Tags Posts tagged with "primaria cluj napoca"

primaria cluj napoca

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra, a ținut să precizeze că PSD a contribuit la preluarea, de către Primăria Cluj Napoca, a celor două străzi care se aflau în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei de Căi Ferate.  Este vorba despre străzile Depului și Badea Cârțan din Cluj Napoca, care stau de ani de zile neasfaltate, tocmai pentru că administrația locală nu avea posibilitatea să efectueze lucrări de întreținere, având în vedere că acestea nu făceau parte din patrimoniul municipalității.  Nasra consideră că poate nu era rău ca edilul Boc să consemneze că reprezentanții PSD s-au străduit la rândul lor să remedieze această problemă administrativă, mai cu seamă că de la începutul anului, tot ceea ce face primarul este să se plângă prin emisiuni că nu e sprijinit de la nivel cental, deși atât el cât și colegii săi au depus interpelări și fac demersuri pentru rezolvarea mai multor probleme care țin de municipiul și județul Cluj Napoca.

„Este foarte bine că cele două străzi au intrat în administrația municipalității prin Hotărârea de Guvern, aprobată în ședința din 5 aprilie. Acum șase săptămâni i-am adresat o întrebare domnului Alexandru-Răzvan Cuc, Ministrul Transporturilor, care avea ca obiect intrarea străzilor Depoului şi Badea Cârţan în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca. Răspunsul ministrului a fost prompt iar cel al Guvernului practic, după cum se poate constata. Trecerea era extrem de importantă deoarece străzile acestea au nevoie de lucrări capitale. Știu că mai există situații similare și cu siguranță le voi semnala factorilor guvernamentali. Sunt conștient că e imporant să rezolvăm cât mai repede și eficient toate problemele clujenilor, iar domnul primar Emil Boc ar trebui să aibă încredere că PSD se implică”, a comentat Nasra.

Reprezentanții Primăriei Cluj Napoca au transmis că au început demersuri pentru preluarea acestor străzi încă din 2013. Oficial, le-a cerut Ministerului în 2015. Riveranii de pe respectivele artere, dar și cei de pe strada Triajului cer Primărie asfalt de câțiva ani încoace, însă administrația nu le-a putut onora cererile. Străzile Depoului și Badea Cârțan urmează să treacă în patrimoniul Primăriei Cluj în termen de 30 de zile de la publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial.

 

sursa: Facebook

Am pierdut titlul european pentru 2021 de Capitală a Culturii în favoarea Timișoarei, însă administrația locală și-a asumat să susțină implementarea programului cultural pierzător al Clujului cu aceiași oameni la cârmă, preponderent din fonduri publice.

Echipa de conducere a Asociației Cluj-Napoca 2021 care a lucrat la programul cultural al orașului, dar nu a reușit să câștige titlul de Capitală Culturală Europeană, s-a scindat. Președintele Florin Moroșanu s-a mutat din nou la primărie (unde a mai lucrat înainte de a prelua frâiele candidaturii Clujului), în postura de director al Casei Municipale de Cultură. Directorul (de circa un an) Ștefan Teișanu care vine de la organizația non-guvernamentală Fapte (cei care organizează Jazz in the Park) a fost reconfirmat în această funcție și a rămas în structura Cluj-Napoca 2021, asociație care s-a reinventat schimbându-și denumirea în Centrul Cultural Clujean.

“Cultura” se întoarce ACASA. De la ambițiile Capitalei Culturale Europene, loco, în Casa de Cultură a Studenților

În 2017, bugetul Casei Municipale de Cultură a primăriei preluată de Moroșanu este de peste 1 milion de lei, din care 400.000 de lei revin pentru programe culturale. Florin Moroșanu a explicat că banii acoperă activitățile curente ale structurii, dar se vor utiliza și pentru a porni proiecte culturale noi din mapa de candidatură a Clujului la titlul european. Către proiectele noi va fi direcționată o sumă de circa 30% din capitolul destinat programelor culturale, după cum a spus Moroșanu.

În ceea ce privește proiectele noi acestea implică: o întâlnire la Cluj a orașelor candidate la titlul de Capitală Culturală Europeană în septembrie 2017, susținerea cu buget de activități a Festivalului Someșului – Sunt riveran, demararea unui studiu privind sectorul cultural clujean (pe modelul celui realizat în 2015 de Asociația Cluj-Napoca 2021), organizarea unor întâlniri pentru a dezvolta capacitatea organizațiilor non guvernamentale clujene de a relaționa mult mai bine cu administrația locală și de a scrie cereri de finanțare mai bune, dar și deschidere a discuțiilor pe tema integrării studenților străini în Cluj.

În cazul asociației Centrului Cultural Clujean conduse de Ștefan Teișanu, bugetul estimat pentru 2017 este de 350.000 de euro. Banii urmează, potrivit lui Teișanu, să fie adunați din cotizațiile anuale ale membrilor, alocări publice pentru proiecte și fonduri private (sponsorizări).

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

În ceea ce privește cotizațiile, primăria și Consiliul Județean și-au asumat să dea câte 45.000 lei (deja suma de la primăria a fost aprobată), iar ceilalți 58 de membri (universități, structuri culturale și persoane fizice) câte 100 de lei. De aici urmează să vină, per total, potrivit estimării Asociației, circa 30.000 de euro. Din fonduri private, asociația și-a propus să obțină 70.000 de euro.

În ceea ce privește alocările publice, de la primărie CCC a cerut anul acesta 850.000 de lei, sumă aprobată de comisia primăriei și care urmează să fie aprobată prin vot de Consiliul Local la ședința ordinară din 4 aprilie.

În cazul celor 850.000 de lei, Teișanu a explicat că suma va acoperi cheltuielile de program din 2017 (reconfigurarea proiectului inițial, onorarii parteneri care vor face replanificarea), lansarea unor versiuni pilot a unor proiecte din dosarul de candidatură, cheltuieli de marketing și organizatorice.

Referitor la fondurile private, ele vor servi și pentru asigurarea bugetului de pornire pe 2018, având în vedere că în 2017, în lipsa unor alocări la început de an, asociația a fost în imposibilitate de a face cheltuieli. Deocamdată nu s-a semnat niciun contract la acest capitol.

