Tags Posts tagged with "petitie"

petitie

Un activist clujean care susține și cauza plăcuțelor trilingve a inițiat o petiție împtriva unui funcționar al primăriei despre care susține că se cunoaște că deține un site de știri extremist. Prin petiție se solicită primarului Emil Boc să verifice activitate publicistică a lui Ionuț Țene, angajat în cadrul Biroului de Invățământ Cultură din mandatul lui Funar, mai ales că în ultima vreme se zvonește că acesta va prelua postul de șef al respectivei structuri. De asemenea, primarului i se cere să oprească orice înscăunare a lui Țene într-un post de conducere.

Ionuț Țene este funcționar public în cadrul primpriei și deține și site-ul napocanews.ro, site pe care a publicat numeroase articole instigatoare la ură împotriva minorităților etnice, comunităților religioase, sau sexuale, după cum explică inițiatorul petiției, Istvan Szakats.

“Țene Ioan Vasile este inspector de specialitate al Biroului învățământ, cultură, culte, sport, societate din cadrul primăriei Cluj-Napoca și director editorial al controversatului site de știri Napoca News. În scrierile sale, Țene Ioan Vasile dezinformează în mod voit opinia publică înfierând grupuri etnice și religioase ca inamici ai statului și poporului român și se alătură în repetate rânduri valorilor promovate de organizația fascistă Garda de Fier și de Ion Antonescu. Conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, funcţionarii publici au obligaţia să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici. În ciuda prevederi legale citate, Țene Ioan Vasile este de ani de zile funcționar public în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, din vremea lui Gheorghe Funar”, se arată în petiție.

De asemenea, în sprijinul solicitării, sunt aduse și citate de pe site-ul napocanews.ro, scrise de funcționarul Țene:

“Pentru mine e o datorie morală, ca istoric şi conducător al comisiei de înălţare a statuii lui Ion Antonescu la Cluj-Napoca din 2000, să repun în coordonatele istorice ştiinţifice contribuţia militară a mareşalului la apărarea creştinătăţii şi civilizaţiei europene, dar şi ca să se respecte o hotărâre de restaurare a memoriei acestui mare conducător de oaste românească”.

“Târgu Secuiesc este un fel de cartier Molenbeek din Bruxelles, unde autoritățile statului nu au access și unde elementele teroriste sau extremiste sunt protejate și integrate într-o comunitate de tip enclavă”.

“Pe 15 martie 2016 secuii își vor proclama autonomia maghiară în secuime”.

“Criza refugaţilor e de fapt o INVAZIE musulmană organizată”.

“cultura LGTB care transformă anormalul într-un normal intolerant agresiv”

Petiția a strâns, deocamdată, aproape 400 de semnături. Țene nu a putut fi contatctat pentru un punct de vedere. Nici reprezentanții primăriei nu au formulat o poziție. Cert este că Cristofor-Ioan Filipaș cel care deține postul de conducere al Biroului de Învățământ, cultură, culte, sport societate unde activează și Țene se va pensiona, iar postul de conducere va deveni vacant.

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

 

 

 

 

Foto - Copyright: Liviu Florin Albei/Inquamphotos.com

Primele 100.000 de semnături electonice înregistrate la petiția prin care se cere demisia lui Victor Ciorbea au fost depuse la instituția Avocatului Poporului, anunță cei de la platforma de-clic.ro pe care a fost inițiată respectiva petiție semnată până în prezent de peste 140.000 de oameni. Celelalte semnături vor fi strânse, printate și depuse pe măsură ce se vor mai înmulți, la o dată care va fi anunțată.

După ce petiția a avut acest succes, la finalul săptămânii trecute s-au anunțat acțiuni de protest – lansate cu chemări pe Facebook – în mai multe orașe din România, printre care și în Cluj-Napoca. Acestea sunt programate simultan, miercuri, de la ora. 18.00.

1200 de persoane și-au anunțat participarea pe Facebook la protestul din Cluj-Napoca.

Orasul chemat miercuri la protest în Piața Unirii: “Demisia, Victor Ciorbea! Legea 90 ramane!”

Societatea civilă îi impută lui Victor Ciorbea că e în slujba politicienilor penali. Acesta a decis recent să atace Legea 90/2001 la Curtea Constituțională, lege care interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcții în Guvernul României și, implicit, președintelui PSD Liviu Dragnea să devină premierul țării.

“Am depus astăzi primele 100.000 de semnături la sediul Avocatului Poporului din București. Am fost întâmpinați încă de pe hol de jandarmerie și de angajați ai instituției care în loc să ne respecte drepturile, ni le-au cenzurat. După depunerea de la registratură, cei prezenți au fost invitați la o discuție, mai întâi cu un consilier, mai apoi cu domnul Ciorbea. La venirea sa, domnul Ciorbea a întrebat dacă am venit să colindăm, acest lucru după ce a declarat într-o intervenție televizată că suntem niște “bieți oameni care nu știu despre ce e vorba”. Dorința noastră a fost să îi expunem d-lui Ciorbea motivele pentru care îi cerem demisia și să transmitem live ce are dumnealui de spus. Însă nu am fost lăsați să filmăm întrevederea, deși ar fi fost în spiritul transparenței oricărei instituții.Nu am dorit să luăm parte la o discuție la care să nu poată participa, chiar și online, ceilalți semnatari. Cei prezenți au fost fermi și le-au cerut să prezinte regulamentul instituției care interzice acest lucru. Noi, cei din echipa de-clic, nu am crezut niciodată în dialogul din spatele ușilor închise. Nimic ce s-ar putea spune la aceste întâlniri nu poate fi ținut secret față de ceilalți dintre noi. Domnul Ciorbea trebuie să răspundă în fața tuturor celor 138.000 de cetățeni care îi cer demisia”, au scris cei de la de-clic.ro.

Unde s-au anunțat proteste pe Facebook

➞ Miercuri, 11 ianuarie: PRIMUL PROTEST LA CLUJ. În Piața Unirii, începând cu orele 18:00.

➞ Miercuri, 11 ianuarie: PROTEST ȘI LA BUCUREȘTI. În Piața Universității, de la 18:00.

➞ Miercuri, 11 ianuarie: PROTEST LA CRAIOVA. De la 18:00, în Piața Mihai Viteazul.

➞ Miercuri, 11 ianuarie: PROTEST LA IAȘI. În fața Palatului de Cultură, de la 18:00.

➞ Miercuri, 11 ianuarie: PROTEST LA CONSTANȚA. În fața Prefecturii, de la 18:00.

➞ Miercuri, 11 ianuarie: PROTEST LA ARAD. În fața Primăriei, de la 18:00.

➞ Miercuri, 11 ianuarie: PROTEST LA ORADEA. Piața Unirii, de la 18:00.

sursa foto: Facebook

Un protest a fost anunțat pe rețelele de socializare pentru seara de miercuri, 11 ianuarie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca pentru a se cere, la unison, demisia Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, despre care societatea civilă clujeană spună că e în slujba politicienilor penali. Acesta a decis recent să atace Legea 90/2001 la Curtea Constituțională, lege care interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcții în Guvernul României și, implicit, președintelui PSD Liviu Dragnea să devină premierul țării. 

“E revoltator și inadmisibil simplu fapt că am ajuns să ,,discutăm” despre posibilitatea ca într-o țară europeană, o persoană condamnată penal să poata ocupa cele mai importante funcții de conducere ale statului. Integritatea nu e negociabilă, iar respectarea Legii 90 cu atât mai puțin. Să fie clar pentru toată clasa politică: societatea civila nu va accepta erodarea respectului față de lege și atacuri la adresa statului de drept”, este mesajul prin care clujenii sunt invitația la protest în Piața Uniri din Cluj-Napoca.

Ora fixată este 18.00, acținea de protest venind după o petiție on-line. Începând de vineri a circulat în mediul on-line această petiție (inițiată de ceva vreme) prin care se cere demisia Avocatului Poporului, funcție ocupată de Victor Ciorbea. 

,,Domnule Avocat, suntem nemulțumiți de felul în care vă derulați activitatea, acordând foarte puțină atenție cetățenilor și deosebit de multă grijă politicienilor acuzați sau condamnați pentru diferite ilegalități. Vă cerem să eliberați postul pentru cineva care pune interesul cetățeanului pe primul loc. Domnule avocat, sunteți concediat! De când ocupă funcția de Avocat al Poporului, Victor Ciorbea s-a remarcat doar prin blatul evident pe care l-a făcut cu toți cei ce sfidează drepturile omului.
Când au fost oameni călcați în picioare la Pungești, nu a avut nicio apăsare. Când mii de persoane cu dizabilități ar fi avut nevoie de implicarea sa, le-a întors spatele. Când “scriitorii” din pușcării sau președinți de partid certați cu legea i-au cerut sprijinul, nu a ezitat să îl ofere. Aș putea continua lista nemulțumirilor până maine, dar chiar și atât e suficient pentru a îi cere demisia”, s-a arătat în petiție. 

Petiția a fost semnată de peste 127.000 de oameni în doar trei zile. Primele 100.000 de semnături vor fi depuse marți, la București, la instituția Avocatului Poporului anunță cei de la platforma de-clic.ro, pe care a fost inițiată petiția on-line prin care s-a cerut demisia lui Victor Ciorbea. Celelalte semnături vor fi strânse, printate și depuse pe măsură ce se vor mai înmulți, la o dată care va fi anunțată.

Petiția poate fi semnată AICI!

Avocatul Poporului a depus la Curtea Constituțională la finalul săptămânii trecute o sesizare privind neconstituționalitatea articolul din Legea nr. 90/2001 care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să ocupe funcția de prim-ministru al României, după alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Acest articol prevede că pot fi membri ai Guvernului doar persoanele care nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.

sursa foto: La Terenuri - Spatiu Comun în Mănăștur (Facebook)

De zilele Mănășturului, cel mai mare cartier al Clujului, s-a lansat o petiție către primărie pentru transformarea oazei verzi La Terenuri (zona apreciată și folosită, dar cu statut juridic incert) într-un parc de care să beneficieze întreg cartierul, printr-o investiție publică. Primarul Emil Boc a făcut, ieri, primul anunț public legat de viitorul zonei și de planurile primăriei referitoare la aceasta.

Petiția botezată “Dorim ca zona verde de La Terenuri Mănăștur să fie transformată în Parc pentru Mănăștureni!” a strâns peste 1300 de semnături. AICI SE POATE SEMNA PETIȚIA PENTRU TRANSFORMAREA ZONEI LA TERENURI ÎN PARC.

Oameni din mediul asociativ, implicați în inițiativa La terenuri, au explicat că, înainte de ediția a 4 a Zilelor Mănășturului care încep în 21 mai, au realizat un video în cartier în care i-au provocat pe mănăștureni să spună ce-și doresc la ei în cartier. Și așa au reușit să preia un deziderat comun al mănășturenilor. “Oamenii vor mai mult verde și parcuri. Vor ca primăria să se implice și mai mult la ei în cartier. De aceea noi am lansat această petiție. Zona La Terenuri-Spațiu Comun în Mănăștur s-a încetățenit deja printre locuitori și e folosită, mai ales că aici am generat foarte multe evenimente în ultimii 4 ani. Însă degeaba noi ne implicăm, creăm interacțiune, convingem oamenii să se implice sau să vină la evenimente, dacă primăria nu oficializează ceea ce noi am pornit în cartierul Mănăștur. Adică să investească și ea în această zonă verde în beneficiul clujenilor din cartier. Mai ales că această zonă e neîntreținută, având în vedere că sunt terenuri revendicate și se degradează de la o zi la alta.  De aceea am lansat petiția ca acest spațiu verde, încă neocupat de blocuri, să devină parc pentru întreg cartierul, cu asumarea sa de către primărie”, au menționat cei implicat în inițiativa La Terenuri.

