Tags Posts tagged with "primaria cluj napoca"

primaria cluj napoca

Contractul de întreținere și modernizare a drumurilor din municipiul Cluj Napoca a fost încredințat Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP), în urmă cu mai bine de doi ani.  RADP este regia municipalității, iar primarul Emil Boc a considerat că nu e cazul ca acestă structură să mai participe la vreo licitație publică, astfel că RADP a obținut contractul în regim de “încredințare directă”. Reclamațiile privind modul în care RADP își execută atribuțiile curg, însă, acest lucru nu pare să-i deranjeze pe liderii Primăriei.

O clujeană ne-a semnalat că a trimis o notificare Primăriei, privind modul în care s-au realizat lucrările în cartierul Grigorescu, fără ca aceasta să reacționeze în vreun fel, și fără ca greșelile comise de RADP să fie îndreptate.  “Este a treia oara în perioada aceasta când se sparge asfaltul în fața casei părinților mei. Am trimis mai multe sesizări în tot acest timp cât s-au derulat lucrări, însă Primăria nu a avut nicio reacție. În ultima sesizare am semnalat că se lasă multă mizerie și că în unele zone trotuarele sunt atât de înguste încât sunt inutilizabile. Răspunsul Primăriei este întotdeauna “favorabil” pentru constructor. Adică ei nu trebuie să facă nimic, pentru ei totul este în ordine”, s-a plâns R. Soos. Ea a postat și câteva imagini din zona străzii Fântânele.

 Sesizarea adresată Primăriei  

“Constructia de drum, str Fântânele colț cu str Bologa: panoul publicitar amplasat pe trotuarul îngust obligă pietonii (nemaivorbind de o mamă cu cărucior) să părăsească trotuarul și să-și continue drumul printre mașini. Fundația panoului publicitar nu permite nici asfaltarea/finalizarea trotuarului. Colțul respectiv deranjează și strică toată imaginea străzii Fântânele, care acuma se reconstriește. Noi, pietonii, considerăm că trotuarul este pentru pietoni nu pentru amplasarea panourilor publicitare.”

Răspusul Primăriei la această sesizare

“Stimată Doamnă/Stimate Domn,
Sesizarea dumneavoastră cu numărul 346880 / 27.07.2017 a fost închisă având rezoluția: Favorabil – Referitor la cele sesizate de dumneavoastră, vă comunicăm faptul că panoul publicitar amplasat pe str. Fântânele colț cu str. Bologa, din municipiul Cluj Napoca a fost amplasat în anul 2011 în baza unei autorizații de construire, pe numele SC IPSE COM SRL.”

Vom reveni și cu o reacție din partea reprezentanților RADP.

Cei mai avantajați în urma intrării în vigoare a Legii salarizării unitare sunt liderii Primăriei și Consiliului Județean Cluj, respectiv primarul Emil Boc, viceprimarii Dan Tarcea și Olah Emese, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe și cei doi vicepreședinți, Marius Mânzat și Vakar Istavan, care de la salarii nete de aproximativ 4.500 de lei/lună, au ajuns acum să încaseze peste 10.000 de lei. De asemenea, avantajați sunt și funcționarii din aceste instituții, având în vedere că legea le-a permis, Consiliului Local și Consiliului Județean, să le majoreze salariile cu până la 20%. Astfel, o angajată cu o oarecare vechime, care, de pildă, lucrează la Registratură în Consiliul Județean, a ajuns să încaseze un salariu net de peste 5.000 de lei, în timp ce un funcționar debutant, primește un salariu net de peste 3000 de lei.  Mai puțin avantajați sunt șefii de servicii și direcții, cărora le-au fost diminuate veniturile din pricina eliminării sporurilor acordate în baza derulării de proiecte europene. Nota bene, aceste sporuri s-au adăugat la salariile liderilor instituției: primari, vicperimari, președinți, vicepreședinți.

Cum au ajuns liderii Clujului la salarii de peste 10.000 de lei

Dacă adesea liderii de insituții se plângeau de salarii foarte mici, acum aceste funcții au devenit foarte atractive, având în vedere că salariile au crescut mai mult decât dublu. Pe de-o parte s-a acordat o majorare de până la 8.100 de lei – prevăzută prin Lege – pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți, pe de altă parte s-a mai adăugat un spor de 25%, în cazul în care instituțiile au în derulare proiecte europene. Acest spor a fost tăiat din grila funcționarilor care se ocupau în mod direct de gestionarea proiectelor europene și a fost adăugat la salariile liderilor de instituții. În consecință, salariul net de 8100 de lei, obținut atât de primarul Emil Boc, cât și de cei doi viceprimari în funcție, e suplimentat de un spor de 25%, venitul lor lunar ajungând la peste 10.100 de lei. Situația este similară și în cazul liderilor Consiliului Județean, având în vedere că și această instituție administrativă are în derulare proiecte europene.  În schimb, șefii de servicii, direcții s-au trezit cu salarii diminuate chiar și cu peste 1500 de lei, prin tăierea acestui spor. Trebuie menționat că anterior implementării acestei legei, existau șefi de servicii și direcții, în Primărie și Consiliu Judțeean, care încasau salarii de peste 6000 de lei, adică cu mult mai mult decât primeau primarii și viceprimarii, care erau încadrați cu salarii de numai 4500 de lei. În prezent, niciun șef de serviciu sau direcție nu poate să aibă salariul mai mare decât al primarului/viceprimarului/președintelui de Consiliu Județean/vicepreședintelui, adică nimeni nu trece de pragul de 8.100 de lei, conform noii Legi. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că funcționarii pot depăși acest plafon cu o singură condiție, dacă în baza derulării unor proiecte europene sunt prevăzute sume pentru salarii care să nu fie necesar să fie returnate. Numai că, în cea mai mare parte,  Primăria și Consiliul Județean derulează proiecte europene de dezvoltare, în care plățile salariale nu sunt considerate cheltuieli eligibile, drept urmare, pierderea veniturilor suplimentare e de înțeles în cazul funcționarilor care erau obișnuiți să câștige mai mult decât liderii de instituții.

