Tags Posts tagged with "pata rat"

pata rat

Lacul de levigat în 23 august sursa foto: Facebook
Un video aerian cu balta de levigat toxic din zona gropii de gunoi a Clujului de la Pata Rât a fost postat astăzi pe rețelele de socializate. Despre acest “lac” civicii din Cluj spun că s-a dublat în ultimele zile.
“De la 300 metri înălțime mirosul este insuportabil. Se vede mocirla și canalele prin care levigatul se infiltrează în sol. Mărimea lacului s-a dublat în câteva zile”, adaugă Szakáts István, una dintre vocile din societatea civilă clujeană. Video-ul a fost realizat în 13 septembrie.

Acesta pune la îndoială soluții avansate de Consiliul Județean Cluj, în cotextul în care, de sus, situația lacului toxic de levigat este îngrijorătoare.
“Consiliul Județean anunța așa: “una dintre soluțiile propuse pe care încercăm să o implementăm în cel mai scurt timp este achiziționarea unei stații de epurare, care să permită epurarea acelui levigat, să nu ajungă în râul Zăpodie și implicit în Someș. Capacitatea stației o calculează în acest moment experții, iar în momentul când avem tipul de stație pe care trebuie să îl achiziționăm. În termen de costuri încă nu pot să spun nimic pentru că nu avem capacitatea exactă a stației. Costurile vor fi aferente stației. Va fi o stație fixă, inclusiv alimentare cu energie electrică și alte lucrări de construcție. Consiliul Județean Cluj va suporta costurile de achiziție.” Ceea ce se vede din comentariu:
1. Expertiza nu e finalizată.
2. Stația nu e aleasă.
3. Stația nu e cumpărată.
4. Stația nu e adusă.
5. Construcțiile necesare pentru instalarea stației nu sunt efectuate.
6. Stația nu e instalată.
7. Stația nu e pusă în funcțiune.
Pompierii au folosit 300.000 metri cubi de apă pentru stingerea incendiilor. 300.000mc de apă e mai mult decât cade pe suprafața aia în 10 ani cumulat. De atunci apa aia șiroaie încet afară, spălând otrava. Sunt mai mult decât curios ce capacitate de stație de epurare o să judece Consiliul Județean că îi și ne trebuie”, a completat Szakats.
Despre noua problema a Clujului legată de gestionarea gunoiului, mai jos:

by -
0 230

Nu-i așa cum zice lumea: șefii Gărzii de Mediu vin la fața locului ca să vadă dezastrul de la rampa de deșeuri a Clujului, Comitetul pentru Situații de Urgență cere evaluarea lucrărilor și a proiectului, dar acum președintele Consiliului Județean Cluj Alin Tișe spune că situația e sub control, așa a fost întotdeauna și că “cei de la Prefectură nu au înțeles subiectul”.

Gunoaiele de la rampa de deșeuri din Cluj o iau la vale – dar, spune Tișe, așa au făcut de 70 de ani de când aici se depozitează gunoaiele Clujului. Acum Comitetul pentru Situații de Urgență cere Consiliului Județean să reevalueze proiectul dar și lucrările deja efectuate – aceasta ar însemna să se găsească vinovații, nu cauzele problemei, spune Tișe, care consideră că cele două nu sunt legate. “Prefectul a dispus greșit expertizarea proeictului tehnic, cel vechi, adică îmi cere mie acum să fac o nouă verificare de proiect pe cheltuiala consiliului județean. Alunecarea se poate rezolva doar dacă știm cauzele printr-o expertiză tehnică a lucrărilor. Ce-mi cere prefectul prin situația de urgență duce la o cheltuială în plus dar nu oprește problema și nu oferă soluții”, spune Tișe, care cere convocarea din nou a comitetului – președintele Consiliului Județean e vicepreședintele acestui comitet, dar nu-l poate convoca decât în absența președintelui, care e prefectul.
“Constat din păcate că cei de la prefectură nu au înțeles subiectul, în loc să caute soluții la alunecare îmi caută verificarea de proiect pe care am făcut-o de o sută de ori”, spune el. “Dacă se va demonstra că e culpa constructorului, acesta va suporta costurile și contravaloarea expertizei care identifică cauzele (sic-n.red.). Dacă acestea sunt naturale, urmate depozitării în straturi a gunoiului, se va suporta de CJ Cluj, dar asta poate spune doar expertiza”, explică Tișe. “Acest gunoi despre care tot vorbim e o rampă de gunoi a Clujului folosită timp de 70 de ani, s-au dus sute-mii de tone și e în procedură de închidere. Nimeni nu poate spune acum de ce s-a mișcat gunoiul și de ce s-a mișcat de-a lungul timpului, au existat în permanență”.

