Tags Posts tagged with "pnl cluj"

pnl cluj

by -
1 80

Europarlamentarul Daniel Buda, președintele PNL Cluj, consideră că siguranța națională este pusă în pericol de vânzarea-cumpărarea terenurilor către străini.  “Faptul că 45% din terenurile agricole sunt cumpărate de străini ține de siguranța națională. Premierul Mihai Tudose trebuie să explice public care este stadiul actual al proiectului de lege privind vânzarea-cumpărarea terenurilor și motivele pentru care se întârzie adoptatea acestuia” – a transmis Buda.

Europarlamentarul clujean a informat că a solicitat și în raportul europarlamentarului Maria Noichl – depus şi votat în Parlamentul European – instituirea de proceduri și condiții unice de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole la nivel european.  “Am atras atenția asupra acestei chestiuni prin amendamentele depuse. Apreciez faptul că România se află în fața unei chestiuni care ține de siguranța națională. Faptul că astăzi în România peste 45% din terenurile agricole se află în mâinile străinilor este o situaţie care, pe termen mediu și lung, ne va afecta în mod neîndoielnic. Avertismentul meu nu trebuie înțeles ca un îndemn la interzicerea tranzacțiilor de terenuri agricole către străini, deoarece acest lucru ar contraveni tratatelor la care România este parte, însă consider că este necesară impunerea unor condiții asemenătoare celor din Franța, spre exemplu unde cumpărarea unui teren agricol este condiționată, persoana respectivă fiind nevoită să își demonstreze afinitatea față de zona în care cumpără pământul, să demonstreze că a trăit zece ani în regiune, precum și intenția de a face agricultură. Este o măsură contra speculei și de concentrare a terenurilor, așa cum se întâmplă astăzi în România”, arată Buda.

Europarlamentarul clujean consideră că nici Guvernul Cioloș, nici Guvernul Tudose nu au reușit să vină cu un proiect de lege coerent cap-coadă, care să reglementeze vânzarea-cumpărarea terenurilor și că această situție nu mai poate fi tolerată: “Îi solicit public domnului Tudose să ne spună care este stadiul acestui proiect pe circuit guvernamental, pentru că el nu este trimis în Parlament. Atrag atenția că orice zi de întârziere nu face altceva decât să ducă la diminuarea suprafeței agricole a României și să îl facă părtaș în același timp la un act prin care se afectează siguranța națională a ţării. Totodată, din informațiile pe care le dețin, există în România cazuri în care terenul este cumpărat de persoane extra-comunitară care nici nu îl cultivă, dar beneficiază de subvenții. Pe de altă parte, diferite alte entități, de cele mai multe ori provenind din state UE dezvoltate, cultivă terenuri achiziționate în România, cu sume mai mici decât în alte țări, și cu mijloace tehnologice superioare celor pe care și le permit agricultorii români. Potrivit raportului menționat, această practică este observabilă în mai multe țări europene, dar că România era des menționată în document ca exemplu ilustrativ pentru fenomenul de acaparare a terenurilor”.

 

by -
0 120

“La finalul celor 3 ani de mandat în Parlamentul European, vă invit pe cei interesați să consultaţi o sinteză sau dacă vreți un raport al activităţii mele în calitate de membru al acestei instituții” – eurparlamentar Daniel Buda, membru PPE, președinte al PNL Cluj

“Pentru a face un prim pas spre dezvoltarea comunităţilor, am dorit să vin în sprijinul tuturor celor interesaţi cu o serie de informaţii referitoare la oportunităţile de finanţare a proiectelor din fondurile alocate direct de la Bruxelles pentru exerciţiul financiar 2014-2020. În acest sens, am reeditat un material informativ pe care îl anexez raportului meu de activitate în detaliu, în care se regăsesc expuse pe larg mecanisme şi proceduri iniţiate de Comisia Europeană pentru absorbţia de fonduri direct de la UE pentru organismele publice, pentru fermieri, pentru IMM-uri, ONG-uri şi alţi beneficiari, precum şi sumele defalcate pe fiecare axă. Broşura cuprinde o serie de informaţii care sunt convins că pot răspunde nevoilor de finanţare a unor proiecte din comunităţile locale din România.
În această perioadă, în calitate de europarlamentar, membru al Comisiilor de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Afaceri Juridice și Dezvoltare Regională, am participat la tot ceea ce presupune activitatea acestor comisii, venind cu o serie de propuneri care să ușureze traiul de zi cu zi al cetățeanului european în general și al cetățeanului român în special.
Am încercat și sper că am reușit să vă arăt permanent, într-un mod cât mai transparent, toate inițiativele mele. Doresc să vă mulțumesc tuturor pentru toată încrederea acordată, pentru că ați avut răbdarea să îmi urmăriți activitatea și să reacționaţi ori de câte ori ați avut sugestii sau probleme de semnalat.
Vă asigur încă o dată de toată deschiderea și încrederea mea în parteneriatul cu dumneavoastră, fiind convins că doar împreună vom putea reuși să ne facem viața mai bună, să reprezint cât mai bine România în Parlamentul European și să ne apărăm drepturile în Europa” – Daniel Buda.

-Sinteza activităţii în cifre pentru perioada 2014-2017-

Membru în comisiile PE:
Membru în trei comisii, respectiv:
Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (AGRI)
Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI)
Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI)

Activitate potrivit prestigiosului site mepranking.eu, care contabilizează activitatea europarlamentarilor:
Locul 1 din cei 12 europarlamentari români ai Grupului PPE
Locul 1 din cei 32 de europarlamentari români la numărul de întrebări adresate Comisiei Europene
Locul 2 din cei 32 de europarlamentari români la activitatea din PE în perioada 2014-2017
Locul 5 din cei 750 de europarlamentari la numărul de întrebări adresate Comisiei Europene
Locul 37 din cei 750 de europarlamentari la activitatea din PE în perioada 2014-2017

Campanii publice inţiate:
Asociază-te! Doar aşa vei deveni mai puternic!
Mănânci produse româneşti, mănânci sănătos!
Fondurile europene, şansa agriculturii româneşti!
Stop discriminării românilor din străinătate!

510 de întrebări adresate Comisiei Europene pe teme care privesc problemele cu care se confruntă România: cuantumul scăzut al subvenţiilor pentru fermieri, simplificarea procedurilor de absorbţie a fondurilor europene, efectele secetei asupra agriculturii, lipsa sistemelor de irigaţii, scăderea producţiei de grâu, impactul embargoului impus de federaţia Rusă, formele asociative pentru fermieri, efectele bolii limbii albastre
698 de luări de cuvânt şi declaraţii în plen pe teme precum: promovarea coeziunii şi a dezvoltării, criza forţei de muncă în sectorul agricol, viitorul Uniunii Europene, aderarea României la Spaţiul Schengen, negocierile privind Parteneriatul pentru Comerţ şi Investiţii UE-SUA, declaraţiile ministrului de externe Sebastian Kurz privind alocaţiile acordate copiilor români care trăiesc legal în Austria, încălcarea dreptului la vot al cetăţenilor din diaspora la alegerile prezidenţiale, problema absorbţiei fondurilor europene
419 răspunsuri primite până în acest moment la întrebările formulate
223 de adrese pe problematici actuale, depuse la Comisia Europeană, Consiliul Europei, Comitetul Regiunilor, Guvernul României, Ministerul Agriculturii, autorităţi publice naţionale
12 propuneri de rezoluţie pe teme privind: situaţia din Italia după cutremure, demararea cu întârziere a Politicii de Coeziune pentru perioada 2014-2020, măsurile de combatere a terorismului, tragediile care au implicat nave cu migranţi în Marea Mediterană
1 raport în calitate de raportor privind “Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene”
27 rapoarte în calitate de raportor alternativ şi pentru aviz din partea Grupului PPE:
Coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale având în vedere evoluțiile de pe piață
Introducerea unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente
Controlul registrului și la componența grupurilor de experți ale Comisiei
Monitorizarea aplicării legislației UE în 2015
Aplicarea procedurii europene de somație de plată
Adaptarea la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea UE a unei serii de acte juridice care prevăd utilizarea procedurii de reglementare cu control
Aviz referitor la combinarea corectă a surselor de finanțare pentru regiunile Europei: echilibrarea instrumentelor financiare și a granturilor în politica de coeziune a UE
Mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie
Regiuni mai puţin dezvoltare în UE
Aviz referitor la Raportul anual pe 2015 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei

1351 de amendamente depuse la rapoartele aflate în dezbaterea PE
384 de amendamente la rapoartele din Comisia AGRI
732 de amendamente la rapoartele din Comisia JURI
235 de amendamente la rapoartele din Comisia REGI

Broşura care conţine raportul de activitate şi ghidul de finanţare poate fi consultată electronic aici: http://www.danielbuda.ro/ro/raport-de-activitate-2014-2017-europarlamentar-daniel-buda-si-ghid-de-finantare-ue-2014-2020/

Material publicat cu sprijinul Grupului PPE din PE. Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Comisiei de Dezvoltare Regională şi al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European.

by -
1 1755

Un restaurant cunoscut din Cluj Napoca a distribuit imaginea de mai sus pe rețeaua de socializare Facebook, cu mențiunea: “președintele României, domnul Klaus Iohannis, ne-a făcut o surpriză și a luat masa la Casa Boema! Îi mulțumim mult pentru alegere!”

Este cel puțin a doua oară când Iohannis ajunge la Cluj – de la instalarea lui Emil Boc în fruntea Primăriei – și de fiecare dată, liberalii clujeni au aflat de pe Facebook sau de prin presă despre vizita sa.

Astăzi, niciun politician nu a știut că Iohannis s-ar fi aflat la Cluj, cu atât mai puțin cei din PNL, partidul în numele căruia Iohannis a candidat și a câștigat președinția României.

“Probabil a fost o vizită privată. Domnul președinte nu a avut nicio întâlnire cu liderii PNL sau cu oficialii administrației clujene”, a confirmat unul dintre vicepreședinții PNL Cluj, Maria Forna.

În noiembrie, anul trecut, președintele României participa la o dezbatere organizată de Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, pe tema ”Contribuția României la consolidarea construcției europene”.  Iohannis a ales și atunci să-i ignore pe liberalii clujeni, la fel cum a făcut-o și de data aceasta. N-a trecut pe la partid, nu s-a întâlnit nici cu Emil Boc, nici cu lideri PNL. Surse din PNL spun că Iohannis ar fi făcut o remarcă răutăcioasă la adresa primarului Emil Boc, chiar imediat după ce ar fi câștigat președinția României. Invitat de liderul PNL, Daniel Buda, să treacă și pe la Primăria Cluj, Iohannis ar fi spus atunci: “eu? niciodată la ușa lui Boc”. Și s-a ținut de cuvânt, cel puțin până în prezent. Aceleași surse arată că Iohannis nu i-ar fi iertat lui Boc lipsa sprijinului politic din campania electorală pentru președinție. La vremea respectivă, Boc deși era membru PNL, defila în spațiul public cu reprezentanții PMP, cu Elena Udrea și Traian Băsescu.

Plenul celor două camere parlamentare se reunește astăzi, de la ora 11.00, pentru a adopta moțiunea de cenzură la adresa Guvernului Sorin Grindeanu, inițiată de PSD și ALDE.  Dacă din cei 464 de parlamentari, 233 vor vota în favoarea moțiunii, premierul Sorin Grindeanu pleacă acasă. Numai că liderul PSD, Liviu Dragnea nu a reușit să-i atragă de partea sa pe toți parlamentarii PSD, iar cum negocierile cu UDMR s-au anulat ieri, sunt foarte mari șansele ca moțiunea de cenzură să fie respinsă. Sursele Actual de Cluj au informat că Dragnea s-ar baza pe votul parlamentarilor reprezentanți ai unor minorități (altele decât UDMR), numai că acestea ar fi oricum insuficiente.

Dintre parlamentarii clujeni, cei 4 reprezentanți ai PSD – Horia Nasra (deputat), Cristina Burci (deputat), Cornel Itu (deputat) și Vasile Ilea (senator) – vor vota, în mod cert, în favoarea moțiunii lui Dragnea. Atât Nasra cât și Ilea (liderii filialei clujene a PSD), au apreciat că permierul Grindeanu nu poate rămâne în funcție atâta timp cât a pierdut spijinul politic al partidului.

Cei 4 reprezentanți PNL – Florin Stamatian (deputat), Adrian Oros (deputat), Sorin Moldovan (deputat) și Marius Nicoară (senator) – au mandat de la partid să nu-și exprime votul. Nicoară a precizat pentru Actual de Cluj că înainte de ședința parlamentară au fost convocați la o întâlnire cu noul președinte al PNL, Ludovic Orban. “De principiu nu avem de ce să ne amestecăm noi în mizeria generată de PSD. Sigur, e nefiresc ca un premier să rămână în funcție împotriva voinței partidului care l-a desemnat, dar aceasta nu e problema noastră. Noi vom participa la ședința parlamentară, să nu ni se reproșeze că nu ne facem treaba, dar nu votăm. Toți liberalii avem mandat să nu votăm”, a precizat Marius Nicoară.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat și el că de vreme ce discuțiile cu PSD au fost stopate, parlamentarii maghiari nu vor mai participa la vot.

Reprezentanții USR și cei ai PMP au anunțat că nu vor participa deloc la ședință.

Potrivit Hotnews.ro,  PSD a anunțat că se bazează pe votul a 250 de parlamentari. Criza în interiorul partidului a apărut dupa ce premierul Sorin Grindeanu a refuzat să demisioneze, desi a pierdut sprijinul PSD (partidul majoritar aflat la Guvernare). PSD și aliatul său ALDE au un total de 244 de senatori și deputți, care ar vota în majoritate covârșitoare în favoarea acestei moțiuni. Numărul sustinătorilor lui Grindeanu din rândul parlamentarilor PSD este greu de evaluat.

 

 

Președintele Consiliului Județean Cluj Alin Tișe a pierdut funcția de prim-vicepreședinte al PNL, asocierea cu tabăra lui Cristian Bușoi aducându-i un scor foarte slab la alegeri, de aproximativ 500 de voturi, în timp ce contracandidata lui, Raluca Turcan, a obținut peste 1200 de voturi. După ce a văzut că a primit atât de puține voturi, Tișe n-a mai vrut să candideze nici pentru funcția de vicepreședinte responsabil de regiunea Nord-Vest, șansele cele mai mari revenindu-i fostului deputat Lucian Bode, care are în spate susținerea noului președinte al partidului, Ludovic Orban, precum și pe cea a organizației PNL Bihor. Așadar, Tișe rămâne fără nicio funcție politică la nivel central. El n-a intrat nici în conducerea PNL Cluj tocmai pentru că spera să prindă o poziție de lider la nivel central.

Nu este foarte clar ce l-a determinat pe Tișe să se alăture echipei lui Cristian Bușoi, având în vedere că se știa de foarte mult timp că aceasta va pierde alegerile.  Chestionat de Actual de Cluj, Tișe a motivat că spre deosebire de Ludovic Orban, actualul perdant al președinției partidului, Cristian Bușoi, nu l-ar fi condiționat să semneze pentru moțiunea sa de candidat. “M-au vrut în echipa lor pentru ceea ce am realizat eu, m-au vrut chiar și fără să semnez pentru moțiunea lui Bușoi”, și-a explicat Tișe opțiunea. Surse din PNL spun, însă, că și Ludovic Orban i-ar fi propus din start lui Tișe funcția de prim-vicepreședinte și că inițial, el n-ar fi refuzat. Ulterior, se pare, ar fi decis să meargă de partea lui Bușoi, împreună cu europarlamentarul Daniel Buda. Numai că Buda se dovedește norocos. El a candidat pentru funcția de președinte al Comisiei de Arbitraj și a câștigat, fiind susținut de delegați din ambele tabere. Așa se face că în prezent Buda conduce și PNL Cluj, deține și o funcție politică importantă la nivel central și este și membru de drept în Biroul Perrmanen Național al partidului. Tișe, în schimb, a rămas cu nimic (cel puțin pe linie politică).

 

Congresul PNL privind desemnarea noii conduceri a partidului se desfășoară astăzi și mâine la București. Pentru desemnarea președintelui se votează astăzi, în timp ce pentru pozițiile secundare de conducere se votează mâine. Președinția PNL se dispută între Ludovic Orban și Cristian Bușoi.  În biroul executiv vor fi disponibile 4 poziții de prim-vicepreședinți. Pentru una din aceste poziții (prim-vicepreședinte responsabil de comunicare) candidează și liderul Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. Interesant este că el a fost cooptat în echipa lui Cristian Bușoi, deși în campania internă nu s-au afișat niciodată alături de acesta și nici n-a delcarat în mod public că l-ar susține pentru președinție. Poziția pe care și-o dorește Tișe e râvnită tocmai de Raluca Turcan, actualul președinte intermiar al PNL.

Turcan l-a susținut în mod expres pe Bușoi, a defilat  cu acesta prin județe pentru a-i convinge pe liderii filialelor liberale să-i susțină candidatura. Nu e foarte clar ce a determinat-o pe Turcan să treacă în tabăra lui Ludovic Orban, cert este că ei i s-a promis poziția de prim-vicepreședinte, aflându-se în postura de a candida împotriva lui Alin Tișe, omul care s-a așezat la masa lui Cristian Bușoi. Surse din PNL spun că Turcan nu prea este agreată în echipa lui Orban, dar că acesta ar fi susținut-o, chiar și așa, pentru acestă poziție importantă de prim-vicepreședinte.

Liderul Consiliului Județean  Cluj, Alin Tișe, a menționat pentru Actual de Cluj că se află în echipa lui Cristian Bușoi pentru că a fost dorit acolo, chiar dacă n-ar fi semnat pentru moțiunea sa de candidatură: “Eu n-am semnat pentru nicio moțiune de candidatură. Am fost inclus în echipa lui Cristian Bușoi pentru calitățile și reușitele mele politice. El a considerat că trebuie să fiu în echipa sa, chiar dacă n-am semnat pentru el. Celălalt candidat n-a considerat la fel”, a subliniat Tișe.

În afară de Tișe, deputatul clujean Adrian Oros candidează pentru un post de vicepreședinte pe probleme de agricultură. Deputatul clujean Sorin Moldovan se află printre candidații pentru o poziție de membru simplu în Biroul Național al PNL. Europarlamentarul clujean Daniel Buda (foto jos) candidează pentru președinția Comisiei de Arbitraj a PNL. Buda a fost singurul lider clujean care și-a declarat susținerea pentru Cristian Bușoi.

175 de delegați clujeni se află la București pentru a participa la alegerile privind desemnarea noii conduceri a PNL.

 

 

Liberalii vor vota sâmbătă dar și duminică pentru desemnarea noului președinte, respectiv pentru validarea biroului de conducere a partidului. Ludovic Orban este cotat cu cele mai mari șanse în cadrul acestor alegeri, dacă este să ne raportăm la numărul de susținători, care au exprimat deja un vot de sprijin la nivelul filialelor județene. PNL Cluj trimite la București un număr semnificativ de delegați, 175 de persoane, mai exact membri din biroul județean de conducere, parlamentari, europarlamentari, primari, consilieri județeni sau locali dar și lideri de organizații locale. Nu este prea clar dacă organizația PNL Cluj va obține postul de prim-vicepreșinte la nivelul Biroului Național, deși dorința președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, aceasta era. În prezent, el nu mai este la fel de sigur dacă mai candidează. În schimb, deputatul Adrian Oros pare foarte convins că va obține o poziție de vicepreședinte.

Cum au jucat la două capete, liderii importanți ai PNL Cluj riscă să rămână pe dinafară

Principalii lideri ai PNL Cluj au avut grijă să mențină o oarecare detașare față de principalii candidați înscriși în competiția pentru șefia partidului, Ludovic Orban și Cristian Bușoi. Această poziționare așa zis “neutră” le scade considerabil șansele de a mai obține funcția de prim-vicepreședinte, dacă Orban va câștiga alegerile.

În momentul acesta sunt vehiculate mai multe variante. Pe de-o parte se presupune că Emil Boc ar fi negociat cu Orban, urmând ca duminică, organizația clujeană să obțină, totuși, unul dintre cele 4 posturi de prim-vicepreședinți, fie pentru Alin Tișe, fie, de ce nu, chiar pentru Emil Boc (dacă el va dori să candideze). Pe de altă parte, se speculează că Orban s-ar fi simțit ofensat de ultima mișcare a europarlamentarului clujean Daniel Buda, care a anunțat oficial că îl va vota pe Cristian Bușoi, atragându-i în această direcție pe mai mulți oameni de-ai săi. Orban n-ar mai fi la fel de dispus să se uite spre Cluj – spun sursele Actual de Cluj – mai cu seamă pentru faptul că cele patru funcții de prim-vicepreședinți sunt vânate de alți lideri din țară, care nu s-au sfiit să-i acorde tot sprijinul, chiar din momentul în care și-a anunțat candidatura.

Ar fi în cărți, prin urmare, pentru un post de prim-vicepreședinte primarul din Oradea, Ilie Bolojan, dar și preșdintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu. Ar mai fi în cărți și liderii PNL Alba, Arad, Suceava și lista poate continua. În aceste condiții, se prea poate ca județul Cluj să rămână cu maxim două postui de vicepreședinți, dintre cele 16 disponibile. În aceste condiții Alin Tișe nu prea mai pare interesat să candideze. El a precizat pentru Actual de Cluj că se decide în două, trei zile.  “Nu știu încă ce voi face, nu m-am hotărât. Partidul este într-o situație foarte delicată și riscă să piardă oameni dacă nu va exista înțelepciune la vârf” s-a limitat să spună Tișe pentru Actual de Cluj. În urmă cu câteva luni, el părea convins că-și va găsi un loc la vârful partidului, mai ales că se bucura de sprijinul colegilor săi, în această privință. De altfel, Tișe nu a mai candidat pentru nici o poziție la nivelul PNL Cluj, tocmai în ideea de a putea candida în biroul național.  Dacă va decide să candideze, el va intra în competiție alături de colegul său de partid, deputatul clujean Adrian Oros, posibil chiar din postura de contracandidat.

Adrian Oros a fost și a rămas susținătorul lui Orban, motiv pentru care e lesne de înțeles cine ar fi preferat într-o eventuală competiție pentru unul dintre cele 16 posturi de vicepreședinți. Deputatul a menționat pentru Actual de Cluj că își va depune candidatura, fără rezerve, având certitudinea că poate obține un post de vicepreședinte: “Vor fi 8 poziții de vicepreședinți pe probleme tehnice și încă 8 poziții de vicepreședinți regionali, în totală 16 funcții. Eu voi candida pentru un post de vicepreședinte pe probleme de agronomie. Sunt realist, nu-mi imaginez că aș putea să candidez pentru poziția de prim-vicepreședinte. Aceste funcții vor ajunge la oamenii care au anvergură la nivel național. Sunt conștient că eu nu am o asemenea anvergură, dar sunt convins că din poziția de vicepreședinte îmi voi face treaba foarte bine”.

Adrian Oros nu va avea niciodată anvergura politică și electorală pe care o are Tișe, este drept, dar cum calculele politice se fac în baza a altor temeiuri, liberalilor clujeni nu le rămâne decât să spere că vor dispune, totuși, de două locuri în Biroul Național.

69 din membrii delegației clujene vor rămâne la vot și duminică, pentru desemnarea membrilor din noul Birou Național al PNL.

 

 

Prezent pentru a treia oară la Cluj, candidatul PNL la șefia partidului, Ludovic Orban, pare să le fie cât se poate de recunoscător liderilor clujeni, în special primarului Emil Boc, pe care tare l-a mai pupat și l-a îmbrățișat aseară. Orban e conștient că Boc e principalul lider al liberalilor clujeni și că aceștia, în cea mai mare parte, i s-ar fi supus în cazul în care le-ar fi cerut să-l susțină pe Crsitian Bușoi în cursa pentru președinție. Or, Boc i-a spus pas lui Bușoi, chiar dacă în mod oficial – și mai mult de dragul aparențelor – a lăsat să se înțeleagă, în spațiul public, că delegații clujeni au primit permisiunea de a vota cum vor dori, la alegerile din 17 iunie. Pentru liberalii clujeni este cât se poate de evident că Boc e decis să-l sprijine pe Orban, de vreme ce nu și-a direcționat oamenii în tabăra lui Bușoi. Oricum, cei din vechiul PNL Cluj s-au poziționat de la început de partea lui Orban, doar cei din vechiul PDL așteptau, evident ca Emil Boc și Daniel Buda să le dea o directivă în privința votului din 17 iunie. Speculațiile îl vizau în sensul acesta pe Cristian Bușoi. Însă directivă oficială privind susținerea lui Bușoi n-a mai venit. E cert, așadar, că Boc, asemeni altor lideri și primari din Transilvania, s-a înțeles cu Orban.

Sigur, o încercare privind păstrarea unui echilibru a făcut-o, recent, Daniel Buda (omul lui Emil Boc), care a declatat pentru o oarecare gazetă centrală că-l va susține pe Cristian Bușoi. Însă, cine mai citește ce zice Buda la gazetă, atâta timp cât el nu s-a exprimat în interiorul partidului, lăsându-le oamenilor săi libertatea de a vota cine vor dori. Buda îl poate susține pe Bușoi maxim cu un vot – tot de dragul aparențelor – pentru că la nivelul organizației PNL Cluj, negocierile par să se fi încheiat în favoarea lui Orban.

Boc i-a făcut pe plac lui Orban

Emil Boc a participat și el la întâlnirea de aseară pe care Ludovic Orban a avut-o cu liberalii clujeni. Surse din partid spun că Orban s-a declarat și s-a arătat extrem de mulțumit de prezența primarului clujean. De altfel, Orban a menționat într-o scurtă sesiune de declarații de presă că o dată ce va ajunge preșdinte (dacă va ajunge), toate locurile din conducerea partidului și toate posturile administrative se vor împărți pe principiul meritocrației. Este evident că Boc nu a decis degeaba să-l sprijine pe Orban în competiția pentru șefia PNL. Politica mare se face cu lideri, iar Orban va avea nevoie de niște lideri în jurul său. El a punctat că se bazează pe organizații puternice, precum cea din Cluj, dar și că oamenii din partid care merită, și care n-au prea fost băgați în seamă în ultimii ani la nivel central, vor reveni în fruntea PNL. Președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe (alt apropiat de-al lui Emil Boc), i-a promis, de asemenea, funcția de prim-vicepreședinte la nivelul PNL. Și el s-a aflat, aseară, în preajma lui Orban. Tișe nu a spus, până în prezent, că l-ar susține pe Bușoi, deși a fost întrebat în mod deschis lucrul acesta. E drept, n-a spus nici că-l va susține pe Orban, ceea ce întărește argumentul că funcția de președinte se joacă încă.

De ce crede că o să câștige președinția PNL?

Orban s-a anunțat câștigător de pe acum. El a subliniat, ieri, că din cele 47 de organizații de partid din țară, 27 și-au asumat oficial că-l vor sprijini la vot. Cei mai importanți și mai grei lideri de organizații liberale, din Alba, Bihor, Suceava și nu numai, au anunțat public că-l susțin pe Orban. Alți lideri de organizații, precum cei din Cluj, preferă să păstreze aparențele unei echilibru. Alegerile pentru desemnarea noului lider al PNL vor avea loc în 17 iunie. În afară de Ludovic Orban, în cursa pentru președinție sunt înscriși Cristian Bușoi și Viorel Cataramă, despre care se speculează că ar fi, de fapt, o proptea tot pentru Bușoi.

 

 

Oficial, liderii PNL Cluj au transmis că nu le vor cere delegaţilor să voteze cu un anumit candidat, la Congresul din 17 iunie, când se va desemna noul preşedinte al partidului. Neoficial, ei par să fi înclinat  balanţa în favoarea lui Ludovic Orban. Un prim semnal în acest sens îl dă viceprimarul Dan Tarcea, principalul aghiotant al primarului Emil Boc, omul care a a fost repus, recent, în fruntea organizaţiei municipale a PNL. Deşi provine din vechea tabără liberală, Tarcea se numără printre cei care, imediat după fuziune, s-au aliniat conştincioşi în echipa lui Boc. În prezent, fără permisiunea lui Boc, viceprimarul Tarcea nu mişcă deloc în front, dovadă stând şi lista aleşilor în conducerea organizaţiei municipale, presărate cu apropiaţi de-ai primarului. E de înţeles, aşadar, că prezenţa lui Tarcea la Bucureşti, în momementul depunerii Moţiunii lui Ludovic Orban, a fost încurajată de edilul Clujului, mai ales că o bună parte dintre primarii din Ardeal au ales şi ei să se poziţioneze, în mod deschis, de partea lui Orban.

Fostul ministru şi colegul meu, Ludovic Orban, şi-a depus astăzi moţiunea de candidatură la preşedinţia partidului – “PNL, forţa dreptei”.  Susţin această candidatură şi acest proiect alături de peste 100 de liberali din ţară, printre care parlamentari, primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene – a scris Dan Tarcea (foto jos, stanga), pe pagina personală de Facebook.

În cazul în care Orban ar câştiga preşedinţia PNL-ului, este evident că Emil Boc şi echipa sa ar beneficia de o deschidere mult mai mare la nivel de partid. Cristian Buşoi, în schimb, rămâne doar omul din umbra lui Klaus Iohannis, preşedintele României, acel preşedinte care l-a ultima sa vizită în Cluj Napoca a ţinut dinandins să-i ocolească uşa lui Boc. În partid, de altfel, nu e niciun secret că Iohannis nu-l agrează pe Boc. La Congresul pentru alegerea conducerii PNL Cluj a participat şi Cătălin Predoiu (între timp acesta s-a retras din competiţia pentru preşedinţie), iar el i-a amintit în mod public lui Boc, că gaşca lui Buşoi nu-l prea iubeşte.

“După discursurile pe care le-am ascultat îmi dau seama că mie nu prea mi-au mai rămas cuvinte frumoase, sau mieroase, pe care să vi le spun. Pe de altă parte, mă simt bucuros pentru că elogiile la adresa primarului Emil Boc vin acum și de la unii care în urmă cu vreun an de zile nu știau cum să ne explice că nu e cazul ca Emil Boc să mai candideze…”, a spus Predoiu, cu ţintă spre Buşoi, care tocmai îşi terminase discursul laudativ la adresa primarului clujean.

Poate că Orban nu este cea mai strălucită variantă pentru şefia PNL, dar cu siguranţă el reprezintă o opţiune pentru majoritatea liberalilor supăraţi pe strategia cooperativei din jurul preşedintelui Klaus Iohannis, acea strategie care a condus la ruşionoase pierdere a alegerilor parlamentare din decembrie, 2016 – spun surse din PNL. La această oră, cei mai mulţi deputaţi, senatori, primari, preşedinţi de consilii judeţene, aleşi locali şi judeţeni,lideri de organizaţii-filiale sunt de părere că Buşoi reprezintă eşecul, rezultatele sale electorale la nivel de Bucureşti fiind concludente în acest sens. Totuşi, jocul nu este încă închis, iar Cristian Buşoi are destule şanse să câştige alegerile din 17 iunie, având în vedere că se bucură de susţinerea unor structuri de stat importante, şi că oamenii săi sunt direct implicaţi în organizarea  Congresului. Este motivul pentru care, cel mai probabil, liderii PNL Cluj, Emil Boc, Daniel Buda şi Alin Tişe evită să se pronunţe deschis în privinţa susţinerii vreunuia dintre cei doi candidaţi. Altfel spus, dacă ar fi să câştige Buşoi, Clujul să obţină măcar un post pe prim-vicepreşedinte, acela promis lui Alin Tişe. Pe de altă parte, dacă va fi să câştige Orban, primarul Clujului va avea din nou o uşă larg deschisă spre politica mare, şi nu doar el, atâta timp cât negocierile s-au purtat deja în această direcţie.

Printre liderii liberali clujeni care şi-au mai anunţat deschis susţinerea pentru Ludovic Orban se numără deputatul Adrian Oros şi senatorul Marius Nicoară.

 

 

Sursa foto: Facebook

Cel de-al treilea candidat la șefia PNL este – conform așteptărilor – Cristian Bușoi, unul dintre apropiații președintelui României, Klaus Iohannis. S-a speculat încă de la începutul anului că Bușoi va intra în cursa pentru șefia liberalilor. Inițial s-au derulat o serie de negocieri de susținere cu liderii organizațiilor din teritoriu. S-a dorit cooptarea primarului orădean Ilie Bolojan în tabăra lui Bușoi, însă, acesta ar cam prefera să-l susțină pe Ludovic Orban, spun surse din PNL. Acum, după ce s-au încheiat alegerile la nivelul fiecărei filiale PNL, Cristian Bușoi și-a anunțat, oficial, candidatura. Mai mulți lideri de filiale i-ar fi promis că-l vor sprijini la alegerile din 17 iunie. Inclusiv liderii PNL Cluj ar fi de partea lui Bușoi, spun aceleași surse.

Potrivit Hotnews, Cristian Bușoi se va folosi de sloganul din campania pentru prezidentiale a lui Klaus Iohannis, “Romania lucrului bine facut”.

“Daca nu recuperam electoratul câstigat de Klaus Iohannis nu vom invinge PSD niciodată. Nu voi pretinde niciodată că sunt un salvator, un lider providențial, o vedetă politică. Trebuie sa revenim la Romania lucrului bine facut” a spus Bușoi, potrivit Hotnews.ro.

În prezent europarlamentar, Cristian Bușoi (foto jos) este și secertarul general al PNL și a câștigat un nou mandat la șefia PNL București. El va fi contracandidat de Cătălin Predoiu (din tabăra vechiului PDL), și de Ludovic Orban (din vechiul PNL).

Toți liberalii sunt conștienți că lupta se va da între cele două tabere, Bușoi și Orban.