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

Care sunt proiectele pilot pe care se vor cheltui bani în 2017: 

  • În 2018, Centrul Cultural de Artă Contemporană se instalează în primul său spațiu-galerie. În 2017 vom găzdui trei luni de program artistic pilot, cu implicarea a zeci de artiști români și europeni, într-un spațiu temporar din Cluj.
  • În 2017 sprijinim inițiativele locale de terapie prin artă în spitale și punem bazele Institutului de Terapie și Artă, care va coordona activități de cercetare și proiecte pilot în contexte urbane experimentale.
  • MAHLER 1000 este prima colaborare de mari dimensiuni a tuturor instituțiilor de muzică clasică din Cluj-Napoca. Proiectul va include ateliere, cursuri de formare, schimburi internaționale, repetiții și concerte comune, iar vârful de lance al programului îl va reprezenta interpretarea Simfoniei nr. 8 în Mi bemol Major de Gustav Mahler, care va urca pe scenă 1.000 de muzicieni ai instituțiilor de muzică din Cluj, din țară și din orașele înfrățite ale Clujului. În 2017 pregătim evenimentul și demarăm campania de comunicare a acestuia. Concertul propriu-zis va avea în mai 2018 la Cluj-Napoca.
  • În 2017 pregătim prima generație de mediatori culturali pentru promovarea educației culturale și artistice în școli.
  • În 2017 derulăm a doua ediție a festivalului Sunt Riveran, în care zece organizații culturale preocupate de subiectul Someșului își sincronizează agendele pentru a da viață râului. Sunt Riveran este pentru Someș ce e Noaptea Muzeelor pentru muzee.
  • În 2017 susținem inițiative locale de economie circulară precum AlterMall și Repair Cafe, precum și proiecte creative precum Make-a-thon. De asemenea, Fondul de Inovare Culturală va sprijini, în ediția sa pilot din 2017, inițiative din sfera creativității sociale.
  • În 2017, sincronizăm agendele activităților studențești de „bun venit” ale Universităților clujene, creând un program comun, la nivelul orașului. Programul cuprinde prezentări, cursuri comune, tururi ghidate, petreceri și vânători de comori, precum și evenimente de carieră și forumuri de voluntariat. Punctul culminant al manifestărilor este evenimentul comun de „Bun venit în Cluj” al celor șase universități majore ale orașului, găzduit la Sala Polivalentă.
  • În 2017 punem bazele Programului de traduceri, prin care activitățile culturale derulate în Cluj vor putea beneficia de traduceri specializate, atât la nivel de conținut cultural, cât și la nivelul necesităților de promovare. Primul proiect experimental în acest sens va fi găzduit de festivalul Sunt Riveran.
  • În 2017 testăm primele activități Jivipen în cadrul Zilelor Clujului (18-21 mai), în cadrul unor expoziții și activități care aduc în atenția publicului larg aspecte mai puțin cunoscute ale istoriei și culturii roma.
  • În 2017 aducem la Cluj, cu sprijinul partenerilor noștri de la Scientifica, expoziția 3D Printing the Future a Muzeului de Științe din Londra și găzduim ateliere de tehnologie în cadrul celor mai mari festivaluri culturale ale orașului.
  • În 2017 construim calendarul cultural tradițional al județului Cluj, demarăm colaborări neconvenționale între comunitățile proiectului și operatori culturali din mediul urban și inițiem grupuri de lucru pentru elaborarea, în comunitățile cu care lucrăm, de strategii de dezvoltare locală bazate pe cultură.
  • În 2017 vom găzdui prima Conferință de Etnografie Intergalactică pentru a defini, în grupuri de lucru interdisciplinare și surprinzătoare, tema de proiectare pentru concursul internațional de proiectare a Parcului.
  • În 2017 inaugurăm Universitatea Deschisă, un vast calendar de cursuri deshise oferite publicului larg de către universități, organizații și companii private, derulăm un prim curs de Mediatori culturali și realizăm, împreună cu Facultatea de Științe Politice și Administrative, o cercetare a stării formării profesionale în organizațiile culturale din Cluj.
  • În 2017 găzduim, cu sprijinul Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca, un atelier internațional de lucru care dezvoltă structura, principiile și planul rețelei. Apoi, în luna septembrie, lansăm oficial Rețeaua printr-o conferință internațională care adună cel puțin zece orașe europene membre.
  • În 2017, Fondul pentru Inovare Culturală își propune elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen lung, dar și un prim exercițiu de funcționare prin care să fie sprijinite prime proiecte.

S-a angajat o nouă echipă în 2017

În 2017, CCC și-a definit și noua echipă care se va deservi asociația sub conducerea lui Ștefan Teișanu.

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

Trei pătrimi din clădirea Palatului Bánffy (în care funcționează Muzeul de Artă Cluj), au fost retrocedate, anul trecut, printr-o decizie definitivă a instanței. Paraschiva Roșca, o femeie de 88 de ani, din județul Sibiu, legatara universală a lui Nicolae Roșca, a moștenit nu doar imobilul ci și despăgubiri financiare din partea statului, având în vedere că în curtea Palatului se afla și un cinematograf, care a fost demolat după ce clădirea a fost naționalizată.  Consiliul Județean Cluj a decis, totuși, să investească peste 1 milion de euro, pentru a cosmetiza această clădire, având în vedere că se află în plin centrul orașului.  De altfel, Primăria Cluj Napoca a trimis o notificare Consiliului Județean, solicitându-i să demareze cât mai repede lucrăile de refațadizare. În acest scop, e invocată Legea privind măsurile de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, Primăria aflându-se în plin proces de refațadizare a imobilelor din centrul orașului.

Reprezentanții administrației județene au explicat că deși clădirea a fost retrocedată anul trecut,  Consiliul Județean figurează ca deținător al imobilului, astfel că are obligația de a asigura lucrările de întreținere și de cosmetizare, încă patru ani de acum înainte, adică până în 2021. Mai trebuie spus că decizia instanței prevede ca Muzeul să își poată desfășura activitatea în cadrul acestui imobil până în 2026, astfel că moștenitorii Paraschivei Roșca nu vor putea decât, fie să aștepte, pentru a putea intra în posesia imobilului, fie să accepte să vândă, iar statul – Consiliul Județean și Ministerul Culturii – ar urma să-și exercite dreptul de preemțiune. De altfel, liderul Consiliului Județean, Alin Tișe, a transmis că dacă la finalul acestei perioade proprietarii vor decide să vândă cota-parte care le revine, administrația județean va putea decide să cumpere imobilul, urmând, evident, să se țină seama și dei sumele care se investesc acum în lucrările de refațadizare.

Cum a ajuns o bătrână de 88 de ani să moștenească Palatul Bánffy

Nicolae Roşca, soțul Paraschivei Roșca, era un negustor din Săliște, Sibiu, care se împrietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy. Împreună au pus bazele unui cinematograf, în incinta Palatului. Nicolae Roșca era omul care proiecta filmele. Soția lui spune că el ar fi fost cel care ar fi realizat întreaga investiție. De altfel, Roșca era cunoscut drept un mic milionar în zonele din Sibiu, Alba și Cluj, arată Pressone, care a mers pe urmele Paraschivei Roșca pentru a afla întreaga poveste care a transformat-o în proprietară a clădirii Muzeului. Femeia a mai relatat c, soțul ei l-ar fi împrumutat cu mulți bani pe Dionisie Bánffy. Cum acesta n-a mai putut să-i restituie, a acceptat să-i dea la schimb apartamente în incinta Palatului. Așa a devenit negustorul Nicolae Roșca proprietar și peste cinematograf și peste apartamentele din clădirea Bánffy. Istoricul clujean Ucu Bodiceanu a confirmat pentru Pressone, că în clădirea Palatului din Piața Unirii a existat un cinematograf Corso, care și-a schimbat numele în Capitol.  În perioada 1940-1944, când nord-vestul Ardealului s-a aflat sub stăpânire maghiară, cinematograful a primit numele de Mátyás Király (Regele Matei). După 1948 a devenit cinematograful Progresul. A fost desființat, apoi, în 1970.

