Tags Posts tagged with "poluare"

poluare

Lacul de levigat în 23 august sursa foto: Facebook
Un video aerian cu balta de levigat toxic din zona gropii de gunoi a Clujului de la Pata Rât a fost postat astăzi pe rețelele de socializate. Despre acest “lac” civicii din Cluj spun că s-a dublat în ultimele zile.
“De la 300 metri înălțime mirosul este insuportabil. Se vede mocirla și canalele prin care levigatul se infiltrează în sol. Mărimea lacului s-a dublat în câteva zile”, adaugă Szakáts István, una dintre vocile din societatea civilă clujeană. Video-ul a fost realizat în 13 septembrie.

Acesta pune la îndoială soluții avansate de Consiliul Județean Cluj, în cotextul în care, de sus, situația lacului toxic de levigat este îngrijorătoare.
“Consiliul Județean anunța așa: “una dintre soluțiile propuse pe care încercăm să o implementăm în cel mai scurt timp este achiziționarea unei stații de epurare, care să permită epurarea acelui levigat, să nu ajungă în râul Zăpodie și implicit în Someș. Capacitatea stației o calculează în acest moment experții, iar în momentul când avem tipul de stație pe care trebuie să îl achiziționăm. În termen de costuri încă nu pot să spun nimic pentru că nu avem capacitatea exactă a stației. Costurile vor fi aferente stației. Va fi o stație fixă, inclusiv alimentare cu energie electrică și alte lucrări de construcție. Consiliul Județean Cluj va suporta costurile de achiziție.” Ceea ce se vede din comentariu:
1. Expertiza nu e finalizată.
2. Stația nu e aleasă.
3. Stația nu e cumpărată.
4. Stația nu e adusă.
5. Construcțiile necesare pentru instalarea stației nu sunt efectuate.
6. Stația nu e instalată.
7. Stația nu e pusă în funcțiune.
Pompierii au folosit 300.000 metri cubi de apă pentru stingerea incendiilor. 300.000mc de apă e mai mult decât cade pe suprafața aia în 10 ani cumulat. De atunci apa aia șiroaie încet afară, spălând otrava. Sunt mai mult decât curios ce capacitate de stație de epurare o să judece Consiliul Județean că îi și ne trebuie”, a completat Szakats.
Despre noua problema a Clujului legată de gestionarea gunoiului, mai jos:

Circa 85% din poluarea aerului în Cluj-Napoca este generată de trafic. Firma care a făcut studiul care stă la baza Planului de calitate a aerului a propus, tocmai pentru a nu încărca bugetul orașului, ca Primăria să ia măsuri deja propuse în Planul de Mobilitate pentru a reduce depășirile la oxizii de azot constate în Cluj-Napoca și generate în principal de traficul auto.

Planul de calitate a aerului pentru Cluj-Napoca (2016-2021) a fost supus dezbaterii publice de către Primăria Cluj, fără ca instituția să primească nicio sesizare. În plus, la discuțiile inițiate de primărie (cu dată oficilă 16 iunie, ora 12.00) nu s-a prezentat nimeni, decît reprezentanții Serviciului Spații Verzi al Primăriei și primarul Emil Boc. Plus reprezentanții Agenției de Mediu.

Despre măsurile propuse pentru îmbunătățirea calității aerului în Cluj-Napoca, Mureșan Adrian – de la firma care s-a ocupat de studiul de calitate a aeruui pentru Primărie, SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL – spune că ele au fost preluate din Planul de Mobilitate tocmai pentru că exista garanția unei finanțări a acestora și posibilitatea ca Primăria să le pună în aplicare.

Potivit reprezentantului societății, 85% din poluarea din oraș este generată de traficul auto.

Mai jos, Mureșan a trecut în revistă respectivele măsuri, printre care realizarea centurii de sud și conectarea acesteia la cartierele clujene dar sau cumpărarea de autobuze nepoluante, concomitent cu implementarea de benzi dedicate pentru transportul în comun.