Avantaje pentru angajații fără funcții importante

Majorarea salarială o resimt, în schimb, angajații care nu au funcții de răspundere în cadrul acestor instituții. În cazul Consiliului Județean Cluj, de pildă, care a optat pentru o majorare maximă de 20%, o angajată la Registratură, cu 15 ani vechime în muncă, ajunge la un salariu net de peste 5.000 de lei în timp ce un funcționar debutant ajunge la un salariu de peste 3000 de lei.

 

 

 

Primarul Emil Boc călătorește mult, iar de data aceasta a plecat în China. Scopul? Participarea la o conferință pe teme de tehnologii avansate, care să ajute Clujul să devină un așa zis oraș “smart”. Conferința se desfășoară în Ningbo, oraș-port situat în cea mai dezvoltată zonă economică a Deltei Fluviului Albastru, la graniţa dintre Shanghai şi Hangzhou.

Conferința ar fi fost organizată de autoritățile locale din Ningbo, iar primarul Clujului n-a plecat singur. El este însoțit și de fondatorul companiei EBS, Daniel Metz, precum și de directorul Companiei de Transport Public, Liviu Neag, dar și de alți reprezentanți ai celor două clustere: ARIES Transilvania și Cluj IT, partenerele Primăriei clujene în diverse proiecte de tocat fonduri publice.

În ultima perioadă, Boc accentuează în spațiul public ideea că municipiul Cluj Napoca s-ar afla cu un pas în față în privința implementării unor aplicații care să le ușureze clujenilor accesul la unele servicii publice: sistem inteligent de parcări, transport inteligent,  avizarea unor documente în sistem on-line, efectuarea unor plăți on-line, programări on-line etc.

În ideea transformării Clujului într-un oraș “smart” – într-un viitor nu prea îndepărtat – Boc și-a creat un Consiliu Consultativ, în care a cooptat niște grei din industria IT, precum și niște apropiați de-ai săi din mediul universitar. Nu e foarte clar cum va acționa acest Consiliu, însă, Boc a ținut să facă următoarele precizări: “Utilizarea tehnologiei pentru creșterea calității vieții în Cluj-Napoca, pentru o administrație deschisă și un oraș inteligent, este o prioritate cheie a municipalității clujene. Pentru o colaborare mai strânsă și eficientă între comunitatea de IT și administrația locală, Primăria Cluj-Napoca a constituit la începutul anului 2017, alături de cele două clustere clujene de specialitate, Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT”.  Subiectele principale dezbătute de acest Consiliu, la întâlnirile desfășurate în cadrul Primăriei,  au fost:

• actualizarea Strategiei pentru Cluj-Napoca, un oraș inteligent – componenta de e-guvernare și IT din cadrul Strategiei de dezvoltare a municipiului 2014-2020;
• stabilirea calendarului de activități în vederea adoptării noii strategii până la finalul anului 2017;
• organizarea celei mai importante conferințe pe inovare a Comisiei Europene, Open Innovation 2.0, ce va fi găzduită de Cluj-Napoca în perioada 10-14 iunie a.c.;
• demararea unui program de voluntariat pentru inovare și IT în cadrul Primăriei, dedicat celor care activează în industrie și doresc să se implice spre beneficiul tuturor cetățenilor Clujului.

Ce e sigur e faptul că dintre persoanele implicate în acest Consiliu, omul de afaceri Daniel Metz este tot mai des în preajma primarului Emil Boc. De altfel, în ultimii doi ani, Metz a devenit tot mai vizibil și mai implicat în spațiul public, motiv pentru care nu de puține ori s-a speculat ideea, printre politicieni, că el ar putea fi cooptat în vreun partid. Reamintim că Daniel Metz este fondatorul companiei EBS, care a fost preluată de gigantul NTT DATA. Metz a vândut  compania dar a rămas și în CEO-ul NTT Data. În paralel, el dezvoltă o serie de proiecte imobiliare în Cluj și nu numai, fiind, de asemenea, extrem de implicat în tot soiul de acțiuni social-comunitare.

Foto jos din China (preulată de pe Facebook): Liviu Neag, Emil Boc și Daniel Metz

 

După ce a deconspirat valoarea imensă a celor două chioșcuri, achiziționate de Primăria clujeană pentru noua zonă pietonală din Piața Unirii, liderul PSD  Cluj, Horia Nasra, iese din nou la atac, acuzându-l pe ediul Emil Boc, că nu face nici cel mai mic gest pentru a colabora cu guvernanții.