 

 

 

Primarul Clujului, Emil Boc, a fost reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar și la Prefectură, pentru intenția sa de a-l numi la șefia Biroului de Învățământ Cultură, pe Ionuț Țene, pe care organizațiile maghiare îl consideră un extremist. Ionuț Țene este funcționar public în cadrul Primăriei dar deține și site-ul napocanews.ro, unde publică numeroase articole cu tentă șovină.  Cel care a depus reclamația este activistul clujean Szakats Istvan, susținătorul demersului de afișare a plăcuțelor trilingve, la intrările și ieșirile din municipiu. Szakats acționează împreună cu Asociația sibiană Newer Weg, cea care l-a reclamat pe Țene la Comisia de Disciplină din cadrul Primăriei clujene încă de anul trecut, din pricina textelor nefondate pe care acesta le-a postat pe site-ul napocanews.ro, pe tema incidentului petrecut la Zilele Culturale Maghiare, cu formația Beatrice.

Actual de Cluj i-a solicitat primarului Emil Boc o reacție, privind demersul lui Szakats Istvan, însă, a refuzat să ofere vreun răspuns.

Nu e de mirare, atitudinea lui Boc, a apreciat Szakats, având în vedere că edilul nu ar fi făcut niciun demers pentru a-l cerceta disciplinar pe Țene: “Când a fost scandalul cu formația Beatrice, la Zilele Culturale Maghiare, Asociația Neuer Weg a depus plângere la Comisia de Disciplină din Primărie. Din răspunsul semnat de domnul Boc (îl vedeți mai jos – n.red), reiese că aspectele sesizate nu l-ar viza pe domnul Țene”. Prefectura ar fi confirmat în scris că era datoria Primăriei să-l cerceteze pe Țene. Drept urmare, Asociația Newer Weg a solicitat un proces verbal de la ședința Comisiei de Disciplină, din care să reiasă că s-a analizat situația funcționarului Țene, însă, Primăria a omis să trimită documentul, a mai informat Szakats.

Asociația Neuer Weg, prin intermediul lui Szakats, a depus, așadar, plângere împotriva Primarului Emil Boc dar și împotriva lui Ionuț Țene, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Împotriva lui Boc s-a făcut plângere și la Prefetura Cluj, iar împotriva lui Țene s-a mai depus o plângere și la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.  “Conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, funcţionarii publici au obligaţia să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici. În ciuda prevederi legale citate, Țene Ioan Vasile este de ani de zile funcționar public în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, din vremea lui Gheorghe Funar”, se arată în plângerile formulate.

Ce zice Țene?

Contactat de Actualdecluj.ro Ionuț Țene s-a declarat revoltat de toată această campanie mediatică, subliniind că nu s-a pus problema ca el să preia șefia Biroului de Învățământ Cultură din cadrul Primăriei. Pe de altă parte, el n-a negat că ar fi interesat de funcție: “Nu știu de unde a a apărut toată discuția aceasta. Eu n-am zis nicăieri că o să fiu numit la șefia Direcției de Cultură. O să vedem, când o să fie cazul, se va organiza un concurs pe post.” Țene pare nedumerit că maghiarii îl fac extremist: “A fi român, creștin, înseamnă să fii extremist? Citiți din textele mele, de unde reiese că aș fi șovin? Nu înțeleg, trăim într-o epocă a etichetelor. Eu am dreptul să scriu, nu poate să-mi interzică nimeni, sunt poet, istoric, mi-am dat doctoratul. Sunt un om responsabil, am trei copii. Știți cât de greu este să crești trei copii”? a comentat Ioan Țene.

Informația privind instalarea lui Țene în funcția de șef al Biroului de Învățământ Cultură din cadrul Primăriei clujene a apărut după ce actualul director, Ioan Cristofor, a anunțat că va intra în pensie, din aprilie, 2017. Țene fiind angajat în cadrul acestui birou, s-ar fi lăudat că e rândul său să devină director, spun sursele actualdecluj.ro

Citate din txtele lui Țene, de pe napocanews.ro

Reamintim că Istvan Szakats a lansat și o petiție online, care a adunat peste 500 de semnături, și care semnalează derapajul lui Țene (foro jos), având în vedere că practicile sale de așa zis jurnalist nu sunt compatibile cu statutul de funcționar public.  Pentru a-și susține argumentele, activistul maghiar a cules și o serie de citate din articolele lui Țene:

“Pentru mine e o datorie morală, ca istoric şi conducător al comisiei de înălţare a statuii lui Ion Antonescu la Cluj-Napoca din 2000, să repun în coordonatele istorice ştiinţifice contribuţia militară a mareşalului la apărarea creştinătăţii şi civilizaţiei europene, dar şi ca să se respecte o hotărâre de restaurare a memoriei acestui mare conducător de oaste românească”.

“Târgu Secuiesc este un fel de cartier Molenbeek din Bruxelles, unde autoritățile statului nu au access și unde elementele teroriste sau extremiste sunt protejate și integrate într-o comunitate de tip enclavă”.

“Pe 15 martie 2016 secuii își vor proclama autonomia maghiară în secuime”.

“Criza refugaţilor e de fapt o INVAZIE musulmană organizată”.

“Cultura LGTB care transformă anormalul într-un normal intolerant agresiv”

Sursa foto: Facebook

 

Una dintre cele mai bănoase instituții deconcentrate din județul Cluj este Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP), filială subordonată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Eugen Cecan reușește de ani de zile să se mențină la conducerea acestei Direcții – inițial cu sprijin de la PNL, iar ulterior și cu sprijin de la Guvernul Ponta. Tehnocrații n-au găsit nici ei de cuviință să-l schimbe din funcție, însă, de data acesta nu prea mai are cale de scăpare. Sursele Actualdecluj.ro au informat că organigrama DRDP va fi modificată, în următoarele zile, iar Cecan va fi tras pe linie moartă. Interesant e că, recent, la un post local de radio (Realitatea FM), el a ținut să spună că nu ar mai avea nicio legătură cu PNL-ul. Surse din PSD arată că Cecan ar fi făcut demersuri pentru a fi acceptat în tabăra social-democraților, în speranța că va fi menținut la șefia DRDP. El nu a putut fi, însă, contactat pentru a confirma acest lucru. Cert este, că în noua organigramă a DRDP, postul său nu mai există. Altfel spus, Cecan o să fie îndepărtat de la conducerea acestei Direcții, exact după formula în care, în 2012, reușea să-i ia locul lui Ion Pantelimon, omul de casă al lui Emil Boc.