Anual, după ce Planul de calitate a aerului va fi avizat de mediu și de forul local, aministrația locală va fi monitorizată și i se va face raport cu privire la îndeplinirea lor, a spus Liana Mureșan de la Agenția de Mediu Cluj.

Primarul a ținut să spună că administrația locală va lua în serios implementarea măsurilor propuse în Plan și că deja a demarat proiectele de achiziție a unor mijloace de transport nepoluante, plus că face lobby serios la Guvern și Uniunea Europeană pentru demararea proiectului centurii de sud a orașului.

`Traficul este principala categorie de activitate care generează poluarea aerului în Cluj-Napoca. Planul Clujului de calitatea a aerului pentru 2016-2021 vine cu o serie de măsuri de reducere, respectiv control al emisiilor și urmează să intre oficial în vigoare. Potrivit documentului, implementarea respectivelor măsuri este cu atât mai importantă cu cât poluarea aerului aduce boli specifice care cauzează în medie la Cluj circa 900 de decese anual.

 

“Cel mai ridicat indice de mortalitate se regăsește în cazul bolilor asociate și poluării aerului: tumori, boli endocrine, boli ale aparatului circulator, boli ale aparatului respirator, malformații congenitale”, arată Planul de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca 2016-2021. Rata deceselor cauzate de poluare în cazul Clujului este de 900, anual.

Sursa: Plan de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca 2016-2021 (încă neaprobat de Consiliul Local)

Documentul este supus dezbaterii publice de către Primăria Cluj. Discuțiile vor avea loc la sediul de pe Moților, în Sala de Sticlă, în 16 iunie de la ora 12 și sunt o etapă premergătoare avizării Planului de Agenția de Mediu Cluj și aprobării de către forul local. Primăria a achiziționat Studiul de Calitate a Aerului necesar elaborării Planului de la societatea Unitatea de Suport și Integrare SRL. Planul poate fi consultat AICI.

Respectivul studiu arată că principala sursă de poluare a aerului este traficul auto în cazul Clujului. Planul vine cu măsuri pe care primăria trebuie să le ia pentru ca în anii după 2021 să se reducă poluarea și se se îmbunătățească calitatea aerului din Cluj-Napoca.

