții pentru zona Lucian Blaga – Napoca – Eroilor, iar zona spre Cuza Vodă – Prefectură să facă obiectul unei alte competiții.

Marius Pașca, președintele comitetului de părinți de la școala Iuliu Hațieganu, aduce din nou în atenția lipsa spațiului în această școală și cere soluții, așa cum s-a discutat anul trecut, prin achiziționarea clădirii fostei poște. Cererile, spune el, le-a făcut în spiritul valorilor promovate de primar la construcția bugetară – investiția în infrastructură în calitatea vieții și cere astfel de investiții și în copii.

Boc promite că anul acesta va fi găsită o soluție pentru această școală, cu scuza că anul trecut se terminaseră banii de la capitolul bugetar destinat achiziționării de imobile și de aceea nu s-a putu face nimic. Managerul Gheroghe Șurubaru susține chiar construcția unui corp nou pe terenurile școlii, însă primarul e convins că prima variantă e mai bună deoarece durează mai puțin.

Bancherul Iosif Pop care prezidează și organizația civică Consiliul Civic Local (CCL) intervine și trece în revistă propuneri de la CCL preluate în bugetul lui 2017 – concursul pentru Someș, decolmatarea lacului din Gheorgheni, Muzeul de Speologie Emil Racoviță (prins formal în buget cu un concurs de idei). Vorbește de estica orașului, de repunerea în valoare a canalului Morii prin alocare bugetară, reabilitarea Pieței Mihai Viteazul, atacarea soluțiilor de platforme de stocare mașini la intrările în oraș în condițiile în care studii făcute arată că 38% din mașinile care circulă în Cluj sunt din afara județului, chiar de cumpărarea Continentalului și de refacerea sa de către primărie.

Boc îi mulțumește lui Iosif Pop. Spune că managerul Gheorghe Șurubaru coordonează proiectul parcării supra sau sub terane pe care primăria o dorește în parteneriat cu Bila-Carrefour și că viceprimarul Dan Tarcea are în lucru cu cei de la aeroport un proiect de parcare la aeroport. Primarul promite proiecțele punctuale de reabilitare spații care ar putea să vizeze și bucăți din Canalul Morii.

Fundația Desire a adus din nou în atenție problemele locative ale romilor segregați de primărie la groapa de gunoi a orașelui, în comunitatea Pata Rât. Un reprezentant atrage atenția că oamenii nu pot fi educați dacă n-au curent electric sau baie în propria locuință.

Boc spune că în primul rând primăria are în vedere susținerea programelor de educație, dar și că are proiecte de locuințe sociale și lucrează la proiectul viitorului cartier din Borhanci, ba chiar spune că primăria vrea să continue proiectul cartierului de pe Valea Gîrbăului anunțat în parteneriat cu armata, proiect abandonat.

Liderul consilierilor PSD, Dan Morar, intervine și pune întrebări. Spune că i-ar plăcea ca anul acesta primăria să diminueze cota de majorare de 500% pentru cei care nu își întrețin clădirile. Ridică la fileu și mingea fondurilor europene pe care primăria și le-a propus să le atragă în 2017. Boc îi amintește că cei din Guvern trebuie să dea mai întâi drumul la finanțări.

O membră a USR aduce în discuție probleme legate de curicula școlară, de spațiile verzi, de deschiderea curților școlilor, de toaletarea arborilor, de nevoia de a extinde sistemul Cluj Bike, de a face parcări pentru biciclete sau de a planta copaci în curțile șcololor, acum pline de betoane. De altfel, USR a postat on-line amendamente la bugetul lui 2017.

Valentin Costea, vecin cu parkingul Negoiu. Intervenine și spune că a aflat că anul acesta se va face. Boc spune că noiembrie e termenul. Dacă ducem execuția bugetară pe 0, nu ne mai rămân bani să facem nimic în 2018, continuă el. Întreabă de ce primăria nu încasează mai bine impozitele și taxele – jumate din clujeni nu plătesc, nici cei care au concesiuni și închirieri. Spune că a venit la dezbatere ca să se implice, după ce copii săi au ieșit în stradă și i-au predat lecția implicării. Avansează chiar posibilitatea că trebuie să i se dea ca temă de la primărie să facă voluntariat, anunțând că e primul care se face voluntar la copiii din Pata Rât.

Un alt cetățean atrage atenția că aplicația pentru parcări are nevoie de adaptări serioase pentru că dă rateuri. Primarul zice că e vina firmei din Piața Unirii care a tăiat cablurile și de aceea au mai fost rateuri pentru parcare cu barieră din Unirii. Ba ceilalți oficiali anunță că a fost o problemă și cu bariera parkingului, smulsă de un șofer. Situația a fost restabilită, a anunțat șeful Serviciului parcări, Florin Bugnar.

Cum e bugetul propus pe 2017

Valoarea bugetului general pe 2017 este de 1.350.999.000 lei (300 de milioane de euro), din care bugetul de funcționare reprezintă 907.324.000 lei (peste 201 milioane de euro), respectiv bugetul de dezvoltare 443.675.000 lei (peste 98 milioane euro).

În 2016, la contrucția bugetară de la început de an, valoarea bugetului general era de 1.116.388.238 lei (circa 247 de milioane de euro) din care bugetul de funcționare reprezenta 767.953.238 lei (peste 170 milione euro), respectiv, bugetul de dezvoltare 348.435.000 lei (circa 79 de milioane de euro).

La fel ca în 2016, bugetul din acest an este contruit tinând cont de o listă de 16 obiective prioritare.

Multe din prioritățile anului trecut, abandonate în bugetul din 2017  

Bugetul pe anul trecut al primăriei s-a concentrat pe finalizarea proiectelor începute cu bani europeni: drumul Făget, centrele de afaceri de pe dealul Lomb, drumul din Lomb, lucrările de modernizare de la școala Agârbiceanu, liceul Avram Iancu și liceul Mihai Eminescu. Dintre acestea, investițiile din Lomb rămân încă cu o bulină neagră, acestea fiind scoase din lista de priorități pe anul acesta.

Ca și în 2016 și anul acesta transportul public rămâne printre priorități, 2017 fiind anul în care primăria vrea să extindă “pilotul” de 300 metri de benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun deja amenajate în Cluj-Napoca pe axa este-vest din oraș.

De asemenea își propune să pună în circulație troleibuzele comandate anul trecut dar și să cumpere 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai și 10 autobuze electrice. Pe lista din 2016 figurau podul Traian, podul Porțelanului și a pasarelei pietonale din Grigorescu, dar și continuarea proiectului de pietonalizare a pieței Unirii sau modernizarea ștrandului Sun (bazin olimpic acoperit cu balon căruia primarul i-a spus transpformarea ștrandului Sun într-un aqua park modern) și a pieței Oser din subordinea Regiei Autonome a Domeniului Public  (proiecte începute tot anul trecut). Dintre aceste, primele trei obiective se vor realiza probabil în 2017, dar dintre ele prioritate rămâne doar modernizarea Pieței Unirii.

Ca proiect nou al bugetului din 2016 a fost pus pe tapet cartierul de case pentru tineri din Borhanci. Adică fostul proiect Casarom pe care primăria l-a reșapat prin demararea unor noi studii de urbanism care să configureze respectivul cartier. Acesta a dispărut de pe lista priorităților bugetare de anul acesta. Tot în 2016, primarul Boc a anunțat că administrația locală se va implica în celelălalt proiect de cartier cu 100.000 de locuitori în 10 ani – Cluj Innovation Park din Lomb, proiect lăudat de Comisia Europeană. Adică vor fi terminate studiile de fezabilitate și prefezabilitate ca mai apoi să se găsească investitorii (și desigur miliardul de euro) care să facă acest proiect în Lomb, unde și primăria își va termina proiectele pionier pentru viitorul oraș al inovării – centrul pentru industrii creative, centrul TEAM și drumul. Aceste proiecte au fost trecute în linia doi, din pricina problemelelor legate de alunecările de teren pe care primăria le are de rezolvat în Lomb.

În schimb, lista din 2017 aduce ca prioritate digitalizarea activității primăriei, cu mențiunea că cel mai important eveniment din domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, conferința Open Innovation 2.0 din acest an va avea loc la Cluj-Napoca.

Un alt proiect prioritar în 2016 era baza sportivă din Gherogheni pe care primăria o face în parteneriat cu Compania Națională de Investiții dar și susținerea proiectelor Capitalei Culturale Europene Cluj-Napoca și a alocărilor pentru cultură, sport, culte și sănătate, cel puțin la nivelul financiar din 2015. Baza sportivă a fost terminată și inaugurată. Cluj-Napcoa a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană în favoarea Timișoarei, însă primăria și-a asumat să susțină din bani proprii implementarea programului cultural.

Aceasta este o linie prioritară pentru 2017. Cu mențiunea că activitățile culturale vor fi susținute la nivelul anului trecut, dar vor demara și programe culturale derulate de Casa Muncipală de Cultură din subordinea primăriei (preluată de Florin Moroșanu, cel care a coordonat dosarul de candidatură la titlul european, după eșec) dar și de Centrul Cultural Cluj (fosta Asociația Cluj-Napoca 2021, preluată de Ștefan Teișanu, cel care a fost director și în 2016, anul eșecului).

Menținerea gratuităților pentru pensionari rămâne o linie nelipsită din bugetul fiecărui an în Cluj-Napoca.

2017 aduce ca proiecte noi demararea programului multianual pentru asfaltarea arterelor din extensiile Clujului (despre care în 2016 se anunța că se va face prin contractarea unui credit bancar), finalizarea unui parking suprateran și începerea altor trei, amenajarea primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, atragerea de bani europeni pentru reabilitarea a 30 de noi blocuri, dezvoltarea unui sistem de îngrijiri la domiciliul (pornit anul trecut), extinderea sălii polivalente, amenajarea a trei parcuri pentru câinii cu stăpân și realizarea unui patinoar artificial pe lacul Chios.

Care e lista de priorităși pe 2017

1. Demararea unui nou program multianual de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului.
2. Introducerea în circulaţie a 8 noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice.
3. Crearea de benzi dedicate pentru transportul în comun pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor.
4. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.
5. Finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construcţie la cel puţin 3 noi parkinguri.
6. Pentru cartiere curate, se vor iniţia lucrările de amenajare a primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.
7. Atragerea de finanţări europene pentru reabilitarea termică a cel puţin 30 de noi blocuri.
8. Finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest.
9. Dezvoltarea unui sistem public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, bolnave, vulnerabile sau singure.
10. Deschiderea unei creşe pe str. Donath nr. 238, începerea construcţiei unei creşe pe str. Gr. Alexandrescu nr. 47A şi modernizarea creşei de pe Septimiu Albini nr. 91.
11. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”.
12. Extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri, urmând să găzduim Campionatele Europene de Gimnastică şi o grupă a Campionatului European de Baschet Masculin.
13. Susţinerea activităţilor culturale, sportive şi religioase din municipiu cel puţin la nivelul anului anterior. În anul 2017 începem implementarea programului cultural derulat de Casa Municipală de Cultură şi de Asociaţia „Centrul Cultural Clujean”.
14. Digitalizarea activităţii administraţiei. Orașul nostru va fi gazda celui mai important eveniment internaţional în domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, Conferinţa „Open Innovation 2.0”.
15. Amenajarea a 3 noi parcuri pentru câinii cu stăpân şi extinderea Centrului destinat câinilor comunitari de pe strada Bobâlnei.
16. Realizarea unui patinoar artificial în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

AICI, lista de priorități pe 2016: 

Buget mai mic ca în 2015 pentru investițiile primăriei. Unde vor merge banii

VEZI ȘI:

CU CE BANI A ÎNCEPUT anul 2015 PRIMARIA – E gata proiectul de buget al orașului pe 2015. Primăria are peste 1,1 miliarde de lei și o propunere de cheltuire a banilor

sursa foto: Musai-Muszaj

Mișcarea Musai-Muszáj a adresat un mesaj public primarului Emil Boc înainte cu două zile de sărbătoarea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, care are loc în 15 martie, invitându-l să nu participe la manifestările din Cluj-Napoca dacă va înainta recurs împotriva deciziei Tribunalului care obligă Primăria la amplasarea plăcuțelor multilingve.

“În caz că veți înainta recurs, ne așteptăm să nu participați la manifestare doar pentru a vă lăsa aplaudat degeaba. Contăm pe prezența Dumneavoastră în 15 martie. Credem că în spiritul moștenirii culturale a orașului pe lângă Cluj-Napoca și Kolozsvár și inscripția Klausenburg trebuie să figureze pe indicatoare. Mișcarea Musai-Muszáj se așteaptă de la Dumneavoastră să anunțați această decizie”, arată mișcarea Musai-Muszáj în mesajul public adresat primarului din Cluj.

Primarul Emil Boc nu a oferit deocamdată o replica la invitația maghiarilor din mișcarea civică Musai-Muszáj.

Anul trecut, de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni (zi marcată, în fiecare an, în majoritatea localităţilor din Transilvania când sunt comemoraţi eroii din timpul Revoluţiei Ungare de la 1848-1849), un bărbat l-a întrerupt pe Emil Boc în timpul discursului pe care-l ținea la manifestările din Cluj-Napoca. Acesta i-a strigat lui Boc în limba maghiară, “Să îţi fie ruşine”, iar edilul i-a răspuns “Mulţumesc”, tot în limba maghiară. Respectivul bărbat avea un steag cu denumirea municipiului Cluj-Napoca în trei limbi, română, maghiară şi germană – “Cluj, Kolozsvar, Klausenburg”. Ceremoniile de anul trecut au avut loc la plăcuţa comemorativă a poetului Petofi Sandor.

“Am adus acest steag cu numele Clujului în trei limbi ca să arăt ce înseamnă multiculturalitate. Oraşul a fost Capitala Europeană a Tineretului pe nedrept. Ar trebui să şi fie multiculturalitate cu adevărat, nu doar să aruncăm cu cuvintele, aşa cum face Emil Boc”, spunea bărbabtul anul trecut, citat de Mediafax.

În schimb, Emil Boc a spus, pe scenă, că el nu refuză dialogul. “Din respect pentru dumneavoastră, mă ascultaţi, că vreau să vă ascult şi eu pe dumneavoastră. Köszönöm. (“Mulţumesc”, în limba maghiară – n.r.). Asta înseamnă că putem să avem un dialog oriunde şi oricând şi nu îl voi refuza niciodată, dar să înţelegem că doar punând accent pe lucrurile care ne unesc, vom putea merge împreună. Acest lucru este prima şi cea mai importantă lecţie pe care ne-au lăsat-o înaintaşii noştri şi la care ne raportăm astăzi”, spunea Boc, citat de aceeași sursa

La ceremonia din 15 martie 2015 de depunere de coroane de flori la plăcuţa comemorativă a lui Petofi Sandor au participat circa o mie de persoane, manifestarea încheindu-se cu intonarea imnului Ungariei de către cei prezenţi.

Grupul de inițiativă, adunat sub denumirea „Musai-Muszaj”, care a înițiat în 2015  mobilizarea clujenilor și primăvara proceselor pentru a cere primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve – în română maghiară- la intrările orașului a pierdut în primă instanță procesul, la Tribunalul Cluj. Acțiunea a fost inițiată de Asociația Minority Rights, iar parte la proces s-au constituit alți circa 370 de tineri din Cluj-Napoca. Inițial, targetul era ca în primăvara lui 2015 să se pornească 1000 de procese împotriva deciziei primăriei clujene de a nu monta plăcuțe multilingve la intrările în oraș.

Cu decizia nefavorabilă pentru instalarea Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca, pronunțată în primăvara 2016, cei de la „Musai-Muszaj”, au formulat prin intermediul Asociației Minority Rights recurs și în toamna lui 2016, potrivit potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Cluj, au obținut rejudecarea cauzei lor. Curtea de Apel le-a admis recursul și a dispus casarea primei sentințe și rejudecarea acțiunii din nou la Tribunalul Cluj.

În februarie 2017, Tribunalul Cluj a admis cererea asociației Minority Rights, în sensul că l-a obligat pe primarul Emil Boc să inscripționeze plăcuțele de la intrarea în oraș în ambele limbi – atât în română, cât și în maghiară, pe aceeași suprafață. ONG-ul a cerut inscripționarea trilingvă a plăcuțelor, inclusiv în germană, dar această cerere a fost respinsă de instanță. Decizia nu este definitivă.

