Tags Posts tagged with "primaria"

primaria

sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficiala)

Administrația locală a atribuit, la aproape un an de la derularea licitației, contractul pentru consolidarea drumului care ar trebui să lege orașul de Dealul Lomb unde Primăria are în execuție două centre de afaceri. Lucrările, estimate inițial la peste 25,9 milioane lei au fost adjudecare societății clujene Diferit, după ce aceasta a reușit, în urma contestațiilor, să întoarcă rezultatul licitației atribuite de municipalitate la începutul anului către Luca Prest.

Un număr de 13 companii au depus oferte pentru a câștiga una dintre cele mai “grase” lucrări din bani publici puse la bătaie în 2016 de primăria clujeană: consolidare viitorului drum spre centrele de afaceri de pe dealul Lomb, surpat în 2015, imediat după demararea lucrărilor de execuție. În cursa pentru acest contract de 5,7 milioane de euro au intrat firme “certate cu legea” sau implicate în marile dosare de corupție, dar și alte companii obișnuite ale contractelor pe bani publici sau ale celor pe filiera fostului PDL, unele chiar implicate în scandaluri ajunse virale în mediul on-line după ce au făcut lucrări “rușinoase” (cum ar fi băncile îngrădite cu gard în Timișoara), plus marii jucători de pe piața construcțiilor din Cluj, care au deja la activ contracte cu municipalitatea clujeană.

Licitația a avut loc în august 2016. Primăria a adjudecat lucrările abia în ianuarie 2017 către compania Luca Prest, deținută de Florin Timofte, cea care a inițiat proiectul de transformare a casei Bogdanffy din Cluj-Napoca de pe strada Avram Iancu în pensiune turistică iar ulterior i-a vândut-o pictorului Adrian Ghenie pentru a o transforma în Centrul de Artă Contemporană. Numărul ofertelor admisibile a fost de 7.

Diferit și Kasdum GF Timișoara (societatea care a lucrat pentru Primăria Timișoara și a îngrădit bănci cu gard – Detalii AICI) au contestat decizia comisiei de licitație a Primăriei. Diferit a reușit să întoarcă și rezultatul și să obțină o decizie de la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor la jumătatea lunii martie pentru anularea rezultatului procedurii și reevaluarea ofertelor. Așa a ajuns să întoarcă și licitația în favoarea sa și să câștige contractul. Primăria i l-a atribuit în 15 iunie pentru mai puțin de jumătate din valoarea estimată, adică peste 12,8 milioane lei (cu mențiunea că circa 25% din acesta a fost contractat de Keller Geotehnica care va executa coloane forate și radiere din beton armat).

Societatea Diferit este un client al banului public, deţinând contracte importante cu Primăria clujeană de zeci de milioane de lei, dar și cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj. În tandem cu Kiat Group s-a ocupat pe patru ani și 600 de milioane de lei de contractul de modernizare și întreținere a străzilor din Cluj-Napoca. Compania e deţinută de Nicolae Petri, un fost inginer în cadrul Regiei Autonome a Domeniului Publice deţinută de administraţia locală clujeană. Diferit a efectuat lucrări și pe cea mai scumpă centură de ocolire a Clujului (afectată de alunecări de teren), centura Vâlcele-Apahida, poreclită de presă “centura de Diamant).

Lucrările pe care Diferit le va executa în Lomb sunt cele care vor permite realizarea drumului de 1,6 kilometri și patru benzi care va lega de Cluj-Napoca centrele de afaceri pornite de Primăriei cu bani europeni în Lomb. Intrat în 2015 în șantier, drumul s-a surpat iar firma contractată de municipalitate pentru a se ocupa de lucrări, Kiat Group, a fost nevoită să sisteze lucrările. De atunci au mai apărut și alte alunecări de teren în Lomb. Pe unele Primăria le-a scos la licitație (consolifări în zona centrului TEAM), iar pe altele le-a expertizat și urmează să le liciteze.

Alunecările de teren țin în loc și darea în exploatare a celor două centre de afaceri – Centrul pentru Industrii Crative și Centrul TEAM, dar și realizarea drumului. Deja pentru centrul TEAM Primăria a plătit în 2016 circa 700.000 de lei către TCI Constructor General pentru lucrări de conservare. Anul acesta, municipalitatea a mai scos la licitație lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate și la Centrul pentru Industrii Creative. Contractul a fost câștigat tot de TCI Constructor General pentru 1.290.000 lei.

VEZI ȘI:

“HIMERA din dealul Lomb”. Arhitect: cum poate primăria ieși din propria minciună și relansa proiectul de pe deal

2016 s-a încheiat pentru Lomb cu:

