Tags Posts tagged with "presedintele oar"

presedintele oar

Primăria spune că Târgul de Crăciun va fi frumos, după ce a fost concesionată pe 5 ani organizarea lui către o asociere de trei firme private (aceiași organizatori de până acum, într-o echipă puțin extinsă). Cât de legală este amenajarea lui? Președintele Ordinului Arhitecților din România spune că, dacă Târgul nu are autorizație de construire, atunci este în afara legii. ” Trucul e urm[torul: ei spun ca au autorizat evenimentul, care e pe alt filon legal. Dar asta nu exclude necesitatea de a avea autorizații de construire. Legea este foarte clară în acest sens”, a adăugat Țigănaș. Organizatorii Târgului, prin PR-ul acestuia, Alexandra Crăciun spun că există toate autorizațiile legale pentru amenajările din Unirii, fără să prezinte aceste documente.

 

“Dar cine e arhitectul? După lege trebuie să aibă autorizații de construire, chiar dacă sunt construcții temporare, semnate de arhitect. Dacă nu există arhitect, atunci Târgul de Crăciun este pe lângă lege. Mai trebuie și taxe plătite pentru autorizare, par evitate”, a atras atenția președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), arhitectul Șerban Țigănaș.

Acesta a adăugat că Legea 50/1990 cu modificarile ulterioare, referitoare la autorizarea construcțiilor e foarte clară. “Pentru construcțiile provizorii, temporare, rebuie emisă autorizație de construire. E evident că un patinoar, niște chioșcuri, cabane, tribune, conteinere, etc., sunt construcții. Deci trebuie autorizate. Legea specifică explicit ce condiții trebuie să îndeplinească elaboratorii documentațiilor. Ar fi trist ca tocmai primăria sa dea tonul la nerespectarea legilor referitoare la construcții. Trucul e utmatorul: ei spun ca au autorizat evenimentul, care e pe alt filon legal. Dar asta nu exclude necesitatea de a avea autorizații de construire”, a semnalat președintele OAR.

Despre legalitatea Târgului de Crăciun, Primăria a ținut doar să precizeze public că a concesionat organizarea târgului de Crăciun pe 5 ani către asocierea compusă din firmele BigTime Group, Paledris și Club Arena. (Decizia de concesionare a Tîrgului s-a luat prin hotărâre de Consiliu Local fiind justificată de Serviciul de Protocol al Primăriei de dificultatea cu care personalul se confrunta în a organiza târgul – ore suplimentare, etc). “Soluția câștigătoare propune un concept care urmează un model european de organizare a târgurilor
de Crăciun,fără conotații etnice, implementat și în alte orașe mari, precum Koln sau Glasgow.  Conceptul pune în valoare ansamblul statuar Matei Corvin, iar faptul că monumentul se află în centrul patinoarului oferă o protecție suplimentară acestuia și îl aduce în mijlocul clujenilor. Suntem convinși că noua amenajare a Târgului de Crăciun va aduce bucurie clujenilor și tuturor celor care ne vizitează orașul pe timpul desfășurării acestuia”, a transmis  Biroul Mass Media al Primăriei.

Biroul MAss media a transmis și o propunere cu amenajarea tîrgului de Crăciun semnată se societatea Studio 49, neasumată de niciun arhitect.

sursa: Primaria Cluj

Și specialistul pe comunicare al Târgului de Crăciun, a dat publicității o fotografie cu viitoarea amenajare a acestui târg, nesemnată de niciun arhitect.

Despre aceasta, Alexandra Crăciun (coordonator marketing și comunicare) a spus pentru Actualdecluj.ro că

“Fotografia este de fapt o randare pe calculator realizată de către Studio 49, firma de arhitectură care ne-a ajutat pe partea de amenajare. Am avut o echipă de arhitectură și un studio de design care ne-a ajutat pe partea de concept. Gosho Studio și Studio 49. Sigur că există toate autorizațiile necesare, primăria a transmis chiar astăzi un comunicat de presă cu poziția lor”, a meníonat Crăciu.