Cum a ajuns Cecan la DRDP 

Dintotdeuna au existat speculații despre modul în care sunt dijmuite contractele de lucrări la drumuri, însă, DNA nu prea caută suspecți în zona aceasta. Cert este, că la nivel de partide, postul de la conducerea acestei Direcții a fost mereu considerat o adevărată miză. Eugen Cecan a preluat DRDP Cluj, în 2007, la recomandarea liberalilor. Pe atunci, în fruntea Guvernului se afla Călin Popescu Tăriceanu. În 2009, când în fruntea Guvernului se afla Emil Boc, locul lui Cecan a fost luat de Ion Pantelimon, unul dintre acoliții PDL-ului de atunci. Boc l-a vrut pe Pantelimon la DRDP, iar omul a rămas în istorie de a fi gestionat cel mai costisitor contract de lucrări, al celebrei centuri de diamant Vâlcele – Apahida. De la 45 de milioane de euro, cât erau estimate lucrările, s-a ajuns la costuri de peste 160 de milioane de euro. În prezent, Pantelimon conduce Regia de Administrare a Doemniului Public (RADP), care se află sub autoritata Primăriei lui Emil Boc.

În 2012, când USL-ul (PNL+PSD) a intrat la Guvernare, Eugen Cecan și-a revendicat locul la șefia DRDP Cluj. Liberalul Marius Nicoară a inisistat ca Cecan să fie impus din nou la conducere, iar acest lucru s-a și întâmplat. S-a modificat și atunci organigrama, iar postul lui Pantelimon a fost desființat. Cecan a revenit în funcție, iar de atunci nu a mai fost clintit din scaun. O dată cu aprobarea noii organigrame, locul lui Cecan ar putea fi luat de Marius Cătăniciu, inginer în cadrul instituției.

Potrivit surselor Actual de Cluj, ar urma să fie schimbați și alți șefi de instituții deconcentrate, în perioada următoare.

 

by -
0 68

Parlametarii PSD, ALDE și UDMR au depus amendamente la Ordonanța de Urgență Nr. 2/2017,  pentru majorarea cu 30% a salariilor aleșilor din executivul primăriilor și consiliilor județene. Măsura îi vizează pe primari, viceprimari și pe președinții și vicepreședinții de consilii județene.

“Este anormal ca în administrația publică locală unii funcționari să aibă de două ori mai mult decât viceprimarul, primarul sau chiar președintele consiliului județean, în condițiile în care responsabilitatea și administrativă și politică și judiciară se răsfrânge asupra aleșilor și nu asupra funcționarilor. Prin urmare, după aplicarea Ordonanței 2 prin care se măreau salariile în administrație cu 20%, s-a vazut, în urma aplicării, această problemă” a anunțat președintele Comisiei pentru muncă a Camerei Deputaților, social-democratul Adrian Solomon – transmite Hotnews.ro.

De altfel, liderul PSD, Liviu Dragnea, le-a promis încă de la ședința Asociației Comunelor  că această situație va fi reglată, având în vedere că în prezent salariul unui primar de municipiu se cifrează la aproximativ 4.500 de lei (net), iar al unui primar de comună nu depășește pragul de 2.500 de lei.

“Încă de săptămâna trecută s-au avansat discuțiile și, împreună cu grupul ALDE și UDMR, am depus și am trimis către Guvern pentru impactul bugetar acest amendament, împreună cu înca două legate de Biblioteca Națională”, a mai precizat Solomon. Așadar, s-au depus amendamente referitoare la salariile personalului de la Biblioteca Națională, dar si la personalul TESA din instituțiile de teatru.

Citește tot artciolul pe Hotnews.ro 

by -
1 1521

A doua cea mai mare bancă din țară, care are sediu la Cluj, vrea un sediu nou în oraș, în zona Căii Dorobanților: un ansamblu de 20.000 metri pătrați, cu parcări în trei niveluri de subsol – BT Building. Proiectanții Băncii Transilvania au venit marți în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) cu un Plan Urbanistic de Detaliu necesar realizării unui imobil de birouri și sedii administrative pe terenul de pe Calea Dorobanților nr 30-36 – str Traian Moșoiu 35. În ședința publică au venit și vecinii nemulțumiți de noul proiect ce ar urma să se ridice în zona locuințelor lor, iar unii dintre arhitecții din comisie au indicat o serie de aspecte care ar trebui corectate. Primarul a susținut propunerea băncii, concluzionând că se respectă reglementările, deși s-a optat pentru indicii maxim admiși. La rândul lor, proiectanții beneficiarului au încercat să arate că proiectul respectă regulamentele și aduce și servicii pentru oraș, deși vecinii au plecat la fel de îngrijorați privind viitorul zonei în care locuiesc. CTATU a avizat proiectul, cu specificația primarului Emil Boc că nu se poate lua după “dictatura minorității”, adică după părerea arhitectului Adrian Iancu.

 

Arhitectul Răzvan Puchici, cel care a susținut proiectul BT, a ținut să înceapă prezentarea cu câteva asigurări, privind “responsabilitățile resimțite” la conturarea proiectului: față de oraș (respectarea reglementărilor Planului Urbanistic General), față de beneficiar și necesitățile sale, dar și față de vecinătăți. Acesta a precizat că s-au respectat reglementările urbanistice – Procent de Ocupare a Terenului de 60% și Coeficient de Utilizare a Terenului 2,2 – și că s-au făcut chiar și unele modificări, ținând cont de îngrijorările vecinilor. „Un head office de bancă nu funcționează în clădiri independente”, a precizat proiectantul. “Adică dacă beneficiarul e o bancă, el poate face altceva decât prevede regulamentul, pentru că așa se face un sediu de bancă”, a intervenit arhitectul Mihai Racu, membru nou în CTATU, care a susținut că la această formă și dimensiune a parcelei sunt necesare clădiri independente. Fostul arhitect șef Adrian Iancu a expus la rândul său mai multe critici, generând chiar un nou conflict în declarații cu primarul Emil Boc, pe parcursul discutării proiectului. „E o compoziție urbană sub orice critică, necesită corpuri independente, asta ar crește calitatea proiectului. M-aș duce pe corpuri independente, eventual cu pasarele de legătură. Problema mare pe parcelă e accesul auto, chiar dacă se fac locuri de parcare suficiente, acolo va fi o mare vânzoleală. Ar trebui chiar să aveți mult mai multe locuri de parcare, ca să vă încadrați în categoria clădire de clasa A”, a spus Iancu. Proiectanții BT au subliniat că se asigură peste 260 de locuri de parcare, deși necesarul strict ar fi de 210. 