„Acum un an, dl. Emil Boc ne promitea un Cluj Shopping City à la Parndorf și rezolvarea problemei traficului infernal din oraș. Binențeles, au fost doar vorbe în vânt exact ca în cazul construirii cartierelor Tineretului, Lomb sau Borhanci, monorailul pe albia râului Someș, Someșul Navigabil, reabilitarea Băilor Someşeni sau proiectul Aqua Park. Recent, supărat din cauza chioșcurilor de ziare cumpărate la prețul unui apartament din Cluj, a lansat alte noi promisiuni, care puteau fi realizate în mandatul său de premier dar și în cel al domnului Dacian Cioloș, prim-ministru susținut de PNL. Mai mult decât atât, atitudinea domnului Emil Boc vizavi de Guvern este una ipocrită. Nu poți să acuzi un Guvern cât timp refuzi să comunici cu miniștrii și reprezentanții acestuia. Cel mai bun exemplu este strada Triajului unde primăria refuză să comunice cu Ministerul Transporturilor” , susține Nasra.

Tânărul PSD-ist îi face bilanțul lui Boc, pentru primele 11 luni de mandat de primar

“Un an de mandat, ZERO realizări:
— Descongestionarea traficului din Cluj-Napoca rămâne cea mai importantă promisiune nerealizată, de peste ani, a primarului Emil Boc, practic orașul fiind sufocat mai ales în orele de vârf și uneori după o ploaie mai serioasă.
— Construirea unui nou cartier de locuințe în Borhanci se încadrează în promisiunile primarului Emil Boc privind construirea de cartiere noi în Cluj-Napoca. Acestea au rămas la stadiul de ‘cartiere din hârtie’, Emil Boc promite de doisprezece ani locuințe noi pentru clujeni dar în realitate avem doar cartiere megalomanice din hârtie!
— Realizarea Centrului Regional de Industrii Creative și Tehnologie Avansata este o altă promisiune uitată a candidatului Emil Boc îngropată în Dealul Lomb, Cluj Innovation Park S.A. transformându-se într-o gaură neagră pentru municipalitate.
— Nici până în prezent nu s-au început lucrările la Centrul Cultural Transilvania promis anual de Emil Boc, în condițiile în care obiectivul trebuia să deservească și ca sediu pentru Filarmonică și Academia de Muzică. Reamintim că în anul electoral 2014, Emil Boc anunța că Centrul Cultural Transilvania va fi construit doar din fonduri de la bugetul local, dacă nu va fi găsit niciun investitor privat.
Un alt proiect care a rămas la stadiul de schiță este celebrul Aqua Park pentru care Emil Boc și PNL Cluj au alocat 1.000.000 lei în 2013.
— Promisiunea privind înființarea unui patinoar permanent s-a topit precum gheața și zăpada din ianuarie, Emil Boc abandonând total acest proiect.
— Administrația clujeană nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea orașului, cu extinderea imobiliară care a generat numeroase străzi private dar care sunt abandonate de primar, doar în campania electorală edilul promițând sporadic asfaltarea lor.
— Chiar dacă termenul de realizare al proiectului ‘Redecorarea și reamenajarea zonei Cetățuia — monument istoric, punct de referință al municipiului Cluj-Napoca’ era acum șapte ani, amenajarea zonei Cetățuia este necesară și astăzi.
— Probabil nici în 2017 Emil Boc nu va putea explica cum va realiza deodată Someșul navigabil promis în campania din 2012 și monorailul pe albia râului Someș propus în 2014.
— Semnalizarea intrărilor, din localitățile Feleacu, Florești, Baciu și Apahida în Cluj-Napoca arată ca în epoca de aur. Emil Boc a promis concursuri și premii pentru modernizarea acestora dar realitatea gri și monotonă a intrărilor în oraș este evidentă.
— Platforma online a primăriei rămâne o problemă mică dar penibilă pentru municipalitate. Funcționalitatea butoanelor de limbă străină lipsește cu desăvârșire iar actualizarea site-ului se face doar la nivel de comunicare cu presa. Cât despre transparență în actul administrativ și prin publicarea unor rapoarte, precum cel al Curții de Conturi, sperăm doar ca a doua jumătate a anului 2017 să aducă mai multă responsabilitate și respect față de contribuabilul clujean.
— Emil Boc nu a oferit nici până astăzi un răspuns instituțional societății civile la inițiativa cetățenească pentru o politică justă de locuire socială care prevede identificarea nevoii de locuințe sociale, extinderea fondului de locuințe sociale și atribuirea de locuințe sociale în așa fel încât ele să fie accesibile și persoanelor marginalizate social.
— Pata Rât rămâne o pată pe obrazul primarului Emil Boc, implicit a comunității noastre, o problemă socială care ne pune pe harta Europei a pungilor de sărăcie și marginalizare socială”.

A fost condamnat la închisoarea cu suspendare, după ce a semnat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției, în dosarul Carpatica. A rămas fără funcția de conducere în PMP și, evident, nu mai are nici mandatul de deputat, cu care se alesese încă din  vremea când era în PDL. Despre politicianul clujean Adrian Gurzău este vorba, omul care mulți ani a stat agățat de primarul Emil Boc, după care a migrat, alături de trupa lu Traian Băsescu, în PMP.