Numai că Primăria nu a precizat până la această oră dacă există un aviz de la Comisia de Monumente pentru amenajările din Piața Unirii (zonă protejată) sau o autorizație de constuire pentru acest târg.

Alexandra Crăciun, a mai spus, citată de media locală, că echipa de proiect  este formată din Mihai Oprean, coordonator eveniment care s-a ocupat de Târgul de Crăciun și în anii anteriori și Sergiu Liti, coordonator logistic și manager general. Echipa a mai fost completată de oameni de specialiști din zona de branding și design, după cum a arătat Crăciun. Referința vizuală a târgului a rămas cea folosită în anul 2016, respectiv logo-ul creat de agenția Kumpania.  „Designerul nostru Paul Bucovesan s-a ocupat de partea creativă. În ceea ce privește spațiul s-au făcut schimbări mari. Am vrut să aerisim Piața Unirii, motiv pentru care Gosho Stefanov și Ștefan Codescu au ales să așezăm vendorii pe aleea unde sunt în prezent terase. Alt element foarte important a fost mutarea patinoarului din poziția unde se afla în ultimii ani. Din punct de vedere tehnic a fost destul de complicat. Astfel, în acest an va fi poziționat în jurul statuii lui Matei Corvin. Scena va fi instalată pe latura dinspre Bulevardul Eroilor. Vor mai fi câțiva vendori în dreapta scenei. Pe latura dinspre Librăria Universității vor exista câteva elemente decorative și am gândit-o ca o zonă mai relaxată. Vor exista trei intrări. Absolut tot ce va exista în Piață este făcut de la zero, inclusiv design-ul standurilor”, a mai precizat Alexandra Crăciun, citată de Transilvania Reporter.

“Patinoarul în jurul statuii este un concept pe care l-am propus noi, ca organizatori, pentru a-i oferi o altă poziție față de anii anteriori. Noi considerăm că este o formulă mult mai dinamică. Este o practică internațională pe care am adaptat-o și noi. Statuia va fi delimitată de patinoar și putem asigura că nu va fi deloc afectată”, a mai fost o altă declarație a Alexandrei Crăciun, citată de aceeași sursă.

 

 

sursa foto: Facebook

Folosirea temporară a spațiilor publice pentru activități comerciale și culturale e benefică pentru centrele istorice ale orașelor. Ea aduce cetățenii, turiștii și publicul în zonele importante care altfel riscă să fie complet abandonate din cauza concurenței dispozitivelor comerciale ale mall-urilor și parcurilor de activități. Mai mult, activități temporare generate în zone decăzute, care trebuie regenerate, pot să atragă atenția asupra potențialului lor și să contribuie la stimularea interesului pentru activitățile permanente. Pentru a folosi aceste instrumente e nevoie de politici publice și de proiecte precum Noaptea muzeelor, care a prins și pe la noi, concepute special pentru a atrage publicul către aceste instituții în pierdere de interes.

La Cluj s-au reamenajat spațiile pietonale din centru într-o proporție bună, de peste 10 ani. Operațiunea continuă chiar acum în piața Unirii și sunt intenții pentru piața Lucian Blaga și străzile Napoca, Universității și Mihail Kogălniceanu. Totuși nu pot să nu observ că imediat ce au fost modernizate spațiile au început să fie abuzate. În piața Muzeului mesele și scaunele teraselor au ocupat complet spațiul, depășind ceea ce le era alocat printr-o gândire echilibrată. Pe străzile Matei Corvin și Andrei Șaguna tarabele pentru micii producători ocupă zonele pentru pietoni mai mult decât ar fi cazul, pentru acel echilibru de care vorbeam și mai ales devin neoportune și chiar respingătoare când sunt goale și nefolosite, pentru că nu sunt retrase și depozitate. Așa se întâmplă și cu scaunele și mesele lăsate noaptea sau pe vreme rea pe stradă, pe bulevardul Eroilor și în alte locuri, deși ar trebui depozitate altundeva decât pe spațiul public…