 

20170314_160934_800x450 - Copy

 

 

Ar fi vorba de un ansamblu cu o suprafață de 20.000 mp suprateran. „O clădire de o asemenea lungime va fi covârșitoare la nivelul orașului. Mă așteptam din partea unei instituții care reprezintă Clujul să impună temă de proiect sau ca elaboratorii să aducă o propunere care să ne cucerească, ceva ce să fie și pentru comunitate, ceva cu acces; nu văd un spațiu public, o piațetă interioară. Nu aveți o funcțiune care să fie publică”, a continuat Iancu. “Sunt trei atriumuri, dintre care primul e cu acces public, sunt prevăzute un restaurant, un amfiteatru, un loc unde se pot ține expoziții”, a răspuns reprezentantul beneficiarului.

Câțiva vecini au venit reprezentați de avocat. „Clienții simt problemele de trafic din zonă în viața de zi cu zi. Până la a se construi imobile cu 260 de parcări, pe str Dorobanților se parchează dublu – și pe trotuare. Pe Traian Moșoiu situația e la fel de sufocată, ieșirea spre T. Moșoiu e îngustă. E suficient să ne uităm pe planșe – la amprenta la sol a clădirilor învecinate și a acestui proiect – suntem departe de orice fel de reguli care să îi respecte pe proprietarii din jur. De la ora 11 spre prânz până seara se ia soarele vecininilor. Ce propuneți dvs face dificil traficul, viața, accesul luminii”, a spus avocatul.

Arnold Macalik, arhitect – consultant, a precizat că s-a realizat și un studiu de însorire. „Toate spațiile băncii sunt deschise spre interior, fațadele din sticlă se uită spre interior. Strada are o suită de clădiri foarte ample. La nivel pietonal, noua clădire ar fi undeva în spate. Nu a venit nimeni să deranjeze vecini sau să facă ceva ce nu permite regulamentul zonei”, a răspuns și arhitectul Răzvan Puchici.

La o întrebare privind avizul de la Comisia de Monumente, arhitectul Adrian Iancu a mai avut o intervenție, pentru a sublinia o eventuală incompatibilitate: arhitectul Macalik, prezentat drept consultant la proiect, e și membru în Comisia de Monumente. Primarul Emil Boc a intervenit însă salvator. „Aceată comisie nu e a cuiva împotriva cuiva, e o comisie tehnică, dacă cineva are probleme de compatibilitate să sesizeze la forurile abilitate, să nu se transforme discuția de aici în una de rivalități personale”, a spus Boc.

La întrebarea lui Nicolae Burnete, membru CTATU, s-a stabilit și că nu a fost realizat un studiu de trafic pentru acest proiect. „Acesta este un PUD, e un ușor abuz să ne cereți studiu de trafic, e un proiect pe un lot”, a spus Puchic. Acesta a admis totuși că, date fiind amploarea clădirii și impactul, un astfel de studiu poate fi luat în considerare. Iancu a ținut să sublinieze că legislația prevede ca în cazul parcelelor cu adâncime mai mare de 50 metri, în partea posterioară corpurile de clădire să fie independente, în regim deschis. „Ideea a fost de a asigura spre vecini un țesut liber, ceea ce se și întâmplă. Amprenta mare la sol nu e o scăpare, am făcut-o așa tocmai ca să nu fim agresivi. Avem funcțiuni atractoare, orașul acesta necesită saloane urbane, mereu simțim lipsa unora astfel de spații. Avem 200 locuri în amfiteatru, în ansamblu. Se discută și despre o grădiniță”, a mai precizat Macalik. “Trebuie să fie o clădire atractoare, nu acaparatoare”, a subliniat și arhitectul Voicu Bozac. Colegul său de comisie Romulus Zamfir a atras atenția asupra dimensiunii care ar fi una de „mastodont”, în comparație cu unele case mici din jur. Primarul Emil Boc a fost cel care a intervenit din nou. „E centrul Clujului, proiectantul PUG a prevăzut o astfel de dezvoltare, cu respectarea indicatorilor și a legii, deisgur”, a spus Boc.

Proiectul merge pe maximul normelor în vigoare în ceea ce privește indicatorii de ocupare a terenului: POT 60% și CUT 2,2. Clădirile au patru etaje (din care şi două niveluri retrase, potrivit prezentării). „Ceea ce s-a depus nu e un simplu PUD, avem jumătate de an de când studiem chestia asta. Să ne uităm atent la ce s-a depus”, a mai spus Puchici. Primarul a cerut concluzia comisiei. “Concluzia majorității e că proiectul respectă indicatorii urbanistici, chiar dacă spre nivelul maximal, are documentații cerute, există studiu de însorire preliminar care trebuie avizat de instituții, ISU va trebui să avizeze ce e de compentența sa. Din punct de vedere legal lipsește vreo piesă tehnică?”, a vrut să afle primarul. Deci nu contează ce am citit acolo, cât construiesc în adâncime?”, a intervenit fostul arhitect șef Iancu, susținut de încă doi colegi arhitecți pe această temă. „Asta ca să știm, ca pe viitor să nu mai comentăm”, a plusat Iancu. „Conduc această şedinţă, vă rog să vă supuneţi regulilor. Noi vă ascultăm pe fiecare. Comisia își formează o imagine, am înțeles punctele de vedere exprimate: din 12, trei sunt pe ideea dvs. Trebuie totuși să ținem cont de majoritate, cu tot respectul profesional; altfel ar însemna că dictatura minorității impune regula. Avem aceste puncte de vedere, trebuie să facem un pas mai departe”, a spus Boc. După mai bine de o oră jumătate de discuții, concluzia a fost că arhitectul șef, Daniel Pop, va urma să își formuleze un punct de vedere, ținând cont de punctele de vedere exprimate și de faptul că majoritatea colegilor de comisie nu au mai exprimat obiecții. Votul decisiv aparține, ca în cazul tuturor proiectelor, Consiliului Local, după ce se obţin avizele necesare de la celelalte insituţii abilitate.

Vezi şi

VIDEO Prima ședință de urbanism în haine noi

O propunere suplimentară venită de la primarul Emil Boc privind impunerea unor măsuri suplimentare pentru reorganizarea circulației pe artera Frunzișului a fost discutată la ședința din 8 martie a Comisiei de Circulație. Adică instituirea unor separatori de sens și a unor praguri de sol la intrarea în curba de 90 de grade situată pe strada Frunzișului, atât pe sensul de coborâre, cât și pe cel de urcare.

Iniativa a fost adusă pe ordinea de zi a comisiei, după cum a spus primarul, având în vedere discuțiile din ultima perioadă legate de numărul mare de accidente de pe respectiva arteră.