Gurzău a condus organizația PMP Cluj, iar din postura de deputat a primit de la Primăria Cluj Napoca, în regim de închiriere, un spațiu genoros, în plin centrul orașului pe B-dul Eroilor, nr. 2. Deși nu mai are nici un drept să ocupe acest spațiu – încă din decembrie, anul trecut – Gurzău a refuzat să-l elibereze, astfel că municipalitatea a fost nevoită să deschidă o acțiune în instanță pentru a-l evacua.  În foto, spațiul de pe Eroilor, închis de Gurzău. Primăria nu poate intra fără o sentință judecătorească.

Interesant este că Primăria Cluj Napoca a semnat din ianuarie, 2017, un nou contract de închiriere cu organizația PMP Cluj, condusă de senatorul sălăjean Cristian Lungu. Acesta a precizat că nu dorește să comenteze în nici un fel toată această situație și că așteaptă ca Primăria să finalizeze procedura legală, pentru a intra în posesia spațiului. Secretarul PMP Cluj, Aurora Boca, a relatat că indiferent cât de mult s-a insistat, fostul deputat nu a predat spațiul, astfel că în prezent organizația PMP nu are unde să își desfășoare activitatea. Surse din cadrul Primăriei au relatat că deputatul Gurzău nu a achitat timp de mai multe luni chiria (deși aceasta era modică). În prezent, acțiunea Prmăria așteată primul termen în instanță, pentru evacuarea lui Gurzău.

Reamintim că spațiul de pe Eroilor nr.2, de 55 de mp, a ajuns la Gurzău în 2014, după ce inițial propunerea primarului Emil Boc fusese respinsă în plenul Consiliului Local.  Gurzău a preluat spațiul în calitatea sa de deutat PDL. Ulterior, după ce a trecut în PMP, l-a transformat în sediu de partid. Consilierii locali PNL, care la vremea resepctivă se aflau în opoziție, i-au cerut lui Boc să anuleze contractul de închiriere, având în vedere că Gurzău l-a transformat în sediupentru PMP. Numai că acest nu s-a întâmpat atunci. S-a întâmplat doar acum, din ianuarie 2017, când PMP a semnat oficial contractul pentru preluarea acestui spațiu. Numai că deși contractul există, noua conducere a PMP nu poate să intre în acest spațiu, pentru că, așa a decis Gurzău.

Reamintim că fostul deputat Adrian Gurzău (foto jos), a fost condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, după ce a semnat un acord de recunoaştere a vinovăției cu DNA. În perioada 8 aprilie 2015 – 1 noiembrie 2015, inculpata Toncescu Angela, membru şi începând cu data de 2 iulie 2015, preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, i-a promis inculpatului Gurzău Adrian, deputat în Parlamentul României şi administrator în fapt al unei firme, care a şi acceptat promisiunea, întocmirea unui contract de prestări servicii între firma respectivă, în calitate de prestator şi SC Carpatica Asig SA, în calitate de beneficiar”, a anunţat DNA într-un comunicat de presă la momentul începerii urmăririi penale. Potrivit sursei citate, contractul a fost încheiat la data de 2 noiembrie 2015, iar obiectul acestuia îl constituia “furnizarea, de către firma controlată de deputat, a unor servicii specializate de ”relaţii clienţi, info-line, contact center vânzare şi marketing”, pe o durată minimă de 5 ani”, valoarea totală fiind de 270.000 de euro.

DNA-ul a luat urma banilor obținuți de Coral Impex din bugetul public județean, în urma unei presupuse mite – transmit sursele Actual de Cluj.

Concret, reprezentanții acestei firme de dezinsecție și dezinfecție, care într-un mod dubios deține monopol pe municipiul Cluj Napoca încă din 2006, l-ar fi mituit pe fostul președinte al Consiliului Județean, Horea Uioreanu, să le asigure niște plăți pentru niște servicii care, de fapt, nu fuseseră contractate. Directorul de marketing al firmei Coral, Ciprian Bogaciu, pare să nu fie deloc impresionat de ancheta DNA. Acesta a declarat pentru Actualdecluj.ro, că DNA-ul pierde timpul pe banii noștri.

Ieri dimineață, ofițerii DNA s-au prezentat la sediul Consiliului Județean Cluj pentru a solicita documente care stau la baza unor plăți efectuate către firma Coral. S-au ridicat documente care vizează o serie de sume direcționate în 2013 spre firma Coral, deși instituția Consiliului Județean nu avea niciun contract încheiat cu această firmă. Cum a fost posibilă o asemenea “performanță”? Simplu. În 2012, firma Coral și-a însușit mai multe atribuții decât cele prevăzute în contractul cu Primăria. În speță, a asigurat servicii de deratizare nu doar pentru entitățile subordonate municipalității (Primăriei Cluj Napoca), ci și pentru cele subordonare Consiliului Județean Cluj. Mai exact, s-au făcut deratizări în școli care aparțin Consiliului Județean, chiar dacă instituția nu avea un contract semnat cu această firmă. Lucrările au fost decontate de Primărie. Când Curtea de Conturi a venit în control, a sesizat că Primăia a plătit servicii în favoarea unor entități care nu-i aparțineau.