De câțiva ani disputa pentru spațiul public se dă între corturi și cabane. Din când în când acestea împart zona de la kilometrul zero cu câte o scenă pentru spectacole în aer liber. Corturile sunt banale, opace și ieftine, neadecvate unei piețe istorice excepționale cu monumente de arhitectură și de artă publică precum piața Unirii. Cabanele sunt ”din topor” la propriu și la figurat, rurale și neadecvate spațiului din centrul orașului, dar bineînțeles ieftine și ușor de montat. Doar atât poate arhitectura secolului al XXI-lea la Cluj? Chiar dacă e vorba de construcții temporare trebuie oare să acceptăm kitschul și improvizațiile într-un oraș care se dorește al culturii, designului și al bunului gust? Am beneficiat de exemple excelente de amenajări și construcții temporare cu ocazia TIFF, Jazz in the Park, dar mai ales la Electric Castle, la Bonțida, o adevărată demonstrație de complementaritate dintre patrimoniul construit istoric și intervențiile contemporane temporare inspirate, reversibile. Someș Delivery cât și studenții de la arhitectură și-au adus și ei contribuția la a demonstra ce însemnă forța designului în domeniul structurilor temporare. Și atunci mă întreb de ce permite sau chiar încurajează primăria clujeană satele de chioșcuri din piața Unirii? Și mă mai întreb ceva: de ce nu se impune pentru construcțiile temporare un standard adecvat valorii arhitecturi de patrimoniu și pretențiilor de capitală culturală? De ce nu dezvoltăm târguri și activități temporare în piața Mihai Viteazu, acest spațiu amplu, central și bine conectat cu celelalte zone ale centrului și care e în suferință de mulți ani. Piața are nevoie nu numai de o reamenajare inteligentă care s-ar putea obține printr-un concurs de arhitectură bine organizat, dar și de activarea prin atracția pe care o exercită activitățile temporare. Piața Mihai Viteazu e locul perfect pentru amenajări temporare care ar reduce presiunea de pe kilometrul zero și ar putea în anumite situații face tandem cu piața Unirii, oferind clujenilor doi poli ai zonei centrale între care să balanseze folosind mai intens orașul. E o bună provocare pe care o adresez arhitectului șef al municipiului.

*Acest text a fost scris de președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, la provocarea Actualdelcuj.ro.

sursa foto: Facebook

Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism se înnoiește.

Asta e foarte bine, pentru că structura comisiei actuale, care a lucrat până în prezent din 2008, nu respecta nici prevederile legii 350, a urbanismului și nici logica funcționarii ei. Comisia a avut în componenșă primarul și viceprimarii și a fost condusă de primar în toți acești ani, deși este o comisie consultativă pe lângă arhitectul șef și trebuie condusă de acesta. În plus concepția după care a fost construită în lege este aceea de comisie de specialiști, de experți în profesie și nu de politicieni sau persoane cu responsabilități administrative, la vârf. Din păcate Consiliul local nu a sesizat niciodată în toti acești ani faptul că la Cluj-Napoca funcționează o comisie tehnică atipică.

Este deci un pas spre normalitate și legalitate.

Porblema care se pune acum este a calității noii comisii, care rezultă din calitatea profesională și experiența membrilor săi.

Organizațiile profesionale și universitatea sunt îndreptățite să facă propuneri pentru această comisie. Problema este că viitorii membri trebuie să facă un dublu sacrificiu, conform legii și practicilor: nu vor fi remunerați, deci vor lucra multe ore pe lună pentru a procesa toate planurile urbanistice și proiectele publice fără a beneficia de vreo resursă pentru acest efort; nu vor putea avea contracte cu primăria, fiind, după noua OU 100 în incompatibilitate și vor semna o declarație pentru evitarea conflictelor de interese în acest sens. Din primul sacrificiu rezultă ca cei care vor lucra în comisie ar trebui să fie oameni generoși, cu câștiguri bune, care își permit să ofere orașului experiența lor. Din a doua cerință rezultă că dacă vreunul dintre ei are la acest moment un contract cu primăria este incompatibil, deci neeligibil și că pe viitor nu va putea oferta, licita, contracta sau participa la concursurile de arhitectură și urbanism pe care le pregătește municipiul.

