Tags Posts tagged with "pata rat"

pata rat

Liderul administrației județene, Alin Tișe, arată că procedura privind contractarea firmei Process Engineering, pentru utilizarea unei stații de tratare a levigatului, bazată pe tehnologia DT Pall, va continua, deși inițial aceasta fusese suspendată. De altfel, reprezentanții firmei Proces Engineering au fost ieri în teren cu o stație mobilă, pentru a demonstra că sistemul de epurare și tratare a levigatului funcționează. Consiliul Județean negociază în acest moment cu un proprietar din zonă, în vederea închirierii unui teren pe care va fi amplasat acest sistem. Pe de altă parte, liderul administrației județene a menționat că numai levigatul de la baza rampei de deșeuri va putea fi colectat prin intermediul acestei stații de epurare. Pentru marea de levigat care s-a scurs până în pârâul Zăpodia ar fi necesar un cu totul alt sistem de colectare și tratare.

Jocul politic al prefectului se lasă cu consecințe grave pentru Cluj 

Reamintim că prefectura a refuzat cererea Consiliului Județean de a declanșa starea de alertă, în cazul poluării din zona Pata Rât, ba mai mult, a anulat inclusiv Hotărârea prin care admitea inițial că e vorba despre o situație de urgență. În consecință, administrația județeană s-a trezit în imposibilitatea de a apela la măsurile urgente care se impuneau în procesul de colectare și tratare a levigatului poluant.  „Noi am fost amendați de Mediu pentru că nu am luat măsuri de urgență, Minstrul Mediului a venit și a urlat că e un dezastru ecologic, că poluarea e imensă, cu toate acestea, cererea noastră privind declanșarea stării de alertă nu a fost aprobată de Prefectură. Mai mult, prefectul a anulat inclusiv Hotărârea prin care se constata situația de urgență”, arată liderul administrației județene, Alin Tișe. El susține că de fapt n-a fost vorba decât despre un joc politic, pe care reprezentantul PSD, prefectul Aurel Cherecheș, l-ar fi inițiat în scopul de a-l pune pe e, și chiar pe edilul Clujului, Emil Boc, într-o postură delicată. „S-a urmărit ca noi, reprezentanții PNL, să nu avem soluții pentru a gestiona această problemă, ca să putem fi acuzați, apoi, în spațiul public, că nu ne-am făcut treaba. Din păcate, consecințele acestui joc ne costă pe toți”, a arătat Tișe. El a adăugat că va ataca decizia Prefectului de suspendare a Hotărârii prin care se constata situația de urgență, dar că acest lucru nu anulează nici pe departe faptul că procedură de intervenție în problema levigatului de la Pata Rât întârzie foarte mult.

Consiliul Județean va continua demersul pentru angajarea societății Process Engineering SRL, în scopul colectării și epurării levigatului de la Pata Rât. În paralel, ar urma să fie angajată o altă expertiză tehnică, care să lămurească în ce măsură este responsabil constructorul de situația alunecărilor de la rampa de depozitare, care au generat scurgerea levigatului în Pârâul Zăpodia. Reamintim că firma de consturcții NordConforest – responsabilă de închiderea și ecologizarea acestei rampe – a venit la rândul ei cu o expertiză proprie privind situația alunecărilor însă Consiliul Județean solicită acum o contraexpertiză.

Reprezentanții administrației județene au mai transmis că nu tot levigatul poate fi tratat de sistemul prezentat, ieri, de firma Process Engineering SRL. Potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, o cantitatea masivă de poluanți chimici se regăsesc în marea de levigat care a ajuns deja în Pârâul Zăpodia, iar pentru curățarea acestei zone ar fi necesar un cu totul alt sistem tehnologic.

Mai jos, proba epurării efectuată de firma Process Engineering SRL

 

 

sursa foto: Szakáts István

Situația lacului de levigat toxic format între fosta groapă de gunoi a Clujului și centura de ocolire Vâlcele-Apahida este mult mat gravă decât în expertiza realizată de Universitatea Tehnică și comandată de Consiliul Județean Cluj. Studiul Universității recomandă ridicarea unui zid între centură și muntele de gunoi, însă acest lucru este greu de realizat deoarece levigatul n-a fost epurat iar întreaga zonă este expusă alunecărilor de teren, reclamă activiști din societatea civilă clujeană. Aceștia spun că “au apărut crevase – unele de 2.5m adâncime în muntele de gunoi, avalanșa de gunoi vine încet peste drum” și că în cel mai scurt timp “centura va fi închisă” iar tot traficul greu va trece din nou prin oraș.