În consecință, Curtea de Conturi i-a cerut Primăriei să-și recupereze banii de la firma Coral. În replică, firma Coral s-a deplasat la Consiliul Județean pentru a obține acești bani. Președintele Consiliului Județean de la vremea respectivă, Horea Uioreanu, ar fi acceptat să plătească lucrările, chiar dacă nu exista un contract semnat în prealabil. Potrivit informațiilor pe surse, anchetatorii au informații că firma Coral i-ar fi dat mită lui Uioreanu pentru a obține acești bani dar și pentru a-și asigura lucrări în continuare în școlile respective.  Din bugetul aprobat în 2013, Uioreanu ar fi avut grijă să direcționeze o sumă importantă către școlile care au beneficiat de serviciile firmei Coral.

Cât de tupeist se dovedește reprezentantul Coral

Noul președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe, susține că și în prezent Consiliul Județean alocă fonduri pentru școlile care au nevoie de astfel de servicii: “Școlile au atribuția să contracteze astfel de lucrări sau servicii. Noi le alocăm fonduri”.

Diferența constă în faptul că pentru serviciile plătite în 2012 nu exista o comandă fermă nici din partea școlilor și cu atât mai puțin din partea Consiliului Județean. Contactat de Actual de Cluj, directorul de marketing al firmei Coral, Ciprian Bogaciu, s-a arătat cât se poate de insolent la adresa anchetei DNA. “Dar ce, unde scrie în lege că aveam nevoie de contract? Prestăm servicii și fără să avem un contract”, a spus Bogaciu. El a recunoscut că firma Coral a prestat servicii la câteva școli ale Consiliului Județean și că s-ar fi intervenit la “cerere”.  Așadar, lui Bogaciu nu i se pare nimic în neregulă să încaseze banul de la entitățile de stat fără a dispune de un contract în prealabil. El a mers chiar mai departe, arătând că nu-i pasă câtuși de puțin de ancheta procurorilor: “DNA-ul pierde timpul pe banii mei și ai dumneavoastră. O să vedeți că nu găsesc nimic în neregulă” , a spus el.

Firma Coral a intrat în atenția DNA încă din 2015, când doi funcționari din Primăria clujeană au fost trimiși în judecată, pentru că ar fi luat mită de la firma Coral.

Cum a ajuns Coral să aibă monopol în Cluj Napoca

În 2006, primăria i-a concesionat societăţii Coral Impex, prin licitaţie, serviciul de deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie a municipiului, la o redevenţă de 5.000 de euro/an, pentru o perioadă de cinci ani. Contractul cu Coral urma să expire în 2011, însă administrația locală, în mandatul fostului primar Sorin Apostu condamnat pentru fapte de corupție, l-a prelungit înainte (în 2010), cu încă 7,7 ani. Consilierii locali din opoziție atrăgeau atenția la vremea respectivă, că motivația privind prelungirea contractului ține de domeniul fantasticului. Coral a invocat că ar fi realizat o serie de investiții, adică ar fi achiziţionat utilaje pentru a face faţă cerinţelor Primăriei, și că nu a reuşit să le amortizeze pe parcursul celor patru ani de contract, motiv pentru care s-ar impune prelungirea. Cum PDL avea majoritate în Consiliul Local, monopolul firmei Coral (firmă din Prahova), a fost prelungit cu mulți ani.  Așa se face că în ultimii 9 ani, firma Coral a încasat din bugetul Primăriei Cluj Napoca peste 15 milioane de euro.

Citiți și

Exclusiv: DNA a parcat la Consiliul Județea

Au trecut 11 ani de când compania de investiție Nervia a primit de la Primăria clujeană, prin concesiune, un teren de 5 hectare într-o zonă cunoscută a Clujului: “groapa” Mărăști (zona Expo Transilvania). Scopul concesiunii viza un proiect imobiliar care trebuia să cuprindă un centru expozițional, un complex comercial, un  parking și chiar un ansamblu de locuințe. Numai că în Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj Napoca, mai bine de 60% din suprafața acestui teren este prevăzută ca spațiu verde, posibilitățile de exploatare a terenului fiind extrem de mici. Primăria s-ar fi angajat ca situația terenului să fie reglementată în noul PUG, care a fost aprobat recent. Acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că Nervia s-a adresat instanței, pentru a-i impune Primăriei să-i acorde permisiunea de a construi, conform angajamentului inițial din contractul de concesiune. Tribunalul Cluj a dat câștig de cauză companiei Nervia, și rămâne de văzut dacă municipalitatea va mai ataca această decizie.

“Având în vedere abuzul la care am fost supuși, era chiar greu de crezut că instanța nu ne va da câștig de cauză. Ar fi însemnat un afront la adresa a tot ceea ce însemană justiția și statul de drept”, a comentat managerul companiei Nervia, Adam Ambrus. Omul de afaceri a explicat cum Primăria clujeană a sabotat acest proiect, deși ar fi trebuit să-l sprijine, pentru că avea de încasat în bugetul local o redevență generoasă, în baza contractului de concesiune, de 200.000 de euro/pe an.

