Tags Posts tagged with "primaria cluj napoca"

primaria cluj napoca

Primarul Clujului, Emil Boc, a fost reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar și la Prefectură, pentru intenția sa de a-l numi la șefia Biroului de Învățământ Cultură, pe Ionuț Țene, pe care organizațiile maghiare îl consideră un extremist. Ionuț Țene este funcționar public în cadrul Primăriei dar deține și site-ul napocanews.ro, unde publică numeroase articole cu tentă șovină.  Cel care a depus reclamația este activistul clujean Szakats Istvan, susținătorul demersului de afișare a plăcuțelor trilingve, la intrările și ieșirile din municipiu. Szakats acționează împreună cu Asociația sibiană Newer Weg, cea care l-a reclamat pe Țene la Comisia de Disciplină din cadrul Primăriei clujene încă de anul trecut, din pricina textelor nefondate pe care acesta le-a postat pe site-ul napocanews.ro, pe tema incidentului petrecut la Zilele Culturale Maghiare, cu formația Beatrice.

Actual de Cluj i-a solicitat primarului Emil Boc o reacție, privind demersul lui Szakats Istvan, însă, a refuzat să ofere vreun răspuns.

Nu e de mirare, atitudinea lui Boc, a apreciat Szakats, având în vedere că edilul nu ar fi făcut niciun demers pentru a-l cerceta disciplinar pe Țene: “Când a fost scandalul cu formația Beatrice, la Zilele Culturale Maghiare, Asociația Neuer Weg a depus plângere la Comisia de Disciplină din Primărie. Din răspunsul semnat de domnul Boc (îl vedeți mai jos – n.red), reiese că aspectele sesizate nu l-ar viza pe domnul Țene”. Prefectura ar fi confirmat în scris că era datoria Primăriei să-l cerceteze pe Țene. Drept urmare, Asociația Newer Weg a solicitat un proces verbal de la ședința Comisiei de Disciplină, din care să reiasă că s-a analizat situația funcționarului Țene, însă, Primăria a omis să trimită documentul, a mai informat Szakats.

Asociația Neuer Weg, prin intermediul lui Szakats, a depus, așadar, plângere împotriva Primarului Emil Boc dar și împotriva lui Ionuț Țene, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Împotriva lui Boc s-a făcut plângere și la Prefetura Cluj, iar împotriva lui Țene s-a mai depus o plângere și la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.  “Conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, funcţionarii publici au obligaţia să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici. În ciuda prevederi legale citate, Țene Ioan Vasile este de ani de zile funcționar public în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, din vremea lui Gheorghe Funar”, se arată în plângerile formulate.

Ce zice Țene?

Contactat de Actualdecluj.ro Ionuț Țene s-a declarat revoltat de toată această campanie mediatică, subliniind că nu s-a pus problema ca el să preia șefia Biroului de Învățământ Cultură din cadrul Primăriei. Pe de altă parte, el n-a negat că ar fi interesat de funcție: “Nu știu de unde a a apărut toată discuția aceasta. Eu n-am zis nicăieri că o să fiu numit la șefia Direcției de Cultură. O să vedem, când o să fie cazul, se va organiza un concurs pe post.” Țene pare nedumerit că maghiarii îl fac extremist: “A fi român, creștin, înseamnă să fii extremist? Citiți din textele mele, de unde reiese că aș fi șovin? Nu înțeleg, trăim într-o epocă a etichetelor. Eu am dreptul să scriu, nu poate să-mi interzică nimeni, sunt poet, istoric, mi-am dat doctoratul. Sunt un om responsabil, am trei copii. Știți cât de greu este să crești trei copii”? a comentat Ioan Țene.

Informația privind instalarea lui Țene în funcția de șef al Biroului de Învățământ Cultură din cadrul Primăriei clujene a apărut după ce actualul director, Ioan Cristofor, a anunțat că va intra în pensie, din aprilie, 2017. Țene fiind angajat în cadrul acestui birou, s-ar fi lăudat că e rândul său să devină director, spun sursele actualdecluj.ro

Citate din txtele lui Țene, de pe napocanews.ro

Reamintim că Istvan Szakats a lansat și o petiție online, care a adunat peste 500 de semnături, și care semnalează derapajul lui Țene (foro jos), având în vedere că practicile sale de așa zis jurnalist nu sunt compatibile cu statutul de funcționar public.  Pentru a-și susține argumentele, activistul maghiar a cules și o serie de citate din articolele lui Țene:

“Pentru mine e o datorie morală, ca istoric şi conducător al comisiei de înălţare a statuii lui Ion Antonescu la Cluj-Napoca din 2000, să repun în coordonatele istorice ştiinţifice contribuţia militară a mareşalului la apărarea creştinătăţii şi civilizaţiei europene, dar şi ca să se respecte o hotărâre de restaurare a memoriei acestui mare conducător de oaste românească”.

“Târgu Secuiesc este un fel de cartier Molenbeek din Bruxelles, unde autoritățile statului nu au access și unde elementele teroriste sau extremiste sunt protejate și integrate într-o comunitate de tip enclavă”.

“Pe 15 martie 2016 secuii își vor proclama autonomia maghiară în secuime”.

“Criza refugaţilor e de fapt o INVAZIE musulmană organizată”.

“Cultura LGTB care transformă anormalul într-un normal intolerant agresiv”

Sursa foto: Facebook

 

Una dintre cele mai bănoase instituții deconcentrate din județul Cluj este Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP), filială subordonată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Eugen Cecan reușește de ani de zile să se mențină la conducerea acestei Direcții – inițial cu sprijin de la PNL, iar ulterior și cu sprijin de la Guvernul Ponta. Tehnocrații n-au găsit nici ei de cuviință să-l schimbe din funcție, însă, de data acesta nu prea mai are cale de scăpare. Sursele Actualdecluj.ro au informat că organigrama DRDP va fi modificată, în următoarele zile, iar Cecan va fi tras pe linie moartă. Interesant e că, recent, la un post local de radio (Realitatea FM), el a ținut să spună că nu ar mai avea nicio legătură cu PNL-ul. Surse din PSD arată că Cecan ar fi făcut demersuri pentru a fi acceptat în tabăra social-democraților, în speranța că va fi menținut la șefia DRDP. El nu a putut fi, însă, contactat pentru a confirma acest lucru. Cert este, că în noua organigramă a DRDP, postul său nu mai există. Altfel spus, Cecan o să fie îndepărtat de la conducerea acestei Direcții, exact după formula în care, în 2012, reușea să-i ia locul lui Ion Pantelimon, omul de casă al lui Emil Boc.

Cum a ajuns Cecan la DRDP 

Dintotdeuna au existat speculații despre modul în care sunt dijmuite contractele de lucrări la drumuri, însă, DNA nu prea caută suspecți în zona aceasta. Cert este, că la nivel de partide, postul de la conducerea acestei Direcții a fost mereu considerat o adevărată miză. Eugen Cecan a preluat DRDP Cluj, în 2007, la recomandarea liberalilor. Pe atunci, în fruntea Guvernului se afla Călin Popescu Tăriceanu. În 2009, când în fruntea Guvernului se afla Emil Boc, locul lui Cecan a fost luat de Ion Pantelimon, unul dintre acoliții PDL-ului de atunci. Boc l-a vrut pe Pantelimon la DRDP, iar omul a rămas în istorie de a fi gestionat cel mai costisitor contract de lucrări, al celebrei centuri de diamant Vâlcele – Apahida. De la 45 de milioane de euro, cât erau estimate lucrările, s-a ajuns la costuri de peste 160 de milioane de euro. În prezent, Pantelimon conduce Regia de Administrare a Doemniului Public (RADP), care se află sub autoritata Primăriei lui Emil Boc.