Dincolo de aceste aspecte vreau să sper că atât organizațiile cât și Consiliul local se vor gândi la oameni cu experiență în urbanism, cu multe planuri urbanistice de calitate realizate, mai ales la Cluj și cu realizări teoretice, cercetare, articole tematice publicate, sau altfel spus notorii în urbanism. Nu ar fi rău să primim în această comisie profesioniști care au câștigat premii de arhitectură și urbanism, recunoscuți de profesie. Ar fi primul criteriu pe care l-aș analiza. E nevoie de un profil profesional și moral serios pentru misiunea aceasta. Mai mult, ar fi foarte bine ca cei propuși de organizații să beneficieze de sprijinul larg al celor care îi propun, deci să beneficieze de încrederea membrilor acestor organizații, care sa îi recunoască și să le acorde un astfel de mandat. Astfel ar trebui ca OAR, UAR și RUR să comunice propunerile lor către membri organizației, dând posibilitatea acestora să reacționeze prin susținere, sau din contra, dacă, din păcate ar fi cazul. Universitatea ar trebui de asemenea să își susțină candidații prin decizia consiliului profesoral și, de ce nu a rectoratului universității, pentru ca cei propuși să beneficieze de greutatea suportului instituțiilor din care provin. Personal sunt de părere că și UBB ar trebui să facă propuneri, chiar dacă nu are facultate de arhitectură și urbanism, dar are specialiști în geografie, economie, administrație, si mai ales sociologie, toate specialități care fac parte din domeniul urbanismului și planificării spațiale.

În speranța că propunerile care vor fi făcute sunt cele mai bune și că vor exista profesioniști care să renunțe la contracte publice și să își dedice eforturile unei construcții foarte importante pe lângă arhitectul șef al municipiului, atrag atenția atât opiniei publice cât mai ales primăriei și consiliului local că a audia aceste persoane și a le observa reputația, notorietatea și mai ales realizările este fundamental. În caz contrar vom avea o comisie care fie va fi dominată de cei experimentați și nu va fi o adevărată întâlnire de puncte de vedere fundamentate, fie va consta dintr-o perioada de stagiatură pentru cei care se vor întâlni în premieră cu problemele total nelipsite de dificultate ale tranziției urbane și implementării strategiilor de dezvoltare și gestiune urbană.

*Acest text a fost scris de președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, la provocarea Actualdelcuj.ro, înainte ca noua componență a CTATU să ajungă pe masa Consiliul Local Cluj-Napoca. Țigănaș a mai spus că nu dorește să comenteze propunerile făcute de organzațiile profesionale, însă a apreciat că multe dintre le nu sunt strălucite mai ales că mulți dintre cei nominalizați nu au experiență și în domeniul urbanismului.

NOUA PERSPECTIVA A PRIMARIEI. Sursa: Isvan Szakats

Proiectul actual nu e acceptabil în forma actuală, indiferent de cum se va continua, spune președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR), arhitectul Șerban Țigănaș, în cea de-a doua scrisoare deschisă adresată primarului Emil Boc. După două runde de dezbateri privind viitorul Someșului și a proiectului primăriei de tramă stradală pe artera Splaiul Independenței.

CITEȘTE ȘI

Șansele Someșului după runda doi de consultări. Primăria înclină balanța spre „confiscarea râului”. Societatea civilă nu se lasă: „proiectul poate fi completat”