Reprezentantul Nervia admite: vechiul proiect nu mai este valabil

Reprezentanții Primăriei nu au putut fi contactați pentru a explica dacă vor ataca sentința Tribunalului. Cert este că Nervia are, în acest moment, câștig de cauză. Acest lucru ar presupune că municipalitatea (Consiliul Local) să anuleze Hotărârea de Consiliu prin care s-a aprobat noul PUG și să schimbe funcțiunile terenului concesionat companiei Nervia. “Procedura ar fi ca terenul nostru să fie scos din zona verde, astfel încât să putem veni cu un nou proiect de investiție”, a comentat Adam Ambruș. El recunoaște că Nervia nu mai este interesată să construiască obiectivele asumate în contractul cu Primăria Cluj Napoca, tocmai pentru că ar fi trecut prea mulți ani de la semnarea acestuia: “Da, în 2007 aveam un proiect frumos pentru acest teren. Însă piața era alta atunci. Acum, în 2017 lucrile s-au schimbat mult. Încă nu știm ce vom construi, rămâne să luăm o decizie în sensul acesta și să venim cu un nou proiect”.

Primăria are un alt proces cu Nervia

Trebuie spus că și Primăria Cluj Napoca a deschis un proces împotriva companiei Nervia, pe motiv că aceasta nu și-a achitat redevența pentru cele 5 hectare de teren. Ambruș a recunoscut că Nervia a renunțat să mai plătească redevența (200.000 euro/an), de vreme ce Primăria nu i-a facilitat posibilitatea de a construi pe teren. “Am plătit în primii 3 ani, apoi nu am mai dat niciun ban, pentru că nu am avut posibilitatea să ne folosim de acest teren”, s-a justificat Ambruș. Din suprafața concesionată, aproximativ 60% este încadrată ca spațiu verde. Conform normativelor în domeniul construcțiilor, care prevăd spații pentru trotuare și alte funcțiuni, ar mai fi rămas de construit un procent de maxim 30%. Acest lucru ar fi însemnat construcția a numai două sau trei blocuri – spune Ambrus. Investiția nu ar fi rezultat nici pe departe un profit care să acopere redevența anuală datorată Primăriei.

Soluția Tribunalului pe scurt în procesul intentat de Nervia

“Admite acţiunea formulată de reclamanta SC N.C. SRL în contradictoriu cu Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca, Municipiul Cluj-Napoca şi în consecinţă: Dispune anularea HCL de respingere a plângerii prealabile formulate de SC N.C. SRL adoptată în cadrul şedinţei din 04.02.2016. Dispune anularea în parte a HCL nr. 493/2014 şi HCL 437/2014, strict cu privire la instituirea funcţiunii de spaţiu verde (V2a) pentru o suprafaţă de circa 50% din terenul în suprafaţă de 50.000 mp. situat în str. A. Vlaicu F.N. înscris în CF 70396, 70397 Cluj-Napoca, nr. topo 24572/1, 15860/1/2, obiect al contractului de concesiune încheiat la data de 02.02.20109 între Consiliul Local în calitate de concedent şi reclamantă în calitate de concesionar. Obligă pârâtul să adopte un HCL în sensul corectării/modificării parţiale a PUG Cluj-Napoca aprobat prin HCL 493/2014 în vederea punerii în concordanţă a funcţiunii unei părţi (circa 50%) din teresul indicat mai sus cu planşele PUZ aprobat prin HCL 474/14.12.2010 şi cu obiectivele de investiţii agreate prin contractul de concesiune, respectiv modificării funcţiunii de spaţii verzi prevăzute în PUG într-o funcţiune compatibilă cu cea de teren construibil CB6. Obligă pârâta la 5568 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din 05.05.2017”.

Foto jos: Adam Ambrus

 

 

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a poposit în această dimineață la sediul Consiliului Județean Cluj. S-au solicitat mai multe documente care vizează încheierea unor contracte cu firma de deratizare Coral. Această firmă e abonată de ani de zile la contractele administrației publice clujene. Primăria Cluj Napoca i-a concesionat serviciul de dezinsecție și deratizare pe o perioadă de mai mulți ani, iar recent i-a prelungit contractul fără să fi organizat vreo licitație publică. De altfel, în 2015, DNA  a trimis un funcționar din Primărie în judecată, pentru că acesta ar fi luat mită de la firma Coral.

Consiliul Județean are de asemenea încheiate contracte cu firma Coral, pentru o serie de entități publice subordonate, în speță școli dar nu numai. Sursele Actual de Cluj au informat că pocurorii DNA ar fi solicitat mai multe documente care vizează contracte încheiate în perioada 2012-2013. Responsabili de încheierea contractelor sunt reprezentanții Direcției Generale de Buget Finanțe din cadrul Consiliului Județean Cluj.

Vom reveni cu amănunte.

 

Citeste și

Primăria Cluj, vârâtă într-un nou scandal de corupție? DNA a descins de dimineață și verifică câteva contracte

 

Țânțarii, șobolanii și căpușele Clujului cedați fără licitație firmei Coral Impex: o afacere de peste 1,6 milioane de euro pe an

 

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra, a ținut să precizeze că PSD a contribuit la preluarea, de către Primăria Cluj Napoca, a celor două străzi care se aflau în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei de Căi Ferate.  Este vorba despre străzile Depului și Badea Cârțan din Cluj Napoca, care stau de ani de zile neasfaltate, tocmai pentru că administrația locală nu avea posibilitatea să efectueze lucrări de întreținere, având în vedere că acestea nu făceau parte din patrimoniul municipalității.  Nasra consideră că poate nu era rău ca edilul Boc să consemneze că reprezentanții PSD s-au străduit la rândul lor să remedieze această problemă administrativă, mai cu seamă că de la începutul anului, tot ceea ce face primarul este să se plângă prin emisiuni că nu e sprijinit de la nivel cental, deși atât el cât și colegii săi au depus interpelări și fac demersuri pentru rezolvarea mai multor probleme care țin de municipiul și județul Cluj Napoca.