  • două centre de afaceri (susținute jumătate cu bani europeni ) pornite de cinci ani, neterminate și cu termene de finalizare în 2017 (februarie și aprilie); chiar dacă se vor termina, ele nu pot primi chiriași decât din 2018 încolo, când se estimează că se va termina drumul de acces și se vor consolida zonele cu alunecări de teren de pe șantier
  • un contract de peste 770.000 lei cu TCI Contractor General pentru lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate la unul dintre cele două centre de afaceri (Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere -TEAM)
  • două licitații de 8 milioane de euro în derulare pentru consolidarea versantului din zona centrului TEAM dar a porțiunii cu alunecări de teren de pe viitorul drum de 1,6 kilometri și 4 benzi spre Dealul Lomb – neadjudecate, cu termene de lucrări (de la data semnării contractului) de mai bine de 8 luni;
  • un drum licitat și adjudecat către KIAT Group la 4 milioane de euro, intrat în șantier și sistat la 7% din pricina alunecărilor de teren produse la final de 2015
  • o societate, Cluj Innovation Park, înființată de primărie degeaba în 2014, ca să administreze niște afaceri care încă nu sunt operaționale și nici nu vor fi și ținută cu bani grei de la bugetul primăriei; firmă unde au fost angajați nu mai puțin de 4 directori (director general Alexandru Coroian, director comercia Mircea Miheștean, director tehnic Istvan Gaspar și director comercial Lenuța Lazarciuc) și alți câțiva angajați, inclusiv un purtător de cuvânt, firmă despre care Consiliul de Administrația a spus, după primul semestru al lui 2016 că, legal, ar trebui desiființată, însă care s-a reorientat către zona de accesare de fonduri europene; în plus, o măsură care s-a luat abia la final de 2016 a fost accea că s-au suspendat doi directori și alți doi au rămas cu venituri diminuate, însă tot pe bani frumoși de la primărie
  • societatea ținută în viață cu bani grei de primărie, Cluj Innovation Park, a câștigat în parteneriat cu Clusterul TREC – Transylvania Energy Cluster un proiect pentru un parc de cercetare în domeniul energiilor regenerabile de 3 milioane de euro din care circa 1 milioan de euro sunt nerambursabili, sumă pe care la finalul anului trecut primăria și-a asumat-o ca susținerea pentru acest proiect; proiectul parcului fotovoltaic și eolian va fi dezvoltat în maxim 8 ani de zile pe 2,7 hectare de pe Dealul Lomb, fiind gândit să asigure alimentarea cu energie electrică a centrelor de afaceri din Lomb, dar și să asigure iluminatul public pe drumul de acces; proiect cu adevărat e gândit ca să producă sisteme și aplicații de gestionare a acestui tip de dezvoltări energetice verzi pe care să le valorifice, ulterior firmele din cluster, pe piață, afacere din care primăria are 40%;
  • primarul a avansat că va pune la bătaie teren în Lomb și pentru proiectul Clusterului Cluj Innovation City – un oraș al inovării, inițiativă lăudată în 2015 și de Comisia Europeană, însă un proiect în fașă pentru care nu există fondurile necesare nici susținerea de la mediul universitar și privat, majoritatea universităților și firmelor de IT derulând investiții de infrastructură proprii, în oraș și nicecum fiind interesate să le pună pe Dealul Lomb; Despre acest proiect nu s-a mai spus niciun cuvând în 2016
  • viitorul parc științific Tetapolis care urma și el să se facă în Lomb s-a fixat oficial pe un teren din Cluj-Napoca, în cadrul parcului Tetarom I, de pe Tăietura Turcului
  • atribuiri de parcele (într-o zonă neutilată) pentru case în Lomb revoluționarilor care au fost primeniți de administrația funar cu terenuri “imaginare” dar care și-au căștigat dreptul la terenurile primite în trecut prin sentințe definitive

 

 

by -
0 154
sursa: Primaria Cluj

Ștrandul Sun deținut de primărie prin regia Consiliul Local în cartierul Grigorescu s-a deschis începând cu acest final de săptămână. Obiectivul va fi deschis de luni până duminică între orele 9.00 și 20.00.

După ce bazinul mare a ștrandului a fost acoperit cu un balon presostatic și transformat în bazin olimpic acoperit, la Sun mai sunt disponibile doar două bazine, unul cu o adâncime de 1,50, iar cel de al doilea de 0,60 m. Noutatea o constă toboganul acvatic pe două nivele, singurul de acest fel din Cluj Napoca, dar și o trambulină pentru salturi, destinată copiilor.

Ștrandul este dotat și cu mobilier pentru jocuri de copii, unde a fost montat pavaj special.

Biletul de intrare costa 15 lei pe zi pentru adulți și copii peste 12 ani și 6 lei pentru copii. Accesul copiilor sub 3 ani este gratuit. Sunt disponibile, potrivit Primăriei, și pachete de abonamente: cu 10 intrări pentru 2 adulți și un copil – 300 lei; abonament individual pentru copii de peste 10 ani – 150 lei; abonament individual pentru copii, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități – 100 lei. În limita disponibilă, în prețul de intrare este inclus și un sezlong.

Primăria intenționa să transforme ștrandul Sun în aqua park însă proiect a intrat din nou în blocaj. Detalii: Primăria a ratat din nou proiectul aqua parkului. Terenul de la ștrandul Sun e revendicat

Agenților economici din Cluj care desfășoară activități de comerț și servicii de piață, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr.99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață au posibilitatea de a solicita emiterea în format electronic, online, prin intermediul platformei edirect.e-guvernare.ro, a acordurilor de funcționare.

Primarul Emil Boc a lansat oficial sistemul și a explicat cum se pot face respectivele solicitări de emitere a acordurilor de funcționare on-line. Potrivit oficialului, procedura adusă de Primărie în premieră în România ar scruta de la 70 de zile la 20-25 de zile timpul de eliberare a respectivelor acorduri. Taxele pentru emiterea acordul de funcționare se pot achita online pe site-ul Primăriei, la secțiunea Plăți online.

Noua procedură introdusă vine, după cum a spus primarului, ca o formă de respect pentru timpul și banii cetățenilor, În plus, se înscrie în planurile Primăriei de a ușura viața oamenilor uzând de tehnnologie. Procedură se adresează celor aproximativ 9.600 de agenți economici înregistrați la nivelul municipiului Cluj-Napoca și a fost creată pentru a scurta timpii de emitere a respectivelor acroduri de funcționare.

Anual, primăria primește circa 1500 – 2000 de cereri pe an pentru eliberarea de astfel de acorduri de funcționare (orarul de funcționare plus specificarea obiectului de activitate).