Măsuri pentru reducerea poluării aerului propuse în Planul de Calitate a Aerului 

  • Realizarea unei căi dedicate între stația Bucium și Florești care să fie utilizată doar de tramvai care însă să permită accesul altor vehicule de transport public (troleibuze, autobuze electrice). Construit pe un aliniament la sudul axei E-V și oferind acces optim dense la sud de DN1, precum și perspective de acces în zonele în curs de dezvoltare din nord. Varianta realizării unei variante noi pe aliniamentul la sudul axei E-V este singurul fiabil în ceea ce privește reducerea emisiilor de NO2 asociate transportului, alegerea unei variante ce presupune realizarea de benzi dedicate transportului public pe DN1 fără rute alternative de deviare a traficului va duce la blocarea totală a arterei în orele de vârf și la emisii mari de NO2.
  • Extinderea spre centru a liniei de tramvai oferind oportunitatea pentru tramvaie din direcția P-ța Gării/ B-dul Muncii. Jocțiunea ar fi astfel concepută pentru a putea fi conectată spre viitoare extensii de tramvai spre Est. Acest proiect în coraborare cu extinderea liniei de tramvai în Florești degrevează traficul de pe axa E-V.
  • Amenajarea de benzi dedicate transportului public, bidirecționale, separate fizic de traficul general, pe magistrala vest-est, între Piața Avram Iancu și nodul rutier Aurel Vlaicu, în lungime de 3,33 Km. Acest proiect în coraborare cu extinderea liniei de tramvai în Florești, bucla centru va duce la utilizarea mai largă a transportului în comun în detrimentul mașinilor personale.
  • Construcția unei centuri de ocolire a municipiului Cluj – Napoca cu două benzi pe sens, separator median, intersecții denivelate și acces integral controlat, de 14 Km, între vestul orașului (DJ 107R în zona Bucium) și estul orașului (DJ 105S est de Selgros). Dintre toate proiectele de infrastructura acesta este proiectul care ar aduce cele mai mari beneficii orașului și din punct de vedere a emisiilor de NO2, este recomandata demararea imediata a pregatirii studiilor necesare construcției.
  • Construcția unor legături cu două benzi pe sens între centura și Varianta Zorilor – Manaștur, Include largirea la patru benzi a variantei Zorilor Mănăștur în zona de conexiune. Ar fi de preferat ca acest proiect sa fie implementat simultan cu cel al centurii de sud eventual integrat într-un contract unitar cu acesta din urma.
  • Conectorul centurii la str. T. Mihali. Construcția unei legaturi cu două benzi pe sens între centura și Varianta Zorilor -Manaștur, Include largirea la patru benzi a variantei Zorilor Mănăștur în zona de conexiune. Ar fi de preferat ca acest proiect sa fie implementat simultan cu cel al centurii de sud eventual integrat într-un contract unitar cu acesta din urma.
  • Drum expres Nădăşel – Cluj – Napoca: Centura Baciu. Construcţia unui drum cu două benzi pe sens asigurând creşterea capacităţii şi siguranţei radiale DN1F între autostradă şi oraş între Baciu ieşirea de vest şi parcul Tetarom I. Ar fi de preferat ca acest proiect sa fie implementat simultan cu cel al centurii de sud.
  • Drum expres Nădăşel – Cluj – Napoca: tronson Tetarom I – str. Traian – Aurel Vlaicu – centură. Construcţia unui drum cu două benzi pe sens asigurând creşterea capacităţii şi siguranţei radiale DN1F între autostradă şi oraş între Tetarom I – centură. Ar fi de preferat ca acest proiect sa fie implementat simultan cu centura Baciu şi cu cel al centurii de sud.
  • Imbunătăţirea accesibilităţii dintre zonele de locuire şi cele de interes productiv, social, cultural şi economic prin sporirea fluenţei traficului; crearea de circuite de „undă verde” prin sincronizarea semaforizării. Până la ora actuală în municipiul Cluj – Napoca s-a implementat un sistem de semafoare adaptive în perioada 2009- 2011 la 40 de intersecţii şi treceri de pietoni fără funcţiunea facilităţi de prioritizare a transportului public la semafoare, deşi infrastructura existentă are această capacitate. Se propune astfel activarea acestei facilităţi la semafoarele existente şi implementarea acestui sistem şi celorlalte 65 de intersecţi şi treceri de pietoni echipate cu semafoare mai vechi. Descongestionarea traficului rutier din munuicipiul Cluj – Napoca prin fluidizare rezultând astfel o scădere emisiilor NO2 asociate trraficului.