„Este foarte bine că cele două străzi au intrat în administrația municipalității prin Hotărârea de Guvern, aprobată în ședința din 5 aprilie. Acum șase săptămâni i-am adresat o întrebare domnului Alexandru-Răzvan Cuc, Ministrul Transporturilor, care avea ca obiect intrarea străzilor Depoului şi Badea Cârţan în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca. Răspunsul ministrului a fost prompt iar cel al Guvernului practic, după cum se poate constata. Trecerea era extrem de importantă deoarece străzile acestea au nevoie de lucrări capitale. Știu că mai există situații similare și cu siguranță le voi semnala factorilor guvernamentali. Sunt conștient că e imporant să rezolvăm cât mai repede și eficient toate problemele clujenilor, iar domnul primar Emil Boc ar trebui să aibă încredere că PSD se implică”, a comentat Nasra.

Reprezentanții Primăriei Cluj Napoca au transmis că au început demersuri pentru preluarea acestor străzi încă din 2013. Oficial, le-a cerut Ministerului în 2015. Riveranii de pe respectivele artere, dar și cei de pe strada Triajului cer Primărie asfalt de câțiva ani încoace, însă administrația nu le-a putut onora cererile. Străzile Depoului și Badea Cârțan urmează să treacă în patrimoniul Primăriei Cluj în termen de 30 de zile de la publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial.

 

sursa: Facebook

Am pierdut titlul european pentru 2021 de Capitală a Culturii în favoarea Timișoarei, însă administrația locală și-a asumat să susțină implementarea programului cultural pierzător al Clujului cu aceiași oameni la cârmă, preponderent din fonduri publice.

Echipa de conducere a Asociației Cluj-Napoca 2021 care a lucrat la programul cultural al orașului, dar nu a reușit să câștige titlul de Capitală Culturală Europeană, s-a scindat. Președintele Florin Moroșanu s-a mutat din nou la primărie (unde a mai lucrat înainte de a prelua frâiele candidaturii Clujului), în postura de director al Casei Municipale de Cultură. Directorul (de circa un an) Ștefan Teișanu care vine de la organizația non-guvernamentală Fapte (cei care organizează Jazz in the Park) a fost reconfirmat în această funcție și a rămas în structura Cluj-Napoca 2021, asociație care s-a reinventat schimbându-și denumirea în Centrul Cultural Clujean.

“Cultura” se întoarce ACASA. De la ambițiile Capitalei Culturale Europene, loco, în Casa de Cultură a Studenților

În 2017, bugetul Casei Municipale de Cultură a primăriei preluată de Moroșanu este de peste 1 milion de lei, din care 400.000 de lei revin pentru programe culturale. Florin Moroșanu a explicat că banii acoperă activitățile curente ale structurii, dar se vor utiliza și pentru a porni proiecte culturale noi din mapa de candidatură a Clujului la titlul european. Către proiectele noi va fi direcționată o sumă de circa 30% din capitolul destinat programelor culturale, după cum a spus Moroșanu.

În ceea ce privește proiectele noi acestea implică: o întâlnire la Cluj a orașelor candidate la titlul de Capitală Culturală Europeană în septembrie 2017, susținerea cu buget de activități a Festivalului Someșului – Sunt riveran, demararea unui studiu privind sectorul cultural clujean (pe modelul celui realizat în 2015 de Asociația Cluj-Napoca 2021), organizarea unor întâlniri pentru a dezvolta capacitatea organizațiilor non guvernamentale clujene de a relaționa mult mai bine cu administrația locală și de a scrie cereri de finanțare mai bune, dar și deschidere a discuțiilor pe tema integrării studenților străini în Cluj.

În cazul asociației Centrului Cultural Clujean conduse de Ștefan Teișanu, bugetul estimat pentru 2017 este de 350.000 de euro. Banii urmează, potrivit lui Teișanu, să fie adunați din cotizațiile anuale ale membrilor, alocări publice pentru proiecte și fonduri private (sponsorizări).

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

În ceea ce privește cotizațiile, primăria și Consiliul Județean și-au asumat să dea câte 45.000 lei (deja suma de la primăria a fost aprobată), iar ceilalți 58 de membri (universități, structuri culturale și persoane fizice) câte 100 de lei. De aici urmează să vină, per total, potrivit estimării Asociației, circa 30.000 de euro. Din fonduri private, asociația și-a propus să obțină 70.000 de euro.

În ceea ce privește alocările publice, de la primărie CCC a cerut anul acesta 850.000 de lei, sumă aprobată de comisia primăriei și care urmează să fie aprobată prin vot de Consiliul Local la ședința ordinară din 4 aprilie.