Edilul Emil Boc a cerut șefei de la Siguranța Circulației, Mirela Mărincean, să explice public că nu magazinul Lidl pe care primăria l-a autorizat fix în zona curbei (deschis la finele anului trecut) generează accidente în zonă ci situația este una determinată de neadaptarea vitezei la condițiile de trafic și la nerespectarea vitezei de 30 de km/h. Adică și înainte lucrurile stăteau la fel – erau accidente ferecvent în acestă zonă.

Mirela Mărincean a spus în tocmai și a anunțat că propunerea primăriei este ca, atât la urcare, cât și la coborâre să se amenajeze praguri de sol înainte la intrarea în curba deosebit de periculoasă de pe strada Frunzișului. Concomitent cu montarea de separatori de sens pe respectivele benzi de trafic.

Boc a mai ținut să menționeze că cei de la Lidl au de făcut un sens giratoriu în zonă curbei încă de anul trecut de când au deschis magazinul și că primăria va continua să-i monitorizeze și nu le va elibera dovada de luare în folosință. În plus, i-a și amendat pentru lipsa orarului de funcționare, fiind sigura sancțiune pe care potrivit primarului legea o permite. Amenda a fost însă contestată în instanță. Boc a spus că, de fapt, primăria a acționat Lidl în instanță privind orarul de funcționare.

Primarul a mai anunțat că cei de la Lidl au depus la primărie primele acte din documentația pentru amenajarea sensului giratoriu.

Din informațiile Actualdecluj.ro, culpa pentru care sensul giratoriu în cauză (și așa controversat și acceptat într-o zonă de pantă și încă pe o arteră de tranzit) ar aparține și primăriei care nu a avut reglementată situația juridică a străzii Frunzișului.

AICI DETALII DESPE sensul giratoriu de pe Frunzișului:

Turnuri cu sens giratoriu, în curbă, pe Frunzișului. Ce ne spune bunul simț despre proiect?

Au deschis un Lidl ilegal în Cluj, în cea mai “bogată” perioadă a anului. Mișcarea îi costă… 1000 de lei

Avem magazin nou, nu şi sens giratoriu pe Frunzişului. Ce răspund cei de la Lidl

Reprezentanții poliției rutiere din Comsia de Circulație nu au adus la ei situația exactă cu numărul de accidente, motivând că nu s-au pregătit pe subiect. Aceștia au estimat accidentele la mai mult de 9 anul acesta.

În schimb, membri din comisie s-au arătat sceptici cu privire la propunere. Viceprimarul Dan Tarcea, profesorul Nicolae Burnete de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (Departamentul de Autovehicule Rutiere și Transporturi) sau directorul Companiei de Transport Public, Liviu Neag, s-au arătat sceptici în privința montării pragurilor de sol la urcare și au cerut maxim înlocuirea lor cu benzi rezonatoare.

Primarul a fost de acord, la fel și Serviciul de Siguranța Circulației al primăriei. Poliția rutieră nu a fost destul de fermă. Însă nu s-a opus pragului de sol la coborâre și nici separatorilor de benzi propuși.

Despre pragurile de sol de pe strda Frunzișului, Emil Boc a mai vorbit și în toamna lui 2015 când avansa că acestea vor fi introduse până cel târziu în 30 noiembrie pe respectiva arteră pentru a limita viteza mare de circulație pe respectiva arteră care face legătura între cartierele Mănăștur și Zorilor, spre ieșirea din oraș pe Calea Turzii. Declarațiile au fost făcute de primar la un post loca de radio. Primarul mai spune că decizia depinde și de acceptul de la poliția rutieră.

După ședința Comisiei de Circulație unii membri s-a pronunțat că respectiva propunere cu praguri de sol este trasă de păr și s-au mărginit doar să-și zâmbească unii altora.

Primarul a încheiat însă ședința cu anunțul: “Pragul de sol și separatorii vor fi imediat implementați pe Frunzișului”. Pe care nici unul dintre cei prezenți și sceptiți nu au catadicsit să-l pună la îndoială.

1,6 kilometri de drum pe B-dului 21 Decembrie, între intersecția cu Buftea și până la intersecția Memorandumului-Emil Isac, au fost luați în studiu de Universitatea Tehnică pentru instituirea unor benzi dedicate pentru transportul în comun.

Propunerea făcută de specialiștii de la Laboratorul de Trafic din UTCN (și prezentată public la Ședința Comisiei de Circulație din 8 martie) anunțată de șeful acestei structuri, Nicolae Filip, implică reducerea benzilor de circulație cu câțiva zeci de centimetri, desființarea parcărilor, amenajarea benzilor dedicate la bordură și interzicerea unor viraje la dreapta pe artere ca și Paris, J.Courie sau Regele Ferdinand.

În plus, pe strada Frederic Joliot Courie se propune instituirea de sens unic cu o bandă spre B-dul 21 Decembrie, cu amenajarea de locuri de parcare.

În total vor fi desființate circa 120 de locuri de parcare de pe 21 decembrie și vor fi amenajate 25 de locuri pe strada Curie.

Propunerea este în dezbarere publică timp de două săptămâni, potrivit primarului Emil Boc, după care Comisia de Circulație va lua decizia finală, iar municipalitatea va trece efectiv la implementarea propunerii.
(Etapa consultarii publice are loc in perioada 8 – 22 martie 2017. Persoanele interesate pot trimite sesizarile, observatiile, punctele de vedere la adresa de email:consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot inregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetateni, str. Motilor nr.7 sau la orice primarie de cartier).

Nicolae Filip a spus că, deocamdată, specialiștii UTCN nu au luat în calcul introducerea benzilor dedicate, în continuare, pe strada Moților, între intersecția cu Emil Isac și cea cu George Coșbuc. Nu pentru că ar fi imposibil ci pentru că, mai întâi, spune Filip, trebuie cuantificat efectul porțiunii pe care se vor amenaja benzi dedicate – dacă acestea vor duce la reducerea duratei parcusurilor.

 

Care este scenariul de benzi dedicate propus de specialișrii UTCN

Măsurătorile de trafic s-au efectuat între 11-18 noiembrie dar și în luna ianuarie. Potrivit acestora, indicele de utilizare a intersecțiilor se apropie de valorile maximale în centru.