AICI DETALII DESPRE petiție:

VIDEO De la mănăștureni pentru toți clujenii. Zilele celui mai mare cartier din Cluj, Mănăștur, se lansează cu o petiție: parc în zona La TERENURI, asumat de Primărie

Din partea primăriei nu a venit la momentul derulării evenimentelor, luna mai 2016, niciun răspuns oficial, mai ales că era și o perioadă de campaniei electorală pentru alegerile locale din 5 iunie.

Ieri, primarul Emil Boc a făcut prima declarație publică, pe chatul de conversații live cu clujenii, FaceBOC, referitoare la viitorul zonei La terenuri din Mănăștur. “Din nefericire este teren proprietate privată. Încercăm cu mijloacele pe care le avem să asigurăm zonei o funcționalitate decentă. După ce se vor finaliza toate procesele de revendicare, în sensul acesta am spus că este proprietate privată, sunt multiple procese de revendicate în instanță și nu numai, vom încerca să discutăm cu viitorii proprietari pentru a-i da o utilitate publică neexluzând inclusiv posibilitatea cumpărării după ce se va termina tot procesul acesta de retrocedări care înseamnă procese în instantă”, a declarat primarul Emil Boc.

sursa foto: La Terenuri - Spatiu Comun în Mănăștur (Facebook)

Zona La Terenuri din cel mai mare cartier al orașului trebuie să devină parc public. Înainte de a începe ediția cu numărul 4 a Zilelor Mănășturului, eveniment derulat în cadrul Zilelor Clujului și coordonat de asociația Colectiv A, în numele mănășturenilor s-a lansat o petiție către primărie pentru transformarea oazei verzi La Terenuri (zona apreciată și folosită, dar cu statut juridic incert) într-un parc de care să beneficieze întreg cartierul, printr-o investiție publică.

Organizatorii Zilelor Mănășturului au lansat, astăzi, înainte de debutul evenimentului, solicitarea oficială către primărie, sub forma unei petiții, ca autoritatea publică să își întoarcă fața către zona La Terenuri și să inițieze demersuri pentru ca aceasta să devină parc-public. Petiția botezată “Dorim ca zona verde de La Terenuri Mănăștur să fie transformată în Parc pentru Mănăștureni!” a strâns deja în primele ore peste 600 de semnături. AICI SE POATE SEMNA PETIȚIA PENTRU TRANSFORMAREA ZONEI LA TERENURI ÎN PARC.

Oameni din mediul asociativ, implicați în inițiativa La terenuri, au explicat că, înainte de ediția a 4 a Zilelor Mănășturului care încep în 21 mai, au realizat un video în cartier în care i-au provocat pe mănăștureni să spună ce-și doresc la ei în cartier. Și așa au reușit să preia un deziderat comun al mănășturenilor. “Oamenii vor mai mult verde și parcuri. Vor ca primăria să se implice și mai mult la ei în cartier. De aceea noi am lansat această petiție. Zona La Terenuri-Spațiu Comun în Mănăștur s-a încetățenit deja printre locuitori și e folosită, mai ales că aici am generat foarte multe evenimente în ultimii 4 ani. Însă degeaba noi ne implicăm, creăm interacțiune, convingem oamenii să se implice sau să vină la evenimente, dacă primăria nu oficializează ceea ce noi am pornit în cartierul Mănăștur. Adică să investească și ea în această zonă verde în beneficiul clujenilor din cartier. Mai ales că această zonă e neîntreținută, având în vedere că sunt terenuri revendicate și se degradează de la o zi la alta.  De aceea am lansat petiția ca acest spațiu verde, încă neocupat de blocuri, să devină parc pentru întreg cartierul, cu asumarea sa de către primărie”, au menționat cei implicat în inițiativa La Terenuri.

(Video – Inițiativa La Terenuri – Spațiu Comun Mănăștur – pentru Zilele Mănășturului #4, 21-22 Mai 2016)

De ce e necesar un parc în Mănăștur

“Calitatea vieții în oraș are de suferit dacă investițiile principale sunt axate pe asfaltări și inițiative ce favorizează traficul auto personal. Suntem mai mulți oameni decât mașini, de aceea vrem un primar și un Consiliu Local care ascultă vocea cetățenilor. La Terenuri (între pădure – str. Mehedinți – grădini) este cel mai mare spațiu verde folosit în comun al Mănășturului. Este de neacceptat ca spațiul La Terenuri – Mănăștur să fie lăsat să se deterioreze așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Răspândirea mizeriei și degradarea zonei s-au petrecut în ciuda faptului că este utilizată de un număr foarte mare de locuitori care socializează zilnic într-unul din puținele spații pe teren plat ale cartierului care nu este încă ocupat de blocuri sau de alte construcții. Chiar dacă de mai bine de 4 ani inițiativa La Terenuri-Spațiu Comun în Mănăștur împreună cu mănășturenii au ecologizat zona, au construit piese de mobilier temporar și au creat locuri de întâlnire comunitară și culturală considerăm insuficiente aceste eforturi fără aportul și asumarea municipalității clujene. Noi, mănășturenii, dar și alți utilizatori ai spațiilor verzi din cartier (…), dorim ca municipalitatea să negocieze cu proprietarii privați așa cum a negociat pentru terenul de sub parkingul de lângă „La Terenuri” și să recupereze aceste spații, ca apoi să le redea sub forma unui Parc/Spațiu Verde Public tuturor locuitorilor din cartier și din Cluj”, se arată în petiție.

Ce se solicită în petiție

– Schimb de terenuri sau răscumpărarea de către municipalitate a terenurilor retrocedate către persoane private pentru a nu mai exista nici o scuză pentru lipsa investițiilor publice;
– Reabilitarea suprafețelor de sport, a mobilierului urban și amenajarea terenurilor în urma consultărilor cu rezidenți și experți;
– Instalarea unor cișmele, a unor toalete și curățarea spațiului verde;
– Transformarea zonei verzi în Parc Public pentru Mănăștureni într-un parteneriat real civic-public;
– Sprijinirea de către administrația Cinematografului Dacia a unor evenimente comunitare în aer liber în colaborare cu societatea civilă și mănășturenii.