În 2012, când USL-ul (PNL+PSD) a intrat la Guvernare, Eugen Cecan și-a revendicat locul la șefia DRDP Cluj. Liberalul Marius Nicoară a inisistat ca Cecan să fie impus din nou la conducere, iar acest lucru s-a și întâmplat. S-a modificat și atunci organigrama, iar postul lui Pantelimon a fost desființat. Cecan a revenit în funcție, iar de atunci nu a mai fost clintit din scaun. O dată cu aprobarea noii organigrame, locul lui Cecan ar putea fi luat de Marius Cătăniciu, inginer în cadrul instituției.

Potrivit surselor Actual de Cluj, ar urma să fie schimbați și alți șefi de instituții deconcentrate, în perioada următoare.

 

by -
0 60

Parlametarii PSD, ALDE și UDMR au depus amendamente la Ordonanța de Urgență Nr. 2/2017,  pentru majorarea cu 30% a salariilor aleșilor din executivul primăriilor și consiliilor județene. Măsura îi vizează pe primari, viceprimari și pe președinții și vicepreședinții de consilii județene.

“Este anormal ca în administrația publică locală unii funcționari să aibă de două ori mai mult decât viceprimarul, primarul sau chiar președintele consiliului județean, în condițiile în care responsabilitatea și administrativă și politică și judiciară se răsfrânge asupra aleșilor și nu asupra funcționarilor. Prin urmare, după aplicarea Ordonanței 2 prin care se măreau salariile în administrație cu 20%, s-a vazut, în urma aplicării, această problemă” a anunțat președintele Comisiei pentru muncă a Camerei Deputaților, social-democratul Adrian Solomon – transmite Hotnews.ro.

De altfel, liderul PSD, Liviu Dragnea, le-a promis încă de la ședința Asociației Comunelor  că această situație va fi reglată, având în vedere că în prezent salariul unui primar de municipiu se cifrează la aproximativ 4.500 de lei (net), iar al unui primar de comună nu depășește pragul de 2.500 de lei.

“Încă de săptămâna trecută s-au avansat discuțiile și, împreună cu grupul ALDE și UDMR, am depus și am trimis către Guvern pentru impactul bugetar acest amendament, împreună cu înca două legate de Biblioteca Națională”, a mai precizat Solomon. Așadar, s-au depus amendamente referitoare la salariile personalului de la Biblioteca Națională, dar si la personalul TESA din instituțiile de teatru.

Citește tot artciolul pe Hotnews.ro 

by -
1 1402

A doua cea mai mare bancă din țară, care are sediu la Cluj, vrea un sediu nou în oraș, în zona Căii Dorobanților: un ansamblu de 20.000 metri pătrați, cu parcări în trei niveluri de subsol – BT Building. Proiectanții Băncii Transilvania au venit marți în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) cu un Plan Urbanistic de Detaliu necesar realizării unui imobil de birouri și sedii administrative pe terenul de pe Calea Dorobanților nr 30-36 – str Traian Moșoiu 35. În ședința publică au venit și vecinii nemulțumiți de noul proiect ce ar urma să se ridice în zona locuințelor lor, iar unii dintre arhitecții din comisie au indicat o serie de aspecte care ar trebui corectate. Primarul a susținut propunerea băncii, concluzionând că se respectă reglementările, deși s-a optat pentru indicii maxim admiși. La rândul lor, proiectanții beneficiarului au încercat să arate că proiectul respectă regulamentele și aduce și servicii pentru oraș, deși vecinii au plecat la fel de îngrijorați privind viitorul zonei în care locuiesc. CTATU a avizat proiectul, cu specificația primarului Emil Boc că nu se poate lua după “dictatura minorității”, adică după părerea arhitectului Adrian Iancu.

 

Arhitectul Răzvan Puchici, cel care a susținut proiectul BT, a ținut să înceapă prezentarea cu câteva asigurări, privind “responsabilitățile resimțite” la conturarea proiectului: față de oraș (respectarea reglementărilor Planului Urbanistic General), față de beneficiar și necesitățile sale, dar și față de vecinătăți. Acesta a precizat că s-au respectat reglementările urbanistice – Procent de Ocupare a Terenului de 60% și Coeficient de Utilizare a Terenului 2,2 – și că s-au făcut chiar și unele modificări, ținând cont de îngrijorările vecinilor. „Un head office de bancă nu funcționează în clădiri independente”, a precizat proiectantul. “Adică dacă beneficiarul e o bancă, el poate face altceva decât prevede regulamentul, pentru că așa se face un sediu de bancă”, a intervenit arhitectul Mihai Racu, membru nou în CTATU, care a susținut că la această formă și dimensiune a parcelei sunt necesare clădiri independente. Fostul arhitect șef Adrian Iancu a expus la rândul său mai multe critici, generând chiar un nou conflict în declarații cu primarul Emil Boc, pe parcursul discutării proiectului. „E o compoziție urbană sub orice critică, necesită corpuri independente, asta ar crește calitatea proiectului. M-aș duce pe corpuri independente, eventual cu pasarele de legătură. Problema mare pe parcelă e accesul auto, chiar dacă se fac locuri de parcare suficiente, acolo va fi o mare vânzoleală. Ar trebui chiar să aveți mult mai multe locuri de parcare, ca să vă încadrați în categoria clădire de clasa A”, a spus Iancu. Proiectanții BT au subliniat că se asigură peste 260 de locuri de parcare, deși necesarul strict ar fi de 210. 

 

20170314_160934_800x450 - Copy

 

 

Ar fi vorba de un ansamblu cu o suprafață de 20.000 mp suprateran. „O clădire de o asemenea lungime va fi covârșitoare la nivelul orașului. Mă așteptam din partea unei instituții care reprezintă Clujul să impună temă de proiect sau ca elaboratorii să aducă o propunere care să ne cucerească, ceva ce să fie și pentru comunitate, ceva cu acces; nu văd un spațiu public, o piațetă interioară. Nu aveți o funcțiune care să fie publică”, a continuat Iancu. “Sunt trei atriumuri, dintre care primul e cu acces public, sunt prevăzute un restaurant, un amfiteatru, un loc unde se pot ține expoziții”, a răspuns reprezentantul beneficiarului.

Câțiva vecini au venit reprezentați de avocat. „Clienții simt problemele de trafic din zonă în viața de zi cu zi. Până la a se construi imobile cu 260 de parcări, pe str Dorobanților se parchează dublu – și pe trotuare. Pe Traian Moșoiu situația e la fel de sufocată, ieșirea spre T. Moșoiu e îngustă. E suficient să ne uităm pe planșe – la amprenta la sol a clădirilor învecinate și a acestui proiect – suntem departe de orice fel de reguli care să îi respecte pe proprietarii din jur. De la ora 11 spre prânz până seara se ia soarele vecininilor. Ce propuneți dvs face dificil traficul, viața, accesul luminii”, a spus avocatul.

Arnold Macalik, arhitect – consultant, a precizat că s-a realizat și un studiu de însorire. „Toate spațiile băncii sunt deschise spre interior, fațadele din sticlă se uită spre interior. Strada are o suită de clădiri foarte ample. La nivel pietonal, noua clădire ar fi undeva în spate. Nu a venit nimeni să deranjeze vecini sau să facă ceva ce nu permite regulamentul zonei”, a răspuns și arhitectul Răzvan Puchici.

