Tags Posts tagged with "PMP"

PMP

A fost condamnat la închisoarea cu suspendare, după ce a semnat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției, în dosarul Carpatica. A rămas fără funcția de conducere în PMP și, evident, nu mai are nici mandatul de deputat, cu care se alesese încă din  vremea când era în PDL. Despre politicianul clujean Adrian Gurzău este vorba, omul care mulți ani a stat agățat de primarul Emil Boc, după care a migrat, alături de trupa lu Traian Băsescu, în PMP.

Gurzău a condus organizația PMP Cluj, iar din postura de deputat a primit de la Primăria Cluj Napoca, în regim de închiriere, un spațiu genoros, în plin centrul orașului pe B-dul Eroilor, nr. 2. Deși nu mai are nici un drept să ocupe acest spațiu – încă din decembrie, anul trecut – Gurzău a refuzat să-l elibereze, astfel că municipalitatea a fost nevoită să deschidă o acțiune în instanță pentru a-l evacua.  În foto, spațiul de pe Eroilor, închis de Gurzău. Primăria nu poate intra fără o sentință judecătorească.

Interesant este că Primăria Cluj Napoca a semnat din ianuarie, 2017, un nou contract de închiriere cu organizația PMP Cluj, condusă de senatorul sălăjean Cristian Lungu. Acesta a precizat că nu dorește să comenteze în nici un fel toată această situație și că așteaptă ca Primăria să finalizeze procedura legală, pentru a intra în posesia spațiului. Secretarul PMP Cluj, Aurora Boca, a relatat că indiferent cât de mult s-a insistat, fostul deputat nu a predat spațiul, astfel că în prezent organizația PMP nu are unde să își desfășoare activitatea. Surse din cadrul Primăriei au relatat că deputatul Gurzău nu a achitat timp de mai multe luni chiria (deși aceasta era modică). În prezent, acțiunea Prmăria așteată primul termen în instanță, pentru evacuarea lui Gurzău.

Reamintim că spațiul de pe Eroilor nr.2, de 55 de mp, a ajuns la Gurzău în 2014, după ce inițial propunerea primarului Emil Boc fusese respinsă în plenul Consiliului Local.  Gurzău a preluat spațiul în calitatea sa de deutat PDL. Ulterior, după ce a trecut în PMP, l-a transformat în sediu de partid. Consilierii locali PNL, care la vremea resepctivă se aflau în opoziție, i-au cerut lui Boc să anuleze contractul de închiriere, având în vedere că Gurzău l-a transformat în sediupentru PMP. Numai că acest nu s-a întâmpat atunci. S-a întâmplat doar acum, din ianuarie 2017, când PMP a semnat oficial contractul pentru preluarea acestui spațiu. Numai că deși contractul există, noua conducere a PMP nu poate să intre în acest spațiu, pentru că, așa a decis Gurzău.

Reamintim că fostul deputat Adrian Gurzău (foto jos), a fost condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, după ce a semnat un acord de recunoaştere a vinovăției cu DNA. În perioada 8 aprilie 2015 – 1 noiembrie 2015, inculpata Toncescu Angela, membru şi începând cu data de 2 iulie 2015, preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, i-a promis inculpatului Gurzău Adrian, deputat în Parlamentul României şi administrator în fapt al unei firme, care a şi acceptat promisiunea, întocmirea unui contract de prestări servicii între firma respectivă, în calitate de prestator şi SC Carpatica Asig SA, în calitate de beneficiar”, a anunţat DNA într-un comunicat de presă la momentul începerii urmăririi penale. Potrivit sursei citate, contractul a fost încheiat la data de 2 noiembrie 2015, iar obiectul acestuia îl constituia “furnizarea, de către firma controlată de deputat, a unor servicii specializate de ”relaţii clienţi, info-line, contact center vânzare şi marketing”, pe o durată minimă de 5 ani”, valoarea totală fiind de 270.000 de euro.

Scandalul în PMP Cluj continuă să se amplifice, după ce șefia organizației a fost preluată de senatorul sălăjean Cristian Lungu, în regim de interimat. Fostul președinte, Rareș Rusu, împreună cu câțiva oameni din gașca sa, se străduie să saboteze activitățile noii conduceri, deși el n-a reușit să demonstreze nimic pe linie politică, înaintea ca Lungu să ajungă la Cluj. Potrivit informațiilor Actual de Cluj, Rusu și-ar fi organizat oamenii pentru a boicota alegerile care se desfășoară la nivelul filialelor locale. Scopul ar fi ca până la organizarea Congresului de desemnare a conducerii oficiale la nivelul Organizației județene, să-și atragă suficienți susținători pentru a prelua, cu oamenii săi, pozițiile cheie din conducere.