“În 2 noiembrie levigatul era la 4m de carosabil. De la apăsarea dealului de gunoi, șanțul care ar fi putut să conducă levigatul către Apahida s-a ridicat. Nu mai curge nimic, de vreo lună de zile, iar astfel levigatul se captează în spatele barajului de pământ și gunoi. La o diferență de nivel de 30cm asta înseamnă încă 50.000 metri cubi de lichid toxic. O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someș și apoi Tisa ar produce un incident internațional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic. Apele române cer de la CJ o stație de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Județean nu a avut loc unde să pună o stație mică cu osmoză inversă, o stație de epurare nu are unde să pună nici atât. Deci CJ o să stea și o să dea vina pe Prefect că nu-i dă starea de alertă. Dar și dacă ar primi-o: construcția stației de epurare nu are șanse să se temine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe șest, că se vorbește de incident internațional. Și atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine și mai alunecos. Și pământul amestecat cu gunoi vine și mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi. Doi, sub Centură deja curge levigatul. Și nivelul o să se ridice și mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase de la greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic”, a semnalat Szakáts István.

sursa foto: Szakáts István
sursa foto: Szakáts István

Activistul a adăugat că situația este și mai dramatică deorece expertiza Universității Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi și Centură, iar în realitate acest viitor șantier va fi foarte greu de gestionat și va duce la închiderea centurii și la încărcarea Clujului cu mai mult trafic.

Crevase în muntele de gunoi, sursa foto: Szakáts István
sursa foto: Szakáts István
sursa foto: Szakáts István

“Expertiza Universității cere intervenții urgente la Pata Rât. Intervențiile vizează o zonă foarte sensibilă, barajul de gunoi – o mlaștină care se umflă constant de la apăsarea dealului și care blochează curgerea lichidului toxic în aval. Centura e în pericol, dar lucrările de consolidare nu pot începe înainte de epurarea levigatului. Stația însă nu va fi construită și pusă în funcțiune. Nu în această iarnă. Iar ploile vin. Lacul o să crească, și riscul de a mai avea avalanșe de gunoi crește. Riscul ca Centura să fie compromisă, e deja semnificativ. Și dacă cumva cândva se apucă de lucrări, Centura va trebui închisă. Dacă nu, s-a dus Centura. Deja e pe ducă. Și încă ceva. Din cauza patului de argilă și a gunoiului care alunecă peste, ecologizarea muntelui de gunoi prin acoperirea acestuia cu pământ e imposibilă. Greutatea ar aduce tot dealul peste Centură. Până nu se face zid de sprijin – ori aici vorbim de ani – o să ne tot putem făli zilnic cu muntele nostru de gunoi. Iar Clujul se poate redenumi Orașul de sub Poalele Pata Râtului”, a mai semnalat Szakáts István.

sursa foto: Szakáts István

Lacul de levigat toxic de la Pata Rât aproape și-a dublat volumul în ultima lună, semnalează activiști din societatea civilă clujeană. Aceștia spun, după ce au inventariat din aer situația, că suprafața inundată cu levigat provenit de la groapa de gunoi de la Pata Rât a ajuns de la 3 la 8 hectare. Între timp, autoritățile din Cluj se arată depășite de situație și duc încă bătălii politice pe gunoiul Clujului.

 

“Suprafața inundată de levigat acum e mult mai mare decât Parcul Feroviarilor (5.3 hectare).
Și mai e o veste proastă, Muntele de gunoi alunecă spre centură. Lacul toxic are o adâncime de un metru jumate în câteva locuri, în general e pe la 40cm, și la margini merge către câțiva centimetri”, atrag atenția aceștia. 

 

Autoritățile din Cluj tot fac ședințe și întâlniri cu iz de răfuieli politice și avansează date care contrazic realitatea, după cum spun activiștii. În timp ce Consiliul Județean susține că trebuie neutralizată o cantitate de 600 mc de levigat, în teren situația este alta. “8 hectare înseamnă vreo 25.000 mc. Ce tot se bate câmpii cu 600mc. La o medie de 50 cm adâncime rezultă 40.000 mc. Fără cantitatea care s-a infiltrat deja s-a infiltrat in sol. Și la o adâncime medie de 25 cm, tot vorbim de 20.000 mc”, au atras atenția aceștia.

sursa foto: Szakáts István

Încă nu s-a făcut nimic. În plus, închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât – prin acoperirea cu pământ – aflată deja în lucru (CJ a contractat o firmă di grupul ACI Cluj) ar putea avea consecințe dezastruoase. Muntele de gonoi ar putea pica pe centura Vâlcele – Apahida care trece prin zonă, iar infiltrațiile de levigat ar putea genera destabilizarea drumului ocolitor (și așa foarte scump, poreclit centura de diamant a Clujului deoarece a avut la final costuri exorbitante, fiind afectat de alunecări de teren în foarte multe sectoare).