La o întrebare privind avizul de la Comisia de Monumente, arhitectul Adrian Iancu a mai avut o intervenție, pentru a sublinia o eventuală incompatibilitate: arhitectul Macalik, prezentat drept consultant la proiect, e și membru în Comisia de Monumente. Primarul Emil Boc a intervenit însă salvator. „Aceată comisie nu e a cuiva împotriva cuiva, e o comisie tehnică, dacă cineva are probleme de compatibilitate să sesizeze la forurile abilitate, să nu se transforme discuția de aici în una de rivalități personale”, a spus Boc.

La întrebarea lui Nicolae Burnete, membru CTATU, s-a stabilit și că nu a fost realizat un studiu de trafic pentru acest proiect. „Acesta este un PUD, e un ușor abuz să ne cereți studiu de trafic, e un proiect pe un lot”, a spus Puchic. Acesta a admis totuși că, date fiind amploarea clădirii și impactul, un astfel de studiu poate fi luat în considerare. Iancu a ținut să sublinieze că legislația prevede ca în cazul parcelelor cu adâncime mai mare de 50 metri, în partea posterioară corpurile de clădire să fie independente, în regim deschis. „Ideea a fost de a asigura spre vecini un țesut liber, ceea ce se și întâmplă. Amprenta mare la sol nu e o scăpare, am făcut-o așa tocmai ca să nu fim agresivi. Avem funcțiuni atractoare, orașul acesta necesită saloane urbane, mereu simțim lipsa unora astfel de spații. Avem 200 locuri în amfiteatru, în ansamblu. Se discută și despre o grădiniță”, a mai precizat Macalik. “Trebuie să fie o clădire atractoare, nu acaparatoare”, a subliniat și arhitectul Voicu Bozac. Colegul său de comisie Romulus Zamfir a atras atenția asupra dimensiunii care ar fi una de „mastodont”, în comparație cu unele case mici din jur. Primarul Emil Boc a fost cel care a intervenit din nou. „E centrul Clujului, proiectantul PUG a prevăzut o astfel de dezvoltare, cu respectarea indicatorilor și a legii, deisgur”, a spus Boc.

Proiectul merge pe maximul normelor în vigoare în ceea ce privește indicatorii de ocupare a terenului: POT 60% și CUT 2,2. Clădirile au patru etaje (din care şi două niveluri retrase, potrivit prezentării). „Ceea ce s-a depus nu e un simplu PUD, avem jumătate de an de când studiem chestia asta. Să ne uităm atent la ce s-a depus”, a mai spus Puchici. Primarul a cerut concluzia comisiei. “Concluzia majorității e că proiectul respectă indicatorii urbanistici, chiar dacă spre nivelul maximal, are documentații cerute, există studiu de însorire preliminar care trebuie avizat de instituții, ISU va trebui să avizeze ce e de compentența sa. Din punct de vedere legal lipsește vreo piesă tehnică?”, a vrut să afle primarul. Deci nu contează ce am citit acolo, cât construiesc în adâncime?”, a intervenit fostul arhitect șef Iancu, susținut de încă doi colegi arhitecți pe această temă. „Asta ca să știm, ca pe viitor să nu mai comentăm”, a plusat Iancu. „Conduc această şedinţă, vă rog să vă supuneţi regulilor. Noi vă ascultăm pe fiecare. Comisia își formează o imagine, am înțeles punctele de vedere exprimate: din 12, trei sunt pe ideea dvs. Trebuie totuși să ținem cont de majoritate, cu tot respectul profesional; altfel ar însemna că dictatura minorității impune regula. Avem aceste puncte de vedere, trebuie să facem un pas mai departe”, a spus Boc. După mai bine de o oră jumătate de discuții, concluzia a fost că arhitectul șef, Daniel Pop, va urma să își formuleze un punct de vedere, ținând cont de punctele de vedere exprimate și de faptul că majoritatea colegilor de comisie nu au mai exprimat obiecții. Votul decisiv aparține, ca în cazul tuturor proiectelor, Consiliului Local, după ce se obţin avizele necesare de la celelalte insituţii abilitate.

Vezi şi

VIDEO Prima ședință de urbanism în haine noi

O propunere suplimentară venită de la primarul Emil Boc privind impunerea unor măsuri suplimentare pentru reorganizarea circulației pe artera Frunzișului a fost discutată la ședința din 8 martie a Comisiei de Circulație. Adică instituirea unor separatori de sens și a unor praguri de sol la intrarea în curba de 90 de grade situată pe strada Frunzișului, atât pe sensul de coborâre, cât și pe cel de urcare.

Iniativa a fost adusă pe ordinea de zi a comisiei, după cum a spus primarul, având în vedere discuțiile din ultima perioadă legate de numărul mare de accidente de pe respectiva arteră.

Edilul Emil Boc a cerut șefei de la Siguranța Circulației, Mirela Mărincean, să explice public că nu magazinul Lidl pe care primăria l-a autorizat fix în zona curbei (deschis la finele anului trecut) generează accidente în zonă ci situația este una determinată de neadaptarea vitezei la condițiile de trafic și la nerespectarea vitezei de 30 de km/h. Adică și înainte lucrurile stăteau la fel – erau accidente ferecvent în acestă zonă.

Mirela Mărincean a spus în tocmai și a anunțat că propunerea primăriei este ca, atât la urcare, cât și la coborâre să se amenajeze praguri de sol înainte la intrarea în curba deosebit de periculoasă de pe strada Frunzișului. Concomitent cu montarea de separatori de sens pe respectivele benzi de trafic.

Boc a mai ținut să menționeze că cei de la Lidl au de făcut un sens giratoriu în zonă curbei încă de anul trecut de când au deschis magazinul și că primăria va continua să-i monitorizeze și nu le va elibera dovada de luare în folosință. În plus, i-a și amendat pentru lipsa orarului de funcționare, fiind sigura sancțiune pe care potrivit primarului legea o permite. Amenda a fost însă contestată în instanță. Boc a spus că, de fapt, primăria a acționat Lidl în instanță privind orarul de funcționare.

Primarul a mai anunțat că cei de la Lidl au depus la primărie primele acte din documentația pentru amenajarea sensului giratoriu.

Din informațiile Actualdecluj.ro, culpa pentru care sensul giratoriu în cauză (și așa controversat și acceptat într-o zonă de pantă și încă pe o arteră de tranzit) ar aparține și primăriei care nu a avut reglementată situația juridică a străzii Frunzișului.

AICI DETALII DESPE sensul giratoriu de pe Frunzișului:

Turnuri cu sens giratoriu, în curbă, pe Frunzișului. Ce ne spune bunul simț despre proiect?

Au deschis un Lidl ilegal în Cluj, în cea mai “bogată” perioadă a anului. Mișcarea îi costă… 1000 de lei

Avem magazin nou, nu şi sens giratoriu pe Frunzişului. Ce răspund cei de la Lidl

Reprezentanții poliției rutiere din Comsia de Circulație nu au adus la ei situația exactă cu numărul de accidente, motivând că nu s-au pregătit pe subiect. Aceștia au estimat accidentele la mai mult de 9 anul acesta.

În schimb, membri din comisie s-au arătat sceptici cu privire la propunere. Viceprimarul Dan Tarcea, profesorul Nicolae Burnete de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (Departamentul de Autovehicule Rutiere și Transporturi) sau directorul Companiei de Transport Public, Liviu Neag, s-au arătat sceptici în privința montării pragurilor de sol la urcare și au cerut maxim înlocuirea lor cu benzi rezonatoare.

Primarul a fost de acord, la fel și Serviciul de Siguranța Circulației al primăriei. Poliția rutieră nu a fost destul de fermă. Însă nu s-a opus pragului de sol la coborâre și nici separatorilor de benzi propuși.

Despre pragurile de sol de pe strda Frunzișului, Emil Boc a mai vorbit și în toamna lui 2015 când avansa că acestea vor fi introduse până cel târziu în 30 noiembrie pe respectiva arteră pentru a limita viteza mare de circulație pe respectiva arteră care face legătura între cartierele Mănăștur și Zorilor, spre ieșirea din oraș pe Calea Turzii. Declarațiile au fost făcute de primar la un post loca de radio. Primarul mai spune că decizia depinde și de acceptul de la poliția rutieră.

După ședința Comisiei de Circulație unii membri s-a pronunțat că respectiva propunere cu praguri de sol este trasă de păr și s-au mărginit doar să-și zâmbească unii altora.

Primarul a încheiat însă ședința cu anunțul: “Pragul de sol și separatorii vor fi imediat implementați pe Frunzișului”. Pe care nici unul dintre cei prezenți și sceptiți nu au catadicsit să-l pună la îndoială.

1,6 kilometri de drum pe B-dului 21 Decembrie, între intersecția cu Buftea și până la intersecția Memorandumului-Emil Isac, au fost luați în studiu de Universitatea Tehnică pentru instituirea unor benzi dedicate pentru transportul în comun.

Propunerea făcută de specialiștii de la Laboratorul de Trafic din UTCN (și prezentată public la Ședința Comisiei de Circulație din 8 martie) anunțată de șeful acestei structuri, Nicolae Filip, implică reducerea benzilor de circulație cu câțiva zeci de centimetri, desființarea parcărilor, amenajarea benzilor dedicate la bordură și interzicerea unor viraje la dreapta pe artere ca și Paris, J.Courie sau Regele Ferdinand.

În plus, pe strada Frederic Joliot Courie se propune instituirea de sens unic cu o bandă spre B-dul 21 Decembrie, cu amenajarea de locuri de parcare.

În total vor fi desființate circa 120 de locuri de parcare de pe 21 decembrie și vor fi amenajate 25 de locuri pe strada Curie.

Propunerea este în dezbarere publică timp de două săptămâni, potrivit primarului Emil Boc, după care Comisia de Circulație va lua decizia finală, iar municipalitatea va trece efectiv la implementarea propunerii.
(Etapa consultarii publice are loc in perioada 8 – 22 martie 2017. Persoanele interesate pot trimite sesizarile, observatiile, punctele de vedere la adresa de email:[email protected] pot inregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetateni, str. Motilor nr.7 sau la orice primarie de cartier).

Nicolae Filip a spus că, deocamdată, specialiștii UTCN nu au luat în calcul introducerea benzilor dedicate, în continuare, pe strada Moților, între intersecția cu Emil Isac și cea cu George Coșbuc. Nu pentru că ar fi imposibil ci pentru că, mai întâi, spune Filip, trebuie cuantificat efectul porțiunii pe care se vor amenaja benzi dedicate – dacă acestea vor duce la reducerea duratei parcusurilor.

 

Care este scenariul de benzi dedicate propus de specialișrii UTCN

Măsurătorile de trafic s-au efectuat între 11-18 noiembrie dar și în luna ianuarie. Potrivit acestora, indicele de utilizare a intersecțiilor se apropie de valorile maximale în centru.

IMG_8720[1]

IMG_8722[1]

benzi dedicate

IMG_8728[1]

IMG_8729[1]

IMG_8730[1]

IMG_8731[1]

IMG_8733[1]

IMG_8737[1]

IMG_8738[1]

IMG_8740[1]

IMG_8744[1]

IMG_8745[1]

benzi dedicate 3

IMG_8750[1]

benzi dedicate 5

benzi dedicate 6

IMG_8752[1]

IMG_8756[1]

IMG_8758[1]

IMG_8759[1]

IMG_8760[1]

 

MAI jos, rezumarul propunerii făcută de UTCN:

Studiu de Trafic 08 03 Cluj Ppt (1) by actualdecluj on Scribd

Programul ambițios relansat în 2016 de Primăria clujeană pentru a schimba fața centrului Clujului începe să scârțâie. Municipalitatea a decis anul trecut să uzeze de pârghia impozitului mărit pentru proprietarii de clădiri din centrul orașului care refuză să-ți întrețină fațadele, însă n-a procedat ca la carte. A decis cota la supraimpozitare la 500%, maximul prevăzut de lege, apoi a nominalizat proprietarii care, fiind somați, nu au făcut demersurile legale pentru a-și repara fațadele degradate.

Numai că, atunci când autoritățile locale au a fost puse în fața listei negre, o proprietară înstărită de spații pe B-dul Eroilor a reușit să întoarcă lista și să nu mai fie supraimpozitată, demonstrând culpa primăriei, care n-ar fi notificat societățile prin care deține spații.

Acum, în februarie, la ședința ordinară a Consiliul Local din data de 28, privilegiul obținut de respectiva doamnă (o milioanră care încasează mii de euro lunar din chirii, Gabriela Mureșan) produce efecte și municipalitatea e pe cale să-și recunoască și alte greșeli. Deja în luna ianuarie, cu prilejul ședinței ordinare din 31, alți proprietari de apartamente de pe Kogălniceanu, Baba Novac și Horea au primit și ei privilegiul de a nu li se majora impozitul, deși inițial se aflau pe lista neagră a Primărei.

Pe  ordinea de zi a ședinței forului deliberativ local din 28 februarie mai sunt și alte multe propuneri de revocare a Hotărârilor de Consiliul Local privind supraimpozitarea unor proprietăți luate în luna decembrie 2016. Potrivit propunerii, proprietarii a peste 20 de apartamente din centrul orașului nu vor mai plăti impozite mărite.

Lista inițială a primăriei cuprindea 500 de apratamente din 56 de clădiri pentru care proprietarilor li s-a mărit impozitul cu 500%. Din 2017, această listă începe să intre la apă. Deja în jur de 40 de apartamente au fost scoase (sau urmează să fie) de la supraimpozitare.

“Au fost niște disfuncții legate de notificările făcute inițial către proprietari pentru a-și repara fațadele în sensul în care existau, de exemplu, apartamente deținute de societăți comerciale. În aceste cazuri, notificările primăriei au fost trimise la adresele unde se aflau aceste apartamente și nu la sediile sociale ale acestor firme. Apoi au fost cazuri în care, de exemplu, aveam avocați cu cabinete pe respectivele artere care, de fapt, aveau sediul socieal la adresa din buletin și nu în spațiile din clădirile degradate unde au fost trimise notificările.

Sunt situații particulare. Doar în aceste cazuri am inițiat hotărâri de Consiliu pentru revocarea supraimpozitării. În toate celelalte cazuri ne menținem deciziile. Nu sunt multe apartamente taxate inițial și apoi întoarse din drum. Undeva sub 5% din numătul total de apartamente cu proprietari supraimpozitați. Este primul an în care am inițiat programul și este loc de optimizări”, a spus viceprimarul Dan Tarcea, cel care coordonează programul.

În plus, reprezentanții primăriei au spus că multe dintre clădirile din centrul orașului reprezintă și acum un pericol pentru siguranța trecătorilor. Vorbim de clădiri ale căror proprietari au fost supraimpozitați deoarece au refuzat să le repare.

Săptămâna trecută, joi, 23 februarie, un ornament de pe o clădire aflată pe Bulevardul Eroilor nr. 30-32 a lovit ușor o femeie care trecea prin zonă. Culmea, în clădirea respectivă deține apartamente tocmai Gabriela Mureșan, cea care a deschis cutia pandorei și a obținut votul Consiliul Local pentru a nu fi împozitată cu 500% pentru mai multe spații pe care familia sa le deține pe Eroilor, deși inițial era pe lista neagră. “Primăria a intervenit de urgență și a îndepărtat elementele care prezentau pericol. Un ornament a lovit însă o trecătoare. Noi sperăm ca aceasta să facă plângere penală împotriva proprietarilor. Din punctul nostru de vedere, ca primărie ne-am făcut datoria. Am somat proprietarii să-și repare clădirea, ei au refuzat și apoi li s-a aplicat cota majorată de impozit. Astfel de cazuri demonstrează însă că tot există pericol în centrul orașului și că proprietarii de clădiri neîntreținute continuă să fie iresponsabili”, au spus reprezentanții primăriei.

Chiar apartamente de la adresa de pe B-dul Eroilor pentru care proprietarii au fost suprataxați sunt pe lista Consiliul Local la ședința din 28 februarie pentru a se întoarce la situația inițială (prin revocarea hotărârilor de supraimpozitare).

Primăria a aplicat fără justă măsură programul de refațadizare a centrului orașului

Potrivit evidențelor administrației locale, au fost verificate 372 de clădiri din centrul orașului, adică 3082 de apartamente/proprietari care au primit somații să își repare fațadele. Din acest total, proprietarii a 56 de clădiri au cerut deja autorizații de construire pentru lucrări de refațadizare/reparații capitale ale acestora. Alte 47 de clădiri au parcursul lucrări de refacere a fațadelor fără autorizație de contruire având în vedere că au presupus doar intervenții de vopsire a fațadei cu păstrare culorilor sau de refacere partială a tencuielii. Încă 213 de obiective din această listă nu prezintă semne îngrijorătoare de degradare, însă anul acesta vor fi din nou monitorizate și în cazul în care prezintă semne de deteriorare vor parcurge procedura pentru reabilitare, plus supraimpozitare. Celelalte 56 de imobile de pe listă, însumând un total de  500 de apartamente, au fost supraimpozitate, având în vedere că proprietarii au refuzat să se conformeze și să inițieze lucrări de reabilitarea a clădirilor. S-a aplicat supraimpozitarea cu 500% pentru proprietăți situate în Piața Unirii, pe strada Kogălniceanu, Universității, Virgil Fulicea, Victor Babeș, Regele Ferdinand, Nicolae Cristea, Memorandumului, Moților, Samuil Micu, Iulis Maniu, Cloșca, Geroge Coșbuc, Episcop Ioan Bob, Emis Isac, Brătianu, Horea, F.J Curie, B-dul 21 Decembrie 1989, B-dul Eroilor, Piața Ștefan cel Mare sau Baba Novac.

O bucată din clădirea fostului hotel Continental s-a desprins rănind un trecător, incident care a deschis discuția privind starea în care se află centrul istoric degradat al orașului. Multe alte clădiri lăsate de izbeliște de ani de zile în “zona 0″ așteptă în continuare intervenții de “salvare”. Nu sunt bani sau nu a fost timp destul pentru inițiarea unor lucrări, după cum s-au plâns proprietarii. Timpul lăsat pentru intervenții nu e suficient pentru lucrări de calitate și pentru îndeplinirea procedurilor, au reclamat alții. Proprietarii au avut ca termen finalul lunii noiembrie 2016 pentru a obține autorizații de construire sau pentru a efectua reabilitarea. Cei care nu au reușit, au de plătit impozit majorat. Zeci de proprietari au protestat și au cerut primăriei încă de la finalul anului trecut păsuire pentru lucrări sau reducerea procentului de majorare, având în vedere că timpul ar fi fost prea scurt pentru a îndeplini aceste obligații, cu tot cu procesul birocratic. În plus, merită menționat că pentru unele clădiri nu a fost nevoie de Autorizație de Construire pentru începerea șantierelor, iar felul în care s-au monitorizat lucrările nu garantează că intervențiile realizate sunt de calitate. Acesta este reproșul principal adus de proprietari și de proiectanții clujeni primăriei, că a tratat diferențiat lucrările din centrul istoric: pe unii i-a lăsat să văruiască clădirile de formă, ca să nu fie supraimpozitați, iar pe alții i-a ținut luni de zile și le-a cerut autorizație de consturire. 

DETALII AICI: Scandal la primărie pe centrul istoric degradat. Impozitele “+500%” rezistă, proprietarii amenință cu procese

 De ce s-a ajuns în situația ca proprietarii de clădiri neîngrijite să fie discriminați

Consilierii locali au decis în noiembrie 2016 să aplice nivelul maxim de supraimpozitare prevăzut de lege pentru proprietarii care nu își întrețin fațadele clădirilor.  500%, ceea ce a însemnat că proprietarii clujeni din această categorie urmau să plătească impozite de 6 ori mai mari către bugetul local.

În decembrie, administrația a pregătit pentru Consiliul Local o listă pentru supraimpozitare. Mai precis, au fost propuși proprietari ai 500 de apartamente din 56 de  clădiri din centrul orașului foarte degradate și pe care aceștia au refuzat să le repare.

Numai că la ședința Consiliul Local din luna decembrie, socoteala inițială nu a stat în picioare. Gabriela Mureșan, a cărei familie deține mai multe spații în centrul municipiului, pe B-dul Eroilor, inclusiv spațiul ocupat de Banca Transilvania s-a dovedit extrem de vocală, reușind să-l convingă pe primarul Emil Boc s-o scutească de la supraimpozitare pentru  aproximativ 10 dintre spațiile pe care le deține (în trei imobile de pe strada Eroilor). Cum? Foarte simplu: a cerut primăriei să-i demonstreze că societățile prin care deține respectivele spații au fost notificare că trebuie să repare clădirile. Cum s-a ajuns în această situație, ca unii proprietari să se poată prevala de faptul că nu au fost înștiințați? Actualdecluj.ro a aflat că la nivelul Primăriei s-au purtat discuții aprinse pe această temă, și că responsabilitatea ar fi fost aruncată în cârca firmei de curierat Rapid Pay, angajată de Primărie. Din informațiile vehiculate la nivel de Primărie, firma de curierat ar fi distribuit înștiințările/somațiile, fără să obțină semnături de primire de la toți “destinatarii” vizați, deși solicitarea era ca scrisorile să fie distribuite cu “confirmare de primire”. Vorbim de o firmă de casă care aparține familiei unui PDL-ist, Ovidiu Călin, fost director la Regionala de Poștă în guvernarea PDL, omul care în 2012 candida pentru un mandat de senator și pe care Boc îl promova.

DETALII AICI: Ca să-și menajeze firma de casă și să-și acopere o eroare proprie, Primăria a optat pentru discriminarea a sute de clujeni

Privilegiul obținut de milioanara Gabriela Mureșan a deschis acum ușa și pentru alte societăți care dețin spații pe arterele din centrul orașului, străzi pe care primăria a decis să supraimpoziteze proprietarii de clădiri.

Chiar un consilier local a semnalat primarului Emil Boc că primăria îi discriminează pe proprietarii din centrul orașului. Consilierul local din partea ALDE, Adrian Mureșan, la rândul său proprietar de spații în zona centrală, l-a întrebat pe Boc în decembrie: “ce se întâmplă în cazul celorlalți proprietari, care nu au primit somații și care n-au ajuns în ședința de Consiliu să-și apere drepturile”? Iar Boc i-a oferit un răspuns simplu: “cei care vor să demonstreze contrariul, se pot duce în instanță”. Cu toate acestea, Mureșan, inițial supraimpozitat pentru că n-a întreținut spațiul deținut printr-o societate pe strada Horea, este unul dintre proprietarii cărora li se va revoca măsura (propunerea se află pe ordinea de zi a ședinței din 28 februarie).

Trebuie menționat că mulți dintre proprietarii de apartamente din centrul orașului care au fost supraimpozitați au formulat plângeri prealabile împotriva Hotărârilor de Consiliu Local prin care au fost supraimpozitați. La ședința din luna inauarie, primăria a propus, prin aparatul de specialitate, ca aceste plângeri să fie respinse. Pe ordinea de zi a ședinței din luna februarie mai sunt zeci de astfel de plângeri, recomandarea specialiștilor primăriei fiind aceeași: să se mențină vechile hotărâri.

“Plângerile prealabile reprezintă potențiale procese. Este primul pas legal, după care proprietarii nemulțumiți se pot adresa instanței. Cu siguranță vor fi procese. Este dreptul acestor proprietari. Încă nu există o evidență pentru că hotărârile de Consiliul Local sunt încă în termenul legal pentru atacarea în instanță”, au mai spus reprezentanții Primăriei clujene.

Victimele nepăsării: se prăbuşeşte Conti

Operațiunea fațada: 500 de proprietari din centrul istoric arși la buzunar cu impozite de 5 ori mai mari

Cum se pregătește primăria de marea refațadizare. Cumpără schele, plase și tunele de protecție

Marea refațadizare debutează “ca-n Meșterul Manole” în Cluj

Arhitectul cetății Alba Iulia și firma care a prezis viitorul pentru “casa” primăriei clujene vor să lucreze pe clădirile degradate ale Clujului istoric

“Cosmetica” de urgență pe patrimoniu: intervenții după rețeta corectă a ministrului și licitație pentru angajarea unui expert atestat de Ministerul Culturii

Cum se intervine în centrul istoric al Clujului, pe clădirile de patrimoniu: “Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta”.

UPDATE #Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

Cazul “Intervenții cu pompieri pe clădirile din centrul istoric”. Explicațiile primarului

Ministrul Culturii a cerut stoparea intervențiilor la clădirele monument din Cluj-Napoca

Primarul Boc către ministrul Culturii: Dacă vrea, îl așteptăm să vină el, să dea țigla jos

Proiectul de buget pentru 2017 a fost pus vineri (24 februarie) în dezbatere publică de către Primăria Cluj-Napoca. În “visteria” orașului sunt mai mulți bani față de anul trecut, dar și cheltuieli de funcționare mai mari. Pentru investiții vor fi folosiți circa o treime din bani.

Persoanele interesate pot trimite obervații, sesizări sau puncte de vedere până în 10 martie.

Proiectului de buget al municipiului Cluj-Napoca poate fi consultat pe site-ul instituției, www.primariaclujnapoca.ro, la secțiunea Dezbateri publice. Potrivit Legii 273/2006, art. 39, persoanele interesate pot trimite sesizările, observațiile, punctele de vedere în perioada 24 februarie 2017 – 10 martie 2017 la adresa de email:[email protected] sau pot înregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetățeni, str. Moților nr.7 sau la orice primărie de cartier, în atenția Direcției Economice.

Potrivit primăriei, valoarea bugetului general pe 2017 este de 1.350.999.000 lei (300 de milioane de euro), din care bugetul de funcționare reprezintă 907.324.000 lei (peste 201 milioane de euro), respectiv bugetul de dezvoltare 443.675.000 lei (peste 98 milioane euro).

În 2016, la contrucția bugetară de la început de an, valoarea bugetului general era de 1.116.388.238 lei (circa 247 de milioane de euro) din care bugetul de funcționare reprezenta 767.953.238 lei (peste 170 milione euro), respectiv, bugetul de dezvoltare 348.435.000 lei (circa 79 de milioane de euro).

La fel ca în 2016, bugetul din acest an este contruit tinând cont de o listă de 16 obiective prioritare.

Multe din prioritățile anului trecut, abandonate în bugetul din 2017  

Bugetul pe anul trecut al primăriei s-a concentrat pe finalizarea proiectelor începute cu bani europeni: drumul Făget, centrele de afaceri de pe dealul Lomb, drumul din Lomb, lucrările de modernizare de la școala Agârbiceanu, liceul Avram Iancu și liceul Mihai Eminescu. Dintre acestea, investițiile din Lomb rămân încă cu o bulină neagră, acestea fiind scoase din lista de priorități pe anul acesta.

Ca și în 2016 și anul acesta transportul public rămâne printre priorități, 2017 fiind anul în care primăria vrea să extindă “pilotul” de 300 metri de benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun deja amenajate în Cluj-Napoca pe axa este-vest din oraș.

De asemenea își propune să pună în circulație troleibuzele comandate anul trecut dar și să cumpere 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai și 10 autobuze electrice. Pe lista din 2016 figurau podul Traian, podul Porțelanului și a pasarelei pietonale din Grigorescu, dar și continuarea proiectului de pietonalizare a pieței Unirii sau modernizarea ștrandului Sun (bazin olimpic acoperit cu balon căruia primarul i-a spus transpformarea ștrandului Sun într-un aqua park modern) și a pieței Oser din subordinea Regiei Autonome a Domeniului Public  (proiecte începute tot anul trecut). Dintre aceste, primele trei obiective se vor realiza probabil în 2017, dar dintre ele prioritate rămâne doar modernizarea Pieței Unirii.

Ca proiect nou al bugetului din 2016 a fost pus pe tapet cartierul de case pentru tineri din Borhanci. Adică fostul proiect Casarom pe care primăria l-a reșapat prin demararea unor noi studii de urbanism care să configureze respectivul cartier. Acesta a dispărut de pe lista priorităților bugetare de anul acesta. Tot în 2016, primarul Boc a anunțat că administrația locală se va implica în celelălalt proiect de cartier cu 100.000 de locuitori în 10 ani – Cluj Innovation Park din Lomb, proiect lăudat de Comisia Europeană. Adică vor fi terminate studiile de fezabilitate și prefezabilitate ca mai apoi să se găsească investitorii (și desigur miliardul de euro) care să facă acest proiect în Lomb, unde și primăria își va termina proiectele pionier pentru viitorul oraș al inovării – centrul pentru industrii creative, centrul TEAM și drumul. Aceste proiecte au fost trecute în linia doi, din pricina problemelelor legate de alunecările de teren pe care primăria le are de rezolvat în Lomb.

În schimb, lista din 2017 aduce ca prioritate digitalizarea activității primăriei, cu mențiunea că cel mai important eveniment din domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, conferința Open Innovation 2.0 din acest an va avea loc la Cluj-Napoca.

Un alt proiect prioritar în 2016 era baza sportivă din Gherogheni pe care primăria o face în parteneriat cu Compania Națională de Investiții dar și susținerea proiectelor Capitalei Culturale Europene Cluj-Napoca și a alocărilor pentru cultură, sport, culte și sănătate, cel puțin la nivelul financiar din 2015. Baza sportivă a fost terminată și inaugurată. Cluj-Napcoa a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană în favoarea Timișoarei, însă primăria și-a asumat să susțină din bani proprii implementarea programului cultural.

Aceasta este o linie prioritară pentru 2017. Cu mențiunea că activitățile culturale vor fi susținute la nivelul anului trecut, dar vor demara și programe culturale derulate de Casa Muncipală de Cultură din subordinea primăriei (preluată de Florin Moroșanu, cel care a coordonat dosarul de candidatură la titlul european, după eșec) dar și de Centrul Cultural Cluj (fosta Asociația Cluj-Napoca 2021, preluată de Ștefan Teișanu, cel care a fost director și în 2016, anul eșecului).