ZILELE MĂNĂȘTURULUI vor avea loca între 21-22 mai și vor cuprind evenimente culturale și comunitare în spațiul verde din zona La Terenuri, în Centrul Comunitar Cinema Dacia, pe străzi și printre blocuri.

Arhitecți, specialiști, reprezentanți ai ong-urilor de mediu, proiectanții Planului Urbanistic General s-au opus inițiativei primăriei de a modifica Regulamentul local de urbanism, în așa fel încât să se permită construirea de case de vacanță în pădure. Primarul Emil Boc a anunțat că a înțeles argumentele, însă societatea civilă vrea să fie sigură că mesajul ajunge la consilierii locali, cei care vor avea votul final în această chestiune.

AICI SUNT CONCLUZIILE DEZBATERII DE LA PRIMARIE PRIVIND CASELE DE VACANȚĂ DIN PĂDURE

Pădurea minciunilor. Cum a rămas cu casele de vacanță în pădure

Pe platforma facem.de-clic.ro s-a lansat petiția SOS Pădurea Făget prin care societatea civilă din Cluj vrea să strângă semnături împotriva construirii de case de vacanță și pentru salvarea Pădurii Făget. AICI se poate semna petiția. Ca un argument pentru a convinge Consiliul Local că nu trebuie să voteze pentru construirea în pădurea Făget, mai ales că această înseamnă un vot împotriva mediului și a calității vieții. 

“Pădurea Făget și livezile fac parte din patrimoniul peisagistic al Clujului, au un aport ecologic esențial și compensează lipsa spațiilor verzi din oraș. Făgetul produce aer curat pentru întregul oraș, asigură legătura ecologică între oraș și cadrul său natural, iar livezile previn alunericările de teren de pe dealurile din jur și pot fi cultivate. În ultimii 20 de ani, porțiuni mari de pădure și livezi au fost distruse pentru a face loc construcțiilor rezidențiale, o mare parte a acestora fiind ilegale. În prezent, Planul urbanistic general aprobat în 2014 interzice definitiv continuarea construirii în aceste zone valoroase. Pentru a se putea dezvolta, Clujul are la dispoziție 4000 de hectare de teren construibil neîmpădurit, suficient pentru următoarea generație.La inițiativa unei părți a Consiliului Local, Primăria Municipiului Cluj-Napoca pregătește un proiect de modificare a PUG, prin care se permite din nou construirea de locuințe în Făget, inclusiv în ariile protejate, și defrișarea livezilor pentru a face loc ansamblurilor rezidențiale. Având în vedere presiunea imobiliară în creștere, schimbarea regulamentului de construire va duce în următorii 10 ani la afectarea gravă și diminuarea zonelor verzi din jurul orașului.JOI, 4 FEBRUARIE, CONSILIUL LOCAL IA DECIZIA FINALĂ. Semnează și tu pentru salvarea pădurii Făget până nu este prea târziu!”, se arată în petiția pentru salvarea pădurii Făget.

Petiția este lansată de SOS Cluj (Societate Organizată Sustenabil) care își propune să adune circa 500 de semnături până la ședința de Consiliu Local. Petiția a fost lansată în 1 februarie și a adunat deja peste 200 de semnături.

Ea este însoțită și de o scrisoare către consilierii locali cu mesaj clar ca aceștia să nu pună mai presus interesele persoanele sau ale unor proprietari privați decât interesul public:

“Stimați consilieri,

Prezervarea pădurii Făget și a livezilor reprezintă un interes public și nu poate fi sacrificată în favoarea unor interese personale! Având în vedere obligația legală a autorităților locale de a asigura:

1.respectarea interesului general;

2.protecţia peisajelor naturale şi construite, conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţi ecologice;

3.gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului, componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural şi a resurselor naturale;

4. utilizarea raţională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităţilor şi conservarea terenurilor agricole fertile;

Vă solicităm, stimați membri ai Consiliului Local, să votați împotriva proiectului de modificare a PUG. De asemenea, solicităm să acționați în spiritul interesului public și să protejați în acest fel cadrul natural, peisajul valoros și calitatea vieții în Cluj”, se mai arată în petiție.

sursa foto: facem.de-clic.ro

Când primarul locuiește pe o stradă publică și un consilier local pe una privată, iar acesta e și în opoziție, niciunul nu se mai bate să poată pune asfalt pe străzile private din oraș. Se joacă politic cu asfaltul, blufează și blochează șansele ca jumătate din infrastructura rutieră a Clujul să beneficieze de aceeași grijă a primăriei de asfalt prospăt, cu bani de la bugetul local. Soluția vine, culmea, de la un fost primar, acum avocat care vede lucurile mult mai simplu rezolvate, după ce-a fost și-n sectorul șase din București, plin de artere private.

Știm dint-o statistică, groso-modo, din nomenclatorul stradal suprapus pe inventarul domeniului pubic al primăriei, că circa jumătate din străzile orașului sunt ale clujenilor. Circa 400 (312 în 2013). Artere pe care promisiunile de asflat prospăt cu bani de la bugetul local nu se pot materializa. Din 2010, există și un cadru legal, votat de Consiliul Local, care reglementează cum se pot prelua arterele în domeniul public. Din 2012 primăria are o comisie, iar felia privind preluarea arterelor a revenit în competențele viceprimarului Gheorghe Șurubaru care urma să tranșeze problema reală a orașului. În cinci ani, nu s-a reușit preluarea niciunei artere.