Deja din luna iulie, gunoiul din vechea rampă a Clujului a început să o ia la vale.

Ultimul comunicat de presă pe tema închiderii gropii de gunoi de la Pata Rât și neutralizării lacului de levigat emis de cel care gestionează închiderea gropii – Consiliul Județean Cluj – atară că săptămâna aceasta va fi gata experiza care să spună de ce alunecă groapa și ce măsuri se impun. De asemenea, instituția spune că a semnat deja un contract pentru închiriere unei stații de osmoză inversă care să neutrarlizeze lacu lde levigat. În plus, instituția mai cheamă toate celelelate instituții să se implice (de la Apele Române, la Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului) pentru a gestiona situația invocând faptul că toate se fac responsabile pentru situația de la Pata Rât, nu doar Consiliul Județean. Cert este că acestea instituții sunt depășite de situație, cel puțin asta au arătat discuțiile, comunicatele și întâlnirile purtate în ultimele luni. 

Așa după cum se cunoaște, în cadrul procesului de închidere și ecologizare a rampei de la Pata Rât, în data de 22 iulie a.c., a avut loc o alunecare de teren, respectiv a corpului deșeurilor, și o poluare cu levigat a zonei adiacente. Inițial, prin hotărârea nr. 9 din 08.09.2017, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și toate celelalte instituții cu atribuții în domeniu au apreciat situația ca fiind una de urgență și că pentru remedierea acesteia se impun a fi luate de Consiliul Județean o serie de măsuri în regim de maximă urgență.

Ulterior, prin hotărârea nr. 15 din 19.10.2017, același Comitet pentru Situații de Urgență s-a răzgândit și a decis nu numai că nu se impune declararea stării de alertă ci, mai mult, că nici măcar nu s-a dovedit existența unei situații de urgență?!? Întrebarea ar fi: de ce oare s-a mai constituit CJSU, dacă nu era o situație de urgență, câtă vreme, potrivit legii, acesta se constituie doar în astfel de cazuri?! În plus, Consiliul Județean Cluj semnase deja în data de 16.10.2017 contractul de închiriere a unei stații de osmoză inversă menită să rezolve problema poluării.

  Până la sfârșitul acestei săptămâni va fi finalizată expertiza care va indica cu exactitate cauzele alunecării și va stabili măsurile care se impun.

            Având în vedere că instituțiile competente, membre ale CJSU, inclusiv Garda de Mediu, Agenția de Mediu, Apele Române ș.a.m.d. apreciază că nu s-a dovedit situația de urgență, Consiliul Județean va continua, conform contractului de finanțare cu fonduri europene, respectiv a contractului de lucrări încheiat cu antreprenorul, procesul de închidere și ecologizare a rampelor neconforme de deșeuri din județ, inclusiv a celei de la Pata Rât.

            În contextul în care Apele Române susțin că nu e vorba de o poluare accidentală ci de una continuă și istorică ce datează încă din anii 2000, se pune întrebarea de ce Apele Române nu au luat măsuri concrete în tot acest interval? În același timp, care sunt măsurile pe care le-au impus fostului administrator al rampei pentru a se stopa această poluare, respectiv pentru a se înlătura efectele ei? Asta, întrucât Consiliul Județean a preluat rampa de la Pata Rât, în vederea închiderii, la jumătatea anului 2015. Mai mult, în pozițiile publice exprimate, Apele Române afirmă că autorul poluării e Consiliul Județean deși nu există nicio expertiză care să stabilească poluatorul, cauzele și responsabilii.

Având în vedere situația existentă, Consiliul Județean va solicita implicarea tuturor autorităților centrale cu atribuții în domeniu, respectiv Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Administrația Națională Apele Române. ș.a.m.d“, arată Consiliul Județean.

sursa foto: Primaria Cluj

Un număr de 30 de romi afectați de incendiul de pe Cantonului vor primi ajutoare în bani de la Primărie. Suma aprobată este de 16.800 de lei. Administrația locală s-a lăudat că a oferit și sprijin locativ persoanelor afectate, după ce barăcile în care locuiau pe Cantonului au luat foc. Vorbin de una dintre cele trei comunități rome care trăiesc în zona gropii de gunoi a Clujului de la Pata Rât, comunitate creată la inițitiva Primăriei. În plus, viceprimarul UDMR Olah Emese a anunțat că a înființat un grup de lucru – Asociația Clujul Incluziv care ar trebui să se ocupe de integrarea romilor în oraș.

Ultimul incendiu de pe strada Cantonului a afectat 34 de persoane – 18 adulți și 16 copii care au rămas pe drumuri. Ca să-i sprijine, Primăria a acordat 5 locuințe de necesitate care acoperă necesarul de locuire pentru 20 de persoane. De asemenea, 2 familii avuseseră deja repartizate locuințe în Florești și Apahida, în cadrul proiectului Asociației metropolitane de dezvoltare, dar încă nu se mutaseră efectiv acolo. Pentru alte 5 persoane (1 persoană singură și o familie cu 4 persoane), Comisia socială a Primăriei a recomandat găzduirea în Centrul social de urgență, având în vedere capacitatea diminuată a acestora de auto-gospodărire.

În plus, administrația a mai aprobat și ajutoare în bani de peste 16.800 lei – 8 ajutoare cu valori între 1000 și 3000 lei pentru 30 de persoane eligibile. Suma a fost deja aprobată de forul local, după ce consilierii s-au întâlnit în cadrul unei ședințe de îndată.

Viceprimarul UDMR Olah Emese a anunțat că a înființat un grup de lucru – Asociația Clujul Incluziv care ar trebui să se ocupe de integrarea romilor în oraș. Acest grup este o soluție pe termen mediu și lung, după cum a precizat Olah.

La groapa de gunoi există trei comunități de romi. Una pe strada Cantonului creată temporar de primărie în 2000, prin contracte pe 5 ani pentru containere de termopan care au rămas și în ziua de azi locuite, una mai aproape de goapa de gunoi și botezată Dallas ridicată pe un teren privat cumpărat de un olandez și una pe strada Platanilor (aproape de rampa noua temporară de gunoi), creată de primărie în 2010 când a construit aici locuințe modulare pentru a muta romii pe pe strada Coastei (care aveau contracte de închiriere cu primărie) pe un teren care s-a oferit bisericii și pe care s-a construit Campusul studențesc Nicolae Ivan.  Cei din Dallas au cerut să li se recunoască urbanistic casele contruite ilegal. Prima și a treia comunitate, prin reprezentanții lor au cerut în repetate rânduri Primăriei să fie relocați și să primească locuințe în oraș.

În plus, firme clujene care activează în zona Someșeni au cerut Primăriei să găsească soluții având în vedere că romii de pe Cantonului pun probleme aferilor pe care acestea le derulează.

 

by -
0 298

Cam multe coincidențe: pompierii, chemați în acest an cât de două ori în tot anul trecut ca să stingă incendii la rampa de gunoi a Clujului, cred și ei că focul a fost pus intenționat.

Ion Moldovan (foto) e șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență din Cluj și spune că prea e bătător la ochi: doar până acum, în acest an, numărul intervențiilor la rampa temporară de deșeuri ajunge la 29, în vreme ce anul trecut la toate rampele numărul incendiilor era de 15. În plus chiar în perioada incendiului și chiar doar în acea zonă camerele de supraveghere nu funcționează, “așa a fost la ultimele trei incendii”, spune el.

“Anul trecut au fost 15 incendii în celelalte două rampe, anul ăsta 29 incendii – doar la rampa temporară”, spune Moldovan. Ce îl face să creadă că incendiile au fost pornite cu intenție? “Felul în care s-a manifestat incendiul, în zona în care a izbucnit incendiul camerele nu erau funcționale chiar în acel interval. Mai mult decât asta, amprenta incendiului: a pornit de jos incendiul și a urcat spre vârf. Arderea a fost una de suprafață, nu din interior. Deci au fost câteva incendii intenționate: camerele nu funcționau doar în intervalul acela și doar pe partea aia. La ultimele trei incendii așa a fost”, spune Moldovan. “Sunt lucruri care nu sunt OK acolo”, conchide el.

Amintim, zeci de persoane au fost audiate de polițiștii din Cluj de duminică încoace după izbucnirea unui nou incendiu la rampa de gunoi a Clujului în weekend – dar deocamdată, spun oficialii Poliției, nu a fost identificat un suspect care să fi cauzat focul.

Mai bine de 60 de persoane au fost audiate de duminică de polițiștii din Cluj după ce sâmbătă un nou incendiu a cuprins noua rampă de deșeuri a Clujului, cea temporară admnistrată de RADP Cluj. Deocamdată însă, spune purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj Carmen Jucan, nu a fost identificat vreun autor al faptei. “Urmărirea penală a fost demarată in rem, adică asupra faptei, nu a persoanei; calitate de suspect nu are încă nimeni în dosar”, spune ea. Jucan spune că, dacă se va dovedi că autor al incendiului a fost un minor de peste 14 ani, acesta poate fi urmărit penal dacă se demonstrează că a avut discernământ la momentul producerii faptei.

Citește și:

Zeci de persoane audiate în dosarul incendiului de la Pata Rât

Arde din nou rampa de gunoaie a Clujului

 

by -
0 154
Ana Adam, cea care si-a pierdut în 2016 locuința de pe Cantonului în urma unui incendiu

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a amendat Primarul Clujului cu 3000 de lei deoarece a făcut criterii de atribuire a locuințelor sociale prin care tocmai categoriile vulnerabile sunt defavorizare. Consiliul a mai recomandat modificarea criteriilor în așa fel încât și persoanele fără studii sau cu studii primare, dar și cele cu dizabilități să aibă șanse egale cu cei cu studii universitare sau doctorale la obținerea unei locuințe de la Primărie.

După ce s-a documentat pe subiect, viceprimarul Dan Tarcea a declarat că, “probabil atacăm decizia”, fără să motiveze de ce.

În fața Consiliului, administrația locală a argumentat că este vorba despre o interpretare subiectivă a criteriilor pentru locuințe sociale când se invocă faptul că persoanele fără studii sau care locuiesc în condiții precare sunt discriminate.

“Reclamata, prin adresa înregistrată la C.N.C.D. cu nr. 6871/15.11.2016, solicitâd respingerea cererii petentei pe considerente de natură constițulională și nu “chestiununi” cărora să le fie incidente dispoziliile OG137/2000 și să se constate legalitatea și temeinici atât a hotărârii de consiliu local atacate, cât și a procedurii aprobate cu anexe față de dispoziliile OG137/2000. Reclamata considera că aspectele sesizate de către petentă au o interpretare subiectivă a criteriilor de eligibilitate pentru soluționarea cererilor de locuințe sociale, iar argumentele folosite de petentă sunt nelegale și nu constituie în mod efectiv o discriminare în sensul art.2 din OG137/2000. Autoritatea publică locală, în temeiul atribuțiilor conferite de Legea 215/2001, poate dispune în limitele legii de aplicarea procedurii și criteriilor în ceea ce privește administrarea domeniului public”, a susínut Primăria.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a contrazis-o: “Acordarea unui punctaj de numai 5 puncte pentru obținerea de locuințe sociale de către persoanele fără studii sau studii primare, 10 puncte pentru persoanele cu dizabilități, până la 20 de puncte pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale, în comparație cu acordarea de 40 puncte pentru persoanele care au studii universitare și 45 puncte pentru cei cu studii doctorale, reprezintă discriminare conform art.2 alin. 1 coroborat cu art. 10lit. a) 9i h) al O.G. nr. 137/2000”.

Detalii: Primăria îi discriminează pe săracii și needucații Clujului. A luat amendă și trebuie să schimbe criteriile pentru locuințe sociale

Amenda s-a dat după ce Fundația Desire a sesizat situația romilor care trăiesc la groapa de gunoi a Clujului -Pata Rât și n-au nicio șansă reală să fie integrați în oraș. Fundația pregătește pentru finalul săptămânii un eveniment prin care să atragă atenția asupra situației romilor în cadrul campaniei Căși sociale ACUM – un forum care va avea loc vineri, 27 octombrie, începând cu ora 17.00, la Casa Tranzit (strada G. Barițiu nr. 16). Cu prilejul lui se va lansa și un ziar al dreptății locative numit  Cărămida.