Declarațiile sunt făcute într-o conferință de presă în sala de ședințe a Consiliului Județean, iar Tișe arată pe un ecran imagini din avion ale rampei, din care se observă că mare parte a acesteia e deja acoperită cu pământ și formează un deal, conform proiectului Centrului de Management Integrat al Deșeurilor. “Acest deal e rampa și depozitul temporar al Primăriei. E gata 90% din ea”, spune Tișe și concluzionează: “A fost o furtună într-un pahar cu apă pentru a panica oamenii; din punct de vedere tehnic știm ce avem de făcut: după 2 august s-au luat măsuri de degajare a albiei pârâului Zăpodie, din prima zi. Acum nu există apă pe acest pârâu, pentru că am luat măsurile de îndată ca apa să nu curgă pe acel pârâu până rezolvăm cu levigatul, s-a stabilizat și nu a mai existat nicio alunecare din acea zi și am dat drumul la o expertiză și studiu geo care va fi gata în câteva zile, care va spune cauzele și soluțiile. Acest proiect nu poate fi oprit. Trebuie să închidem rampa și vă asigur că în câteva luni va fi închisă. nu mai e gunoi, e un deal. Lucrurile vor intra într-o normalitate. Grăbim cât putem de mult centrul de deșeuri. Cei de la apele române cunosc situația în concret, la fel ca garda de mediu, azi au fost cei de la garda de mediu și a trebuit să le dăm acordul să intre în arealul rampei, să reverifice situația la fața locului, a venit șeful mare de la garda națională și a mers pe teren la fața locului, să se convingă de ceea ce e acolo”.

Citește și:

News Alert: Garda Națională de Mediu, în inspecție la Pata Rât. Alunecările de la rampa de deșeuri i-au pus pe jar pe oficialii de la nivel național

Să ne rugăm să nu vină ploile la Cluj. Cât de mari sunt riscurile alunecărilor de la Pata Rât

Lacul de levigat în 23 august sursa foto: Facebook

Alunecările care s-au produs la baza rampei de deșeuri de la Pata Rât i-au sensibilizat și pe oficialii de la București. Un comisar de la Garda Națională de Mediu, Octavian Popa a venit să viziteze șantierul, urmând ca împreună cu Prefectul de Cluj, Aurel Cherecheș, și președintele Consiliului Județean, Alin Tișe să iasă în într-o conferință de presă, pentru a prezenta soluțiile care urmează să fie implementate în vederea stabilizării terenului. Reamintim că la mijlocul lunii iulie, un bloc imens de deșeuri s-a prăbușit până în pârul Zăpodia, în urma săpăturilor executate de  firma de construcții Nord Conforest, care a semnat un contract cu Consiliul Județean Cluj pentru închiderea și ecologizarea acestei rampe.

Actual de Cluj a prezentat pe larg acest subiect, subliniind riscul ca o cantitate imensă de deșeuri să ajungă în râul Someș.

Administrația județeană a aprobat, zilele trecute, un buget de 16 milioane de lei, pentru lucrări de consolidare. Vom reveni cu detalii din conferinta de presă.

Mai multe date pe acestă temă puteți citi și aici:

Să ne rugăm să nu vină ploile la Cluj. Cât de mari sunt riscurile alunecărilor de la Pata Rât

O situație despre care administratorii Clujului se feresc să vorbească riscă să creeze prejudicii imense asupra mediului, și nu numai. Se preconizează ca inclusiv Centura Vâlcele – Apahida ar putea fi afectată. În 21 iulie, la vechea rampă de depozitare a deșeurilor menajere (Pata Rât) – în timp ce se desfășurau lucrări pentru închiderea acestei rampe – un morman cât un bloc cu mai multe etaje s-a desprins, alunecând până în pârul Zăpodie. În acel moment, în zona în care s-a produs incidentul nu era apă în pârâu. Acum autoritățile se tem că apa se poate aduna și că din pricina blocajului de deșeuri s-ar putea infiltra în terenul de susținere a centurii Vâlcele – Apahida (și aceasta cu riscuri de alunecări).