Petiția, falsul protest, compartimentul și Guvernul

Un clujean cu același nume ca un consilier local PSD a făcut o petiție și a somat primăria să preia străzile private și să le asfalteze. A făcut și o pagină de Facebook în care a chemat societatea civilă să picheteze ședințele de Consiliu Local ca să convingă primăria să preia artere ca Marin Preda, W.A. Mozart, E. Quinet, Mircea Zaciu, G.V. Bibescu, Nicolae Drăganu, S. Celibidache , W. Goethe, Odobești, N. Steinhardt, Nicolae Cajal. Așa că, toată treaba s-a tratat politic. Ciprian Oniga a făcut Ulița ta și primăria i-a răspuns la petiție și i-a promis o non-soluție, că va înființa un compartiment care să se ocupe exclusiv de preluarea străzilor private din oraș. Asta prin luna mai. Acum, la ședința din 14 octombrie, Consiliul Local urma să voteze regulamentul de funcționare al primăriei, unde nu apărea niciun astfel de compartiment promis.

Așa că, deşi s-a anunțat protest, n-a mai venit nimeni să picheteze ședința. Doar un consilier local care stă pe o stradă privată a cerut primarului socoteală pentru că nu vrea să facă compartiment și tratează cu superficialitate problema preluării străzilor private. Irimie Popa (riveran pe o arteră privată) s-a contrat și la alte ședințe cu primarul Emil Boc pe neputința primăriei de a gestiona orașul privat din oraș. De data aceasta, războiul s-a mutat în registrul politic. Boc i-a spus să ceară Guvernului PSD plafon de salarii pentru primaria Cluj și să intervină, dacă vrea compartiment pentru străzile private, iar consilierul i-a amintit că putea să vină cu trenul, după ce n-a mai fost premierul României, cu tot cu respectivele resurse financiare pentru a înființa noi posturi în cadrul primăriei.

Așa de prinși în dialog au fost cei doi că și de data aceasta s-a creat hărmălaie în jurul problemei străzilor private, s-au încordat mușchi și de o parte și de alta a puterii și opoziției din Consiliul Local și s-au făcut acuze de populism, demagogie și coborârea nivelului discuțiilor, s-au dat replici și drepturi la replică. S-au citit adrese semnate de primar prin care s-a și aprobat noua organigramă a compartimentului pentru străzi private. Și s-a tot discutat despre el, în ciuda faptului că, chiar dacă ar exista sau nu ar exista la nivelul primăriei Cluj-Napoca, n-ar schimba cu nimic situația celor 400 de artere private.

Șase străzi da. Restul de peste 300, ba

Prin valul de acuze și replici între consilieri și edil, viceprimarul feliei „străzi private” a demonstrat inutilitatea compartimentului: comisia pe care o conduce din 2012 a încercat să preia șase străzi pentru care proprietarii au cerut acest lucru primăriei. Dar n-a reușit să preia niciuna pentru că, a explicat acesta, „să nu zic că n-au fost în stare să aducă actele, să zic că nu au adus nici la ora actuală toate actele pentru preluare, așa cum zice Hotărârea de Consiliu Local”. Viceprimarul Gheorghe Șurubaru a ținut să mai menționeze că deși există 400 de artere privare, proprietarii acestora nu se grăbesc să le predea primăriei.

E problema României. S-o muncească parlamentarii clujeni

După minute bune de contre, a venit și o nouă propunere care să scoată din beznă preluarea arterelor private din Cluj. De la un fost primar care a rămas în barca consilierilor locali, dar între timp s-a făcut avocat. Radu Moisin a propus o abordare MACRO a problemei, mai ales că este vorba despre o situație generalizată la nivelul țării care are nevoie de o modificare legislativă. „Era un val de audiențe când eram în conducerea primăriei privind străzile private și preluarea lor. Am dat atunci Hotărârea. Acum sunt și mai multe străzi private. Problema lor nu ține de înființarea sau neînființare unui compartiment în organigrama primăriei care să se ocupe de preluare. Finalitate lui este 0. Am fost și în sectorul șase din București și acolo sunt o grămadă de străzi private. E o problemă a României. Noi ne-am trezit cu problema după ce s-a permis construirea cu cote parți din drum pe apartament. Abia prin 2009 s-a lămurit și Direcția de Urbanism a primăriei la ce ne-am expus. Acum nu există cadru legal. Primăria nu le poate prelua cu forța, iar Consiliile Local nu poate să cumpere străzi de la cetățeni pe care tot aceștia să le folosească ca străzi. Avem nevoie de un nou cadru legal care să elimine ipocrizia care rezultă din situația legislativă: oamenii sunt proprietari pe drumuri pe care nu și le doresc, iar noi, primăria, le dorim, dar nu putem să le preluăm. Din 2010 ne chinuim cu 6 străzi. Dar problema este una națională. Trebuie să discutăm cu parlamentarii clujeni să inițieze modificarea legislației. Încă n-am cerut sprijin la nivel național. Trebuie să încercăm să mergem mai sus”, a subliniat consilierul Radu Moisin.

O idee bună. Ce facem cu ea?

Viceprimarul Gheorghe Șurubaru a declarat după ședința de Consiliu Local pentru Actualdecluj.ro că o modificare legislativă ar rezolva problema, mai ales dacă aceasta ar stipula posibilitatea autorităților locale de a prelua toate terenurile utilizate ca drumuri din oraș cu titlu gratuit și să se ocupe de întreținerea lor. Acesta nu a precizat însă în ce fel va fi abordată sau inițiată această schimbare legislativă sau cum va fi ea pusă pe masa parlamentarilor clujeni pentru a fi descurcată. Nici când.

Varianta 1: Conturul unui copac creşte lin pe banda albă de hârtie desfăşurată pe mal de Someş. În continuarea lui (şi legat de el), urmează un omuleţ care stă pregătit să te îmbrăţişeze. Omuleţul nu e rupt, nu e separat, nu are tălpi care îl leagă de sol – linia care îl desenează curge, pur şi simplu, din copac. Omul şi copacul sunt una, vine explicaţia. Sau: varianta 2: o maşină lângă o maşină lângă o maşină. Şi o tăietură de mal, iar alături – apa. “E sau/sau. Cam aceste variante există”, sintetizează arhitectul Horaţiu Răcăşan, din spatele desenului pe mal de Someş. Câteva zeci de persoane (organizatorii au numărat 200) s-au adunat azi alături de apă, lângă podul Elisabeta, formând un lanţ uman de-a lungul unei bucăţi de apă de unde urmează să se radă ce e verde. Asta pentru a face loc unei noi benzi de circulaţie auto pe Splaiul Independenţei. În spatele protestatarilor e săpat deja un șanț care marchează dispariția vegetației de pe malul râului. Când excavatoarele au apărut pe malul apei şi după ce au dispărut de acolo gradenele de şezut ale Someş Delivery, câteva organizaţii şi prietenii lor s-au mobilizat şi au anunţat protest. Pentru transparenţă şi anti-tăieri de copaci. Primăria a suspendat temporar lucrările, iar miercuri are loc o aşa numită dezbatere pe această temă. Până atunci, cei care au ieşit să apere malul Someşului au ieşit în stradă ca să atragă atenţia asupra subiectului. Cât despre planuri şi planşe cu ceea ce urmează să se întâmple aici – asta nu pare să fi putut afla nimeni, nici trimiţând întrebări către administraţie, nici către consultanţi. Nici Actualdecluj.ro n-a primit planșele, chiar dacă le-a solicitat înainte de dezbatere, tocmai pentru a prezenta opiniei publice situația propusă pe Splaiul Independenței.

Deocamdată, lumea s-a adunat, în ploaie, cu căţei şi copii ascunşi în pelerine, să ceară drepturi pentru pietoni. O fâşie albă de 150 de metri s-a desfăşurat pe mal de Someş, ridicată de susţinători. Pe ea s-au scris şi desenat mesaje. Cu ce am vrea pe mal de râu care traversează un municipiu.

“Să se taie copacii ar fi o crimă!”, zice hotărât un domn ajuns lângă Podul Elisabeta. Şi semnează şi petiţia. Fiindcă există şi o petiţie – “Someşul în pericol! Cere primăriei să oprească distrugerea”. Online, ea a adunat deja peste 1600 de semnături. Poate fi consultată şi/sau semnată AICI.

După ce au stat, desenat, au scris şi au semnat în ploaie, clujenii şi neclujenii de pe mal au adunat hârtia. Sulul de 150 de metri a fost strâns. “Îl ducem la dezbaterea de la primărie, miercuri. Între timp, adunăm semnături pentru petiţie şi avem şi un chestionar,cu ajutorul căruia vrem să vedem ce îşi doresc oamenii de la Someş. Până acum, numai 3% zic că ar vrea trafic auto. Cei mai mulţi vor spaţii verzi, locuri de plimbare şi agrement. Sigur, important este să avem acces la planşe şi să vedem exact care e planul”, spune arhitectul Mihai Racu, unul dintre iniţiatorii petiţiei. Arhitectul Dragoș Dascălu merge mai departe și își imaginează un viitor, chiar cu mașini pe Splaiul Independenței, cu condiția ca promenada de pe Someș să rămână și să fie dublată de un traseu pentru bicicliști. “E loc pentru toțí, dacă primăria vrea și mașini pe aici”, completează acesta.

 

“Miercuri o să cerem, în principiu, să avem un pietonal aici, pe Someş şi, dacă este posibi, ne-am dori ca parcul să fie legat de râu prin stoparea traficului auto, în aşa fel încât râul să fie mai uşor accesibil pentru cetăţeni. Şi foarte important este să vină din parte primăriei o declaraţie fermă de sprijin financiar pentru un concurs de proiecte care să ducă din 2016 la un Someş pentru oameni”, sintetizează Adi Dohotaru, alături de petiţia uriaşă. Un Someş “navigabil” de către pietoni, aproape de apă.

 

Aproape de Podul Elisabeta, protestul s-a încheiat în mai puţin de o oră. A rămas petiţia de 150 de metri, iar “lupta” continuă în lumea www, până la întâlnirea cu administraţia, de la mijlocul săptămânii. Dezbaterea este programată miercuri, 7 octombrie, de la ora 15.00 în Sala de Sticlă a primăriei clujene, de pe Moților 1-3.

 

(Neoficial) Ce se pregătește: Zalăul va fura Someșul

Ca la orice protest, aflăm că există lucruri și mai grave pe care autoritățile le pregătesc pentru Someș și pentru clujeni. În timp ce societatea civilă clujeană militează pentru promenadă pe Someș, cu vedere la Apă, Compania de Apă Someș pregătește un proiect cu bani europeni pentru a alimenta și județul Sălaj cu apă din Tarnița. „Asta va duce la scăderea considerabilă a debitului Someșului și puteam rămâne doar cu o albie goală. Noi am făcut observații în faza de consultare publică a acestui proiect care se va depune pentru fonduri europene”, spune Andrei, venit și el să facă parte din lanțul uman pro verde pe Someș.

Text şi foto: Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA

 

Citiţi şi:

Au dispărut gradenele de lângă Someș. Urmează copacii de pe Splaiul Independenței. Luați-vă ADIO, faceți ultimele poze!

De ce se rade verdele de pe malul Someşului? Pentru că nu contăm…

Scrisori și petiții pe mal de Someș. “Stimate domnule primar”, Opriți masacrul verde!

Someșul mai are o șansă. Primăria a oprit lucrările de pe Splaiul Indepenței și face dezbatere

„Pentru normalitate!”,

„Pentru că, de fapt, toate clădirile istorice din P-ța Unirii, str.Universității și Napoca se zguduie efectiv de fiecare dată când este vreun astfel de concert! Mai puțin când se cântă muzică clasică sau operă, probabil pentru ca sunt altfel de acorduri!…”,

„Concertele în centrul orașului sunt o barbarie, un act de aroganță administrativă a celor din Primărie, persoane care nu țin cont de populația care locuiește în Centru, de monumente din zonă, chiar și de cei care ocupă un loc la terasele din zonă și care, nu își pot auzi nici gândurile din cauza nivelului zgomotului cauzat de aceste concerte.”,

„Ce-i porcăria asta cu .. jdemi de concerte și festivități într-o piață a orașelor unde se află de obicei clădiri monumentale (vz. și Brașovul) și care datorită vibrațiilor provocate de miile de wați ale P.A.-urilor și stațiilor de amplificare, mai ales datorită fercvențelor ” JOASE ” … pot pricinui pagube iremediabile edificiilor și oamenilor care locuiesc împrejur” ,