Țigănaș spune, în numele organizației profesionale pe care o coordonează, că dorește să sprijine demersurile de colaborare cu societatea civilă și cu primăria, tocmai pentru ca în urma lor să rezulte CALITATE și „un final fericit pentru toate părțile implicate, chiar dacă declanșarea procesului se datorează unui proiect discutabil”. „Proiectul de realizare a unui carosabil extins prin lărgirea actualului carosabil spre râu nu este acceptabil datorită faptului că a ignorat încă din temă dezideratul strategic al apropierii fizice și vizuale a oamenilor de cursul apei. Proiectul, chiar dacă urmărește completarea unei scheme de trafic complexe și mai ales realizarea foarte importantelor căi dedicate pentru transportul în comun în ambele sensuri ale axei est – vest, a deviat în mod clar constatat de la Planul Urbanistic Zonal care l-a originat prin realizarea de etape parțiale cu diferite constrângeri. Mai mult, proiectul nu prezintă detalii armonioase de racordare la elemente importante cu care se întâlnește, podurile existente, trotuare pietonale și treceri de pietoni, oferind în plus un aspect specific rezolvărilor drumurilor extraurbane, dedicate exclusiv vehiculelor. Proiectul este neintegrat și datorită absenței din conținutul acestuia a soluțiilor complete de refacere și amenajare a zonei malului care va fi eventual afectată, ignorându-se aspectele legate de peisagistică, din motivul arătat anterior, respectiv o temă incompletă, deficitară. În concluzie, acest proiect nu este acceptabil în forma actuală nici dacă decizia de a lărgi carosabilul se va dovedi justă și benefică”, atrage atenția arhitetcul Șerban Țigănaș.

Cele două căi pentru viitor propuse de președintele OAR
„1. Prima formulă presupune studierea în ansamblu a sistemului complex de transport în comun și a posibilităților de realizare a căilor dedicate exclusiv acestuia, luând în calcul toate elementele existente și preconizate, cum ar fi prelungirea străzii Uzinei electrice spre Calea Moților, sistematizarea intersecțiilor aferente tuturor podurilor existente, propuse și în proiect, în corelare cu Planul Urbanistic General. este necesară realizarea de simulări comprehensive în variante alternative și pentru toate etapele intermediare ale ipotezelor și supunerea lor unei dezbateri profesionale care să conducă la alegerea soluției optime. Dacă decizia de extindere a carosabilului se va dovedi cea mai bună formulă, în urma acestei analize comparative evaluate cu mijloace tehnice de calcul avansate, atunci proiectul poate fi continuat prin suplimentarea sa cu absolut necesarele detalii de integrare, adăugându-se practic un proiect de amenajare a malului, care lipsește în acest moment.
2. A doua formulă nu poate porni decât tot de la analiza sistemului de mobilitate, analiză propusă și pentru prima cale. Dacă aceasta va evidenția avantaje insuficient de puternice a soluției cu extinderea carosabilului sau va conduce la concluzia că față de orice formulă proiectată, menținerea situației actuale nu induce o scădere remarcabilă a randamentului sitemului de trafic, proiectul actuat trebuie să fie abandonat. În acest caz, concursul pentru masterplanul de dezvoltare a spațiilor adiacente cursului râului Someș pe toată distanța parcursă prin municipiu, va putea oferi idei alternative care să fie ulterior transformate în proiecte de amenajare a spațiilor de pe tronsonul pe care îl discutăm acum. Diferitele subzone, aflate în relație în cadrul unui masterplan coerent, vor putea fi dezvoltate în funcție de priorități, bugete și coordonate fără riscul de a se mai petrece devieri de la principiile și obiectivele exprimate și adoptate”.
Concluzii și recomandări:
„a) Inițierea de către primărie a unei analize complexe, dublate de ipoteze studiate prin simulări asupra formulelor de mobilitate, cu accent pe transportul în comun cu căi dedicate, este absolut necesară. prezentarea publică a acesteia va ajuta la înțelegerea completă a strategiei de mobilitate.
b) Realizarea masterplanului de dezvoltare a spațiilor adiacente întregului curs al Someșului este de asemenea necesară și rezultatele concursului trebuie să ofere cât mai curând soluții, inclusiv pentru zona pe care o discutăm acum. Tema concursului poate solicita studiul în variante a acestui tronson, atât pentru ipoteza lărgirii carosabilului cât și pentru ipoteza menținerii configurației actuale.
c) Luarea deciziilor pentru continuarea proiectelor și lucrărilor în orice formulă trebuie să plaseze în fruntea listei de criterii de evaluare modul în care soluția adoptată răspunde dezideratului prioritar exprimat și adoptat de a apropia cetățenii de cursul apei prin amenajări de cea mai bună calitate.
d) Pentru continuarea discuțiilor spre concluzii acceptabile și pentru evaluarea acțiunilor care vor urma pe această temă, vă propun constituirea unui Comitet de experți care să reprezinte actorii urbani care și-au exprimat interesele pentru subiect, atât din societatea civilă, din rândul organizațiilor profesionale, al experților independenți, al mediului academic, al administrației publice și al consilierilor locali, fără a fi limitativ. Acest comitet trebuie să se constituie pentru a contribui activ la identificarea modului optim de obținere a soluției necesare și pentru a monitoriza acuratețea implementării ei. Vom avea astfel o formulă locală de colaborare între administrație, decidenți, experți și societate, care dacă va fi adoptată avem șanse fără precedent să oferim cetățenilor Clujului și tuturor celor care ne vor vizita orașul, cea mai bună rezolvare al unui proiect de maxim interes”.