De ce a căzut blocul de gunoi

Prefectura a anunțat astăzi că a conovcat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență pentru a gestiona această problemă, dar a evitat să ofere alte detalii. Sursele Actual de Cluj au informat că încă nu se cunosc cauzele pentru care s-a produs alunecarea acestui bloc de deșeuri. Pe de-o parte se speculează că firma de salubrizare care gestiona rampa de la Pata Rât nu ar fi urmat procedurile necesare pentru captarea și tratarea leivagtului generat de gunoi. Acesta ar fi fost lăsat să se infiltreze în pământ, formându-se o adevărată mlaștină la baza rampei de depozitare. O altă ipoteză ar fi aceea că rampa de la Pata Rât ar sta așezată pe două pârâuri și că în momentul săpăturilor ar fi izvorât apa care a condus la alunecarea blocului de deșeuri. Un lucru este cert, că întreaga zonă e poluată și că situația levigatului era cunsocută de autoritățile de mediu. Sursele Actual au mai informat că muncitorii din zonă au fost expuși un risc foarte mare, în momentul în care s-a desprins acest bloc de deșeuri.

Reamintim că administrația județeană a atribuit contractul pentru închiderea rampelor neconforme de depozitare încă de la începutul anului 2017. Asocierea condusă de firma Nord Conforest se ocupă de închiderea rampei de la Pata Rât. În mai multe rânduri, Consiliul Județean și Agenția de Mediu au atras atenția că aici s-au depozitat cantități de deșeuri menajere mult peste limita prevăzută în proiectul inițial care viza ecologizarea zonei respective.  În prezent, deșeurile menajere sunt depozitate pe o rampă adiacentă, creată provizoriu de Primărie, în așteptarea noului depozit ecologic al Consiliului Județean. Angajații Nord Conforest au asistat neputincioși la prăbușirea blocului de deșeuri, iar în acest moment lucrările de închidere a vechii rampe de la Pata Rât sunt blocate din pricina acestor alunecări.

Vom reveni cu amănunte despre soluțiile propuse la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență

by -
0 220
Sursa foto: Jazz in the Park

Peste 70.000 de persoane au fost timp de o săptămână la evenimentele Jazz in the Park, după calculele de la final de ediţie ale organizatorilor. În oraşul în care până nu de mult însemnele cu “Nu călcaţi iarba” speriau locuitorii, oamenii au dansat în parc până aproape de miezul nopţii duminică şi au vizitat periferia defavorizată de lângă groapa de gunoi pentru un… concert. Organizatorii anunţă că au adunat 13.500 de euro din bilete neobligatorii la festival, bani care vor finanța inițiative culturale, sociale și educaționale, după un apel de proiecte.

Festivalul a ajuns în acest an în mai multe locaţii: cei 70.000 de participanți români și străini, câţi spun organizatorii că au avut în şapte zile, au ajuns la concertele din Parcul Central, de pe malul Someșului, de pe străzile din oraș, de la Opera Maghiară, dar și de lângă groapa de gunoi a orașului, acolo unde locuiesc peste 1.500 de oameni în cea mai izolată comunitate a Clujului, Pata Rât.

Jazz in the Park la Pata Rât. Marius Mariș / http://komiti.ro/
Jazz in the Park la Pata Rât. Marius Mariș / http://komiti.ro/

Cât despre muzicieni, aceştia au fost peste 200 din 15 țări. Nu s-a auzit doar jazz la “Jazz in the Park”, ci și combinații ale jazzului cu alte stiluri, de la rock, funk până la electro. Printre artiștii care au concertat la festival se numără americanii de la Vintage Trouble, veniți pentru prima dată în România, avangardistul muzicii jazz Dhafer Youssef, unul dintre cei mai celebri percuționiști ai lumii, Jojo Mayer și trupa lui, Nerve, regina muzicii latino din Peru, Susana Baca, corul a cappella Viva Vox, Dario Rossi, trupele Mammal Hands, Barcelona Gipsy Balkan Orchestra, Skalpel, Hidden Orchestra, Gauthier Toux Trio.

Vezi cum a fost la concertul lui Dhafer Youssef:

Jazz cu sala plină la Cluj. Dhafer Youssef, muzica şi eşarfa colorată

Parcul a fost amenajat cu zonă de food court, cu tonete de îngheţată, cafea şi cocktailuri, dar şi cu obişnuitul de acum “Târguţ Vintage” la care nu găseai neaparat produse vintage. A apărut în acest an şi scena electro. Lumea a stat pe iarbă, cei mici au putu să îşi care “pouf”-uri uriaşe în faţa scenei, iar obişnuiţii parcului (nu neaparat obişnuiţi cu muzica de scenă) s-au oprit să se lămurească care e treaba cu noile apariţii. “E un concept foarte bun ăsta – cu jazz în parc, chiar dacă nu e doar jazz. Lumea vine liniştită, nu e condiţionată de o oră, de bilet, aşa îi atragi şi pe cei care nu sunt neaparat fani de jazz”, a împărtăşit unul dintre participanţii de la festival.