Mă revoltă atitudinea Primăriei, față centrul istoric al Clujului. Multe din evenimentele organizate în acest spațiu sunt dăunătoare, pentru că sunt prea zgomotoase și nu odată țin de domeniul kitschului. Nici măcar patinoarul amenajat in timpul iernii cu boxele lui zgomotoase nu se potrivește locului. De acel ringlispiel cu călușei să nici nu pomenesc( kitsch)… Eu am ajuns în faza în care ocolesc în mod voit centrul orașului, pentru a nu vedea șirul toaletelor ecologice și mirositoare, sau grupurile de nesimțiți care escaladează statuia ecvestră Matei Corvin. Ca o expresia a revoltei mele față de această situație, nu particip la nici un eveniment organizat in această piață. Aceasta nemulțumire a mea a semnalat-o de multe ori doamnei viceprimar, dar nu am primit ca răspuns nici un cuvânt”

Acestea sunt câteva din motivațiile celor care au semnat deja petiția on-line <<STOP Distrugetii Simbolului Clujului>>, manifestul care a apărut astăzi, după ce romano-catolicii s-au plâns în cotidianul local Transilvania Reporter că după ultimele concerte care au avut loc sâmbătă și duminică în Piața Unirii, de pe tavanul Bisericii Sf Mihai a început să pice tencuiala. Petiția e adresată primarului Emil Boc. „Vă scriem cu profundă îngrijorare după ce o parte din tavanul Bisericii „Sfântul Mihail” s-a prăbușit. Observăm faptul că nefericitul eveniment s-a petrecut după concertul de sâmbătă seara numit „Zilele Prieteniei Bergenbier”. Acest concert a fost doar ultimul din seria multor concerte ținute în Piața Unirii, existând suspiciuni serioase că vibrațiile provenite de la concert(e) au dus, în mod determinant, la prăbușirea părții din tavan. Considerăm acest eveniment ca fiind de o serioasă gravitate (…) Nu e absolut necesar să fie organizate concertele în Piața Unirii. Există locații alternative care oferă, unele dintre ele, și un grad ridicat de izolație fonică. Un exemplu ar fi recent contruita Sală Polivalentă. (…) insistăm asupra necesității luării unor măsuri urgente și ferme. Orice procedură administrativă (cum ar fi expertizele tehnice) care întârzie stoparea producerii de vibrații poate duce la pierderi iremediabile de patrimoniu și chiar de vieți omenești. Solicităm: Stoparea imediată și fără avize suplimentare, prin intermediul unor instrumente administrative (dispoziții ale primarului) și legale (Hotărâre de Consiliu Local) luate în regim de urgență, a organizării concertelor în Piața Unirii”, se arată în petiția on-line.

Până la ora 11.00, astăzi, petiția  <<STOP Distrugetii Simbolului Clujului>> a strâns deja peste 500 de semnături.
Concertele din centru se aud până-n Baciu

Un grup de cetățeni din localitatea Baciu au cerut primăriei, pe site-ul de reclamații către primar, să implemeteze o măsură prin care în timpul oricărui eveniment sau concet organizat în spațiul public să fie permis un anumit număr de decibeli, în așa fel încât riveranii să nu fie deranjați. “Dacă nu se va face nimic vom strânge semnături…eu locuiesc chiar in Baciu iar parintii mei stau pe str.Școlii, nu mai putem dormi noaptea când se organizează evenimente aici în pădurea Hoia sau chiar și în centru. Ieri (duminică – n.red.) s-a auzit tot concertul Bergenbier din Piața Unirii”, au semnalat cei din Baciu pe site-ul domnuleprimar.ro.

Arhitect activist: „Cui apartine centrul Clujului?”

Arhitectul Silviu Medeșan, implicat și în inițiativa La terenuri din Mănăștur scrie pe platforma de promovare a culturii slicker.ro că încă de miercurea trecută cei care au organizat zilele unei beri în cetrul orașului au închis piața cu garduri, iar la final de săptămână au dat drumul la boxe fără niciun fel de respect față de un oraș locuit.

„În urma concertelor Zilelor Prieteniei, care au fost organizate în Piața Unirii din Cluj de către o bere, un metru patrat din tencuiala bisericii Sf. Mihail a căzut. Logistica acestor zile ale berii a închis încă de miercuri piața centrală cu garduri, a umplut-o de tonete galbene și a așezat o scenă imensă galbenă chiar lângă biserică. Încă de vineri soundcheckul se disipa în ecouri până departe de centru, pe arterele Clujului, fără nicio o urm de respect față de un oraș locuit”, semalează artitectul, cu link către petiția on-line <<STOP Distrugetii Simbolului Clujului>>. Încă de săptămâna trecută, Medeșan s-a întrebat cui apartine centrul orașului, mai ales că cei care organizează concerte sau zile ale berii în centrul orașului închid Piața Unirii cu garduri și nu fac decât să alunge oamenii din zona centrală.

Ce răspunde primarul

Evenimentele emblematice ale orașului nu pot fi anulete sau mutate din piața centrală a orașului, spune primarul Emil Boc. „Nu putem da curs unei cereri de interzicere a derulării de evenimente publice în Piața Unirii. Urmează Zilele Culturale Maghiare. Astfel de evenimente emblematice ale orașului cum sunt Zilele Maghiare sau Zilele Clujului sau TIFF nu pot fi anulate sau mutate din centrul orașului. Ceea ce putem face în schimb este să cerem să nu se depășească un anumit nivel de decibeli. Până acum nu am avut astfel de plângeri privind nivelul de zgomot din Piața Unirii. Pentru zonele de locuințe există reglementări clare. Putem să le aplicăm și în momentul în care se autorizează concerte sau alte evenimente în piața centrală. Dacă nu le respectă putem și să îi sancționăm. Cine este ilegal trebuie să plătească. N-am utilizat până acum aceste prevederi legale pentru că n-am avut sesizări pe această temă, că de la vibrații se avariară clădirile. Ca formă de respect pentru biserca romano-catolică, noi oricum nu autorizăm evenimente în Piata Unirii între 6 și 18.00 pentru ca slujbele să se deruleze în condiții optime. Ar fi culmea ca de acum să nu mai autorizăm niciun eveniment în centrul orașului. Asta ar înseamna ca Zilele Maghiare să nu mai aibă loc”, a completat primarul.