Menținerea gratuităților pentru pensionari rămâne o linie nelipsită din bugetul fiecărui an în Cluj-Napoca.

2017 aduce ca proiecte noi demararea programului multianual pentru asfaltarea arterelor din extensiile Clujului (despre care în 2016 se anunța că se va face prin contractarea unui credit bancar), finalizarea unui parking suprateran și începerea altor trei, amenajarea primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, atragerea de bani europeni pentru reabilitarea a 30 de noi blocuri, dezvoltarea unui sistem de îngrijiri la domiciliul (pornit anul trecut), extinderea sălii polivalente, amenajarea a trei parcuri pentru câinii cu stăpân și realizarea unui patinoar artificial pe lacul Chios.

Care e lista de priorităși pe 2017

1. Demararea unui nou program multianual de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului.
2. Introducerea în circulaţie a 8 noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice.
3. Crearea de benzi dedicate pentru transportul în comun pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor.
4. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.
5. Finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construcţie la cel puţin 3 noi parkinguri.
6. Pentru cartiere curate, se vor iniţia lucrările de amenajare a primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.
7. Atragerea de finanţări europene pentru reabilitarea termică a cel puţin 30 de noi blocuri.
8. Finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest.
9. Dezvoltarea unui sistem public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, bolnave, vulnerabile sau singure.
10. Deschiderea unei creşe pe str. Donath nr. 238, începerea construcţiei unei creşe pe str. Gr. Alexandrescu nr. 47A şi modernizarea creşei de pe Septimiu Albini nr. 91.
11. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”.
12. Extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri, urmând să găzduim Campionatele Europene de Gimnastică şi o grupă a Campionatului European de Baschet Masculin.
13. Susţinerea activităţilor culturale, sportive şi religioase din municipiu cel puţin la nivelul anului anterior. În anul 2017 începem implementarea programului cultural derulat de Casa Municipală de Cultură şi de Asociaţia „Centrul Cultural Clujean”.
14. Digitalizarea activităţii administraţiei. Orașul nostru va fi gazda celui mai important eveniment internaţional în domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, Conferinţa „Open Innovation 2.0”.
15. Amenajarea a 3 noi parcuri pentru câinii cu stăpân şi extinderea Centrului destinat câinilor comunitari de pe strada Bobâlnei.
16. Realizarea unui patinoar artificial în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

AICI, lista de priorități pe 2016: 

Buget mai mic ca în 2015 pentru investițiile primăriei. Unde vor merge banii

VEZI ȘI:

CU CE BANI A ÎNCEPUT anul 2015 PRIMARIA – E gata proiectul de buget al orașului pe 2015. Primăria are peste 1,1 miliarde de lei și o propunere de cheltuire a banilor

 

Primăria clujeană decidea, la finalul anului trecut, să-i supraimpoziteze pe o bună parte dintre proprietarii din centrul municipiului, pentru că aceștia nu și-au renovat fațadele imobilelor pe care le dețin. Suma nu este deloc una mică, pentru că primarul Emil Boc a marșat pe tariful maximal permis de lege, adică: mai mult cu 500%. Toate bune și frumoase, până în acest punct, numai că nu toți proprietarii “leneși” sau “zgarciți” au fost puși la corvoada acestui supraimpozit. O doamnă milionară (Gabriela Mureșan) scăpă foarte ușor, pe motiv că n-a primit înștiințare de la Primărie. Ca să evite tam-tam-ul pe marginea acestui subiect, Boc și-a acceptat culpa în plină ședință de Consiliu Local. El a fost de acord să-i scutească de la plată pe proprietarii care au venit să-i demonstreze că n-au primit scrisori de înștiințare, discriminându-i, totodată, pe cei care, evident, n-au mai venit să se plângă.

Cum s-a ajuns în această situație, ca unii proprietari să se poată prevala de faptul că nu au fost înștiințați? Actualdecluj.ro a aflat că la nivelul Primăriei s-au purtat discuții aprinse pe această temă, și că responsabilitatea ar fi fost aruncată în cârca firmei de curierat Rapid Pay, angajată de Primărie. Din informațiile vehiculate la nivel de Primărie, firma de curierat ar fi distribuit înștiințările/somațiile, fără să obțină semnături de primire de la toți “destinatarii” vizați, deși solicitarea era ca scrisorile să fie distribuite cu “confirmare de primire”.

Tratament diferit pentru proprietarii imobilelor din centru

Firma Rapid Pay nu îi este deloc străină primarului Emil Boc, dat fiind faptul că aparține familiei unui vechi amic PDL-ist, Ovidiu Călin, fost director la Regionala de Poștă în guvernarea PDL, omul care în 2012 candida pentru un mandat de senator. Cum era, așadar, să iasă public primarul Emil Boc și să-i atribuie vreo culpă acestei firme, mai ales că în ultimii ani, Rapid Pay a încasat din bugetul public sute de mii de lei, pentru servicii de redactare și distribuire a corespondenței? Primăria a ales să îngroape subiectul, preferând să-și asume culpa și să-i scutească de la plată pe câțiva șmecheri imobiliari.  Este și cazul Gabrielei Mureșan, a cărei familie deține mai multe spații în centrul municipiului, pe B-dul Eroilor, inclusiv spațiul ocupat de Banca Transilvania. Sursele  Actualdecluj.ro spun că aceasta câștigă lunar din chirii zeci de mii de euro, însă, în ședința Consiliului Local s-a dovedit extrem de vocală, reușind să-l convingă pe Boc s-o scutească de la supraimpozitare pentru  aproximativ 10 dintre spațiile pe care le deține (în trei imobile de pe strada Eroilor). Consilierul local din partea ALDE, Adrian Mureșan, la rândul său proprietar de spații în zona centrală, l-a întrebat pe Boc: “ce se întâmplă în cazul celorlalți proprietari, care nu au primit somații și care n-au ajuns în ședința de Consiliu să-și apere drepturile”? Iar Boc i-a oferit un răspuns simplu: “cei care vor să demonstreze contrariul, se pot duce în instanță”.

Ce spune firma Rpid Pay

Firma Rapid Pay este deținută de soția și cumnata lui Ovidiu Călin, respectiv Ioana Călin și Maria Mândruț. Ovidiu Călin a precizat că Rapid Pay a obținut contractul de la Primăria Cluj după ce a câștigat un litigiu în instanță, insinuând, astfel, că legăturile sale de partid n-ar fi avut vreo influență în acest sens. Pe de altă aparte, presa locală relata, prin 2014, că serviciul privind distribuirea scrirorilor primarului i s-ar fi atribuit prin încredințare directă. “Noi acționăm exact ca un serviciu de poștă. Există borderouri privind distribuirea scrisorilor. Dacă destinatarii nu sunt la domiciliu, li se lasă un aviz. Iar dacă într-un anumit termen nu vin să-și ridice scrisorile, acestea se întorc la Primărie. Nu văc cum se putea strecura vreo eroare în acest sens”, a comentat Ovidiu Călin pentru Actualdecluj.ro. Directorul societății, Mihaela Pop, a oferit și mai multe detalii despre această comandă a Primăriei. Ea susține că nu toate scrisorile care îi vizau pe proprietarii din centru ar fi fost distribuite de Rapid Pay.  “Prin luna august (2016 – n.red) am primit o comandă de la Primărie. Trebuia să redactăm o scrisoare/somație, pentru proprietarii din centru. Ni s-a comunicat apoi că este vorba despre o urgență și a rămas să distribuim noi cam o mie și ceva din scrisori, restul le-a distribuit Primăria. Noi chiar ne-am îndeplinit sarcina. Nu văd ce ar putea să ni se impute. Am respectat termenele de predare, de primie, există borderouri în sensul acesta, putem demonstra oricând că ne-am făcut treaba în mod corect. În rest, nu pot să vă spun ce discuții și ce probleme au fost la Primărie, cert este că noi nu am primit nicio plângere că nu ne-am fi făcut treaba“, a comentat Mihaela Pop.