DETALII MAI JOS:

Tribunalul Cluj: primarul Boc să inscripționeze bilingv plăcuțele de la intrarea în oraș

Musai-Muszaj merge din nou la judecată ca să pună Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca

Musai plăcuțe! Primarul dă înapoi cu turnul multilingv. Tinerii maghiari nu renunță la luptă, deși tribunalul a respins Kolozsvar-ul

Nou discurs pro multiculturalism: Primăria s-a apărat în instanță de Kolozsvar ca să facă voia Consiliului Local. Numele orașului afișat în cinci limbi

Final de Zile Culturale Maghiare, cu primar pe scenă – care a fost mesajul organizatorilor

La Cluj e “musai-muszaj” să se pună plăcuțe bilingve, zice un grup din societatea civilă: în Capitala Europeană a Tineretului primarul salută în maghiară, dar intrările în oraș se anunță doar în română

VIDEO Musai-Muszaj Cluj-Kolozsvar-Klausenburg. Cum răspunde primăria inițiativei de pe locul I la bugetarea participativă de tineret

Întrebare de centru pietonal, când e musai-muszáj să treci de poarta roșie: care e orașul tău?

 

 

sursa foto: Sugár Teodor Dávid

Când n-ai capră să tai lemne pe șantier, merg și niște bolovani, fie ei și vestigii importante pentru moștenirea orașului, parte a unei descoperiri arheologice.

Asta a fost politica muncitorilor de la Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL), parte a grupului Strabag aplicată pe șantierul deschis în centrul Clujului care are ca scop pietonalizarea laturii de vest a Pieței Unirii. Săpăturile făcute (potrivit avizului de la Comisia Zonală a Monumentelor) pe șantierul instalat în 20 februarie în Piața Unirii au dus la descoperirea vechii intrări în Biserica Sf Mihail.

Viceprimarul Dan Tarcea a confirmat faptul că arheologii sunt pe șantierul din Piața Unirii încă de săptămâna trecută și fotografiază, inventariază și caută să conserve descoperirile făcute, o veche intrare în biserica Sf Mihail. Tarcea a ținut chiar să menționeze că descărcarea arheologică de pe șantier nu va avea consecințe asupra termenului de finalizare a lucrării – finalul lunii mai – ba chiar că lucrările au un avans de 4 zile față de graficele de execuție.

Descoperirile arheologice sunt cele care îngrijorează primăria, mai ales că centrul orșaului și zona Unirii este plină de astfel de vestigii. Interesul instituției este ca acestea să fie trecute în plan secund, tocmai pentru ca graficele șantierului să fie respectate, iar oamenii să nu bombardeze instituția cu sesizări că ține centrul orașului în șantier, spun sursele Actualdecluj.ro.

Astăzi, oameni de bine au sesizat faptul că muncitorii de la ARL apreciază și ei vestigiile descoperite, ba le-au și integrat deja în viața obișnuită de șantier. O echipă a fost surprinsă utilizând părți din pietrele descoperite pentru a tăia de zor pe ele materiale specifice lucrărilor.

Arheologii care au lucrat pe șantier au fost și ei sesizați și s-a intervenit pentru punerea vestigiilor sub protecție și a situației descoperirilor sub control. Zsolt Csok, arheolog în cadrul Muzeului de Istorie al Transilvaniei a explicat că șeful de șantier a fost atenționat și muncitorii nu se vor mai atinge de vestigiile de pe șantier. La fel și primăria. Vestigiile vor fi ridicate începând de luni de pe șantier și vor fi duse la Muzeul de Istorie, după care echipa care a gestionat săpătura va pune cap la cap descoperirile și va face un raport către Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Din primele observații, după cum a menționat Csok Zsolt, în zona unde s-a săpat, spre Biserica Sf Mihail, s-au indentificat părți dintr-o veche poartă barocă, elemente care pot fi văzute la Biserica Sf Petru din Mărăști. “După ce vom pune cap la cap toate elementele vom putea anunța exact ce s-a descoperit și care este importanța acestei descoperiri. Deocamdată lucrăm. Conform avizului de la Comisia de Monumente, noi facem diagnostic arheologic și stabilim nivelele de încărcare, după care redactăm raportul și îl înaintăm la cei de la monumente care decid ce se întâmplă în continuare”, a spus Csok.

17230311_1346213105436485_2025551534_o

17237065_1346213068769822_243724530_o

Șeful Direcției de Cultură Cluj, Victor Cubleșan, parte și a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice a explicat că avizul inițial dat șantierului din Piața Unirii poate fi revizuit, în funcție de descoperirile arheologice care s-au făcut pe respectivul șantier. “Deocamdată, raportul nu a ajuns la noi. Din primele informații s-a descoperit vechea intrare în biserica Sf Mihail. Se va decide exact pe baza raportului cum se va face descărcarea de sarcină arheologica a șantierului și ce măsuri de conservare se vor impune”, a mai spus oficialul.

17200174_1346211972103265_215110296_o

sursa: http://www.maszol.ro
sursa: http://www.maszol.ro

Poarta de la Sf Mihail mutată la Biserica Sf Petru din Mărăști.

sursa: http://www.maszol.ro
sursa: http://www.maszol.ro

Șantierul de pe latura de vest este ultima etapă anunțată pentru reamenajarea pieței Unirii. Anul trecut s-au făcut lucrări pe latura de est și pe cea de sud a pieței, pe o recalibrare a proiectului inițial al Planwerk de la concursul de soluții din 2006 (Eroilor-Piața Unirii), proiect din care primăria a pus în operă doar semipietonalul de pe B-dul Eroilor și amenajarea zonei centrale din jurul statuii lui Matei Corvin aflată în Piața Unirii. Proiectanții de la Planwerk au prezentat noului Consiliu Local în luna iunie 2016 proiectul privind continuarea modernizării Pieței Unirii prin pietonalizarea laturii de vest, reconfigurarea traficului de pe latura de est care implică și modificarea intrărilor și ieșirilor din parcarea cu barieră a primăriei.

Primăria a licitat lucrările de reamenajare a Pieței Unirii (pe trei laturi, inclusiv cea de vest) și le-a atribuit către Antrepriza de Lucrări și Reparații din grupul Strabag pentru peste 7,9 milioane de lei. Anul trecut s-a lucrat la reamenajarea laturii de sud și a celei de est. Din 20 februarie 2017 s-a instalat și șantierul de pietonalizare a laturii de vest pentru care s-a anunțat ca termen de finalizare data de 21 mai.

Pietonala nouă din Piața Unirii în consultare publică. Primarul: lucrările încep după Zilele Maghiare

1 Decembrie se celebrează cu încă o bucățică de piață pietonală

Începe șantierul din centru. Mașinile scoase de pe o latură a pieței Unirii după 10 ani de la facerea proiectului

Ce necunoscută are încă șantierul pietonalei din Piața Unirii

 

 

 

1,6 kilometri de drum pe B-dului 21 Decembrie, între intersecția cu Buftea și până la intersecția Memorandumului-Emil Isac, au fost luați în studiu de Universitatea Tehnică pentru instituirea unor benzi dedicate pentru transportul în comun.

Propunerea făcută de specialiștii de la Laboratorul de Trafic din UTCN (și prezentată public la Ședința Comisiei de Circulație din 8 martie) anunțată de șeful acestei structuri, Nicolae Filip, implică reducerea benzilor de circulație cu câțiva zeci de centimetri, desființarea parcărilor, amenajarea benzilor dedicate la bordură și interzicerea unor viraje la dreapta pe artere ca și Paris, J.Courie sau Regele Ferdinand.

În plus, pe strada Frederic Joliot Courie se propune instituirea de sens unic cu o bandă spre B-dul 21 Decembrie, cu amenajarea de locuri de parcare.

În total vor fi desființate circa 120 de locuri de parcare de pe 21 decembrie și vor fi amenajate 25 de locuri pe strada Curie.

Propunerea este în dezbarere publică timp de două săptămâni, potrivit primarului Emil Boc, după care Comisia de Circulație va lua decizia finală, iar municipalitatea va trece efectiv la implementarea propunerii.
(Etapa consultarii publice are loc in perioada 8 – 22 martie 2017. Persoanele interesate pot trimite sesizarile, observatiile, punctele de vedere la adresa de email:[email protected] pot inregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetateni, str. Motilor nr.7 sau la orice primarie de cartier).

Nicolae Filip a spus că, deocamdată, specialiștii UTCN nu au luat în calcul introducerea benzilor dedicate, în continuare, pe strada Moților, între intersecția cu Emil Isac și cea cu George Coșbuc. Nu pentru că ar fi imposibil ci pentru că, mai întâi, spune Filip, trebuie cuantificat efectul porțiunii pe care se vor amenaja benzi dedicate – dacă acestea vor duce la reducerea duratei parcusurilor.