Festivalul s-a încheiat duminică seara cu un concert-“petrecere” la scena principală din parcul Central. Cu Vintage Trouble. Solistul a lansat mesaje sociale, a vorbit despre muzica muzicienilor (vs cea a calculatoarelor), i-a îndrumat pe participanţi spre mişcări noi de dans şi, la final, s-a lăsat dus pe braţe. Acesta a ţinut să le mulţumească organizatorilor pentru pregătirea festivalului şi clujenilor pentru participare, zâmbete şi dans.

„A fost cu siguranță cea mai bună și complexă ediție de până acum, am avut un line-up de excepție, o aranjare diferită a parcului, cu mai multe scene care se completau și o scenă nișată pe electro-jazz care a fost extrem de bine primită. Atmosfera a fost extraordinară atât în parc, cât și în celelalte locuri în care am fost prezenți: pe mal, la Operă, pe străzile orașului și la Pata Rât. Ne pare bine că am ajuns și în cea mai defavorizată zonă a Clujului, lângă groapa de gunoi a orașului, iar evenimentul de acolo a unul special cu o atmosferă deosebită”, spune fondatorul festivalului, Alin Vaida.

La această ediţie, în program au existat trei concerte cu bilete plătite, cele de la Opera Maghiară; la celelalte evenimente intrarea a fost liberă, iar participanţii au avut opţiunea de a achiziţiona şi “biletul neobligatoriu” – adică un bilet pe care participanții îl puteau plăti dacă-și doreau să susțină Fondul Jazz in the Park. Prin această metodă s-au adunat 13.500 de euro, bani care intră în Fondul Jazz in the Park și vor finanța inițiative culturale, sociale și educaționale. “Un apel de proiecte va fi inițiat luna aceasta și se pot înscrie toți cei care au propuneri care se încadrează în cauza de anul acesta: proiecte cultarale, educaționale și sociale pentru comunitatea de la Pata Rât și pentru oraș”, transmit organizatorii. Cei care doresc să contribuie la Fondul Jazz in the Park pot cumpăra online bilete neobligatorii de pe biletmaster.ro și kompostor.ro.

Câștigătorii Concursului Internațional Jazz in the park 2017
Unul dintre segmentele festivalului a fost dedicat concursului pentru trupe de jazz.
Antal Gabor Trio din Ungaria e trupa care a câștigat anul acesta Concursul Internațional Jazz in the Park, desfășurat în cadrul festivalului, pe malul Someșului. Premiul al doilea îi revine formației Paolo Recchia Trio din Italia, iar premiul al treilea – trupei Hences Quartet. Juriul a acordat premii pentru cel mai bun instrumentist – Markosi Joszef (Lilin Quartet) și cel mai bun solist vocal – Diana Săveanu (Infusion). Premiul pentru cea mai valoroasă compoziție merge la Koszika es Csabika, iar distincția pentru cel mai bun aranjament a obținut-o trupa The Roots.
Juriul a mai acordat un premiu onorific pentru tehnică remarcabilă toboșarului Fekecs Ákos, din Antal Gábor Trio, vocalistului Sandu Bantaș din Beyond Duo din Republica Moldova și un premiu special tinerei saxofoniste de 10 ani Berkes Adél din Berkes Quartet.

Atmosfera pe mal de Somes. Sursa foto: Jazz in the Park

Juriul concursului a fost format din Ștefan Vannai, profesor de jazz, Balázs Bágyi, președintele Uniunii Jazziștilor din Ungaria, Florian Lungu, promotor de jazz, Dragoș Bâscă, promotor de jazz și Aranka Takacs, managerul Concursului Internațional Jazz in the Park.

by -
0 159

Programul Jazz in the Park de azi include un concert, cu bilete plătite, la Opera Maghiară, dar şi concerte gratuite pe malul Someșului, unde cântă trupe din competiţia din cadrul festivalului. S-ar putea să auziţi muzică şi pe străzi în centrul orașului, iar azi e deschisă şi scena neconvenţională a ediţiei: la Pata Rât. Ziua se încheie cu un jam session.

Opera Maghiară găzduiește de la ora 20:00 concertul lui Dhafer Youssef, headliner al festivalului și unul dintre cei mai apreciați muzicieni și un ambasador important al muzicii cu influență arabă. A fost premiat la BBC World Music în 2003 și 2006, a vândut peste 50.000 de albume în toată lumea, a urcat pe scenele tuturoe marilor festivaluri de jazz din lume:  Montreux, North Sea Jazz, Oslo și Umbria și a colaborat cu artiști precum Paolo Fresu. Omar Sosa sau Tigran Hamasyan.
Pe malul Someșului începe de la ora 18:00 Concursul Internațional Jazz in the Park.  15 trupe au ajuns în finală și cântă de azi și până joi în fiecare seară pe malul Someșului, zona Plajei Grigorescu.

Iată cine concertează astăzi în concurs:

ora 18: Berkes Quartett

Ora 18:45: Beyond Duo

Ora 19:30: Sain Mus

Ora 20:15: Antal Gabor Trio

Ora 21:00: Hences Quartet

Ora 22:00: Hot Club de Cluj

 

Accesul e liber, pe bază de bilet neobligatoriu – pot contribui toți cei care doresc la Fondul Jazz in the Park prin cumpărarea a cel puțin un bilet neobligatoriu în valoare minimă de 10 lei.

Azi e ziua în care e activă scena de la Pata Rât. Activitățile încep aici de la ora 16:00 cu un performance al celebrului percuționist Dario Rossi, obișnuit să cânte în fața a sute și mii de oameni, în stradă. El folosește obiecte pe care le reciclează – tigăi, țevi, farfurii – iar show-ul lui e unul extraordinar. Îl veți putea întâlni și pe străzile din Cluj. Tot la Pata Rât, de la ora 18:00 cântă Hot Club de Cluj, de la 19;00 – Taraf de Caliu, concert realizat cu sprijinul Centrului Cultural Clujean. De la ora 20:00 e programată surpriza serii: Barcelona Gipsy Balkan Orchestra concertează chiar la Pata Rât, după ce aseară a deschis festivalul la Opera Maghiară.

Ora 16:00: Dario Rossi

Ora 18:00: Hot Club de Cluj

Ora 19:00: Taraf de Caliu

Ora 20:00: Barcelona Gipsy Balkan Orchestra

Cu sprijinul Primăriei sunt puse la dispoziție autobuze spre Pata Rât în regim gratuit.

Accesul la concertele de la Pata Rât e liber cu bilet neobligatoriu pe care îl puteți cumpăra dacă doriți să sprijiniți fondul Jazz in the Park și inițiativele educaționale, sociale și culturale din Pata Rât și din restul orașului.

Blend găzduiește seara Jam Session între artiștii de la festival și oricine vrea să interacționeze și să-și testeze talentul muzical, iar artiștii stradali vă vor întâmpina de azi și până duminică pe Bulevardul Eroilor, în fața clădirii The Office, la Off the Wall și în piațeta Operei Maghiare.

Despre noutăţile ediţiei:

Începe Jazz in the Park: în Parcul Central, pe mal de Someş, la Operă şi la Pata Rât. Orchestra care deschide festivalul la Operă stă o zi în plus ca să cânte şi la Pata Rât

Sursa foto: Jazz in the Park

Va fi “cel mai mare festival de până acum”, spune Alin Vaida, directorul Jazz in the Park despre ediţia a cincea a festivalului. Evenimentele încep de azi, iar ediţia de 2017 vine cu o componentă mai consistentă a concertelor cu bilete plătite, dar ajunge şi la groapa de gunoi a oraşului, focarul uneia dintre cele mai mari probleme sociale ale Clujului.

Publicul pentru evenimentele Jazz in the Park e unul eclectic – sunt cunoscători şi amatori de jazz, dar şi locuitori ai oraşului care pur şi simplu caută o alternativă de petrecere a timpului liber, în parc. Peste o sută de concerte vor avea loc la Jazz in the Park în săptămâna 26 iunie-2 iulie la Cluj, anunţă organzatorii. Printre artiștii care vin la Cluj se numără Dhafer Youssef, Vintage Trouble, Barcelona Gipsy Balkan Orchestra, Viva Vox, Tatran, Jojo Mayer & Nerve, Skalpel, Dario Rossi, DJ Vadim, Ours Samplus, Hidden Orchestra, Mammal Hands, Niogi & Pete Lockett, Sebastian Spanache Trio, JazzyBIT. Concertele sunt cu intrare liberă și bilet neobligatoriu în Parcul Central și pe malul Someșului, apare o scenă în cea mai izolată comunitate a Clujului, lângă groapa de gunoi, sunt programate şi trei concerte pe bilete și abonamente la Opera Maghiară cu trei dintre cele mai importante nume ale muzicii internațional. Sunt anunţate petreceri în Form Space, artă stradală și un Fond pentru comunitate.

“Avem în acest an o secţiune clar dedicată de bilete, cu trei concerte la Opera Maghiară. Încercăm să creştem nivelul muzical şi calitatea artiştilor. Muzica unora dintre ei se pretează mai bine la săli de spectacole şi, de asemenea, onorariul mai ridicat pentru a aduce anumiţi artişti ne-a condus la această mişcare. Am lucrat mult până acum la segmentul cu acces liber, pentru a dezvolta audienţa. Concertul de luni seară e sold out”, anunţă directorul Jazz in the Park. Festivalul începe chiar azi, cu deschiderea oficială de la Opera Maghiară,  iar concertul sold out e cel al Barcelona Gipsy Balkan Orchestra. Concerte la Opera Maghiară vor mai avea loc marți cu avangardistul jazz și world music Dhafer Youssef și miercuri cu “regina muzicii latino jazz”, Susana Baca.

Jazz in the Park. La Pata Rât. “În speranţa şi alţii se vor alătura”

Scena surpriză de la ediţia din acest an e însă alta: la Pata Rât. Concertele de la groaba de gunoi a oraşului au loc marți, acolo unde sunt deja confirmate patru nume. “Evenimentul de la Pata Rât e foarte important pentru noi. Am îneput încă de anul trecut interacţiunea cu comunitatea de acolo şi cu cei care au proiecte, e o zonă controversată, despre care părerile sunt împărţite. Fiindcă am fost duşi acolo şi am văzut cum îşi petrec oamenii viaţa de zi cu zi, am fost inspiraţi să facem ceva. Aceşti oameni trebuie să treacă printr-un amplu proces de integrare. Ştim că nu putem salva lumea, dar putem face ceea ce ştim noi să facem, putem să atragem atenţia asupra situaţiei, în speranţa că şi alţii se vor alătura demersului. TIFF de exemplu face de câţiva ani activităţi pentru copiii de acolo. Mesajul nostru este că şi ei sunt parte din comunitate”, a transmis Vaida. Acesta a anunţat azi că cei de la Barcelona Gipsy Balkan Orchestra (trupa care deschide festivalul, cu un concert la Opera Maghiară, unde accesul se face pe bază de bilet) au dorit să se alăture în evenimentul de la Pata Rât. “Mulţi componenţi din trupă sunt de etnie romă, vin din mai multe ţări, din Serbia, din Ucraina şi aflând de proiectul nostru ne-au spus că dacă putem să îi mai ţinem o zi în Cluj ei concertează şi acolo”, a povestit Alin Vaida. Demersului de la Pata Rât i s-a alăturat şi asociaţia Beard Brothers. Scena de la Pata Rât e activă marţi, iar aici concertele încep de la ora 16:00. De Pata Rât se leagă și cauza fondului Jazz in the Park, care strânge bani pentru proiecte sociale, culturale și educaționale pentru comunitatea care locuiește lângă groapa de gunoi, dar și pentru finanțarea unor inițiative benefice orașului. Primăria va pune la dispoziție marţi autobuze în regim gratuit care vor circula pe ruta Piața Cipariu-Pata Rât. Autobuzele pornesc din stația de transport în comun din Piața Cipariu de la orele 15:30, 16:30, 17:30, 18:30 și 19:30 și se întorc în Cluj, la oră fixă, de la ora 17 și până la ora 22. “Fondul nostru are două direcţii în acest an. Una pentru proiecte culturale, pentru care vom face un call de proiecte şi o alta care are în vedere proiecte sociale la Pata Rât. Vom susţine astfel de iniţiative, vrem să animăm zona, să creăm spaţii de joacă, să susţinem proiecte educaţionale. Cei de la Beard Brothers ne ajută să strângem bani şi vor să continue cu iniţiative proprii”, a completat Vaida. Intrarea este liberă la concertele din spații publice – malul Someșului, Parcul Central, Pata Rât și din stradă -, iar cei care doresc pot cumpăra cel puțin un bilet neobligatoriu de minim 10 lei pentru susținerea Fondului Jazz in the Park.

 

 

Concurs pe mal de Someş, pian la miezul nopţii şi scenă Electro în Parcul Central