Rusu, exclus din PMP?

Numai că Rareș Rusu nu prea va mai apuca să se miște prin PMP, pentru că la nivel mai înalt s-ar fi decis deja ca el să fie exclus din partid. Președintele intermiar al PMP Cluj, Cristian Lungu, a confirmat pentru Actual de Cluj că se are în vedere acest lucru. El a precizat că a fost evaluată activitatea lui Rareș Rusu și că există și un raport financiar din care reiese că aspirantul la deputăție nu ar fi contribuit cu niciun leu în campania electorală din decembrie, 2016, deși, noile prevederi legale permit recuperarea sumelor alocate de policieni în acest scop. “A fost efectiv o bătaie de joc ceea ce a făcut domnul Rusu, în campania pentru alegerile parlamentare. El era poziționat pe primul loc la Camera Deputaților și trebuia să facă tot posibilul ca partidul să câștige un scor cât mai bun la Cluj. Or, el a lucrat cu un buget de numai 18.000 de lei. Vă dați seama? 18.000 de lei? Un singur contract cu o entitate media poate să ajungă la suma aceasta. E un dezastru! Păi eu am gestionat la Sălaj – un județ de trei ori mai mic decât Clujul – un buget de peste 130.000 de lei, și mi s-a părut că e oricum puțin în raport cu ce chetuieli erau implicate. Dar 18.000? Acest raport financiar denotă că domnul Rusu probabil nu și-a dorit să câștige alegerile, altă explicație nu există. În schimb, el a avut timp să se ocupe să dezbine organizația PMP Cluj. Din acest motiv avem în vedere excluderea sa din PMP”, a subliniat  Lungu. Rareș Rusu nu a putut fi contactat pentru a emite un punct de vedere cu privire la situația prezentată de deputatul Cristian Lungu. Vom reveni, însă, cu detalii pe acest subiect.

Reamintim că PMP Cluj a obținut la Alegerile Parlamentare  din 12 decembrie 2016 un scor electoral cu puțin peste 3%, deși la nivel național, partidul era cotat cu un procent de peste 9%.  Rezultatele finale i-au adus PMP-ului un procent de numai 5%, suficient, însă, ca formațiunea condusă de Traian Băsescu să intre în Parlamentul României.

Husar, fostul securist vrea cu orice preț în politică

Potrivit informațiilor Actual de Cluj, cei care l-ar sprijni pe Rusu în “ofensiva” sa sunt un oarecare Marian Morar (din organizația PMP Câmpia Turzii) și un alt oarecare Florin Țâra, care nici n-ar fi membru PMP. Pe lângă ei funcționează și celebrul Axente Husar, fost ofițer de securitate din perioada ceaușistă. Husar a intrat în politică prin intermediul Partidului Poporului Dan Diaconescu – PPDD (deja mort și îngropat). După ce a ajuns consilier județean a părărist PPDD. În mod ciudat, el a reușit să-și păstreze locul de consilier, devenind ulterior un soi de proptea la vot, în ședințele forului deliberativ, proptea pentru cei care s-au perindat pe la șefia Consiliului Județean, în cele mai negre vremuri întâmpinate de instituție. Pentru “devotamentul” său, Husar a fost recompensat cu o serie de sinecuri. Ultima care i-a adus un salariu decent: administrator la societatea de pază și protecție. De menționat că societatea de stat era în pragul falimentului, la vremea când Husar (foto jos) a fost cadorisit cu această sinecură.

by -
0 298

Emoțiile privind alocarea mandatelor de parlamentari sunt foarte mari în rândul candidaților clujeni. Vorbim, evident, despre candidații partidelor care nu au obținut mandate pline, iar la Cluj în această situație se regăsesc atât candidați ai PNL și PSD, cât și cei ai USR, UDMR, ALDE și PMP.  Reamintim că singurii care au obținut mandate pline la Camera Deputaților și Senat sunt următorii 8 candidați:

PNL – Camera Deputaților: Florin Stamatian și Adrian Oros      Senat: Marius Nicoară

PSD – Camera Deputaților: Horia Nasra și Cornel Itu                  Senat: Vasilea Ilea

USR – Camera Deputaților: Emanuel Ungureanu                         Senat:   –

UDMR – Camera Deputaților: Csoma Botond                               Senat:   –

ALDE –  Camera Deputaților:    –

PMP –  Camera Deputaților:     –

Au mai rămas 6 mandate pentru etapa redistribuirii (4 la Camera Deputaților și 2 la Senat). E greu de anticipat cine va  avea câștig de cauză, având în vedere că niciun argument nu este destul de puternic pentru a putea avansa un răspuns sigur: PSD și PNL iau al treilea mandat la Camera Deputaților? ALDE – care are aproape 12.200 de voturi în județul Cluj, va primi un mandat la Camera Deputaților? UDMR, care are un rest destul de mare de voturi, se va alege cu al doilea mandat la Camera Deputaților? USR are șanse la un al doilea mandat la Cameră, va primi un mandat la Senat? Toate partidele fac simulări de calcule, dar variantele de răspuns sunt diferite. Nimeni nu se hazardează să se declare învins sau câștigător, având în vedere că resturile de voturi (cele rămase după alocarea mandatelor pline) – se dispută, din acest moment, la nivel național. De exemplu, nu neapărat PSD Cluj se va alege cu cel de-al treilea mandat la Camera Deputaților (deși i-a rămas cel mai mare număr de voturi la Cluj). Sistemul de calcul poate decide ca mandatul social-democraților să vină de la Ialomiția sau din alt județ, nu neapărat de la Cluj. În schimb există posibilitatea ca un PMP, de expmplu, să-și atragă unul dintre dintre mandatele la Camera Deputaților, de la Cluj. Asta în ciuda faptului că liderul PMP Cluj, Rareș Rusu a obținut numai 3% din voturile clujenilor, pentru Camera Deputaților. Calculatorul va decide, o spun cu toții, iar minunui se pot întâmplă, așa cum, de altfel, s-au întâmplat și la alegerile din 2012, când au fost candidați care au intrat în Parlament și cu jumătate din voturile obținute de contracandidații lor. Un exemplu în acest sent este fostul deputat Adrian Gurzău (la acel moment, membru PDL), care în 2012 a intrat în Parlament având doar jumătate din voturile obținute de contracandidatul său de la PSD, Irimie Popa.

De ce întârzie redistribuirea

Redistribuirea voturilor mai întârzie până la finalul săptămânii, spun liderii de partide. S-a închis procesul de numărare a voturilor și s-au alocat încă două zile pentru eventuale contestații, privind modul de organizare/desfășurare a alegerilor. La finalul săptămânii se va aplica sistemul de calcul care va redistribui voturile rămase de la partidele care nu au intrat în parlament, precum și pe cele care nu au acoperit mandatele pline. Astfel, fiecare formțiune își va primi numărul de mandate în conformitate cu procentul electoral obținut la nivel național. În baza simulării efectuate de Agenția de Rating Politic, cele 14 mandate parlamentare s-ar împărți la Cluj astfel:

Camera Deputaților

PSD – 2 mandate + 1 mandat la redistribuire (Horia Nasra, Cornel Itu, Cristina Burciu)

PNL – 2 mandate + 1 mandat la redistribuire  (Florin Stamatian, Adrian Oros, Sorin Moldovan)

USR – 1 mandat + 1 mandat la redistribuire (Emanuel Ungureanu, Adrian Dohotaru)

UDMR – 1 mandat  (Csoma Botond)

ALDE – 1 mandat la redistribuire (Steluța Cătăniciu)

Senat

PSD  –  1 mandat plin (Vasile Ilea), PNL  1 mandat plin (Marius Nicoară), USR – 1 mandat la redistribuire (Mihai Goțiu), UDMR – 1 mandat la redistribuire (Laszlo Attila)

Precizăm că este doar o simulare, și că partidele au efectut de asemenea simulări de acest tip, iar rezultatele diferă inclusiv în privința mandatelor de la Senat. Rezultatul oficial îl vom transmite după ce se va încheia sistemul de calcul al Autorității Electorale.

Mai jos, rezultatele electorale obținute  la Cluj de fiecare partid care a intrat în Parlament

Camera Deputaților

PNL 63.153 voturi (27,67%)

PSD 59.894 voturi (26,24%)

USR 34.267 voturi (15,01%)

UDMR 32,779 voturi (14,36%)

ALDE 12.185 voturi (5,34%)

PMP 7.236 voturi (3,17%)

Senat

PNL 64.171 voturi (28.04%)

PSD 60.567 voturi (26,46%)

USR 34.617 voturi (15.13%)

UDMR 33.122 voturi (14,47%)

ALDE 11.528 voturi (5,04%)

PMP 7.579 voturi (3,31%)

by -
1 334

PRU și-a făcut o campanie agresivă la nivel național, în speranța că va reuși să treacă pragul de 5%, pentru a ajunge în Parlament.  Rezultatele finale i-au adus, însă, câștig de cauză lui Traian Băsescu, respectiv PMP-ului.

La Cluj, însă, PMP a fost învins de PRU, la un scor destul de bun. La Camera Deputaților, PRU a obținut 7.860 de voturi (3,29%), în timp ce PMP a luat 7.536 (3,15% ). La Senat, PRU a scos 8.429 de voturi (3,52%), în timp ce PMP a luat 7.863 de voturi (3.29%).

Cooptarea lui Mircia Giurgiu a contat foarte mult pentru PRU, în această competiție electorală, dat fiind faptul că el a scos singur și la alegerile pentru pimăria Cluj Napoca, peste 3200 de voturi. Evident, a contat și presatația din campanie a fostului senator PSD, Alexandru Cordoș, care a migrat la PRU și care se bucură de o oarecare notorietate la nivel de județ.  Așadar, la nivelul județului Cluj, PRU se situează pe locul al șaselea, după PNL, PSD, USR, UDMR și ALDE.  Voturile obținute de PRU se vor întoarce, prin redistribuire, la partidele care au intrat în Parlament. De altfel, aceeași soartă vor avea și voturile obținute de formațiunile ANR (2.894), PER (3.060) și nu numai.

Citește și:

Toate cifrele votului de la Cluj

Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, rezultatele de la alegerile parlamentare, în județul Cluj, sunt următoarele:

Camera Deputaților

PNL 63.153 voturi (27,67%)

PSD 59.894 voturi (26,24%)

USR 34.267 voturi (15,01%)

UDMR 32,779 voturi (14,36%)

ALDE 12.185 voturi (5,34%)

PMP 7.236 voturi (3,17%)

Senat

PNL 64.171 voturi (28.04%)

PSD 60.567 voturi (26,46%)

USR 34.617 voturi (15.13%)

UDMR 33.122 voturi (14,47%)

ALDE 11.528 voturi (5,04%)

PMP 7.579 voturi (3,31%)

Remintim că județul Cluj are alocate 14 mandate în Parlamentul României (10 la Camera Deputaților și 4 la Senat). În baza acestor rezultate,  partidele intrate în Parlament își vor împărți mandatele astfel (cu precizarea că etapa redistribuirii nu s-a finalizat):

PNL – 3 mandate Camera Deputaților (Florin Stamatian, Adrian Oros, Sorin Moldovan), 1 mandat Senat (Marius Nicoară)

PSD – 3 mandate Camera Deputaților (Horia Nasra, Cornel Itu, Cristina Burciu), 1 mandat Senat (Vasile Ilea)

USR – 1 mandat Camera Deputaților (Emanuel Ungureanu),  1 mandat Senat (Mihai Gotiu)

UDMR – 2 mandate Camera Deputaților (Csoma Botond, Hegedus Csilla) 1 mandat Senat (Laszlo Attila)

ALDE – 1 mandat Camera Deputaților (Steluța Cătăniciu)

În județul Cluj, PNL a reușit un scor de aproximativ 29-30%, cu mult mai mic față de cel obținut la alegerile locale din iunie. În schimb, PSD a crescut la peste 27%. UDMR s-ar situa pe locul al treilea cu 15%, în timp ce USR a ajuns la 14%. Ar urma ALDE cu un procent de peste 5% și PMP cu un procent de 3%.  Cifrele provin din evaluarea partidelor care au participat la numărătoarea paralelă, în 95% din secțiile de votare.

În județul Cluj au votat în total 244.576 de persoane, adică 40,5% dintre alegătorii înscriși pe liste.

Floreștenii n-au ieșit la vot

În cea mai mare comună din țară, unde gunoiul zace pe străzi de luni de zile, oamenii nu s-au mobilizat la vot. PNL a câștigat în Florești cu peste 33%. USR a obținut pest 26%, iar PSD peste 12%. Precizăm că prezența la vot în Florești a fost de numai 39,97%, mai precis, au votat 9.456 de persoane.

 

 

 

Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central – după numărarea a peste 96% din voturilor exprimate la nivel național –  următoarele formațiuni politice au intrat în Parlament:

PSD – 46,08% Camera Deputaților       46,27% Senat

PNL –   20,31% Camera Deputaților    20,31 % Senat

USR –     8.09% Camera Deputaților     8,35% Senat

UDMR  – 6,38 %Camera Deputaților      6,38% Senat

ALDE –  5.61% Camera Deputaților      6,04% Senat

PMP –  5,01% Camera Deputaților        5,28% Senat

Cum se alocă mandatele, înainte de etapa redistribuirii:

PSD 132 Camera Deputaților –  48 Senat

PNL 45 Camera Deputaților –  10 Senat

USR  16 Camera Deputaților   – 4 Senat

UDMR 14 Camera Deputatilor – 3 Senat

ALDE 3 Camera Deputaților – 1 Senat

PMP 1 Camera Deputaților

 

by -
0 189

Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, după ce s-au numărat 57% din voturile exprimate la nivel național, situația arată astfel:

PSD – 46,21,% Camera Deputaților       46,70% Senat

PNL –    20,49% Camera Deputaților    20,76% Senat

UDMR  – 7,47 Camera Deputaților        7,35% Senat

USR –     7,13% Camera Deputaților     7,30% Senat

ALDE –  5,43% Camera Deputaților      5,86% Senat

PMP –  4,85% Camera Deputaților        5,13% Senat

Vom reveni cu amanunte

Potrivit exit-poll-ului prezentat de IRES, după închidrea urnelor de vot, avem următoarele rezultate:

PSD – Camera Deputaților 45,8%    Senat 45,9%

PNL – Camera Deputaților 20,8%   Senat 20,7 %

USR -Camera Deputaților  9,2%    Senat 9,3 %

UDMR – Camea Deputaților 6,7%    Senat 6,8 %

ALDE –  Camera Deputaților 6,3%   Senat 6,4%

PMP –     Camera Deputaților 4,6%   Senat 4,7%

PRU – Camera Deputaților  2,5%  S enat  2,5%

Se prefigurează o majoritate parlamentră formată din PSD, plus ALDE.

Marjă de eroare pregfigurată de plus-minus 1,6%

 

Exit poll – Curs/Avangarde

PSD a obținut cele mai multe procente, urmat de PNL și USR.

Camera Deputaților:

PSD – 45,5%

PNL – 21,7%

USR – 8,5%

ALDE -6%

PMP -6%

UDMR – 6%

PRU – 2,5%

ANR – 1,1%

Alții – 2,7%

Senat:

PSD – 45,2%

PNL – 21,8%

USR – 8,9%

ALDE – 6,5%

PMP – 6%

UDMR – 6%

PRU – 2,5%

ANR – 1,1%

Alții – 2%

Marja de eroare este de plus minus 2,8%. Peste 15.000 de subiecți au fost invervievați

Revenim cu date despre rezultatele din județul Cluj

 

 

Speculațiile privind scorurile electorale pe care le-ar obține partidele la alegerile parlamentare din 11 decembrie sunt întreținute de sondajelor contradictorii care previzionează așa zisa intenție de vot a românilor. Realitatea a demonstrat, însă, că rezultatul final la alegeri e influențat în primul rând de numărul de votanți (o prezența mare la vot, sau una mai mică), plus că împărțirea mandatelor parlamentare se face după un algoritm menit să favorizeze tot partidele mari, precum PSD, PNL și UDMR.

UDMR, de pildă, e favorizată din start – în urma modificărilor din Legea Electorală care-i asigură accesul în Parlament chiar și fără atingerea pragului electoral de 5%. Sarcina formațiunii maghiare este ca în cel puțin patru județe (să zicem Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare), să-și adjudece 20% din voturile exprimate. Este suficient să-și asigure intrarea în Parlament, indiferent de scorul final pe care-l va obține pe plan național. Acest lucru implică un dezavantaj clar pentru alte partide mai mici, precum PRU, PMP, ANR etc. care concurează, relativ, pe același scor electoral de 3, 4, 5%.

Etapa redistribuirii voturilor, favorabilă marilor partide

Cum sunt avantajate marile partide în procesul de împărțire a numărului de mandate parlamentare? Dacă ne raportăm la rezultatele elctorale anterioare (chiar și la sondaje), evident, mandatele pline vor fi adjudecate în primul rând de PSD, PNL, UDMR – principalele trei formațiuni care se văd deja intrate în Parlament. E greu de anticipat scorul USR-ului, precum și rezultatele unor formațiuni ca ALDE, PMP, PRU sau ANR, care se luptă să treacă pragul de 5%. E greu de anticipat pentru că și în etapa redistribuirii mandatelor rămase, algoritmul de împărțire le va asigura întâietate tot partidelor intrate în Parlament, respectiv PSD-ului, PNL-ului, UDMR-ului, și probabil și USR-ului. Rezultatele electorale estimate la nivelul județul Cluj ar putea creiona o imagine de ansamblu asupra felului în care se va constitui garnitură parlamentară în mandatul 2016-2020.

Cum se împart mandatele parlamentare în județul Cluj

Județul Cluj are alocate 14 mandate de parlamentari. Concret, la alegerile din 11 decembrie, organizațiile partidelor își vor disputa 10 mandate de deputați și 4 mandate de senatori. Un procent de 10% din voturile exprimate pentru un partid presupune obținerea unui mandat plin la Camera Deputaților. Un procent de 25% din voturi presupune un mandat plin la Senat. Procentele rămase se vor centraliza, urmând a fi redistribuite partidelor care intră în Parlament, pe baza rezultatelor finale pe care le-au obținut la nivel național. De pildă:

La Cluj, PNL obține minim 4 mandate pline la Camera Deputaților și 1 mandat plin la Senat (la un scor electoral estimat la 40%). PSD are șanse la minim 2 mandate pline la Camera Deputaților și la 1 mandat plin la Senat (la un scor electoral de peste 25%). La fel, UDMR se așteaptă să ia un mandat plin la Camera Deputaților și un mandat plin la Senat (la un scor electoral de aproximativ 17%).  După adjudecarea mandatelor pline, ar rămâne pentru etapa redistribuirii 3 mandate la Camera Deputaților și 1 mandat la Senat.

Ipoteze

Deși ar părea că partidele mici vor fi recompensate în această etapă a redistribuirii, lucrurile nu stau deloc așa. Dacă nu vor întruni pragul de 5%, procentele lor vor fi direcționate în primul rând spre partidele cu un scor foarte bun. De pildă, PNL Cluj, de la scorul estimat la 40% poate urca la un 43%, ceea ce ar însemna să ia și al cincilea mandat la Camera Deputaților și chiar un al doilea mandat la Senat. PSD, de la un scor estimat la 25%, ar putea urca la 27%, rezultat care ar putea să-i aducă al treilea mandat la Camera Deputaților. UDMR, dacă va scoate un scor bun la nivel național, are toare șansele să-și adjudece al doilea mandat la Camera Deputaților. Într-o astfel de situație, partidelor mai mici nu le-ar mai rămâne nimic de împărțit. Pe de altă parte, dacă USR Cluj va scoate un procent de 7-8%, va putea să smulgă de la UDMR un mandat la Camera Deputaților. Varianta în care PNL-ul ar scoate numai peste 30% la nivel județean ar putea însemna pierderea celui de-al doilea mandat la Senat, în favoarea USR, cel mai probabil. Un scor electoral slab pentru PNL poate însemna inclusiv pierderea celui de-al cincilea mandat în Camera Deputaților, în favoarea: ALDE, PMP, sau, de ce nu PRU, cotate și ele cu șanse de a intra în Parlament.

Calculele partidelor la Cluj  – 10 mandate Camera Deputaților, 4 mandate Senat

Varianta 1

PNL Cluj –    4 mandate pline Camera Deputaților;  1 mandat plin Senat

PSD Cluj –    2 mandate pline Camera Deputaților;  1 mandat plin Senat

UDMR Cluj- 1 mandat plin Camera Deputaților;

Total – 7 mandate Camera Deputaților, 3 mandate Senat

Etapa Redistribuire – 3 mandate Camera Deputaților; 1 mandat Senat

PNL –     + 1  Camera Deputaților (5 mandate) ; +1 Senat  (2 mandate)

PSD –      +1 Camera Deputaților (3 mandate)           Senat  (1 mandat)

UDMR-   +1 Camera Deputaților (2 mandate); +1 Senat (1 mandat)

Varianta 2

PNL – 4  Camera Deputaților, 1 Senat

PSD – 3  Camera Deputațil0r,   1 Senat

UDMR – 1 Camera Deputaților, 1 Senat

USR – 2 Camera Deputaților,  1 Senat

Varianta 3

PNL – 4 Camera Deputaților, 2 Senat

PSD – 2 Camera Deputaților, 1 Senat

UDMR – 2 Camera Deputaților, 1 Senat

USR – 1 Camera Deputaților

ALDE sau PMP sau PRU – 1 Camera Deputaților