La groapa de gunoi există trei comunități de romi. Una pe strada Cantonului creată temporar de primărie în 2000, prin contracte pe 5 ani pentru containere de termopan care au rămas și în ziua de azi locuite, una mai aproape de goapa de gunoi și botezată Dallas ridicată pe un teren privat cumpărat de un olandez și una pe strada Platanilor (aproape de rampa noua temporară de gunoi), creată de primărie în 2010 când a construit aici locuințe modulare pentru a muta romii pe pe strada Coastei (care aveau contracte de închiriere cu primărie) pe un teren care s-a oferit bisericii și pe care s-a construit Campusul studențesc Nicolae Ivan.  Cei din Dallas au cerut să li se recunoască urbanistic casele contruite ilegal. Prima și a treia comunitate, prin reprezentanții lor au cerut în repetate rânduri Primăriei să fie relocați și să primească locuințe în oraș.

Fundația Desire susținea la finalul lui 2016 că “pe lista de priorități pentru locuințele sociale (listă aprobată de Consiliul Local la ședința din 28 noiembrie – n.red.) am observat că au fost 384 de cereri din care au primit punctaje 254 de persoane. Locatarii de pe Cantonului au depus 83 de cereri din care 60% au primit punctaje și sunt pe lista de priorități până la poziția 254. Sperăm să și primească locuințe în 2017”.

Detalii: Ce au cerut săracii și marginalizații orașului și cum au fost primiți la primărie

Pe Cantonului se produc frecvent incendii sau evenimente nefericite care pun în pericol locuitorii și duc la distrugerea locuințelor.

Unul care a avut loc acum câteva zile a lăsat fără case 8 familii, peste 30 de persoane din care jumătate copii. Despre ei, primarul Emil Boc a spus că nu au dorit să stea în centrele de zi ale Primăriei (fiind ofertați) și că au preferat să stea la rude. În schimb, Boc a spus că a acordat, potrivit prerogativelor sale, hrană pentru 7 zile și că e posibil să acorde și despăgubiri bănești prin dispoziție de primar. Despre romi, Boc a mai spus că printre familiile afectate de incendiu, câteva sunt beneficiare ale caselor (apartamente) cumpărate în Cluj-Napoca, Florești și Apahida prin intermediul unui proiect pe fonduri norvegiene derulat de Asociația Zona Metropolitană (prin acesta primesc locuințe 35 familii), dar că n-au apucat încă să se mute.

Boc a mai ținut să spună că și acest proiect pentru romi a avut mulți contestari printre oamenii din zonele unde s-au achiziționat locuințe pentru romi deoarece aceștia nu îi voiau vecini, dar că el și Primăria au susținut în continuare proiectul.

“Am dispus, de urgenţă, acordarea de hrană pe o perioadă de 7 zile, atribut pe care primarul îl are la dispoziţie şi de care poate dispune în asemenea situaţii. De asemenea, am dispus anchetă socială pentru inventarierea bunurilor dispuse. Primarul are, la fel, pe baza unui raport al unei comisii de specialitate, dreptul să acorde, în anumite limite de bani, despăgubiri pentru a acoperi o parte din bunurile dispuse. Aştept raportul comisie, să îl am miercuri pe masă. Apoi, în vederea cazării familiilor în cauză, am cerut să fie puse la dispoziţie toate locurile libere din centrele noastre. Avem 150 de locuri, sunt cam 75 ocupate. Foarte puţini au acceptat această variantă, au preferat să meargă la rude. Nu în ultimul rând, avem 5 locuinţe de necesitate. Primăria le ţine în caz de nevoie şi am dispus Direcţiei de Asistenţă Socială să facă anchete sociale şi, dacă există disponibilitate, acele locuinţe vor fi puse la dispoziţia familiilor care au cea mai grea situaţie. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu stă sub cerul liber, niciun copil nu e împiedicat să ajungă la şcoală sau adulţii la locul de muncă. Două sau trei familii fac deja parte din programul de incluziune prin care 35 de familii au primit locuinţe în Apahida, Floreşti, Cluj, prin Asociaţia de Dezvoltare Metropolitană, investiţie din fonduri locale şi norvegiene, însă nu au apucat să se mute până la momentul izbucnirii incendiului de săptămâna trecută”, a spus primarul Emil Boc la Realitatea FM Cluj.

by -
0 160

Zeci de persoane au fost audiate de polițiștii din Cluj de duminică încoace după izbucnirea unui nou incendiu la rampa de gunoi a Clujului – dar deocamdată, spun oficialii Poliției, nu a fost identificat un suspect care să fi cauzat focul.