Malul Someșului va găzdui Concursul Internațional Jazz in the Park, iar cele 15 trupe finaliste vor cânta aici în fiecare seară, de marți și până joi, menţionează Corina Brânduşan, PR manager al festivalului. “Concursul e important pentru un festival de nişă muzicală”, a subliniat Vaida, completând că şansele tinerilor artişti de jazz de a fi expuşi sunt mai mici decât în alte genuri muzicale. “Inima festivalului” rămâne și în acest an Parcul Central, subliniază organizatorii. Aici vor fi amplasate trei scene pe care muzica se va auzi vineri, sâmbătă și duminică. Una dintre scene va avea tematică electro-jazz. “Clujul s-a remarcat în ultimii ani ca un oraş al festivalurilor, mai ales de muzică electronică. Am încercat să aducem varianta noastră de muzică eletctronică, mai ales că sunt multe proiecte foarte bune de jazz care folosesc tehnologia”, a menţionat Vaida. “Ideea este să îi aducem pe oameni în parc de dimineaţa până seara”, precizează organizatorii. Se amenajează aici din nou zone de relaxare şi de jocuri pentru copii, dar şi un spaţiu de food court, în colaborare cu cei de la Streed Food Festival. Şi în acest an au loc concerte la miezul nopţii – unul dintre ele susţinut de pianistul Bogdan Vaida. Organizatorii au anunţat că în acest an vor promova sistemele “tree hug”, pentru a le atrage atenţia celor care folosesc parcul fără să se intereseze însă şi de soarta copacilor de care îşi leagă hamacele.

De asemenea, reprezentații artistice vor avea loc în mai multe zone prin conceptul Jazz in the Street, integrat în festival: vor avea loc performance-uri pe bulevardul Eroilor, la Off the Wall, în fața Operei Maghiare și în fața clădirii The Office. Organizatorii Jazz in the Park vorbesc şi despre lansarea discuţiei despre o oarecare reglementare în ceea ce priveşte arta stradală. De pildă: care ar fi cele mai bune locuri unde poţi cânta în stradă? În plus, sesiunile de improvizație jam session vor avea loc marți, miercuri și joi la Blend, la ele vor participa atât muzicienii de la Jazz in the Park, cât și curioși dornici să-și încerce talentul muzical.

 

 

 

by -
0 82

Groapa de gunoi a Clujului găzduiește săptămâna viitoare o scenă a festivalului Jazz in the Park, cu muzică lăutărească.

Scena va găzdui reprezentații ale celebrului percuționist Dario Rossi, care produce muzică din obiecte reciclate – tigăi, oale, țevi, farfurii și ale cărui înregistrări sunt virale pe internet, după ce au fost vizualizate de milioane de utilizatori din toată lumea.

Tot aici vor concerta Taraf de Caliu, grup care aduce împreună legende ale muzicii lăutărești. Muzicienii din Clejani vin la Jazz in the Park la Pata după ce au concertat în metropole precum Tokyo, Singapore, Paris, New York, Los Angeles, Istanbul sau Londra.

Scena de la Pata Rât va fi activă în a doua zi de festival, 27 iunie, de la ora 16 până seara, și va fi amplasată în apropierea Unității Mobile de la Pata Rât. Accesul va fi liber atât pentru clujenii care locuiesc în zonă, dar și pentru cei care vin să descopere locul și să afle ce e de fapt Pata Rât, “nu din povești, ci cu proprii ochi” după cum spun organizatorii. Cei care doresc pot cumpăra un bilet neobligatoriu pentru susținerea de proiecte sociale și culturale în zonă.

by -
0 94

Cumperi un bilet la festival gratis – cu banii sunt ajutați rromii de la groapa de gunoi Pata Rât.

Festivalul Jazz in the Park lansează azi biletele neobligatorii pentru festivalieri, care asigură fondurile pentru “proiecte de integrare a comunității din Pata Rât” și dezvoltarea de proiecte culturale pentru oraș.
Strângerea de fonduri a început astăzi, iar proiectele ce vor fi finanțate urmează să fie stabilite în urma unui apel public ce va fi lansat luna viitoare. La edițiile anterioare ale festivalului au fost acordate burse pentru tineri muzicieni talentați, au fost finanțate inițiative culturale și proiecte de artă experimentală. Anul trecut, în Fondul Jazz in the Park s-au adunat 15.000 de euro, bani care au ajuns la trei proiecte artistice.
Accesul la concertele în Parcul Central și de pe malul Someșului la Jazz in the Park este liber, dar participanții pot cumpăra unul sau mai multe bilete neobligatorii de susținere a Fondului Jazz in the Park, cu sume ce încep de la 10 lei.
Am întrebat responsabilul de relații publice al festivalului, Corina Brândușan, ce anume va face festivalul la Pata Rât: “în acest an vrem să susținem două cauze diferite. Una dintre ele e susținerea comunității de la Pata Rât, ne dorim foarte mult să ajutăm la integrarea lor, să venim cu un ajutor pentru ei. Vom avea probabil două proiecte care să ajute zona – educaționale, culturale, sociale, nu sunt încă stabilite, dar am identificat că există o problemă, Clujul înseamnă și Pata Rât. Mergem în foarte multe zone și am zis că e foarte important să mergem și spre zonele acestea mai problematice ale orașului, nu doar parcul și malul Someșului, unde totul e drăguț”.