 

Care este scenariul de benzi dedicate propus de specialișrii UTCN

Măsurătorile de trafic s-au efectuat între 11-18 noiembrie dar și în luna ianuarie. Potrivit acestora, indicele de utilizare a intersecțiilor se apropie de valorile maximale în centru.

IMG_8720[1]

IMG_8722[1]

benzi dedicate

IMG_8728[1]

IMG_8729[1]

IMG_8730[1]

IMG_8731[1]

IMG_8733[1]

IMG_8737[1]

IMG_8738[1]

IMG_8740[1]

IMG_8744[1]

IMG_8745[1]

benzi dedicate 3

IMG_8750[1]

benzi dedicate 5

benzi dedicate 6

IMG_8752[1]

IMG_8756[1]

IMG_8758[1]

IMG_8759[1]

IMG_8760[1]

 

MAI jos, rezumarul propunerii făcută de UTCN:

Studiu de Trafic 08 03 Cluj Ppt (1) by actualdecluj on Scribd

Garda de Mediu a cerut Inspectoratului de Stat în Construcții Cluj să verifice legalitatea emiterii de către primărie a autorizației de construire pentru plantarea unui hotel cu 4 niveluri în zona istorică a Clujului, pe Avram Iancu nr. 23-25, în locul unor scuaruri care figurau în registrul spațiilor verzi.

Aceasta după ce a fost informată de primărie că peste 1700 de mp de pe Avram Iancu nr.23-25 sunt înregimentați în registrul spațiilor verzi, ca scuar. Garda de Mediu a cerut și verificarea respectării Procentului de Ocupare a Terenului.

Potrivit proiectului care a stat la baza autorizației de construire, suprafața construită la sol este de peste 1000mp, circulațiile pietonale auto 655 mp, circulațiile auto 180 mp, parcări amenajate la sol 37 mp, iar spațiile verzi amenajate de peste 102 mp. Asta înseamnă o parcelă de 2000 de metri pătrați.

ac copacei

Potrivit primăriei, peste 1700 de mp din această parcelă de pe Avram Iancu nr. 23-25 figurează în registrul spațiilor verzi ca scuar.

Capacitatea hotelului autorizat de primărie este de 103 camere, a restaurantului încorporat de 88 de persoane, acesta cuprinzând și trei săli de conferințe cu o capacitate de 351 de persoane. Zona unde a fost autorizat este una protejată.

Garda de Mediu n-a luat încă o decizie, după cum a spus comisarul-șef Marius Triță. Încă așteaptă puncte de vedere de la poliție și Inspecția în Construcții, după cum i-a informat și pe vecinii proiectului imobiliar de pe Avram Iancu în 27 februarie.

 

sursa: Garda de Mediu
sursa: Garda de Mediu

Amintim că de pe parcela respectivă situată pe strada Avram Iancu nr. 23-25, în luna februarie a fost rasă toată vegetația – 33 de copaci care formau fosta grădină a casei conților Bethlen, peste 1200 de mp din zona istorică a orașului plantați cu arbori din Orient despre care se spune că sunt mai vechi decât cei din Grădina Botanică a Clujului. Primăria a autorizat la respectiva adresa în octombrie 2015 un hotel cu două niveluri de subsol, parter, două etaje și două retrase  Vecinii de pe Kogălniceanu nr. 8 (de unde se va face accesul auto către hotel) au reclamat că tăierile sunt ilegale și au cerut autorităților competente din Cluj să ia măsuri.

AICI DETALII PE LARG DESPRE CAZ: S-au tăiat copaci vechi de 300 de ani în centrul Clujului. Primăria: privații “scriu” legea când vine vorba de construirea în centrul istoric

Ce s-a făcut până acum: Poliția a deschis dosar în cazul masacrării copacilor din centrul Clujului. Este infracțiune silvică

Poliția a deschis un dosar de cercetare privind cazul respectiv după ce garda forestieră a spus că este infracțiune silvică – tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate. Aceasta se pedepsește conform Codului Silvic cu închisoarea sau cu amendă contravențională.