 

Cum funcționează sistemul: 

A. Se accesează platforma https://edirect.e-guvernare.ro
B. Creare cont
Se merge la secțiunea CONT NOU-Cont persoană fizică, se completează rubricile din secțiune cu datele personale; se alege un nume de utilizator și o parolă. Confirmarea creării contului se primește pe adresa de email indicată de către solicitant. Se accesează link-ul primit în email-ul de confirmare, contul fiind astfel creat.
C. Intrare în sistem
Se merge la secțiunea CONECTARE
La secțiunea Autentificaţi-vă cu, se selectează eDirect
La secțiunea Selectare tip cont, se bifează Cont personal
Se completează numele de utilizator și parola, se bifează secțiunea Nu sunt robot.
D. Depunere documentație
Se accesează Creează solicitare. La secțiunea Localitate se selectează Cluj-Napoca. La secțiunea Structură se selectează Direcția Patrimoniul municipiului și evidența proprietății – serviciul Autorizări comerț. La secțiunea Procedură se găsesc informații legate de documentația care trebuie depusă pentru eliberarea acordurilor de funcționare, iar la secțiunea Acțiune se poate încărca documentația respectivă. Unde acest lucru se impune, documentaţia ataşată trebuie să fie semnată electronic.
După încărcarea documentației, dacă este cazul, pot fi transmise Observaţii în rubrica dedicată. Apoi se apasă butonul Lansează solicitare şi astfel documentația a fost depusă. Apare imediat o notificare: „Solicitarea cu nr.PISEG # …. împreună cu documentele depuse a fost înregistrată cu succes.”
E. Preluare documentație
După descărcarea documentelor de către Serviciul de specialitate şi înregistrarea solicitării în Sistemul Intern de management al documentelor (INFOCET) al Primăriei Cluj-Napoca, se primeşte de către cetăţean prin email un mesaj prin care i se comunică atât numărul de înregistrare generat de către platforma edirect.e-guvernare.ro (numărul PISEG), cât și numărul de înregistrare intern, generat de către Sistemul intern de management al documentelor (INFOCET).
F. Stadiul soluționării cererii poate fi urmărit pe site-ul Primăriei, folosind numărul de înregistrare intern primit (numărul din INFOCET) la Rubrica Servicii online /Registratura.
G. După soluţionarea solicitării şi urcarea documentelor de către Serviciul de Specialitate pe platforma edirect.e-guvernare.ro, cetăţeanul primeşte prin email un mesaj prin care este înștiințat că solicitarea i-a fost soluționată. Documentul final poate fi descărcat de pe platforma edirect.e-guvernare.ro.

Vezi și:

Primăria Cluj vrea să-și adjudece o nouă premieră: prima din țară care emite certificate de urbanism și alte avize, on-line

Anul aplicațiilor de mobil care ușurează viața clujenilor. Și Zilele Clujului au propria aplicație lansată de Primărie

Următoare aplicație de mobil oferită de Primăria Cluj: mersul autobuzelor, troleibuzelor și tramvaielor

Proiect de bugetare paticipativă ca la Braga. Boc vrea platformă și aplicație on-line prin care clujenii să decidă pe ce proiecte se cheltuiesc banii din bugetul local

VIDEO Premiera de la Cluj: Boc a testat sistemul prin care se eliberează acte de urbanism on-line

Era on-line la urbanism a început. S-a emis primul certificat de urbanism on-line

 

sursa foto: Emil Boc - FAcebook

Mult trânbițatul proiect al unui aqua park la Cluj se confirmă a fi o himeră. Cel puțin pentru următorii ani. Nici proiectul primăriei de la ștrandul Sun, nici relansarea Băilor Someșeni nu au șanse optimiste de realizare, a anunțat primarul Emil Boc.

 

Ștrandul Sun din cartierul Grigorescu aflat în subordinea regiei primăriei – Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) – urma să fie transformat într-un aqua park. Chiar studiile urbanistice ale acestui proiect s-au disucutat anul trecut la Comisia de Urbanism. Primăria anunțase că proiectul e ținut în loc deoarece este nevoie de devierea unor rețele electrice pentru a pune în operă inițiativa. De fapt, terenul ar fi revendicat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Potrivit primarului Emil Boc, procesul urma să se încheie luna trecută, însă cauza a fost trimisă spre rejudecare ceea ce împiedică primăria să pornească investiția. Nici măcar devierea rețelei electrice începute de instituție nu se mai poate realiza întrucât, dacă Primăria pierde procesul și implicit proprietatea terenului, investiția nu s-ar justifica.

Deocamdată, la ștrandul Sun, RADP exploatează un bazin olimpic rezultat prin transformarea unuia dintre bazinele strandului și acoperirea sa cu un balon presostatic cu bani de la primărie. Noul bazin olimpic s-a deschis anul trecut.

Lucrurile sunt crude și dure și în privința proiectului de relansare a Băilor Someșeni, unde primăria intrase în parteneriat cu proprietarii pentru relansarea acestora. Pentru acest proiect nu existau fonduri, însă primarul a menționat că cel mai probabil vara aceasta vor mai avea loc discuții cu investitorii, doar-doar să se deblocheze proiectul.

În afară de aeste soluții, Primăria nu are alte variante pentru a amenaja un aqua park în oraș, atât de dorit de clujeni.

Vezi și: FOTO/VIDEO. Cum arată ruina Băilor Someșeni. Proprietarii: “Nu vin banii, toți investesc în blocuri”

Băile Someșeni

Primarul Emil Boc a făcut declarații la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

by -
0 351
sursa: Primaria Cluj

Stăvilarul menit să nu mai lase gunoiul să intre pe Someșul Mic, în oraș, a fost pus în funcțiune și urmează să fie recepționat de Primărie. Respectivul sistem a fost amplasat în zona ștrandului Sun din cartierul Grigorescu pentru a colecta deșeurile plutitoare care vin din Florești și din comunele din amonte.