Mai bine de 60 de persoane au fost audiate de duminică de polițiștii din Cluj după ce sâmbătă un nou incendiu a cuprins noua rampă de deșeuri a Clujului, cea temporară admnistrată de RADP Cluj. Deocamdată însă, spune purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj Carmen Jucan, nu a fost identificat vreun autor al faptei. “Urmărirea penală a fost demarată in rem, adică asupra faptei, nu a persoanei; calitate de suspect nu are încă nimeni în dosar”, spune ea. Jucan spune că, dacă se va dovedi că autor al incendiului a fost un minor de peste 14 ani, acesta poate fi urmărit penal dacă se demonstrează că a avut discernămând la momentul producerii faptei.

Citește și:

Arde din nou rampa de gunoaie a Clujului

by -
0 88

Weekend de foc pentru pompierii din Cluj, care la sfârșitul săptămânii trecute au bifat nu mai puțin de 123 de misiuni – dintre care doar patru pentru stingerea incendiilor.

Echipajele de intervenție ale ISU Cluj au desfășurat un număr de 123 de misiuni în weekend, dintre care 19 de situații în domeniul situațiilor de urgență din care patru pentru singerea incendiilor și o misiune de salvare a animalelor. Covârșitoarea majoritate au fost urgențe medicale, peste o sută: patru intoxicaţii, patru afecţiuni cardiace, 25 traumatisme din alte cauze decât acidente, un stop cardio-respiratorii, 49 afecţiuni medicale generale, patru transporturi interclinice medicale, prim-ajutor în patru accidente rutiere, două persoane asistate, două alte intervenţii, patru deplasări fără intervenţii şi o alertă falsă, plus cinci intervenții pentru descarcerare urmare a accidentelor rutiere.

Astfel de weekenduri încărcate nu sunt însă o excepție, spune purtătorul de cuvânt Andrei Biriș – de exemplu într-un weekend in martie numărul intervențiilor a ajuns la 167, iar de Rusalii acestea au depășit 200.

Dintre intervențiile pompierilor în weekend cele mai de amploare au fost cele de la rampa de gunoi a Clujului – un incendiu de proporții a izbucnit vineri seara pe strada Cantonului din vecinătate, unde 10 barăci improvizate au ars iar familiile care le locuiau, 32 de persoane, au rămas fără adăpost; aici intervenția pompierilor a avut loc cu cinci autospeciale pentru stingerea incendiilor, o ambulanță de prim-ajutor SMURD trimisă preventiv și alte două utilaje. Sâmbătă dimineața a luat foc rampa temporară de stocare a gunoaielor administrată de RADP: aici a fost necesară intervenția a cinci autospeciale de stins incendii și trei utilaje pentru a stinge focarele întinse pe o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați; intervenția a durat opt ore.

by -
0 293

După ce încă un incendiu suspect a apărut în această dimineață la rampa de gunoi temporară a Clujului, un deputat îi cere primarului Emil Boc să facă publice înregistrările video din zonă, ca să vadă dacă nu cumva focul a fost pus intenționat.

Focul din această dimineață a izbucnit la una dintre cele trei rampe de deșeuri din zonă – aici a funcționat rampa de gunoi de la Pata Rât, închisă recent după 40 de ani, una administrată de o companie privată și a treia, cea mai recentă, administrată de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP). La aceasta din urmă a izbucnit în această dimineață un incendiu de proporții. „Îi solicit primarului Emil Boc să facă publice înregistrările care monitorizează rampa, un raport asupra cauzelor incendiilor și un plan concret prin care să prevină astfel de situații critice!”, declamă președintele PSD Cluj, deputatul Horia Nasra. “În secolul internetului nu se poate ca primarul Emil Boc și oficialii primăriei să nu poată gestiona, păzi, această rampă. De asemenea, le sugerez să nu caute alți vinovați decât propria incompetență administrativă și lipsa conștiinței sociale”, conchide acesta.

Citește și:

Arde din nou rampa de gunoaie a Clujului

by -
0 202

Încă un incendiu la rampa temporară de gunoaie a Clujului, în această dimineață: la fața locului s-au deplasat din nou pompierii, în urmă cu puține momente.
Sunt mai multe focare de incendiu la rampa temporară, precizează pompierii – acestea se întind pe o suprafață de 500 metri pătrați. La fața locului pompierii acționează cu două autospeciale.