  • Îmbunătăţirea parametrilor de transport în comun prin înoirea parcului auto. Achiziţionarea a 12 tramvaie, 20 troleibuze articulate, 20 troleibuze standard, 20 de autobuze standard, 10 autobuze electrice. Se impune revizuirea şi respectarea planului de reînnoire a flotei în mod continuu, cel puţin anual.
  • Crearea de circuite şi piste de biciclete; încurajarea transportului şi facilităţilor velociclice. Extinderea de piste de biciclete cu cca. 57 km In interiorul municipiului Cluj – Napoca. Se impune oferirea de locuri de parcare adecvate bicicletelor.
  • Stimularea populaţiei de a rămâne branşate la sistemul de încălzire centralizat. populaţiei de a rămâne branşate la sistemul de încălzire centralizat prin aplicarea diferenţiată a grilei de impozitare în funcţie de sistemul de încălzire utilizat. Impozitul fiind mare în cazul locuinţelor încălzite cu lemn şi centrale pe gaz individuale reducându-se până la cote minime în cazul celor branşaţi la sitemul centralizat de încălzire centrale de bloc colective, centrale de ansamblu imobiliar, surse nepoluante (centrale electrice, panouri solare, pompe de căldură). Se impune la autorizarea ansamblurilor imobiliare obligativitatea dotări acestora cu centrală de cvartal, branşarea acestora la RATCJ sau dotarea cu alte sisteme de încălzire nepoluante, exclus cxentralele individuale pe gaz.
  • Extinderea reţelei de termoficare. Extinderea reţelei de termoficare în zonele în care nu este prezentă sau realizarea centralelor de cvartal pe gaz natural cu radament cerscut în zonele în care este preponderent încălzirea cu siteme individuale prin stimularea conectării. Se impune la autorizarea ansamblurilor imobiliare obligativitatea dotări acestora cu centrală de cvartal, branşarea acestora la RATCJ sau dotarea cu alte sisteme de încălzire nepoluante, exclus cxentralele individuale pe gaz.
  • Extinderea programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor. Inclusiv instalarea de panouri solare pentru producția de apă caldă. Continuarea programelor de izolare termică a blocurilor rezidenţiale şi instituţii publice.
  • Verificări conformare societăţi comerciale. Efectuare de controale la societăţile industriale privind respecatare condiţiilor din autorizaţia de mediu şi a măsurilor impuse în vederea reducerilor emisiilor de poluanţi în mediu. Pe cât posibil efectuarea controalelor de instituţile responsabile în echipe comune.
  • Igenizarea căilor de rulaj prin măturare, spălare/udare mecanizată cu o frecvență corespunzătoare care să asigure împiedicarea depunerilor aluvionare pe marginea acostamentului drumurilor municipiu. Reducerea concentrației de pulberi în suspensie duce şi la reducerea NO2. Udarea și curățarea străzilor principale din municipiu zilnic în lunile de vară şi săptămânal cele secundare.
  • Inventarierea anuală a suprafeţelor de spaţii verzi. Inventarierea anuală a suprafeţelor de spaţii verzi şi revitalizarea acestora. Propunerea unui plafon de creştere anuală a suprafeţei de spaţii verzi astfel încât acesta să nu scadă sub 26 mp/locuitor, în funcţie de dinamica populaţii cu domiciliu în Cluj – Napoca. Înbunătățirea calității aerului prin mărirea suprafeţei de spaţiu verde.
  • Prevenirea eroziuni solului. Prevenirea eroziuni solului prin plantare de perdele forestiere. Îmbunătățirea calității aerului prin retenția particulelor conduce şi spre o scădere a emisiilor de NO2.
  • Înființarea de aliniamente cu arbori şi spaţii verzi unde se pretează de-a lungul drumurilor locale. Înbunătățirea calității aerului prin retenția particulelor și reducerea emisiilor de noxe datorate traficului, sectorului rezidenţial şi industrie.
  • Identificarea şi împădurirea zonelor defrişate. Înbunătățirea calității aerului prin retenția particulelor și reducerea emisiilor de noxe datorate traficului, sectorului rezidenţial şi industrie.
  • Realizarea de sesiuni de informare în cadrul Primăriilor de cartier privind beneficiul utilizării încălzirii locuinţelor în sistem centralizat. Realizarea anuală a cel puţin 2 sesiuni de informare.
  • Promovarea educației ecologice în instituțiile de învățământ în vederea reducerii poluării aerului. Promovarea acțiunilor de voluntariat, în cadru organizat, pentru îmbunătățirea factorilor de mediu. Conștientizarea și responsabilizare cetățenilor prin realizarea anual a cel puţin 2 sesiuni de informare.
  • Campanii de conștientizare asupra efectelor negative produse prin defrișări excesive și reducerea fondului forestier. Conștientizarea și responsabilizare cetățenilor prin realizarea anual a cel puţin 2 sesiuni de informare.