Potrivit Primăriei, sistemul de colectare plutitori amenajat pe râul Someș a fost supus unei etape de teste și îmbunătățiri, fiind o premieră în România. Deja s-au făcut capturi serioase de PET-uri. 

sursa: Primaria Cluj

Lucrările de execuție a sistemului de colectare plutitori (proiectat la final de 2016) au fost achiziționate de administrația locală în luna februarie de la Energo Line pentru 215.376 lei. Șantierul a început în luna martie. Acum instalația este în faza de recepție. 

Stăvilarul este eco-friendly a presupus lucrări complexe, cu fundații de beton, stâlpi pe ambele maluri ale râului, un cămin de colectare din beton armat, o clădire anexă – depozit de 27 mp cu sistem de supraveghere video, sau panourile fotovoltaice care vor susține alimentarea cu energie electrică. De asemenea, ansamblul este deservit și de o platformă betonată de 20 mp unde vor avea acces mașinile de salubritate pentru a colectare deșeurile strânse de pe râu cu ajutorul noului sistem.

sursa: Primaria Cluj

Deșeurile astfel colectate sunt preluate periodic de primărie prin compania de salubritate. 

Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special cele din Florești, s-au resimțit în oraș. În vara anului 2016, Someșul s-a umplut de gunoaie. Clujenii i-au bătut obrazul primarului Emil Boc din vară solicitându-o măsuri ferme privind curățarea râului Someșul Mic de gunoaie, având în vedere că, în oraș, în zona complexului sportiv Sala Sporturilor – Sala Polivalentă – Cluj Arena, cursul de apă s-a umplut, începând cu luna august a anunului trecut, de gunoaie care pluteau la suprafață. Deși curățenia de pe Someș nu stă în mâna primăriei, administrația locală a făcut un plan de bătaie cu Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, dar și cu primăria Florești, pentru ca râul care străbate Clujului să nu mai arate ca o hazna.

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a cumpărat și aceasta un utilaj amfibiu cu care a curățat anul acesta albia Someșului de tone de plate macrofite dezvoltate în apă, mai ales că acestea contibuiau și mai tare la reținerea gunoiului pe albie.

Comuna Florești și-a asumat, de asemenea, să facă două astfel de stăvilare în localitate. Deocamdată despre aceste investiții, primăria din Florești nu a anunțat nimic. Floreștenii postează în continuare fotografii pe rețeaua de socializare Facebook cu munți de gunoaie depozitate în zona albiei Someșului în comuna de lângă Cluj.

CITEȘTE ȘI:

Când va fi gata sistemul care va împiedica gunoiul din Florești să mai ajungă în Cluj via râul Someș

Cât plătește orașul ca să scape Someșul de gunoaie

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

Update Două firme din Oradea și Sibiu se bat să gândească sistemul care va salva Someșul de gunoaie

`Traficul este principala categorie de activitate care generează poluarea aerului în Cluj-Napoca. Planul Clujului de calitatea a aerului pentru 2016-2021 vine cu o serie de măsuri de reducere, respectiv control al emisiilor și urmează să intre oficial în vigoare. Potrivit documentului, implementarea respectivelor măsuri este cu atât mai importantă cu cât poluarea aerului aduce boli specifice care cauzează în medie la Cluj circa 900 de decese anual.

 

“Cel mai ridicat indice de mortalitate se regăsește în cazul bolilor asociate și poluării aerului: tumori, boli endocrine, boli ale aparatului circulator, boli ale aparatului respirator, malformații congenitale”, arată Planul de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca 2016-2021. Rata deceselor cauzate de poluare în cazul Clujului este de 900, anual.

Sursa: Plan de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca 2016-2021 (încă neaprobat de Consiliul Local)

Documentul este supus dezbaterii publice de către Primăria Cluj. Discuțiile vor avea loc la sediul de pe Moților, în Sala de Sticlă, în 16 iunie de la ora 12 și sunt o etapă premergătoare avizării Planului de Agenția de Mediu Cluj și aprobării de către forul local. Primăria a achiziționat Studiul de Calitate a Aerului necesar elaborării Planului de la societatea Unitatea de Suport și Integrare SRL. Planul poate fi consultat AICI.

Respectivul studiu arată că principala sursă de poluare a aerului este traficul auto în cazul Clujului. Planul vine cu măsuri pe care primăria trebuie să le ia pentru ca în anii după 2021 să se reducă poluarea și se se îmbunătățească calitatea aerului din Cluj-Napoca.