Fondul a strâns anul trecut 15.000 de euro, iar Brândușan spune că se așteaptă ca și în acest an suma să fie cel puțin comparabilă – după care va urma o sesiune de depunere de proiecte iar cele care urmăresc să îmbunătățească situația rromilor de la Pata Rât au șanse mai mari la finanțare.

Festivalul Jazz in the Park are loc între 26 iunie și 2 iulie.

by -
0 665

Un număr de 35 de familii ce locuiesc lângă groapa de gunoi a Clujului primesc locuințe sociale în chirie, într-un proiect de milioane de euro ce urmărește să ajute comunitatea de rromi aciuiată lângă rampă, ce numără acum sute de persoane și crește de la an la an.

Cel mai scump proiect din numeroasele care urmăresc cel puțin pe hârtie să îmbunătățească situația rromilor de la Pata Rât se încheie peste două zile, după patru ani de finanțare. Bugetul total – peste patru milioane de euro, bani din care covârșitoarea majoritate e asigurată din fonduri norvegiene. Acum, la sfârșitul proiectului, probabil cel mai tangibil rezultat e că asociația care l-a derulat a cumpărat ori construit 35 de locuințe, pe care acum le închiriază familiilor exemplare de la rampa de gunoi, pe sume simbolice.

“Obiectivul principal ar trebui să fie desegregarea teritorială a Pata Rât-ului”, spune coordonatorul de proiect Tonk Gabriella. “În viziunea noastră Pata Rât n-ar trebui să existe ca atare pentru că e o zonă industrială, nu rezidențială. E extrem de toxică și credem că oferind alternative de locuire familiilor din pata rât zona ar trebui să fie practic desființată ca zonă de locuire”.

Astfel încât cele 35 de locuințe cumpărate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj sunt în Florești – 9, în Baciu – 3, 12 apartamente în clădiri nou-construite în Apahida, iar restul de 12 au fost cumpărate de pe piața liberă în Cluj-Napoca. Beneficiari sunt 35 de familii ale căror dosare de înscriere au întrunit cele mai bune punctaje bazate pe venit, faptul că părinții sunt angajați iar copiii sunt înscriși la școală și o frecventează. Chiria – 100 de lei pe lună.

Apartamentele au între 36 și 6 metri pătrați, până la trei camere, au aragaz, mașină de spălat și frigider. “Pe Coastei locuiam pe 16 metri pătrați, acolo era bucătăria, dormitorul, baia, tot”, spune unul dintre beneficiari, Linda Zsiga.  “Alții locuiesc pe deal, în barăci de lemn improvizate, placate; pe Cantonului majoritatea nu au energie electrică iar apa – e un robinet la câteva sute de familii, iar toalete nu au deloc”.

Dar cel mai mare câștig al acestui proiect de patru milioane de euro, consideră directorul asociației intercomunitare Zoltan Coraian, e schimbarea mentalității celor care locuiesc la rampa de gunoi. “Am constatat o schimbare de atitudine a multor locuitori din Pata Rât: inițial aveau o atitudine circumspectă și de neîncredere. Au trecut prin multe încercări și au trăit multe promisiuni care nu s-au adeverit. Când au văzut că 35 familii dintre cele 41 care și-au depus dosarele într-adevăr se vor muta, copiii merg la școală și sunt ajutați, 300 au primit acte etc, s-a schimbat atitudinea multora și încep să facă tot felul de acțiuni ca la viitoarea alocare de apartamente să aibă punctaj mai mare: intrarea în legalitate cu acte – familii care înainte nu erau interesate acum ne caută, își caută loc de muncă, își trimit copiii la școală ca la următoarea alocare să fie mai în față pe listă. Acesta mi se pare un rezultat mai mare al proiectului decât cele 35 de apartamente”, spune el.

Citește și:

Reportaj la Pata Rât: prostituție cu minore, jocuri de noroc, gunoaie și muncă grea. Cum muncesc și trăiesc sutele de rromi de la groapa de gunoi a Clujului

Au construit zeci de case pentru țiganii din Pata Rât, se lovesc de birocrație: nu pot aduce gaz, apă și canalizare, nu pot face buletine. Care e motivul

Primăria din Cluj rezolvă problema miilor de rromi de la rampa de gunoi – cu conferințe pe bani norvegieni

VIDEO 2 milioane de euro pentru țiganii de la Pata Rât: cum vor norvegienii să rezolve problema comunității de la rampa de gunoi