Emil Boc a mai precizat că va analiza împreună cu specialiștii din primărie reglementările legale și va cere anumite valoari ale zglomotului produs de concertele din centru în momentul în care se vor elibera autorizațiile organizatorilor.

Sursa foto: Silviu Medesan (Facebook)

by -
1 637

Mai multe spații publice amenajate într-un cartier cu vedere la apă, dar uitat de autorități. Acesta este dezideratul unei membre a grupului civic informal SOS (Societate Organizată Sustenabil), cei care militează și pentru crearea Parcului Est, Letiția Nădășan, care locuirește pe strada Tulcea. Clujeanca și-a pus cererile în scris, însoție de fotografii și a cerut primăriei ca, în funcție de situația juridică a terenurile implicate, să treacă la amenajarea de spații publice în cartierul Între Lacuri.

 

„În acest cartier intervenția primăriei este slab simțită, poate și din cauza puținelor cereri din partea locuitorior dar nevoia de spații publice amenajate este mare, acestea fiind: parcuri, zone de informare, locuri de joacă pentru copii, parcări, locuri pentru depozitarea selectivă a gunoaielor și piste de bicicletă. Comparând cu alte cartiere ale Clujului îmi dau seama că suntem uitați de administrația locală”, a argumentat în petiția sa Nădășan.

Un parc mai mare și alei de legătură cu Mall-ul amenajate

Chiar dacă pe strada Tulcea s-a amenajat un parc și s-au făcut plantări de arbori, acesta este suprapopulat și insuficient ca spațiu pentru locuitorii din zona Între Lacuri. Așa că clujeanca cere administrației să grăbească amenajarea „Parcului Est-Între Lacuri” acceptat de autorități în urma unei petiții SOS semnate de aproape 3.000 de cetățeni, aflat în imediata apropiere (50m), cu bănci, cu piste pentru role și alei pietonale. „Fiind fosta pepinieră a oraşului, arborii ȋnalţi deja există. De asemenea, legarea acestui părculeţ cu spațiul verde de la Iulius Mall, printr-o alee pietonală pe malul lacului ar deschide o noua rută de acces/circulaţie către acest complex comercial. Momentan, din zona străzilor Tulcea-Dunării se poate ajunge la Iulius Mall doar pe o potecă printre blocurile ȋn construcţie de la Park Lake”, a atras ateția membra SOS.
În zona școlii Al. Vaida Voievod sau în cea a fabricii Fujikura există foarte multe spații neamenajare, parcări neîntreținute. Ar fi necesar, potrivit acestaia, amenajarea unui spațiu de socializare cu o zonă de expundere sau chiar a unei zone unde să se petrează evenimente culturale, iar ca locație a indicat intersecția arterelor Dunării cu Oltului.

Parcări amenajare în toate zonele care se pretează 

parcari
„Apreciez acțiunea prin care s-au amenajat 4 locuri de joacă printre blocuri, dar austeritatea lor este evidentă. Copiii peste 7 ani au de asemenea nevoie de parcuri adecvate vârstei lor cu piste de role și biciclete. Vă rog ca printr-o vizită la fața locului să găsiți soluții și pentru ei și să vă respectați promisiunea din 2012 de a crea un parc mai mare în acest cartier, care ar fi de fapt cel mai mare spațiu public al Clujului.Ca în orice altă zonă a Clujului mașinile ne sufocă dar cred că printr-o analiză la fața locului, Primăria ar putea optimiza utilizarea spațiilor publice și prin amenajarea lor ar câștiga și bani. Prezint mai jos câteva locuri virane, neamenajate dar unde se parchează mașini și din cauza că parcarea se face direct pe pământ, cantitatea de noroi și praf, aduse pe carosabil sunt considerabile. În cazul în care sunt spații retrocedate, propun achiziționarea acestor terenuri sau negocierea cu proprietarii privați pentru schimb de terenuri ȋn alta parte şi amenajarea de parcaje semi-subterane cu cel mult două niveluri pentru eficientizarea spaţiului ocupat de maşinile parcate”, a atras atenșia clujeanca.

Puncte gospodărești reparate și înverzite

ghene (1)

Aceasta spune că punctele gospodărești din cartier nu au mai fost reabilitate de mult timp de către Primărie sau Compania de Salubritate, de aceea, multe au pereții sparți și dezafectați. “Prin aceste spărturi, gunoaiele sunt împrăștiate peste tot. O acțiune de reamenajare sau reconstruire a unora noi, conforme cu pubelele utilizate în acest moment ar fi cea mai bună soluție. De asemenea, acestea ar trebui gândite un pic și din punct de vedere estetic și funcțional. Vă propun ca prioritate, de exemplu, scoaterea ghenelor de pe malul lacului din acest cartier si amplasarea/mascarea lor precum în exemplele de mai jos. Sunt doar câteva soluții văzute în alte țări de organizare a acestor spații mai eficient. În tot cartierul lipsesc cu desăvârșire pistele de biciclete. Câteva trasee de ieșire din cartier pentru bicicliști ar fi o îmbunătățire majoră. Legăturile cu Parcul Est-Între Lacuri și cu spațiul verde de lângă mall ar trebui realizată imediat. Situația rampelor pentru persoanele în scaune cu rotile este ignorată la fel ca în tot orașul, singura lor variantă de deplasare prin cartier fiind pe carosabil. Vă rog să interveniți și să depistați toate punctele prin care aceștia nu pot trece din cauza lipsei rampelor și a prezenței bordurilor.”, a mai propus Nădășan.