Măsuri pentru reducerea poluării aerului propuse în Planul de Calitate a Aerului 

  • Realizarea unei căi dedicate între stația Bucium și Florești care să fie utilizată doar de tramvai care însă să permită accesul altor vehicule de transport public (troleibuze, autobuze electrice). Construit pe un aliniament la sudul axei E-V și oferind acces optim dense la sud de DN1, precum și perspective de acces în zonele în curs de dezvoltare din nord. Varianta realizării unei variante noi pe aliniamentul la sudul axei E-V este singurul fiabil în ceea ce privește reducerea emisiilor de NO2 asociate transportului, alegerea unei variante ce presupune realizarea de benzi dedicate transportului public pe DN1 fără rute alternative de deviare a traficului va duce la blocarea totală a arterei în orele de vârf și la emisii mari de NO2.
  • Extinderea spre centru a liniei de tramvai oferind oportunitatea pentru tramvaie din direcția P-ța Gării/ B-dul Muncii. Jocțiunea ar fi astfel concepută pentru a putea fi conectată spre viitoare extensii de tramvai spre Est. Acest proiect în coraborare cu extinderea liniei de tramvai în Florești degrevează traficul de pe axa E-V.
  • Amenajarea de benzi dedicate transportului public, bidirecționale, separate fizic de traficul general, pe magistrala vest-est, între Piața Avram Iancu și nodul rutier Aurel Vlaicu, în lungime de 3,33 Km. Acest proiect în coraborare cu extinderea liniei de tramvai în Florești, bucla centru va duce la utilizarea mai largă a transportului în comun în detrimentul mașinilor personale.
  • Construcția unei centuri de ocolire a municipiului Cluj – Napoca cu două benzi pe sens, separator median, intersecții denivelate și acces integral controlat, de 14 Km, între vestul orașului (DJ 107R în zona Bucium) și estul orașului (DJ 105S est de Selgros). Dintre toate proiectele de infrastructura acesta este proiectul care ar aduce cele mai mari beneficii orașului și din punct de vedere a emisiilor de NO2, este recomandata demararea imediata a pregatirii studiilor necesare construcției.
  • Construcția unor legături cu două benzi pe sens între centura și Varianta Zorilor – Manaștur, Include largirea la patru benzi a variantei Zorilor Mănăștur în zona de conexiune. Ar fi de preferat ca acest proiect sa fie implementat simultan cu cel al centurii de sud eventual integrat într-un contract unitar cu acesta din urma.
  • Conectorul centurii la str. T. Mihali. Construcția unei legaturi cu două benzi pe sens între centura și Varianta Zorilor -Manaștur, Include largirea la patru benzi a variantei Zorilor Mănăștur în zona de conexiune. Ar fi de preferat ca acest proiect sa fie implementat simultan cu cel al centurii de sud eventual integrat într-un contract unitar cu acesta din urma.
  • Drum expres Nădăşel – Cluj – Napoca: Centura Baciu. Construcţia unui drum cu două benzi pe sens asigurând creşterea capacităţii şi siguranţei radiale DN1F între autostradă şi oraş între Baciu ieşirea de vest şi parcul Tetarom I. Ar fi de preferat ca acest proiect sa fie implementat simultan cu cel al centurii de sud.
  • Drum expres Nădăşel – Cluj – Napoca: tronson Tetarom I – str. Traian – Aurel Vlaicu – centură. Construcţia unui drum cu două benzi pe sens asigurând creşterea capacităţii şi siguranţei radiale DN1F între autostradă şi oraş între Tetarom I – centură. Ar fi de preferat ca acest proiect sa fie implementat simultan cu centura Baciu şi cu cel al centurii de sud.
  • Imbunătăţirea accesibilităţii dintre zonele de locuire şi cele de interes productiv, social, cultural şi economic prin sporirea fluenţei traficului; crearea de circuite de „undă verde” prin sincronizarea semaforizării. Până la ora actuală în municipiul Cluj – Napoca s-a implementat un sistem de semafoare adaptive în perioada 2009- 2011 la 40 de intersecţii şi treceri de pietoni fără funcţiunea facilităţi de prioritizare a transportului public la semafoare, deşi infrastructura existentă are această capacitate. Se propune astfel activarea acestei facilităţi la semafoarele existente şi implementarea acestui sistem şi celorlalte 65 de intersecţi şi treceri de pietoni echipate cu semafoare mai vechi. Descongestionarea traficului rutier din munuicipiul Cluj – Napoca prin fluidizare rezultând astfel o scădere emisiilor NO2 asociate trraficului.
  • Îmbunătăţirea parametrilor de transport în comun prin înoirea parcului auto. Achiziţionarea a 12 tramvaie, 20 troleibuze articulate, 20 troleibuze standard, 20 de autobuze standard, 10 autobuze electrice. Se impune revizuirea şi respectarea planului de reînnoire a flotei în mod continuu, cel puţin anual.
  • Crearea de circuite şi piste de biciclete; încurajarea transportului şi facilităţilor velociclice. Extinderea de piste de biciclete cu cca. 57 km In interiorul municipiului Cluj – Napoca. Se impune oferirea de locuri de parcare adecvate bicicletelor.
  • Stimularea populaţiei de a rămâne branşate la sistemul de încălzire centralizat. populaţiei de a rămâne branşate la sistemul de încălzire centralizat prin aplicarea diferenţiată a grilei de impozitare în funcţie de sistemul de încălzire utilizat. Impozitul fiind mare în cazul locuinţelor încălzite cu lemn şi centrale pe gaz individuale reducându-se până la cote minime în cazul celor branşaţi la sitemul centralizat de încălzire centrale de bloc colective, centrale de ansamblu imobiliar, surse nepoluante (centrale electrice, panouri solare, pompe de căldură). Se impune la autorizarea ansamblurilor imobiliare obligativitatea dotări acestora cu centrală de cvartal, branşarea acestora la RATCJ sau dotarea cu alte sisteme de încălzire nepoluante, exclus cxentralele individuale pe gaz.
  • Extinderea reţelei de termoficare. Extinderea reţelei de termoficare în zonele în care nu este prezentă sau realizarea centralelor de cvartal pe gaz natural cu radament cerscut în zonele în care este preponderent încălzirea cu siteme individuale prin stimularea conectării. Se impune la autorizarea ansamblurilor imobiliare obligativitatea dotări acestora cu centrală de cvartal, branşarea acestora la RATCJ sau dotarea cu alte sisteme de încălzire nepoluante, exclus cxentralele individuale pe gaz.
  • Extinderea programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor. Inclusiv instalarea de panouri solare pentru producția de apă caldă. Continuarea programelor de izolare termică a blocurilor rezidenţiale şi instituţii publice.
  • Verificări conformare societăţi comerciale. Efectuare de controale la societăţile industriale privind respecatare condiţiilor din autorizaţia de mediu şi a măsurilor impuse în vederea reducerilor emisiilor de poluanţi în mediu. Pe cât posibil efectuarea controalelor de instituţile responsabile în echipe comune.
  • Igenizarea căilor de rulaj prin măturare, spălare/udare mecanizată cu o frecvență corespunzătoare care să asigure împiedicarea depunerilor aluvionare pe marginea acostamentului drumurilor municipiu. Reducerea concentrației de pulberi în suspensie duce şi la reducerea NO2. Udarea și curățarea străzilor principale din municipiu zilnic în lunile de vară şi săptămânal cele secundare.
  • Inventarierea anuală a suprafeţelor de spaţii verzi. Inventarierea anuală a suprafeţelor de spaţii verzi şi revitalizarea acestora. Propunerea unui plafon de creştere anuală a suprafeţei de spaţii verzi astfel încât acesta să nu scadă sub 26 mp/locuitor, în funcţie de dinamica populaţii cu domiciliu în Cluj – Napoca. Înbunătățirea calității aerului prin mărirea suprafeţei de spaţiu verde.
  • Prevenirea eroziuni solului. Prevenirea eroziuni solului prin plantare de perdele forestiere. Îmbunătățirea calității aerului prin retenția particulelor conduce şi spre o scădere a emisiilor de NO2.
  • Înființarea de aliniamente cu arbori şi spaţii verzi unde se pretează de-a lungul drumurilor locale. Înbunătățirea calității aerului prin retenția particulelor și reducerea emisiilor de noxe datorate traficului, sectorului rezidenţial şi industrie.
  • Identificarea şi împădurirea zonelor defrişate. Înbunătățirea calității aerului prin retenția particulelor și reducerea emisiilor de noxe datorate traficului, sectorului rezidenţial şi industrie.
  • Realizarea de sesiuni de informare în cadrul Primăriilor de cartier privind beneficiul utilizării încălzirii locuinţelor în sistem centralizat. Realizarea anuală a cel puţin 2 sesiuni de informare.
  • Promovarea educației ecologice în instituțiile de învățământ în vederea reducerii poluării aerului. Promovarea acțiunilor de voluntariat, în cadru organizat, pentru îmbunătățirea factorilor de mediu. Conștientizarea și responsabilizare cetățenilor prin realizarea anual a cel puţin 2 sesiuni de informare.
  • Campanii de conștientizare asupra efectelor negative produse prin defrișări excesive și reducerea fondului forestier. Conștientizarea și responsabilizare cetățenilor prin realizarea anual a cel puţin 2 sesiuni de informare.