IMG_8720[1]

IMG_8722[1]

benzi dedicate

IMG_8728[1]

IMG_8729[1]

IMG_8730[1]

IMG_8731[1]

IMG_8733[1]

IMG_8737[1]

IMG_8738[1]

IMG_8740[1]

IMG_8744[1]

IMG_8745[1]

benzi dedicate 3

IMG_8750[1]

benzi dedicate 5

benzi dedicate 6

IMG_8752[1]

IMG_8756[1]

IMG_8758[1]

IMG_8759[1]

IMG_8760[1]

 

MAI jos, rezumarul propunerii făcută de UTCN:

Studiu de Trafic 08 03 Cluj Ppt (1) by actualdecluj on Scribd

Programul ambițios relansat în 2016 de Primăria clujeană pentru a schimba fața centrului Clujului începe să scârțâie. Municipalitatea a decis anul trecut să uzeze de pârghia impozitului mărit pentru proprietarii de clădiri din centrul orașului care refuză să-ți întrețină fațadele, însă n-a procedat ca la carte. A decis cota la supraimpozitare la 500%, maximul prevăzut de lege, apoi a nominalizat proprietarii care, fiind somați, nu au făcut demersurile legale pentru a-și repara fațadele degradate.

Numai că, atunci când autoritățile locale au a fost puse în fața listei negre, o proprietară înstărită de spații pe B-dul Eroilor a reușit să întoarcă lista și să nu mai fie supraimpozitată, demonstrând culpa primăriei, care n-ar fi notificat societățile prin care deține spații.

Acum, în februarie, la ședința ordinară a Consiliul Local din data de 28, privilegiul obținut de respectiva doamnă (o milioanră care încasează mii de euro lunar din chirii, Gabriela Mureșan) produce efecte și municipalitatea e pe cale să-și recunoască și alte greșeli. Deja în luna ianuarie, cu prilejul ședinței ordinare din 31, alți proprietari de apartamente de pe Kogălniceanu, Baba Novac și Horea au primit și ei privilegiul de a nu li se majora impozitul, deși inițial se aflau pe lista neagră a Primărei.

Pe  ordinea de zi a ședinței forului deliberativ local din 28 februarie mai sunt și alte multe propuneri de revocare a Hotărârilor de Consiliul Local privind supraimpozitarea unor proprietăți luate în luna decembrie 2016. Potrivit propunerii, proprietarii a peste 20 de apartamente din centrul orașului nu vor mai plăti impozite mărite.

Lista inițială a primăriei cuprindea 500 de apratamente din 56 de clădiri pentru care proprietarilor li s-a mărit impozitul cu 500%. Din 2017, această listă începe să intre la apă. Deja în jur de 40 de apartamente au fost scoase (sau urmează să fie) de la supraimpozitare.

“Au fost niște disfuncții legate de notificările făcute inițial către proprietari pentru a-și repara fațadele în sensul în care existau, de exemplu, apartamente deținute de societăți comerciale. În aceste cazuri, notificările primăriei au fost trimise la adresele unde se aflau aceste apartamente și nu la sediile sociale ale acestor firme. Apoi au fost cazuri în care, de exemplu, aveam avocați cu cabinete pe respectivele artere care, de fapt, aveau sediul socieal la adresa din buletin și nu în spațiile din clădirile degradate unde au fost trimise notificările.

Sunt situații particulare. Doar în aceste cazuri am inițiat hotărâri de Consiliu pentru revocarea supraimpozitării. În toate celelalte cazuri ne menținem deciziile. Nu sunt multe apartamente taxate inițial și apoi întoarse din drum. Undeva sub 5% din numătul total de apartamente cu proprietari supraimpozitați. Este primul an în care am inițiat programul și este loc de optimizări”, a spus viceprimarul Dan Tarcea, cel care coordonează programul.

În plus, reprezentanții primăriei au spus că multe dintre clădirile din centrul orașului reprezintă și acum un pericol pentru siguranța trecătorilor. Vorbim de clădiri ale căror proprietari au fost supraimpozitați deoarece au refuzat să le repare.

Săptămâna trecută, joi, 23 februarie, un ornament de pe o clădire aflată pe Bulevardul Eroilor nr. 30-32 a lovit ușor o femeie care trecea prin zonă. Culmea, în clădirea respectivă deține apartamente tocmai Gabriela Mureșan, cea care a deschis cutia pandorei și a obținut votul Consiliul Local pentru a nu fi împozitată cu 500% pentru mai multe spații pe care familia sa le deține pe Eroilor, deși inițial era pe lista neagră. “Primăria a intervenit de urgență și a îndepărtat elementele care prezentau pericol. Un ornament a lovit însă o trecătoare. Noi sperăm ca aceasta să facă plângere penală împotriva proprietarilor. Din punctul nostru de vedere, ca primărie ne-am făcut datoria. Am somat proprietarii să-și repare clădirea, ei au refuzat și apoi li s-a aplicat cota majorată de impozit. Astfel de cazuri demonstrează însă că tot există pericol în centrul orașului și că proprietarii de clădiri neîntreținute continuă să fie iresponsabili”, au spus reprezentanții primăriei.

Chiar apartamente de la adresa de pe B-dul Eroilor pentru care proprietarii au fost suprataxați sunt pe lista Consiliul Local la ședința din 28 februarie pentru a se întoarce la situația inițială (prin revocarea hotărârilor de supraimpozitare).

Primăria a aplicat fără justă măsură programul de refațadizare a centrului orașului

Potrivit evidențelor administrației locale, au fost verificate 372 de clădiri din centrul orașului, adică 3082 de apartamente/proprietari care au primit somații să își repare fațadele. Din acest total, proprietarii a 56 de clădiri au cerut deja autorizații de construire pentru lucrări de refațadizare/reparații capitale ale acestora. Alte 47 de clădiri au parcursul lucrări de refacere a fațadelor fără autorizație de contruire având în vedere că au presupus doar intervenții de vopsire a fațadei cu păstrare culorilor sau de refacere partială a tencuielii. Încă 213 de obiective din această listă nu prezintă semne îngrijorătoare de degradare, însă anul acesta vor fi din nou monitorizate și în cazul în care prezintă semne de deteriorare vor parcurge procedura pentru reabilitare, plus supraimpozitare. Celelalte 56 de imobile de pe listă, însumând un total de  500 de apartamente, au fost supraimpozitate, având în vedere că proprietarii au refuzat să se conformeze și să inițieze lucrări de reabilitarea a clădirilor. S-a aplicat supraimpozitarea cu 500% pentru proprietăți situate în Piața Unirii, pe strada Kogălniceanu, Universității, Virgil Fulicea, Victor Babeș, Regele Ferdinand, Nicolae Cristea, Memorandumului, Moților, Samuil Micu, Iulis Maniu, Cloșca, Geroge Coșbuc, Episcop Ioan Bob, Emis Isac, Brătianu, Horea, F.J Curie, B-dul 21 Decembrie 1989, B-dul Eroilor, Piața Ștefan cel Mare sau Baba Novac.

O bucată din clădirea fostului hotel Continental s-a desprins rănind un trecător, incident care a deschis discuția privind starea în care se află centrul istoric degradat al orașului. Multe alte clădiri lăsate de izbeliște de ani de zile în “zona 0″ așteptă în continuare intervenții de “salvare”. Nu sunt bani sau nu a fost timp destul pentru inițiarea unor lucrări, după cum s-au plâns proprietarii. Timpul lăsat pentru intervenții nu e suficient pentru lucrări de calitate și pentru îndeplinirea procedurilor, au reclamat alții. Proprietarii au avut ca termen finalul lunii noiembrie 2016 pentru a obține autorizații de construire sau pentru a efectua reabilitarea. Cei care nu au reușit, au de plătit impozit majorat. Zeci de proprietari au protestat și au cerut primăriei încă de la finalul anului trecut păsuire pentru lucrări sau reducerea procentului de majorare, având în vedere că timpul ar fi fost prea scurt pentru a îndeplini aceste obligații, cu tot cu procesul birocratic. În plus, merită menționat că pentru unele clădiri nu a fost nevoie de Autorizație de Construire pentru începerea șantierelor, iar felul în care s-au monitorizat lucrările nu garantează că intervențiile realizate sunt de calitate. Acesta este reproșul principal adus de proprietari și de proiectanții clujeni primăriei, că a tratat diferențiat lucrările din centrul istoric: pe unii i-a lăsat să văruiască clădirile de formă, ca să nu fie supraimpozitați, iar pe alții i-a ținut luni de zile și le-a cerut autorizație de consturire. 

DETALII AICI: Scandal la primărie pe centrul istoric degradat. Impozitele “+500%” rezistă, proprietarii amenință cu procese

 De ce s-a ajuns în situația ca proprietarii de clădiri neîngrijite să fie discriminați

Consilierii locali au decis în noiembrie 2016 să aplice nivelul maxim de supraimpozitare prevăzut de lege pentru proprietarii care nu își întrețin fațadele clădirilor.  500%, ceea ce a însemnat că proprietarii clujeni din această categorie urmau să plătească impozite de 6 ori mai mari către bugetul local.

În decembrie, administrația a pregătit pentru Consiliul Local o listă pentru supraimpozitare. Mai precis, au fost propuși proprietari ai 500 de apartamente din 56 de  clădiri din centrul orașului foarte degradate și pe care aceștia au refuzat să le repare.

Numai că la ședința Consiliul Local din luna decembrie, socoteala inițială nu a stat în picioare. Gabriela Mureșan, a cărei familie deține mai multe spații în centrul municipiului, pe B-dul Eroilor, inclusiv spațiul ocupat de Banca Transilvania s-a dovedit extrem de vocală, reușind să-l convingă pe primarul Emil Boc s-o scutească de la supraimpozitare pentru  aproximativ 10 dintre spațiile pe care le deține (în trei imobile de pe strada Eroilor). Cum? Foarte simplu: a cerut primăriei să-i demonstreze că societățile prin care deține respectivele spații au fost notificare că trebuie să repare clădirile. Cum s-a ajuns în această situație, ca unii proprietari să se poată prevala de faptul că nu au fost înștiințați? Actualdecluj.ro a aflat că la nivelul Primăriei s-au purtat discuții aprinse pe această temă, și că responsabilitatea ar fi fost aruncată în cârca firmei de curierat Rapid Pay, angajată de Primărie. Din informațiile vehiculate la nivel de Primărie, firma de curierat ar fi distribuit înștiințările/somațiile, fără să obțină semnături de primire de la toți “destinatarii” vizați, deși solicitarea era ca scrisorile să fie distribuite cu “confirmare de primire”. Vorbim de o firmă de casă care aparține familiei unui PDL-ist, Ovidiu Călin, fost director la Regionala de Poștă în guvernarea PDL, omul care în 2012 candida pentru un mandat de senator și pe care Boc îl promova.

DETALII AICI: Ca să-și menajeze firma de casă și să-și acopere o eroare proprie, Primăria a optat pentru discriminarea a sute de clujeni

Privilegiul obținut de milioanara Gabriela Mureșan a deschis acum ușa și pentru alte societăți care dețin spații pe arterele din centrul orașului, străzi pe care primăria a decis să supraimpoziteze proprietarii de clădiri.

Chiar un consilier local a semnalat primarului Emil Boc că primăria îi discriminează pe proprietarii din centrul orașului. Consilierul local din partea ALDE, Adrian Mureșan, la rândul său proprietar de spații în zona centrală, l-a întrebat pe Boc în decembrie: “ce se întâmplă în cazul celorlalți proprietari, care nu au primit somații și care n-au ajuns în ședința de Consiliu să-și apere drepturile”? Iar Boc i-a oferit un răspuns simplu: “cei care vor să demonstreze contrariul, se pot duce în instanță”. Cu toate acestea, Mureșan, inițial supraimpozitat pentru că n-a întreținut spațiul deținut printr-o societate pe strada Horea, este unul dintre proprietarii cărora li se va revoca măsura (propunerea se află pe ordinea de zi a ședinței din 28 februarie).

Trebuie menționat că mulți dintre proprietarii de apartamente din centrul orașului care au fost supraimpozitați au formulat plângeri prealabile împotriva Hotărârilor de Consiliu Local prin care au fost supraimpozitați. La ședința din luna inauarie, primăria a propus, prin aparatul de specialitate, ca aceste plângeri să fie respinse. Pe ordinea de zi a ședinței din luna februarie mai sunt zeci de astfel de plângeri, recomandarea specialiștilor primăriei fiind aceeași: să se mențină vechile hotărâri.

“Plângerile prealabile reprezintă potențiale procese. Este primul pas legal, după care proprietarii nemulțumiți se pot adresa instanței. Cu siguranță vor fi procese. Este dreptul acestor proprietari. Încă nu există o evidență pentru că hotărârile de Consiliul Local sunt încă în termenul legal pentru atacarea în instanță”, au mai spus reprezentanții Primăriei clujene.

Victimele nepăsării: se prăbuşeşte Conti

Operațiunea fațada: 500 de proprietari din centrul istoric arși la buzunar cu impozite de 5 ori mai mari

Cum se pregătește primăria de marea refațadizare. Cumpără schele, plase și tunele de protecție

Marea refațadizare debutează “ca-n Meșterul Manole” în Cluj

Arhitectul cetății Alba Iulia și firma care a prezis viitorul pentru “casa” primăriei clujene vor să lucreze pe clădirile degradate ale Clujului istoric

“Cosmetica” de urgență pe patrimoniu: intervenții după rețeta corectă a ministrului și licitație pentru angajarea unui expert atestat de Ministerul Culturii

Cum se intervine în centrul istoric al Clujului, pe clădirile de patrimoniu: “Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta”.

UPDATE #Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

Cazul “Intervenții cu pompieri pe clădirile din centrul istoric”. Explicațiile primarului

Ministrul Culturii a cerut stoparea intervențiilor la clădirele monument din Cluj-Napoca

Primarul Boc către ministrul Culturii: Dacă vrea, îl așteptăm să vină el, să dea țigla jos