Tags Posts tagged with "politia locala"

politia locala

Primarul comunei Florști, Horia Șulea, și-a angajat cumnata în funcția publică de șef de serviciu, în cadrul Poliției Locale, iar raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) arată că el s-a aflat în conflict de interese . Șulea a contestat în instanță raportul ANI. A pierdut procesul la Curtea de Apel, iar acum l-a pierdut și la Înalta Curte de Casație și Justiție,  informează muzicainstantelor.ro.

Detalii din soluția  Înaltei Curți: Minuta deciziei civile nr. 194. Respinge, ca inadmisibil, recursului declarat de Şulea Horia – Petru împotriva Deciziei nr.3369 din 24 noiembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosar. Fără cale de atac, conform art.493 alin.(5) C.proc.civ.. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 iunie 2017.

Cum a ajuns Șulea în conflict de interese?

Agenția Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie penală de către ȘULEA HORIA-PETRU, primar al Comunei Florești, Județul Cluj, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a semnat dispozițiile de numire prin care cumnata sa a fost numită în funcția publică de inspector asistent în cadrul Direcției de Sănătate Publică a Județului Cluj și, ulterior, în funcția publică de conducere de Șef serviciu în cadrul Poliției Locale Florești (funcție exercitată cu caracter temporar).
Astfel, ȘULEA HORIA-PETRU a încălcat și dispozițiile art. 301 din Codul Penal al României, potrivit cărora „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”. Agenția a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj cu privire la posibila săvârşire de către ȘULEA HORIA-PETRU a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din Codul Penal al României – arată muzicainstanțelor.ro

 

captură Facebook

Un bivol a fost filmat din Cinemobil la finalul săptămânii trecute când alerga pe strada Donath din cartierul Grigorescu. Fondatorul Cinemobilului, Tudor Baciu, a imortalizat momentul din vehiculul cu care a dus filmul către oamenii din mediul rural din Cluj și nu numai.

Filmarea sa cu bivolul are alerga regulamentar pe una dintre benzile de circulație de pe strada Donath a făcut peste 46.000 de vizualizări după ce a fost postată live din Cinemobil, pe Facebook. De asemenea, a strârnit și multe reacții și amintiri cu momentul de acum câțiva ani când o turmă de mistreți a pus pe jar autoritățile clujene după ce a început să se plimbe pe strada Plopilor din cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur.

Primarul Emil Boc, care a participat și la operațiunea de evacuare a mistreților din Mănăștur, a spus povestea bivolului surprins în Grigorescu. Pe scurt, “bivolul nu a mai vrut să circule către Zalău și a preferat să coboare în Cluj. Numai după ce a fost adormit, animalul a putut fi trimis acasă, în județul Sălaj.”

“Ăla a rupt lanțul dintr-o mașină a unui proprietar privat care îl ducea la Zalău și ne-am trezit cu el în Grigorescu. Și, cu grijă, cu atenție, poliția locală l-a dirijat spre o zonă izolată și au folosit tranchilizante pentru că n-ai cum altfel, după care a fost redat proprietarului și dus acasă. El pur și simplu a rupt lanțul. N-a venit din nicio turmă ci dintr-o furgonetă și a intrat pe stradă în Grigorescu. Colegii de la poliția locală, cu un profesionalism desăvârșit, au intervenit, au izolat zona, l-au chemat pe cel cu pușca cu tranchilizante. După șapte tranchilizante animalul a fost imobilizat”, a explicat primarul Emil Boc.

Edilul a admis că la prima vedere astfel de momente sunt hazlii, însă a mai spus că ele comportă riscuri și trebuie tratate cu seriozitate în momentul în care apar.  “Eu nu râd pentru că am trecut și prin criza mistreților. Când ești acolo și te gândești că mai sunt trei ore și oamenii încep să plece la serviciu la 5 dimineața și ai ceata de mistreți în mijlocul Mănășturului, nu e ușor de gândit că ai decizii de luat. Și toată lumea se uita la primar care e președintele Comitetului pentru situații de urgență, dă indicație, decizii. Aveai de spus măcel, o soluíe complet aiurea. Așa că am ascultat vânătorii care ne-au spus că amimalele își urmează calea lor naturală spre pădure. Nu îi agitați, creați-le culoar. Așa am stat calm și i-am dirijați cu garduri dar cu izolare completă, cu stingerea luminii, cu liniște. La două noaptea era circ în Mănăștur, toată lumea era la balcoane. Dar le-am spus, băieți liniște. Dacă nu reușea, mergeam cu tranchilizante”, și-a amintit edilul.

Primarul Emil Boc a făcut declarații despre Podul Traian la emisiunea City Plus difuzată pe Antena 1 Transilvania.

Polițiștii locali din țară sunt din ce în ce mai răsfățați de către edilii șefi. 2017 este anul în care primării din țară au aprobat alocări financiare de la bugetele locale pentru achiziția unor dotări “năstrușnice” pentru polițiștii locali. Tocmai în ideea de a le eficientiza intervențiile dar și a le îmbunătăți imaginea în comunitate. O altă explicație se leagă de alinierea polițiilor locale cu cele din marile orașe europene.

Spre exemplu, la primăria Iași s-au alocat bani pentru achiționarea a șase cai care să fie utilizați de poliția locală unde s-a decis organizarea unei patrule călare pe model britanic. Potrivit datelor vehiculate de administrația locală ieșeană, caii și obiectele de harnașament sunt aproape 100.000 de lei iar ca să funcționeze noua patrulă călare la nivelul poliției locale s-a suplimentat bugetul cu circa 60.000  de euro. La Iași, poliția locală n-a susținut propunerea, însă aceasta a fost ambiția edilului.

„Vom avea Poliţie călare şi la Iaşi, după model britanic. Nu ştiu dacă place sau nu place, poate aduce mai multe sau mai puţine zâmbete, dar eficienţa s-a văzut, prezenţa lor în spaţiul public trebuie să fie din ce în ce mai activă. Vrem să facem o gardă de cinci cai, vor învăţa şi echitaţie, sper să găsim minimum cinci poliţişti locali care să nu distrugă caii, – ştiţi ce am în vedere -, şi credem că va oferi o ima­gine mai deosebită oraşului nostru. Nu este o glumă, am mai discutat un pic şi anul trecut acest subiect, dar unii de pe la Poliţia Locală au crezut că nu este bine. Eu am spus că este bine, am văzut cam cum se prezintă o Poliţie călare şi în Ger­mania, Franţa sau Marea Brita­nie“, susține Mihai Chirică, primarul Iaşului, citat de ziaruldeiași.ro.

sursa foto: 7est.ro

Primii cinci cai au ajuns la Iași în 2017, iar în primă fază primăria nu a găsit călăreți printre polițiștii locali care să știe să stunească animalele. La primul concurs organizat pentru ocuparea posturilor la patrula călăre nu s-a prezentat nimeni, ulterior polițiștii locali de la alte servicii s-au apucat să învețe să călărească.

La Primăria din Timișoara, polițiștii locali au primit anul acesta bani pentru mai multe mașini, dar și pentru o șalupă. Mai precis, 30 de masini noi (SUV-uri, MCV-uri, autoturisme, microbuze), doua remorci si o salupa care urmează să se adauge parcului auto al poliției locale Timișoara care deține deja 18 mașini de diferite tipuri și o remorcă. În bugetul local s-au prevăzut pentru dotările anului 2017 la poliția locală Timișoara peste 3,6 milioane lei.

Poliția din Timișoara are în dotare și circa 40 de biciclete care sunt folosite de polițiștii locali. Acestea sunt utilizate pentru patrulare.

sursa foto: tion.ro

Primarul din Timișoara, Nicolae Robu, a criticat în repetate rânduri polițiștii locali din subordine menționând că aceștia nu sunt destul de numeroși, eficienți sau pregătiți, în așa fel încât să răspundă prompt solicitărilor venite de la timișoreni. Așa că primăria a investit în logistică ca să compenseze. Poliția locală din Timișoara are și un compartiment de Patrulare Navală care are în sarcină să monitorizeze râul Bega ale cărui maluri au fost reabilitate cu bani europeni. Tot pe malurile Begăi se patrulează și cu bicicleta.

salupa de salvare din Timișoara, sursa foto: opiniatimisoarei.ro

La Cluj, primarul Emil Boc este mai cu moț. Dacă din 2005 până în prezent, poliția locală avea în dotare pe lângă mașini și două scutere, din 2017, s-a achiziționat un vehicul de transport de tip segway, electric, cu care polițiștii locali să patruleze mai eficient.  Primul vehicul a costat 14.000 de lei, urmând ca poliția locală să mai cumpere și altele. Acesta ajunge la maxim 20 de km/h, urmând să fie dotat cu girofar şi claxon. Are o autonomie de 4 ore și se încarcă de la prize normale. Ideea de a cumpăra un astfel de vehicul a aparținut primaurlui Emil Boc care a remarcat tehnologia la vizitele în străinătate și care a decis să o aducă și în Cluj pentru a da o imagine modernă poliției locale. S-a vehiculat și propunerea ca polițiștii locali să utilizeze bicicleta, însă despre aceată propunere viceprimarul Dan Tarcea a spus că este utopică.

Poliția Capitalei are biciclete cu autoechilibru de tip Segway încă din 2013 când s-au cumpărat zece astfel de vehicule cu câte 8500 de euro fiecare.

sursa foto: b365.ro

Alte primării din țară și-au dotat poliția locală cu scutere electrice (tricicle). La Galați s-au cumpărat cu câte 5000 de euro bucata două scutere electrice care ating 40 kilometri pe oră și care, potrivit polițiștilor, cresc de 5 ori intervențiile acestora față de o patrulă pedestră.

La Primăria Brăila, tot anul acesta s-au cumpărat motoscutere de câtre 2500 lei fiecare pentru organizarea unei patrule de la poliția locală care să se ocupe de monitorizarea parcului monument din municipiu. Ca investiții viitoare, primăria brăileană a anunțat că dorește să cumpere, tot pentru poliția locală, ATV-uri pentru misiunile de teren.

sursa foto: adevarul.ro

La Deva, primăria a cumpărat pentru polițiștii locali biciclete electrice încă din 2015 pentru a stimula transportul electric și a încuraja investitorii de la fabrica DHS care au produs astfel de biciclete la Sântuhalm și apoi le-au scos și pe piața din România, la vânzare.

sursa foto: hunedoaralibera.ro

 

sursa: primaria Cluj

O acțiune inedită a avut loc în noaptea de 25 aprilie în Parcul Simion Bărnuțiu din Cluj. Polițiștii locali și angajații centrului de ecarisaj din cadrul Regiei Autonome a Domeniului Public au inițiat o operațiune de…ghidaj a unui căprior care rătăcea prin parcul central, a anunțat municipalitatea.

Acțiunea a avut loc după ce un cetățean a sesizat la Dispeceratul Poliției Locale din cadrul primăriei că un căprior se plimbă nestingherit pe strada Dragalina din Cluj-Napoca. Între timp, animalul a ajuns în Parcul Central, așa că polițiștii locali au cerut sprijinul angajaților de la centrul de ecarisaj al RADP ca captureze căpriorul și să-l elibereze în mediul natural.

Echipele n-au reușit, însă, acest lucru, dezvăluie primarul Emil Boc, așa că polițiștii locali au “hăituit” cerbul cu mașinile pe străzi, prin cartierul Grigorescu ((Pod Garibaldi, Str. Octavian Goga, Str. Gen. Eremia Grigorescu etc.), până animalul a ajuns în pădurea Hoia, de unde se presupune că a coborât în oraș.

Sesizarea privind prezența căpriorului a fost făcută la ora 02.50. Potrivit primăriei, animalul a ajuns în pădurea Hoia la  05.10.

În martie anul acesta, în cadrul unei alte acțiuni, polițiștii locali au reușit să tranchilizeze o vulpe care alega prin cartierul Mănăștur în zona blocurilor de locuințe   de pe str. Arinilor, Brateș și Taberei. Apoi au eliberat-o în pădurea Făget. Detalii:

Ce știre! Poliția Locală salvează o vulpe, Boc reacționează imediat: “A fost un succes, în conformitate cu planul elaborat la fața locului, animalul sălbatic fiind anesteziat cu o încărcătură tranchilizantă”

Acum câțiva ani, o altă operațiune s-a derulat în cartierul Mănăștur pentru evacuarea unor mistreți care rătăceau pe artera Plopilor.

sursa: Primaria Cluj

Nici cu rugăminți, nici cu buna credință, nici cu programe de intervenție, nici cu impozit mărit, administrația locală n-a reușit să instituie o stare de siguranță a fațadelor în centrul istoric. În buricul Clujului, încă pică tencuiala de pe clădiri și pun în pericol trecătorii.

În prima zi a săptămânii în curs, pe strada Universității nr. 3 a picat o bucată sticlă din geamul clădirii, deteriorând un autoturism parcat în zonă. A doua zi din săptămână au picat bucăți de tencuială la o stradă distanță, pe Memorandumului nr.3.

Poliția locală a interenit în abele cazuri, alături de pompieri pentru îndepărtarea elementelor periculoase. De asemenea, au aplicat proprietarilăr câte două sancțiuni, fiecare în valoare de 4000 lei, deoarece nu și-au întreținut corespunzător fațadele. Potrivit primăriei, ambii proprietari sancționați au fost, în prealabil, somați de municipalitate în cursul anului trecut ca să își repare fațada în așa fel încât să nu pună în pericol siguranța trecătorilor.

sursa: Primaria Cluj

Programul ambițios relansat în 2016 de Primăria clujeană pentru a schimba fața centrului Clujului începe să scârțâie. Municipalitatea a decis anul trecut să uzeze de pârghia impozitului mărit pentru proprietarii de clădiri din centrul orașului care refuză să-ți întrețină fațadele, însă n-a procedat ca la carte. A decis cota la supraimpozitare la 500%, maximul prevăzut de lege, apoi a nominalizat proprietarii care, fiind somați, nu au făcut demersurile legale pentru a-și repara fațadele degradate.

Numai că, atunci când autoritățile locale au a fost puse în fața listei negre, o proprietară înstărită de spații pe B-dul Eroilor a reușit să întoarcă lista și să nu mai fie supraimpozitată, demonstrând culpa primăriei, care n-ar fi notificat societățile prin care deține spații.

Lista inițială a primăriei cuprindea 500 de apartamente din 56 de clădiri pentru care proprietarilor li s-a mărit impozitul cu 500%. Din 2017, această listă a început să intre la apă. Deja câteva zeci de apartamente au fost scoase (sau urmează să fie) de la supraimpozitare. Alți proprietari au deschis procese împotriva primăriei.

Potrivit evidențelor administrației locale, au fost verificate 372 de clădiri din centrul orașului, adică 3082 de apartamente/proprietari care au primit somații să își repare fațadele. Din acest total, proprietarii a 56 de clădiri au cerut deja autorizații de construire pentru lucrări de refațadizare/reparații capitale ale acestora. Alte 47 de clădiri au parcursul lucrări de refacere a fațadelor fără autorizație de contruire având în vedere că au presupus doar intervenții de vopsire a fațadei cu păstrare culorilor sau de refacere partială a tencuielii. Încă 213 de obiective din această listă nu prezintă semne îngrijorătoare de degradare, însă anul acesta vor fi din nou monitorizate și în cazul în care prezintă semne de deteriorare vor parcurge procedura pentru reabilitare, plus supraimpozitare. Celelalte 56 de imobile de pe listă, însumând un total de  500 de apartamente, au fost supraimpozitate, având în vedere că proprietarii au refuzat să se conformeze și să inițieze lucrări de reabilitarea a clădirilor. S-a aplicat supraimpozitarea cu 500% pentru proprietăți situate în Piața Unirii, pe strada Kogălniceanu, Universității, Virgil Fulicea, Victor Babeș, Regele Ferdinand, Nicolae Cristea, Memorandumului, Moților, Samuil Micu, Iulis Maniu, Cloșca, Geroge Coșbuc, Episcop Ioan Bob, Emis Isac, Brătianu, Horea, F.J Curie, B-dul 21 Decembrie 1989, B-dul Eroilor, Piața Ștefan cel Mare sau Baba Novac.

O bucată din clădirea fostului hotel Continental s-a desprins rănind un trecător, incident care a deschis discuția privind starea în care se află centrul istoric degradat al orașului. Multe alte clădiri lăsate de izbeliște de ani de zile în “zona 0″ așteptă în continuare intervenții de “salvare”. Nu sunt bani sau nu a fost timp destul pentru inițiarea unor lucrări, după cum s-au plâns proprietarii. Timpul lăsat pentru intervenții nu e suficient pentru lucrări de calitate și pentru îndeplinirea procedurilor, au reclamat alții. Proprietarii au avut ca termen finalul lunii noiembrie 2016 pentru a obține autorizații de construire sau pentru a efectua reabilitarea. Cei care nu au reușit, au de plătit impozit majorat. Zeci de proprietari au protestat și au cerut primăriei încă de la finalul anului trecut păsuire pentru lucrări sau reducerea procentului de majorare, având în vedere că timpul ar fi fost prea scurt pentru a îndeplini aceste obligații, cu tot cu procesul birocratic. În plus, merită menționat că pentru unele clădiri nu a fost nevoie de Autorizație de Construire pentru începerea șantierelor, iar felul în care s-au monitorizat lucrările nu garantează că intervențiile realizate sunt de calitate. Acesta este reproșul principal adus de proprietari și de proiectanții clujeni primăriei, că a tratat diferențiat lucrările din centrul istoric: pe unii i-a lăsat să văruiască clădirile de formă, ca să nu fie supraimpozitați, iar pe alții i-a ținut luni de zile și le-a cerut autorizație de consturire. 

DETALII:

Marea răzgândeală în Cluj-Napoca. Primăria își reconsideră deciziile. Fațadele degradate cu impozit mărit se împuținează

Scandal la primărie pe centrul istoric degradat. Impozitele “+500%” rezistă, proprietarii amenință cu procese

Ca să-și menajeze firma de casă și să-și acopere o eroare proprie, Primăria a optat pentru discriminarea a sute de clujeni

Victimele nepăsării: se prăbuşeşte Conti

Operațiunea fațada: 500 de proprietari din centrul istoric arși la buzunar cu impozite de 5 ori mai mari

Cum se pregătește primăria de marea refațadizare. Cumpără schele, plase și tunele de protecție

Marea refațadizare debutează “ca-n Meșterul Manole” în Cluj

Arhitectul cetății Alba Iulia și firma care a prezis viitorul pentru “casa” primăriei clujene vor să lucreze pe clădirile degradate ale Clujului istoric

“Cosmetica” de urgență pe patrimoniu: intervenții după rețeta corectă a ministrului și licitație pentru angajarea unui expert atestat de Ministerul Culturii

Cum se intervine în centrul istoric al Clujului, pe clădirile de patrimoniu: “Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta”.

UPDATE #Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

Cazul “Intervenții cu pompieri pe clădirile din centrul istoric”. Explicațiile primarului

Ministrul Culturii a cerut stoparea intervențiilor la clădirele monument din Cluj-Napoca

Primarul Boc către ministrul Culturii: Dacă vrea, îl așteptăm să vină el, să dea țigla jos

 

 

by -
0 972

Nu mai puțin de 20 de ateliere de reparat mașini din Cluj-Napoca au fost închise de polițiști locali și de RAR, care au descins în contrale cu Registrul Auto Român.

Echipe complexe de polițiști locali de la Inspecție Comercială şi Control protecţia mediului, plus angajaţi ai Registrului Auto Român, au descins în această săptămână la ateliere de reparații și dezmembrări auto din Cluj-Napoca. 26 de puncte de lucru au fost verificate, în special în zonele bulevardului Muncii, străzii Oașului și cartierelor Dâmbu Rotund și Someșeni. Rezultatul – aproape toate au fost închise. Cele mai multe nereguli au fost lipsa acordului de funcţionare şi a aprobării de orar eliberat de Primăria Cluj-Napoca, lipsa autorizaţiilor tehnice eliberate de RAR Cluj, nerespectarea condiţiilor iniţiale de autorizare și nerespectarea regimului de colectare a deşeurilor.

Au fost încheiate 26 de procese verbale de constatare a contravențiilor, în valoare totală de 24.700 de lei – adică toate atelierele auto verificate au fost amendate. În plus, în 20 de cazuri s-a dispus suspendarea activităților atelierelor verificate.

sursa foto: primariaclujnapoca.ro

Parteneriatul făcut de administrația locală clujeană cu actorii din sectorul IT deschide ușa implementării unor aplicații mobile care să ușureze viața șoferilor clujeni.

Recent, primăria a lansat aplicația Cluj Parking care ajută șoferii să parcheze mai ușor în parkingurile cu plată din centrul orașului. Această aplicație contabilizează locurile de parcare din parcările de la Sala Polivalentă, Moților, Piața Unirii, Piața Cipariu și Complexul Leu.

Respectiva soluție va fi extinsă și pentru a contabiliza locurile de parcare cu plată de pe arterele din zona centrală. În acest sens, de la anul, primăria va cumpăra senzori de parcare care vor fi instalați pe mai multe artere din centrul orașului. Anunțul a fost făcut de primarul Emil Boc la o emisiune difuzată de Napoca FM. Oficialul a mai spus că respectivii senzori pot fi montați și în stațiile de autobuz tocmai pentru a descuraja parcarea autovehiculelor în acestea, poliția locală urmând să fie alertată când se întâmplă astfel de cazuri.

Tot primarul a mai dezvăluit că, grație parteneriatului cu IT-iștii din Cluj, se va lucra și la dezvoltarea unei aplicații pentru mobil care să alerteze șoferii în cazul în care li se ridică mașina. Aceștia vor fi anunțați în cadrul respectivei aplicații și de unde își pot recupera mașina, dar și care sunt taxele.

Din luna februarie, de la când s-a reluat ridicarea mașinilor în Cluj-Napoca, peste 300 de vehicule au fost transportate din locurile unde erau parcate nelegal în oraș la baza Regiei Autonome a Domeniului Public.

IT-iștii clujeni, chemați în “smart city”. Voluntari?

Se lansează aplicația Cluj Parking. Îți spune unde poți parca în centru

Acești clujeni îți spun unde sunt locurile de parcare libere – Parking Spotter a câștigat o competiție în SUA

 

sursa foto: ziare.com

Nu va fi o vânătoare de clienți care parchează ilegal, promite primăria care anunță că începând de joi, 9 februarie, va începe reîncepe activitatea de ridicare a mașinilor staționate neregulamentar. Se vor ridica mașini în Cluj din rațiuni de fluidizare a trficului. Tariful fixat de forul local pentru recuperarea mașinilor ridicate este de 547 de lei dacă autovehiculul s-a transportat la depozitul Regiei Autonome a Domeniului Public din Someșeni și de 294 lei, dacă nu se mai efectuează transportul.

Măsura ridicării autovehiculelor se aplică în cazuri precum: oprirea/staționarea autovehiculelor în stațiile CTP, pe benzile de urgență și cele de siguranță, în intersecții și sensuri giratorii, pe treceri de pietoni, în zone rezidențiale/pietonale, pe trotuare și piste de biciclete, în parcările cu plată, în cazuri de blocare a punctelor gospodărești sau a diverselor accese auto, în alte locuri neautorizate.

Administrația locală a aprobat tarifele pentru ridicarea mașinilor în 31 ianuarie, în urma ședinței Consiliul Local. De atunci, a derulat și o campanie prin care a pus în parbrizele vehiculelor parcate ilegal în Cluj pliante privind viitoarele sancțiuni de care pot fi pasibili, inclusiv cea de ridicare a mașinii.

De joi, 9 februarie se va trece efectiv la ridicare mașinilor în Cluj-Napoca. Cuantumul sancțiunii pentru ridicare-transport-depozitare este de 547 de lei. În cazul în care utilizatorul sau proprietarul se prezintă la autovehicul și nu se mai efectuează transportul și depozitarea, sancțiunea e de 294 de lei.

Sancțiunea pentru staționare, conform OUG 195/2002 rep., este de 4-5 puncte de amendă și 3 puncte de penalizare la permisul de conducere (250 lei în 48 de ore, conform OG nr. 2/2001).

Masura privind ridicarea autovehiculelor stationate neregulamentar s-a dispus in conformitate cu prevederile HG nr. 965/2016, privind circulatia pe drumurile publice, pentru modificarea OUG nr. 195/2002, republicată, aprobat prin HG nr. 1391/2006 și HCL nr. 21/2017.

Pe o stradă cu locuri de parcare aflate în zona II de tarifare niciunul dintre șoferi nu plătise taxa de parcare. Aceasta este una dintre “curiozitățile” rezultate în urma verifiărilor efectuate de polițiștii locali în primele săptămâni din an privind modul în care se parchează în zona centrală a Clujului. Este vorba despre strada Emil Racoviță unde din 79 de mașini parcate pe locurile de parcare cu plată situate pe respectiva arteră, niciun șofer nu plătise parcarea.

 

“Majorarea taxelor din parcare în centrul orașului a venit cu bune și cu niște minuni locale. De exemplu, în cazul parcării cu barieră din Piața Unirii. Și nu discutăm e bine sau nu că a fost amplastă acolo. Oricum, după pietonalizarea laturii de vest, va fi mult diminuată. Luam situația existentă. Dacă anul trecut încasam circa 100.000 pe lună din această parcare, acum încasările în trei zile au fost de 125.000 de lei. Acesta este un semnal că lumea vine cu mașina în zona centrală, are alternativă legală de parcare, își rezolvă problemele și pleacă. Este adevărat că avem și exemple din extrema cealaltă, în care pe străzile din centru cu locuri de parcare nu se plătește taxa de parcare. De asta am și intensificat controalele, ca să responsabilizăm șoferii. Față de anul trecut nu pot zice că acum este mai rău. Trebuie să mai analizăm datele”, e explicat viceprimarul Dan Tarcea.

Una dintre “mirările” controalelor efectuate de polițiștii locali privind modul în care se parchează în centrul orașului a fost legată de plata taxei de parcare. Pe o întreagă stradă situată în centrul orașului niciunul dintre șoferii care parcare nu-și plătise taxa de parcare. “Pe strada Racoviță, din 79 de locuri de parcare ocupare de mașini, nu se achitase taxa de parcare nici măcar pentru unul dintre acestea. Sperăm că viitoarele acțiuni nu vor mai aduce aceste date”, a mai adăugat Tarcea.

Din 2017 s-au majorat taxele de parcare în centrul orașului, în zona tarifară I care cuprinde, potrivit primăriei, 26 de artere cu locuri de parcare. Pe acestea durata de parcare a fost limitată la trei ore și nu se mai eliberează abonamente decât pentru riverani. De la 2 lei pe oră, la 4 lei pe oră. Taxele din zona II de parcare ce include peste 50 de artere, multe dintre le situate tot în centrul orașului, sunt de 2 lei pe oră.

O săptămână de verificări efectuate de polițiștii locali pe 24 de artere din zona centrală (14 străzi din zona I cât și 10 străzi incluse în zona II de tarifare) s-au soldat cu peste 730 de sancțiuni aplicate pentru parcări ilegale sau neplata taxei de parcare. Adică polițiștii au dat peste 100 de amenzi pe zi. Primarul Emil Boc spunea că maximum din 2016 a primăriei e de 1500 de amenzi într-o săptămână în tot Clujul, adică peste 200 de sancțiuni pe zi, raportat la numărul de polițiști locali care gestionează această activitate.

AICI DETALII:

Efectele majorării taxelor de parcare: s-a instalat haosul în centrul Clujului

Date publice făcute de poliția locală arată că, de exemplu, o săptămână de contoale efectuate la final de ianuarie 2016 (19-27 ianuarie) în P-ța Unirii, B-dul Eroilor, P-ța Mihai Viteazul, P-ța Gării, P-ța Cipariu, Str. Constantin Brâncuși și P-ța Mărăști s-a soldat cu 289 de sancțiuni totalizând 30.255 lei. Acestea s-au aplicat pentru mașinile oprite/staționate neregulamentar în intersecții, sensuri giratorii, banda de urgență, treceri de pietoni, stații CTP, benzi de circulație și pistele de biciclete.

O altă săptămână de verificări ale poliției locale în întreg orașul, la final de februarie început de martie 2016, privind modul în care șoferii clujeni parchează s-a soldat cu 1456 de sancțiuni din care 981 sancţiuni contravenţionale pentru opriri/staţionări neregulamentare pe trotuar, zone rezidenţiale şi pietonale şi parcări cu plată.

Restul sancțiunilor au fost defalcate astfel:

  • 233 sancţiuni contravenţionale pe banda de circulaţie/banda de urgenţă;
  • 87 sancţiuni contravenţionale în staţii CTP;
  • 56 sancţiuni contravenţionale în intersecţii și sensuri giratorii;
  • 15 sancţiuni contravenţionale pe treceri de pietoni;
  • 84 sancţiuni contravenţionale pe piste de biciclete;

Care sunt străzile cu locuri de parcare cu plată

ZONA I

Străzile: Baba Novac; Bolyai; Emmanuel de Martonne; Emil Isac; Eroilor; I.C.Brătianu; Iuliu Maniu; Mihail Kogălniceanu; Octavian Petrovici; P-ţa Unirii(inclusiv parking-ul cu bariere); Samuil Micu; Ştefan Octavian Iosif; Hermann Oberth; Universităţii; Virgil Fulicea; Constantin Daicoviciu; Paul Chinezu; Vasile Alecsandri; Brassai; David Ferenc; Emil Zola; Gaal Gabor; Tipografiei; Cotită; Sindicatelor; Franklin Delano Roosevelt.

ZONA II

Străzile : Observatorului-carosabil; Berăriei; Mamaia; Calea Dorobanţilor; Nicolae Titulescu; Bucureşti; Calea Floresti; Aviator Bădescu; Remetea; Acad. David Prodan; Andrei Muresanu; Hasdeu; Nicolae Bălcescu; 21 Decembrie 1989; Aleea Învăţătorului; Parking B.R.D.; Bariţiu; Clinicilor; Cardinal I. Hossu; Horea; Parking Opera Maghiară; P-ţa Mihai Viteazu (parking cu bariere); P-ţa Cipariu (parking cu bariere); parking Moţilor; Republicii; Iaşilor; Avram Iancu; Victor Babeş; P-ţa Avram Iancu; P-ţa Ştefan cel Mare; Bisericii Ortodoxe; Decebal; Traian; Dacia; Dragălina-Camera de Comerţ şi Industrie; Constantin Dobrogeanu-Gherea; Mihai Eminescu; Pavel Roşca; Petofi Şandor; Piteşti; Ploieşti; Năvodari; Gheorghe Marinescu; Arany Janos; Cişmigiu; Nufărului; Traian Moşoiu; Rubin Patiţia; George Coşbuc, Emil Racoviţă; Crişan; Deva; C.Brâncuşi (tronsonul cuprins intre N.Titulescu şi S. Albini); Baza Sportivă Gheorgheni.

 

Șoferii clujeni râd în nas primăriei. Nu doar că aceștia continuuă să vină cu mașinile în zona centrală a orașului, ba chiar, din 2017, de când s-au majorat taxele în zona 0 a Clujului, nici nu se mai sinchisesc să plătească parcarea. O săptămână de verificări efectuate de polițiștii locali pe 24 de artere din zona centrală (atât din zona I unde s-au majorat taxele la 4 lei pe oră dar și din zona II unde tarifele au rămas mici, 2 lei pe oră) s-au soldat cu peste 730 de sancțiuni aplicate.

Potrivit primăriei, în ultima săptămână, polițiștii locali au întreprins acțiuni de control privind modul în care se parchează pe 24 de artere din centrul orașului. Străzi cu locuri de parcare cuprinse în zona tarifară I dar și artere din zona tarifară II.

Controlul a vizat: B-dul Eroilor, Iuliu Maniu, Baba Novac, I.C. Brătianu, Hermann Oberth, Mihail Kogălniceanu, P-ţa Avram Iancu, C.Dorobantilor, B-Dul 21 Decembrie 1989, C. Dobrogeanu Gherea, Năvodari, Pitești, Card. Iuliu Hossu, Emil Isac, Sindicatelor, Constantin Daicoviciu, Virgil Fulicea, Paul Chinezu, Octavian Petrovici, Emil Zola, Universității, Traian Moşoiu, Rubin Patiţia, Republicii. În total, acțiunea s-a soldat cu 732 sancţiuni contravenţionale aplicate conducătorilor auto, în valoare de 73200 lei. Amenzile au fost date atât pentru parcări în locuri nepermise cât și pentru neachitarea tarifului de parcare, după cum au explicat reprezentanții primăriei pentru Actualdecluj.ro. Deci, în continuare, foarte mulți șoferi vin cu mașile în centru și, în plus, parchează și ilegal. În ciuda faptului că primăria a majorat tarifele de parcare tocmai pentru a descuraja clujenii să vină în zona centrală cu autoturismele persoanele. 

Dintre totalul de străzi cu locuri de parcare care au fost verificate de polițiștii locali, 14 artere cuprind locuri de parcare pentru care primăria a dublat tariful de parcare. Administrația a majorat din 2017 taxele de parcare din zona I a Clujului (26 de artere) la 4 lei pe oră, plus a limitat eliberarea de abonamente de parcare doar pentru riverani și timpul maxim de parcare la 3 ore. Vorbim de străzile din zona I: Baba Novac, Bolyai, E. de Martonne, Emil Isac, Eroilor, I.C. Brătianu, I. Maniu, M. Kogălniceanu, O. Petrovici, P-ța Unirii (inclusiv parkingul cu bariere), S. Micu, St. O. Iosif, H. Oberth, Universității, V. Fulicea, C. Daicoviciu, Paul Chinezu, V. Alecsandri, Brassai, David Ferenc, Emil Zola, Gaal Gabor, Tipografiei, Cotită, Sindicatelor, F.D. Roosevelt.

Celelalte zece artere au locuri de parcare taxate cu 2 lei pe oră. Încă de anul trecut, în prima zi de plată după ce primăria a dat în exploatare o parcare nouă cu peste 230 de locuri (temporar, pe terenul de 1,3 hectare de pe B-dul 21 Decembriei 1989 – Năvodari unde a anunțat că va construi Centrul Cultural Transilvania cu sala de concerte și sediu pentru Filarmonică) clujenii au arătat că șoferii preferă să parcheze nelegal pe strada Năvodari decât în noul parking la sol. Chiar în condițiile în care tariful este de 1 leu pe oră (în decembrie 2016).

sursa foto: Rus Daniel -  Facebook
strada Năvodari/parcarea primăriei cu intrare de pe Năvodari, 13 decembrie 2016 sursa foto: Rus Daniel – Facebook

Anul trecut, se parca în voie chiar și în Piața Muzeului, una dintre puținele piețe pietonale ale orașului.

Piața Muzeului, 9 decembrie, sursa foto: Facebook
Piața Muzeului, 9 decembrie, sursa foto: Facebook

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș spunea anul trecut că durerea mare a orașului este reprezentată de tolerarea parcărilor ilegale de către administrația locală. De fapt, spunea arhitectul, parcările ilegale din zona centrală și nu numai sunt cele care, de fapt, sugrumă traficul din oraș. Primarul Emil Boc explica că, săptămânal, polițiștii locali aplică în oraș circa 1500 de amenzi de parcare și că cifra reprezintă maximul care se poate raportat la numărul de polițiști locali din structura primăriei. Tot atunci, primăria susținea că mizează pe aprobarea măsurile complementare pentru ridicare și blocare roților, despre care spunea că are promisiuni că se va întâmpla până la finalul lui 2016 ca să gestioneze și mai bine problema parcărilor ilegale din Cluj-Napoca.

Guvernul a aprobat respectiva măsură la final de 2016, însă mai sunt proceduri legale de parcurs de către Consiliul Local pentru modificarea regulamentului local de parcare, în așa fel încât să se poată ridica din nou mașini în Cluj-Napoca. În plus, măsurile adoptate de Guvern aduc și sancțiuni dure pentru șoferii care parchează pe trotuare, în locuri nepermise.

Se pot ridica, din nou, mașini. Guvernul a emis noile reguli. Urmează ca primăria să modifice regulamentul

Cât au băgat în vistieria municipiului șoferii ilegaliști. În Cluj se ridică 9 mașini pe zi

În plus, primăria a anunțat pentru 2017 toleranță 0 cu toți șoferii care parchează la 10 minute de orice parking din zona centrală. Aceasta în contextul în care, spre exemplu, Splaiul Independenții e plin de mașini parcare pe trotuare, pe malurile Someșului, atât în zona Operei Maghiare cât și a stadionului Cluj-Arena. Chiar și în buza parcului central se parchează în voie, în ciuda stâlpișorilor montați de administrația locală pe artera George Coșbuc.

Această politică, a stâlpișorilor, era de altfel anunțată din 2016 pentru a veni de hac șoferilor care parchează unde doresc în zona centrală.

În zona centrală a Clujului sunt peste 3500 de locuri de parcare amenajate de străzi din care peste 2500 se află în zona II de tarifare.

Se face ordine cu parcările din centrul Clujului: se dublează tarifele orare și nu se mai dau abonamente

Fără terase și luminițe, Piața Muzeului e din nou parcare pentru bolizi

Cum stă orașul cu planurile de edificare a unor noi “case” pentru mașini

Cum se face, mai nou, educația șoferilor care parchează pe trotuare în Cluj

Au făcut alei pietonale…pentru mașini

Ești șofer? Ferește-te să parchezi pe aceste străzi. Topul celor mai multe amenzi pentru parcări ilegale în Cluj