Proprietarii care au indicat că nu au primit somațiile există, însă, iar acest lucru a fost consemnat inclusiv de consilierul local din partea ALDE, Adrian Mureșan. Se înțelege, că, majoritatea proprietarilor care se simt discriminați se vor adresa instanței, pentru a obține privilegiul obținut de Gabriela Mureșan. Reamintim că administrația locală încearcă de ani buni să redea o față nouă centrului istoric al orașului. Procedura de refațadizare a clădirilor se dovedește extrem de greoaie, cu mulți pași de bifat, motiv pentru care programul lansat de Primărie, acum câțiva ani, e considerat un eșec. Anul acesta administrația locală a început intervenții pe două paliere: lucrări de urgență la fațadele periculoase pentru trecători și demararea unor lucrări de reabilitare pentru clădirile unde administrația locală e proprietar sau coproprietar. De asemenea, s-a apelat la majorarea impozitului cu 500%, în cazul proprietarilor din clădirile foarte degradate care au refuzat să asigure lucrări de refațadizare (măsura supraimpozitării a fost stipulată și în codul fiscal).

Potrivit evidențelor administrației locale, au fost verificate 372 de clădiri din centrul orașului adică 3082 de apartamente/proprietari care au primit somații să își repare fațadele. Din acest total, proprietarii a 56 de clădiri au cerut deja autorizații de construire pentru lucrări de refațadizare/reparații capitale ale acestora. Alte 47 de clădiri au parcursul lucrări de refacere a fațadelor fără autorizație de contruire având în vedere că au presupus doar intervenții de vopsire a fațadei cu păstrare culorilor sau de refacere partială a tencuielii. Încă 213 de obiective din această listă nu prezintă semne îngrijorătoare de degradare, însă anul acesta vor fi din nou monitorizate și în cazul în care prezintă semne de deteriorare vor parcurge procedura pentru reabilitare, plus supraimpozitare. Celelalte 56 de imobile de pe listă, însumând un total de  500 de apartamente, au fost supraimpozitate, având în vedere că proprietarii au refuzat să se conformeze și să inițieze lucrări de reabilitarea a clădirilor. S-a aplicat supraimpozitarea cu 500% pentru proprietăți situate în Piața Unirii, pe strada Kogălniceanu, Universității, Virgil Fulicea, Victor Babeș, Regele Ferdinand, Nicolae Cristea, Memorandumului, Moților, Samuil Micu, Iulis Maniu, Cloșca, Geroge Coșbuc, Episcop Ioan Bob, Emis Isac, Brătianu, Horea, F.J Curie, B-dul 21 Decembrie 1989, B-dul Eroilor, Piața Ștefan cel Mare sau Baba Novac.

Cosmina FERNOAGĂ, Luminița SILEA

foto: primariaclujnapoca.ro

Regulamentul dar și tarifele pentru ridicarea, din nou, a mașinilor în Cluj-Napoca vor fi supuse atenției Consiliului Local la ședința ordinară din luna ianuarie, mai precis pe data de 31. Potrivit estimărilor oficialilor primăriei, începând cu 1 februarie, se vor ridica din nou mașini parcare ilega în oraș, în cazul în care șoferii vor fi indolenți și vor parca în locuri nepermise.

 

“Guvernul a aprobat regulamentul de ridicare mașini, noi l-am pus în dezbatere, așa că la ședința ordinară a Consiliul Local din luna februarie intrăm și cu tarifele aferente acestei activități. Ridicarea mașinilor va fi gestionată de către Regia Autonomă a Domeniului Public care este pregătită logistic atât pentru ridicare cât și pentru depozitarea mașinilor ridicate. Estimez, cu un vot favorabil al Consiliul Local, că din 1 februarie vor putea să se ridice mașini în Cluj-Napoca”, a precizat viceprimarul Dan Tarcea.

Oficialul a menționat că măsura de ridicare a mașinilor este, așa cum se arată și în actul Guvenului, una complementară menită să fie aplicată în situații limită, când respectivele mașini parcare nelegal obstrucționează traficul din Cluj. În plus, Tarcea a mai estimat că traficul din zona centrală a Clujului va avea numai de câștigat, în condițiile în care de multe ori mașinile parcare neregulamentar încurcă mijloacele de transport în comun dar și pietonii sau bicicliștii. “Nu va fi o vânătoare de vrăjitoare. Cine încurcă traficul, va plăti. Oricum aceste sancțiuni sunt gândite pentru descurajarea parcărilor ilegale. La fel ca și amenzile”, a mai adăugat oficialul.

Tariful pentru ridicare și recuperarea unei mașini care se va aplica în Cluj-Napoca va fi de 550 de lei (ridicarea plus o zi de depozitare, 43 lei). În cazul în care șoferul va ajunge la mașină înainte ca aceasta să fie dusă în locul special de depozitare, tariful va fi de circa 300 lei, după cum spun reprezentanții primăriei.

O statistică din 2014 a primăriei pe jumătate de an arăta că în Cluj-Napoca se ridicau circa 9 mașini pe zi, însă problemele legate de trafic, cel puțin din centru, erau departe de normalitate, după cum atrăgeau aleșii locali din acea perioadă. În circa 6 luni, primăria aplicase 11.200 de sancțiuni contravenționale și ridicase 1530 de  ceea ce însemna 1 milion de lei, încasări din amenzi la bugetul local, plus încă circa 600.000 încasări ale Regiei Domeniului Public pe partea de eliberare mașini ridicate, după cum informau reprezentanții primăriei. În principal se ridicau mașini care obstrucționau intrările în parcările cu plată din centru sau cartiere, mai mult de jumătate din numărul total de mașini ridicate într-o lună.

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș spunea anul trecut că durerea mare a orașului este reprezentată de tolerarea parcărilor ilegale de către administrația locală. De fapt, spunea arhitectul, parcările ilegale din zona centrală și nu numai sunt cele care, de fapt, sugrumă traficul din oraș. Primarul Emil Boc explica că, săptămânal, polițiștii locali aplică în oraș circa 1500 de amenzi de parcare și că cifra reprezintă maximul care se poate raportat la numărul de polițiști locali din structura primăriei. Tot atunci, primăria susținea că mizează pe aprobarea măsurile complementare pentru ridicare și blocare roților, despre care spunea că are promisiuni că se va întâmpla până la finalul lui 2016 ca să gestioneze și mai bine problema parcărilor ilegale din Cluj-Napoca.

Detalii aici:

Cât au băgat în vistieria municipiului șoferii ilegaliști. În Cluj se ridică 9 mașini pe zi

Maşinile parcate neregulamentar nu pot fi ridicate de primării în baza regulamentelor locale, după ce Înalta Curte a stabilit în 25 mai 2015 că doar Guvernul poate impune astfel de regulamente. Decizia judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost luată după ce Avocatul Poporului a formulat un recurs în interesul legii privind problema legalităţii procedurii de ridicare a maşinilor parcate neregulemantar, care se face în baza unor hotărâri ale consiliilor locale, şi nu în baza unei Hotărâri de Guvern.

Guvernul a modificat și completat Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și a stabilit un set de reguli, astfel încât să poată fi din nou ridicate vehiculele staționate neregulamentar. Aceasta la mijlocul lunii decembrie 2016.