sursa foto: Viorel Nistor Facebook

O platformă de 3500 de metri pătrați ocupată cu circa 100 de garaje a fost identificată în cartierul Gheorgheni ca liberă de sarcini de administrația locală și urmează să fie supusă reconversiei. Adică garajele vor fi demolate și în locul lor va fi edificat un parking modular. Primăria a anunțat că intenționează să demoleje garajele din oraș însă că o a face treptat, pe măsură ce va identifica insule mai mari ocupate de acestea care să se preteze pentru proiecte de parcări supraterane sau parkinguri pe structură ușoară cum au propus în mandatul trecut consilierii PSD. Câteva sute de garaje au fost deja demolate și înlocuite cu parkinguri supraterane. Alte sute urmează să fie puse la pământ, pe măsură ce vor începe proiectele de parcări deja anunțate de municipalitate. Mai nou, riveranii au cerut parkinguri subterane cu locuride joacă la suprafață în loc de clasicele “blocuri pentru mașini” edificate deja în cartierele Mănăștur, Mărăști sau Gheorgheni.

 

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Detalii: Topul garajelor din Cluj. Câți clujeni vor demolarea acestora

În ultimii ani, consilierii social-democrați din Consiliul Local au cerut implementare unui sistem integrat de parcări și nominalizarea de fonduri în acest sens. Pe lângă parkinguri la intrările/ieşirile din oraş şi schimbarea regulilor de tarifare a locurilor de parcare din centru, în acest sistem ar fi trebuit incluse, după cum declarau aceștia şi parcări pe structură metalică, în locul zonelor ocupa de garajele de cartier. Propunerea s-a bucurat de susținere din partea primarului Emil Boc care a salutat-o, însă până acum administrația locală nu a reușit să facă pași concreți pentru implementarea sa.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat în 13 iunie că Primăria a identificat prima platformă de garaje dintr-un cartier clujean pe care dorește să o transforme într-un parking modular – pe structură ușoară sau metalică. Aceasta este situată pe strada Liviu Rebreanu în cartierul Gheorgheni, are 3500 mp, este ocupată cu circa 100 de garaje și este liberă de sarcini. “Pentru această zonă există propunerea să facem un parking modular care să înlocuiască garajele existente. În acest sens vom demara un Plan Urbanistic Zonal de regenerare ca în cazul celor pe care le avem deja în lucru în cartierul Mănăștur. Oricum avantajul parkingului modular este acela că va presupune mai puțin timp pentru amenajarea lui decât în cazul unei parcări supraterane”, a declarat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Propunerea viceprimarului a fost deja salutată cu aplomb de clujeni mai ales că aceasta implică demolarea maghernițelor sau depozitelor de murături dintre blocuri, așa cum sunt numite în Cluj garajele de cartier. Dar au condamnat faptul că Primăria nu își asumă revoluția estetică a cartierelor cu subiect și predicat.  “Viceprimarul Clujului a anunțat azi, la un post de radio, construirea primului parking modular (pe schelet metalic) între blocuri. Mai clar, pe strada L. Rebreanu 2 (cart. Gheorgheni – Interservisan), a fost identificat terenul de 3 mii mp unde se vor dărâma garajele existente și se va construi ceva civilizat (zice el). Acesta e un detaliu, la urma urmei, mai important poate fi ce-a zis mai apoi viceprimarul Tarcea, că, „odată cu asta, în Cluj, vremea garajelor de tablă a…” și n-am înțeles bine ce a zis. Cred că a vrut să spună că „a trecut” sau „a expirat” și că, în sfârșit, va începe civilizarea feței orașului. Căci cu „maghernițe” colorate printre blocuri, în care se ține mașina iarna și când plouă, dar și murături și „hodoroage” ce nu au loc în casă, nu se poate vorbi despre „smart city”, oricât de drag ți-ar fi orașul și oricât de mulți bani ar avea. „Revoluția estetică” (de pe urmă) a mult-lăudatei noastre urbe are un punct de plecare zero și un preț, ce trebuiesc asumate!”, a scris pe o rețea de socializare profesorul universitar Viorel Nistor. 

Parking modular verde, sursa foto: designbuybuild.co.uk

Parcările supraterane pe care primăria le are deja în plan anunțate spre a înlocui garajele de cartier au fost contestate de riverani. Oamenii au cerut recent Primăriei ca aceste parcări (una pe Primăverii – Peana și una pe Mogoșoaia) să fie subterane, cu terase verzi la suprafață, cu locuri de joacă. Sau chiar în locul lor să fie construite grădinițe. Deocamdată viitorul lor n-a fost lămurit.

Detalii: Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

În plus, în proiectul cultural inițial al orașului candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană, un grup de arhitecți clujeni au propus un proiect pilot pentru transformarea unui spațiu de cartier ocupat cu garaje într-unul cu o  o structură pe două nivele, care să ofere spații de parcare la nivelul solului și spații verzi care să fie utilizate ca locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior. Într-o etapă ulterioară, era propusă îmbunătățirea modelului și replicare sa în zone cu profil similar.

Detalii: Demolăm garajele de cartier? Pilda asumată pentru Cluj-Napoca 2021

Clujenii vor locuri de joacă pentru copii și parcări subterane în locul garajelor de cartier

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

Lucrările de consolidare a două corpuri de clădire vechi de peste 100 de ani în care funcționează Colegiul George Coșbuc din Cluj pornite de Primărie în primăvara acestui an au scos la iveală o poveste din vremea în care imobilele au aparținut Congregației Surorilor Maicii Domnului. Constructorii au descoperit într-un gol de ușă un basorelief și o statuie ascunse de măicuțe în timpul celui de al doilea Război Mondial.

 

Este vorba despre un basorelief pictat cu Sfânta Mariași și Pruncul și de o statuie cu Sfânta Tereza care au fost zidite într-un gol de ușă la subsolul uneia dintre clădirile care au intrat anul acesta în proces de consolidare la inițiativa Primăriei Cluj. Lucrările de consolidare sunt executate de firma Euras care are un contract de peste 1,4 milioane de lei în acest sens cu primăria. Dirigintele de șantier a anunțat “descoperirea” după mijlocul lunii mai. Aceasta a stârnit entuziasmul celor de la liceul clujean care și-au exprimat chiar dorința ca statuiile să rămână acasă și să nu fie preluate de măicuțele care au deținut anterior respectivele imobile.

Clădirile vechi în care funcționează Colegiul Coșbuc din Cluj au aparținut  “Congregației Surorilor Maicii Domnului” care în 1948 a fost scoasa în afara legii iar bunurile și clădirile au fost naționalizate. Aceste clădiri au fost revendicate de cultul religios și au fost restituite în natură în 2007. Primăria a reușit, după ce au trecut cei cinci ani în care legal liceul a mai putut să funcționeze în respectivele spații, să răscupere corpurile de clădire, printr-un schimb de clădiri din terenuri perfectat cu această Congregație. Corpurile vechi au rămas ale liceului Coșbuc, iar Congregația a primit în proprietate terenul de peste 7000 mp pe Fagului (concesionat) unde se află mănăstirea plus o clădire și un teren pe Calea Mănăștur nr. 22-26 ( fosta şcoală I. Lupaş din Mănăştur).

Oficialii Direcției de Cultură din Cluj spun că descoperirea nu are o valoare impresionantă, ca obiecte de patrimoniu, însă sunt valoaroase ca poveste. După ce s-a făcut descoperirea pe șantier, s-a organizat o întâlnire la care au participat și măicuțele care au spus povestea respectivelor statuii care ar fi aparțiunut Congregației și au ajuns în zidurile clădirii în timpul războiului. “Călugărițele au ascuns acest altar în ziduri când au venit nemții, în cel de al Doilea Război Mondial. Ele aveau speranța că într-un an vin americanii și le recuperează. Nu a fost așa. De atunci, statuile au rămas în respectivul gol de ușă, zidite. Din păcate, ele n-au o valoare de patrimoniu ci doar această poveste care le face valoroase. Teoretic, fiind găsite în clădirile primăriei, statuile aparțin instituției. S-a făcut chiar o expertiză că ele sunt ale Congregației care și le-ar dori înapoi. Cum se va face acest transfer, juriștii primăriei vor descâlci lucrurile”, a explicat șeful Direcției de Cultură, Victor Cubleșan. Acesta a mai spus că, deși descoperirea a stârnit entuziasm printre cei de la liceu, în opinia sa respectivele lucrări nu și-ar găsi locul spre a fi expuse în liceu. Viceprimarul Dan Tarcea a spus că nu este la curent cu respectiva descoperire, dar că, va verifica despre ce este vorba. “Încă nu sa luat o decizie în privința statuilor”, a revenit viceprimarul.

(Foto: Lucien Solution SRL )

 

Ca să combată traficul excesiv generat mai ales de școlile din centrul orașului, Primăria Cluj a pus la bătaie un plan pentru a se ocupa de transportul elevilor, înspre/dinspre şcoală. Administrația locală are în plan să introducă, începând cu anul școlar 2017-2018, un autobuz școlar care să preia copiii din cartiere și să-i ducă la școlile din centru unde învață. Traseul acestuia ar urma să fie Mănăștur-Centru-Zorilor și să deservească câteva școli la care merg cei mai mulți copiii de pe respectiva rută.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat că se studiază introducerea unui autobuz școlar pe cel mai aglomerat traseu de mers la școală și anume Mănăștur-Centru-Zorilor. “Mai exista și alternativa Mărăști-Centur, însă din datele noastre ruta Mănăștur-Centru-Zorilor este cea mai aglomerată. Așa că, pe această rută, vrem să avem un autobuz care să ducă copiii la școlaă și să-i preia după treminarea orelor de curs, totul într-o siguranță deplină. Acest autobuz ar urma să circule după un orar prestabilit, cu stații prestabilite și să fie operat prin intermediul Companiei de Transport Local a Primăriei”, a subliniat Tarcea. 

Viceprimarul a mai spus că respectivul autobuz urmează să deservească pentru început două trei școli unde merg cei mai mulți copiii care locuiesc în cartierele Mănăștur sau Zorilor. “Toate detaliile urmează să le stabilim în perioada următoare în așa fel încât să putem lansa acest autobuz la începutul anului școlar și să urmărim efectele sale pentru trafic”, a mai spus oficialul. 

Încă de anul trecut, specialiști clujeni au propus o astfel de soluție pentru decongetionarea traficului în centrul orașului generat de o serie de școli care se află în această zonă – școala Bob, liceul Coșbuc, etc. Și anume, conectarea școlilor din centru (în primă fază) de cartiere prin intermediul unor autobuze cu stații bine definile și o rază de deservire de maxim 500 de metri. Propunerea a aparținut arhitectului județului, Claudiu Salanță. Alte voci din societatea civilă au avansat chiar posibilitatea introducereii unor astfel de autobuze școlare și între comunele saltelit ale Clujului – Baciu, Florești – și municipiu, având în vedere că majoritatea locuitorilor din aceste zone își duc copiii la școală în Cluj-Napoca. 

O altă soluție pentru degrevarea traficului în zona școlilor din centrul Clujului a fost avansată și de Inspectoratul Școlar Județean care intenționeză să facă școli primare dedicate unde să fie mutate structurile deja existente la școlile din centrul orașului. Potrivit studiilor, ciclul primar este cel care genereză aglomerația și blocajele din trafic deoarece părinții își duc și își iau copiii de la școală cu mașina. Deocamdată pentru acest proiect al unor școli primare dedicate se căutau fonduri, după cum a explicat șeful Inspectoratului Școlar Județean, Valentin Cuibus. 

Un proiect al unui apart hotel propus pe strada Anton Pann a fost întors pe toate părțile de arhitecții din comisia de urbanism. Ba, în plus, a fost contestat și de vecinii de parcelă, printre altele pentru că este mult prea înalt.

Proiectul a fost realizat de Dico&Țigănaș și revenise la Comisia de Urbanism din luna mai după ce arhitecții au cerut o serie de completări, printre care și mai multe locuri de parcare. Documentația a fost susținută de un arhitect din cadrul firmei care a explicat că, deși normativul pentru clasificarea apart hotelului la trei stele, atât cât vor proprietarii, cere 6 locuri de parcare, comisia a cerut 12 locuri de parcare care au fost deja prevăzute – 8 în subsolul și 4 la sol, pe parcelă.

Clădirea viitorului apart hotel urmează să aibă subsol, parter plus patru etaje și o înălțime de 14,4 metri și urmează să fie amenajată pe Anton Pann într-o zonă cu vecinătăți locuințe individuale, însă una destinată restructurării.

sursa: proiect apart hotel, primariaclujnapoca.ro
sursa: proiect apart hotel, primariaclujnapoca.ro

Arhitecții din comisie s-au arătat nemulțumiți de modul de propunere. Adrian Iancu a subliniat că, potrivit regulamentului de urbanism, 75 %  dintre parcări trebuie rezolvate în clădire. Adică 9 parcări și nu 8 cât au propus proiectanții. În plus, specialiștii s-au arătat nemulțumiți că nu se respectă înălțimea maximă a unui nivel și că documentați nu se raportează la legea locuinței, așa cum este norm, având în vedere că respectivul imobil propus nu este hotel cu apartamente, a căruit destinație nu poate fi schimbată. Apart hotelul permite beneficiarilor să vândă apartamentele separat, ca locuințe. În mod norm, raportat la standarde, proiectanții ar trebuie să renunțe la un nivel, au spus arhtecții. De asemenea, nici modul în care a fost propusă construcția, cu calcan, n-a fost pe placul comisiei. Arhitectul județului, Claudiu Salanță a recomandat chiar proiectanților să pornească de la parele inițială de unde a fost dezmenbrat terenu pentru apart hotel și să aducă o rezolvare pentru terenul de pe colțul străzii ocupat cu o căsută de 7 metri înălțime, urmată de următoarea zonă unde e propus aprat hotelul de 14 metri.

Potrivit regulamentului de urbanism, pentru apart hotel ar fi suficiente 6 locuri de parcare, în cazul clasificări acestuia la trei stele.

La ședința de urbanism au venit și vecini din zonă care s-au plâns că viitorul imobil le va distruge initimitatea, că e prea înalt sau că nu respectă regulamentul de urbanism.

Documentația nu a fost avizată, urmând ca proiectanții să revină cu repesctivele completări.