Potențialul pietonal al întregii zonei centrale a rămas închis într-un studiu pe care administrația a uitat să-l continue într-o sumă de proiecte coerente. Actualele zone pietonale – Piața Muzeului, B-dul Eroilor-Piața Unirii, Potaissa-Zidul Cetății, Andrei Șaguna sau I.Rațiu-I Bob n-au fost legate printr-un circuit pietonal coeerent. Nici la nivel de materiale folosite – piatră, nici ca traseu. Cu toate acestea, administrația locală clujeană susține că are un plan concret pentru a schimba fața centrului, în fața pietonilor. Prin investițiie demarate în ultima perioadă cu fonduri locale sau cu bani europeni.

pod horea

„Vom avea trotuare din piatră naturală. Cu piste de biciclete lângă aceasta. S-a început pe podul Horea și, pentru că ce a iețit a fost apreciat și de arhitecți, vom aplica soluția și în cazul arterelor din orașul comoară – Memorandumului, Moților, Brătianu și Avram Iancu sau chiar în cazul reabilitării arterelor de pe linia de tramvai – cel puțin în zona centrală”, susțin reprezentanții primăriei. Aceștia au menționat că administrația locală nu a renunțat la planurile de pietonalzare a centrului, însă spun că acetea nu se pot pune în aplicare peste noapte.

pod horea

„Am început cu piatra naturală. Vor apărea pistele de biciclete și nu vom mai avea cabluri pe stâlpi. Nu putem închide toate străzile și să le facem pietonale pentru că încă sunt multe probleme nerezolvate cu locurile de parcare. Este ușor să zici, să-și lase mașina în viitorul parking de la polivalentă sau de la stadion, dar greu de pus în practică. Trebuie răbdare, există voință, însă lucrurile se fac greu. E greu să îi convingi chiar pe unii care lucrează în sistem că trebuie schimbări și o politică coerentă în centrul orașului”, mai adaugă aceștia.

pod horea

Într-adevăr s-a început pavarea trotuarelor de pe podul Horea care a intrat vara aceasta în proces de modernizare. Deocamdată s-a placat unul dintre trotuare și urmează să se placheze și cel cu vedere la Cetățuie.

pod horea

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș, critica modul în care primăria procedează în ceea ce privește modernizarea arterelor și spațiilor publice din centrul orașului: fără proiecte, fără strategie, licitații la prețuri unitare pentru cantități de asfalt și borduri. De aici, spunea Țigănaș, rezultă incoerenţa spaţiilor realizate, lipsa de viziune unitară asupra standardului specific pentru designul urban. „Nimic nu este clar, unde se folosesc anumite materiale şi unde nu, unde se folosesc bolarzi, care este înălţimea bordurilor astfel ca circulaţia pietonală să fie confortabilă, unde se renunţă la trotuare pentru că sunt prea înguste şi se adoptă soluţia “shared space”, spaţiu împărţit în comun de pietoni şi autovehicule cu tranzit redus. Se improvizează, se eludează procesele normale de dezbatere şi asigurare a calităţii spaţiilor. Astfel în comisia de urbanism nu sunt discutate proiectele pentru spaţiul public, primăria nepromovându-şi propriile investiţii pe calea firească, care asigură dezbatere. Acest lucru nici nu ar fi posibil atâta timp cât de fapt aceste proiecte nici nu există.”, adăuga oficialul. 

pod horea

 

2