În cazul celor 850.000 de lei, Teișanu a explicat că suma va acoperi cheltuielile de program din 2017 (reconfigurarea proiectului inițial, onorarii parteneri care vor face replanificarea), lansarea unor versiuni pilot a unor proiecte din dosarul de candidatură, cheltuieli de marketing și organizatorice.

Referitor la fondurile private, ele vor servi și pentru asigurarea bugetului de pornire pe 2018, având în vedere că în 2017, în lipsa unor alocări la început de an, asociația a fost în imposibilitate de a face cheltuieli. Deocamdată nu s-a semnat niciun contract la acest capitol.

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

Care sunt proiectele pilot pe care se vor cheltui bani în 2017: 

  • În 2018, Centrul Cultural de Artă Contemporană se instalează în primul său spațiu-galerie. În 2017 vom găzdui trei luni de program artistic pilot, cu implicarea a zeci de artiști români și europeni, într-un spațiu temporar din Cluj.
  • În 2017 sprijinim inițiativele locale de terapie prin artă în spitale și punem bazele Institutului de Terapie și Artă, care va coordona activități de cercetare și proiecte pilot în contexte urbane experimentale.
  • MAHLER 1000 este prima colaborare de mari dimensiuni a tuturor instituțiilor de muzică clasică din Cluj-Napoca. Proiectul va include ateliere, cursuri de formare, schimburi internaționale, repetiții și concerte comune, iar vârful de lance al programului îl va reprezenta interpretarea Simfoniei nr. 8 în Mi bemol Major de Gustav Mahler, care va urca pe scenă 1.000 de muzicieni ai instituțiilor de muzică din Cluj, din țară și din orașele înfrățite ale Clujului. În 2017 pregătim evenimentul și demarăm campania de comunicare a acestuia. Concertul propriu-zis va avea în mai 2018 la Cluj-Napoca.
  • În 2017 pregătim prima generație de mediatori culturali pentru promovarea educației culturale și artistice în școli.
  • În 2017 derulăm a doua ediție a festivalului Sunt Riveran, în care zece organizații culturale preocupate de subiectul Someșului își sincronizează agendele pentru a da viață râului. Sunt Riveran este pentru Someș ce e Noaptea Muzeelor pentru muzee.
  • În 2017 susținem inițiative locale de economie circulară precum AlterMall și Repair Cafe, precum și proiecte creative precum Make-a-thon. De asemenea, Fondul de Inovare Culturală va sprijini, în ediția sa pilot din 2017, inițiative din sfera creativității sociale.
  • În 2017, sincronizăm agendele activităților studențești de „bun venit” ale Universităților clujene, creând un program comun, la nivelul orașului. Programul cuprinde prezentări, cursuri comune, tururi ghidate, petreceri și vânători de comori, precum și evenimente de carieră și forumuri de voluntariat. Punctul culminant al manifestărilor este evenimentul comun de „Bun venit în Cluj” al celor șase universități majore ale orașului, găzduit la Sala Polivalentă.
  • În 2017 punem bazele Programului de traduceri, prin care activitățile culturale derulate în Cluj vor putea beneficia de traduceri specializate, atât la nivel de conținut cultural, cât și la nivelul necesităților de promovare. Primul proiect experimental în acest sens va fi găzduit de festivalul Sunt Riveran.
  • În 2017 testăm primele activități Jivipen în cadrul Zilelor Clujului (18-21 mai), în cadrul unor expoziții și activități care aduc în atenția publicului larg aspecte mai puțin cunoscute ale istoriei și culturii roma.
  • În 2017 aducem la Cluj, cu sprijinul partenerilor noștri de la Scientifica, expoziția 3D Printing the Future a Muzeului de Științe din Londra și găzduim ateliere de tehnologie în cadrul celor mai mari festivaluri culturale ale orașului.
  • În 2017 construim calendarul cultural tradițional al județului Cluj, demarăm colaborări neconvenționale între comunitățile proiectului și operatori culturali din mediul urban și inițiem grupuri de lucru pentru elaborarea, în comunitățile cu care lucrăm, de strategii de dezvoltare locală bazate pe cultură.
  • În 2017 vom găzdui prima Conferință de Etnografie Intergalactică pentru a defini, în grupuri de lucru interdisciplinare și surprinzătoare, tema de proiectare pentru concursul internațional de proiectare a Parcului.
  • În 2017 inaugurăm Universitatea Deschisă, un vast calendar de cursuri deshise oferite publicului larg de către universități, organizații și companii private, derulăm un prim curs de Mediatori culturali și realizăm, împreună cu Facultatea de Științe Politice și Administrative, o cercetare a stării formării profesionale în organizațiile culturale din Cluj.
  • În 2017 găzduim, cu sprijinul Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca, un atelier internațional de lucru care dezvoltă structura, principiile și planul rețelei. Apoi, în luna septembrie, lansăm oficial Rețeaua printr-o conferință internațională care adună cel puțin zece orașe europene membre.
  • În 2017, Fondul pentru Inovare Culturală își propune elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen lung, dar și un prim exercițiu de funcționare prin care să fie sprijinite prime proiecte.

S-a angajat o nouă echipă în 2017

În 2017, CCC și-a definit și noua echipă care se va deservi asociația sub conducerea lui Ștefan Teișanu.

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie