Tags Posts tagged with "paste"

paste

by -
0 58

TRECEREA DOMNULUI ȘI TRECEREA NOASTRĂ SCRISOAREA PASTORALĂ

a PS Florentin CRIHĂLMEANU,

Episcopul Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla,

a mărita Sărbătoare a Învierii din morți a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos

Florentin, prin harul și mila Atotputernicului Dumnezeu, prin grația Sfântului Scaun Apostolic al Romei, Episcop de Cluj-Gherla, onoratului cler împreună slujitor, cuvioaselor persoane consacrate și iubiților credincioși greco-catolici, precum și tuturor credincioșilor creștini, arhierească binecuvântare și sărbătoreasca salutare: ‘HRISTOS A ÎNVIAT!’

‘Ziua Învierii, să ne luminăm popoare! Paștile Domnului, Paștile! Că din moarte la Viață și de pe pământ la Cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântarea de biruință’ (Canonul Utreniei sărbătorii).

Iubiți credincioși,

Este ziua Învierii, este ceasul bucuriei sărbătorii, al întăririi credinței și al împlinirii speranței. Este Sărbătoarea sărbătorilor, ce ne deschide nouă tuturor Calea de pe pământ la Cer.

În fiecare an, natura preîntâmpină mărita celebrare îmbrăcând haina pomilor în floare și chemându-ne să înveșmântăm și noi haina curată de sărbătoare. Cu suflet curat și candele aprinse, cântăm, cu reînnoită credință, imnul victoriei ‘Hristos a Înviat!’, intrând în bisericile strălucitor împodobite în lumină. Apoi, în jurul meselor bogate, familiile creștine gustă împreună bucuria comuniunii și savurează bucatele tradiționale, pâinea și vinul binecuvântate, mielul, ouăle roșii, cozonacii și alte bucate tradiționale pregătite special pentru ziua sărbătorii…

Ar fi frumos să fie așa în fiecare familie creștină… uneori însă, astăzi, accentul se pune mai mult pe ospăț și mai puțin pe înțelesul spiritual al sărbătorii. Unii se întreabă și astăzi ce reprezintă această rânduială a Paștilor? De unde provin aceste tradiții? Ce importanță ar putea avea pentru mine, astăzi, participarea la aceste slujbe, ritualuri?

Sunt întrebări la care chiar Dumnezeu a oferit încă din timpul Vechiului Testament un răspuns clar și limpede. Apoi, în timpul Noului Testament, prin Moartea și Învierea Domnului Isus Hristos, ritualul Paștilor se reînnoiește și primește un sens definitiv, ce se actualizează la fiecare sărbătoare a Paștilor până astăzi, pentru fiecare dintre noi. Sunt, de fapt, trei etape importante în evoluția sărbătorii Paștilor, pe care le vom parcurge pentru a înțelege că Paștile Domnului însemnă de fapt și Paștile noastre, trecerea Domnului prin viața noastră.

1. PAȘTILE EVREILOR — TRECEREA DOMNULUI

‘Este jertfa ce o aducem de Paști Domnului, care în Egipt a trecut pe lângă casele fiilor lui Israel…’ (cf. Ex 12,27)

Încă din antichitate, popoarele nomade celebrau primăvara un ritual în care sacrificau un miel ca jertfă ce garanta prosperitatea, abundența roadelor, bunăstarea viitoare. Evreii erau un popor nomad în Egipt, format din păstori și agricultori ce cunoșteau acest ritual antic. Treptat, pe măsură ce Dumnezeu se dezvăluie acestui popor prin Moise, ritualul sacrificiului de primăvară primește un alt înțeles și devine pentru evrei cea mai importantă sărbătoare religioasă anuală: Paștile Domnului.

Care este, de fapt, originea sărbătorii Paștilor? Cartea Exodului (Ieșirii) ne spune cum fiii lui Israel se aflau în țara Egiptului slujind ca sclavi. Dumnezeu îl trimite pe alesul Său Moise pentru a elibera poporul, dar Faraonul se împotrivește. Atunci, Domnul, după ce trimite pedepse asupra egiptenilor, decide să intervină în mod miraculos pentru a-și elibera poporul. Dezvăluindu-i lui Moise planul Său, Domnul îi arată importanța acestui eveniment miraculos ca o reînnoire, un nou început, care conferă o nouă origine timpului: ‘luna aceasta să vă fie începutul lunilor, să vă fie întâia între lunile anului’ (cf. Ex 12,2). Apoi, îi oferă detalii rituale ce vor trebui respectate. Domnul prescrie ca fiecare cap de familie să-și aleagă ca animal de jertfă un miel de un an, de parte bărbătească, fără cusur, pe care să-l înjunghie în ziua a 14-a a lunii, către seară (cf. Ex 12,6). În continuare, îi prezintă modul de preparare și consumare a jertfei. Trupul mielului se va frige, dar fără a i se zdrobi vreun os, iar cu sângele lui se vor însemna porțile caselor evreilor. Cina se va lua în grabă, îmbrăcați ca pentru drum, având chiar și toiagul în mână.

Ne întrebăm de ce toate aceste reguli rituale? Domnul îi spune lui Moise: ‘deoarece este Paștile Domnului’ (cf. Ex 12,7-11). Cuvântul utilizat în limba ebraică (pesah), înseamnă ‘trecere’, deci am putea traduce Ťeste Trecerea Domnuluiť. Ce înseamnă această trecere a Domnului? Era cea de-a zecea pedeapsă ce urma să se abată asupra egiptenilor (moartea întâilor născuți ai oamenilor și ai animalelor), însă nu și asupra evreilor, căci ‘Domnul are să treacă să lovească Egiptul și, văzând sângele de pe pragul de sus al porții casei și de pe cei doi stâlpi, va trece pe lângă ușă și nu va îngădui nimicitorului să intre în casele voastre’ (cf. Ex 12,23). Cu alte cuvinte, trecerea Domnului aduce moarte pentru egipteni, dar cruță, ocrotește, casele fiilor lui Israel, însemnate cu semnul sângelui mielului. Astfel, se înțelege legătura directă dintre semnul sângelui mielului jertfit și trecerea Domnului.

Dumnezeu cere lui Moise ca această zi a trecerii Domnului, numită Paștile Domnului, să fie pomenită ca sărbătoare din neam în neam, precizând, din nou, importanța ei prin răspunsul pe care părinții vor trebui să-l dea noilor generații: ‘când copiii voștri vă vor întreba: ce înseamnă rânduiala aceasta? să le spuneți: Aceasta este jertfa ce o aducem de Paști Domnului, care în Egipt a trecut pe lângă casele fiilor lui Israel, când a lovit Egiptul, iar casele noastre le-a ocrotit’ (cf. Ex 12,26-27).

În acea noapte de Paști, poporul va ieși din Egipt (peste șase sute de mii de persoane), dar vor fi urmăriți de armatele faraonului. Atunci, Domnul va interveni din nou prin evenimentul miraculos al trecerii Mării Roșii. La porunca lui Dumnezeu, Moise, ridicând toiagul său, va separa apele și poporul va trece ca pe uscat, iar apoi, coborând mâna sa, armatele faraonului vor pieri în adâncul apelor. Ca urmare, trecerea Domnului include două intervenții divine: ocrotirea de îngerul nimicitor și trecerea Mării Roșii, ce marchează eliberarea definitivă din robia Egiptului.

Aceste evenimente istorice vor constitui fundamentul sărbătorii anuale a Paștilor, menită să reamintească poporului lui Israel istoria eliberării sale din sclavie și să-l ajute să retrăiască cu aceeași intensitate acel moment.

Sărbătoarea Paștilor va rămâne cea dintâi și cea mai importantă celebrare liturgică a poporului lui Israel, ce va marca începutul unei noi alianțe cu Dumnezeu. Trecerea Domnului este semnul fidelității lui Dumnezeu față de promisiunile făcute patriarhilor din vechime și va constitui fundamentul credinței și al istoriei poporului lui Israel. Atunci când poporul va trece printr-o perioadă de încercare, acest ritual îi va aminti că are mereu ajutorul Domnului care l-a eliberat din sclavia Egiptului și, astfel, cu încredere, va continua drumul spre Pământul Făgăduinței și își va reînnoi speranța venirii lui Mesia, Eliberatorul.

La nivel personal, evreul care participă la ritualul sărbătorii Paștilor ia parte la acel eveniment fondator prin care Dumnezeu, alegând un popor, l-a eliberat de sclavie și l-a condus pe parcursul istoriei. Trăind experiența Paștilor Domnului, persoana retrăiește bucuria eliberării și a ocrotirii divine, atât la nivel comunitar, cât și la nivel personal. Astfel, se reînnoiește încrederea în eliberarea definitivă a poporului lui Dumnezeu și speranța arătării gloriei Sale prin Mesia, Unsul Domnului.

La ceasul sărbătorii, familiile se reunesc solemn în jurul mesei pregătite conform tradiției Paștilor. La întrebarea rituală a fiului: ‘Ce înseamnă ritul acesta? De ce această noapte este mai deosebită decât celelalte?’, răspunde capul familiei, cu citate din Sfânta Scriptură ce amintesc minunile pe care Dumnezeu le-a făcut pentru poporul Său. Apoi, ceremonialul continuă cu consumarea rituală a alimentelor rânduite (pâinea azimă, vinul, mielul fript, ierburile amare și sosul), ca și cum aceea ar fi noaptea Trecerii Domnului, a eliberării lor.

Reluând periodic aceste ritualuri, se rememorează și se actualizează evenimentele istorice fundamentale ale poporului ales și, astfel, se întărește propria identitate religioasă și se confirmă misiunea personală, de-a lungul întregii vieți, așa cum cerea Domnul: ‘Să-ți aduci aminte de ieșirea ta din pământul Egiptului în toate zilele vieții tale’ (cf. Dt 16,3).

Meditând asupra ritualului Paștilor Domnului și aplicând pentru viața noastră spirituală, ne întrebăm: Cum celebrau evreii Paștile Domnului? Care considerau evreii că sunt evenimentele fondatoare ale istoriei și credinței lor? Care este rolul celebrării evenimentelor fondatoare, al sărbătorilor? Care sunt ‘evenimentele fondatoare’ ale vieții mele? Care este rolul celebrării ‘evenimentelor fondatoare’ din viața mea? Sărbătoresc împreună cu familia sau prietenii evenimentele acestea?

2. PAȘTILE DOMNULUI — TRECEREA DIN MOARTE LA VIAȚĂ

‘Înainte de Sărbătoarea Paștilor, știind Isus că a sosit ceasul Său, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl…’ (cf. Io 13,1)

Cunoscând bogatul simbolism al ceremonialului sărbătorii Paștilor evreilor, așa cum este prezentat în Vechiul Testament, vom trece acum la ritualul Paștilor Domnului Isus Hristos.

Mai înainte însă, trebuie spus că în decursul veacurilor trecute de la ieșirea poporului din Egipt și până la timpul lui Isus, celebrarea Paștilor evoluase și se schimbase. Anumite elemente, precum ungerea porților cu sângele mielului jertfit, sunt eliminate, iar altele noi, corespunzătoare evoluției istorice, sunt introduse. Astfel, locul pentru jertfirea mieilor este numai Templul, iar jertfa o poate face doar preotul, vărsând sângele mieilor pe altar. Deci, sărbătoarea Paștilor era, în jurul sec. I, în primul rând, o jertfă rituală la templu și, apoi, o masă rituală în familie.

Pornim de la contextul Cinei de taină pe care Isus o petrece cu apostolii. Sosind ziua Azimelor, trebuiau jertfite Paștile, adică împlinirea ritualului Legii Vechi. Era perioada în care, la templu, preoții jertfeau mieii de Paști. Așadar, putem afirma că ei vor celebra cu adevărat o cină de Paști, dar cu anumite particularități.

Petru și Ioan sunt trimiși să pregătească locul în care ‘se vor mânca Paștile’ (cf. Lc 22,7-13). La vremea cinei, împreună cu apostolii, Isus celebrează ritualul mesei Paștilor. Însă binecuvântând, frângând pâinea și oferind potirul, El vorbește despre trupul Său și sângele Său, care vor fi jertfite pentru mulți, spre iertarea păcatelor, prefigurând, astfel, trecerea Sa la Tatăl, Paștile Sale (cf. Mc 14,22-24). În timpul ceremonialului, Isus le cere apostolilor să repete acest ritual spre pomenirea Sa și precizează că aceasta este ‘Legea cea Nouă’ (cf. Lc 22,19-20). De asemenea, Domnul prevestește că acesta este ultimul Paști pe care îl mănâncă împreună, până când va veni timpul plinătății în Împărăția lui Dumnezeu (cf. Lc 22,15-16).

Apostolii, uimiți și tulburați, se vor împărtăși cu Paștile Trupului și Sângelui oferit de Isus. Însă, adevărata consumare a Paștilor Sale vor fi pătimirile și moartea prin răstignire pe cruce, momentul în care Hristos, Mielul lui Dumnezeu, luând asupra Sa păcatele lumii, își va oferi Spiritul Său Tatălui și va rosti cuvântul victoriei depline: ‘Împlinitu-s-a!’ (cf. Io 19,30). Acum, jertfa a fost adusă, Mielul a fost sacrificat. Urmează înjunghierea Mielului, ce deschide coasta preasfântă din care vor izvorî Sângele și Apa, semnele sfintelor Taine, cu care toți cei ce se vor însemna vor fi ocrotiți de lucrarea celui rău. Dar Paștile lui Hristos nu s-au încheiat cu moartea Sa răscumpărătoare. Abia acum, urmează momentul culminant: trecerea apelor morții, coborârea în adânc, sfărâmarea porților iadului și deschiderea porților raiului, spre viața veșnică.

Moise ridicase brațul său cu toiagul asupra apelor Mării Roșii ca să facă drum poporului lui Israel. Acum, la Paștile Sale, Hristos, întinzând mâinile Sale pe lemnul crucii și trecând cel dintâi din moarte spre viață, deschide tuturor oamenilor drumul spre Paștile Împărăției.

Ne întrebăm: oare putem numi pătimirea lui Hristos ‘Paști’, știind că ‘Paști’ înseamnă trecere? Sf. Augustin ne răspunde cu textul Evangheliei de la Ioan: ‘Înainte de sărbătoarea Paștilor, știind Isus că a sosit ceasul Său, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl…’, arătând că este Hristos Cel care trece din această lume la Tatăl, căci prin pătimire Domnul a trecut din moarte la Viață.

Dar cum a avut loc trecerea de la simbolismul Paștilor Legii vechi la cel al Paștilor lui Isus Hristos?

Ne amintim că în centrul sărbătorii Paștilor evreilor era mielul jertfit. La Cina de taină, este Isus, care rostind ‘acesta este trupul meu’ și ‘acesta este sângele meu’, se identifică cu jertfa și se oferă ca hrană apostolilor. El este noul ‘Miel al lui Dumnezeu’, despre care Ioan Botezătorul prevestise că ‘va ridica păcatul lumii’ (cf. Io 1, 29).

Atunci, mijlocitorul vechii alianțe era Moise. Acum, Hristos este și arhiereul mijlocitor și mielul jertfei: ‘Căci Hristos, venind ca arhiereu al bunătăților viitoare, a intrat o dată pentru totdeauna în Sfânta Sfintelor, nu cu sânge de țapi și de viței, ci cu însuși sângele Său și a dobândit o veșnică răscumpărare’ (cf. Evrei 9, 11-12); așa cum, ulterior, scria Sf. Ioan Gură de Aur: ‘căci Tu ești Cel ce aduci și Cel ce Te aduci, Cel ce primești și Cel ce Te împărțești, Hristoase Dumnezeule…’.

Gesturile rituale pe care Isus le săvârșește la ultima cină au și o valoare profetică, dar și una de consacrare. Nu conduc doar la un eveniment trecut, ci prevestesc un eveniment viitor. Nu invită la consumarea unei jertfe lipsite de viață ci, mai mult, anticipează miracolul unui Trup și Sânge plin de darul vieții, care va deveni dătător de Viață. Acesta este pasul esențial și definitiv pe care Paștile lui Hristos îl împlinesc.

Așadar, noua jertfă a Paștilor lui Hristos este însuși Trupul și Sângele Său oferită pentru răscumpărarea păcatelor și eliberarea din robia morții. Este o adevărată trecere spre o nouă jertfă ce stabilește o nouă lege, o nouă alianță cu Dumnezeu, ce generează în timp un nou popor al lui Dumnezeu. Noua lege își are originea în ritualul Paștilor ebraice, dar îi conferă sărbătorii o nouă semnificație, un nou înțeles. Astfel, prin Paștile Domnului Hristos, Cel care trece din moarte la Viață, oferindu-și Trupul și Sângele pentru a elibera de păcat și a da Viață, se încheie o alianță, nu doar cu fiii lui Israel, ci cu întreaga umanitate.

De asemenea, Isus introduce și o nouă comemorare: ‘aceasta să o faceți spre pomenirea mea’ (cf. Lc 22,19). Astfel, pornind de la sărbătoarea Paștilor evreilor, care pomenea evenimentul eliberării poporului lui Israel în timpul lui Moise, se trece la Paștile lui Isus, pomenirea evenimentului eliberării din robia păcatului prin moartea și Învierea lui Hristos. Aceasta este porunca ce va perpetua noul ritual, însă nu doar ca o amintire pioasă și o retrăire a unor evenimente istorice, ci ca o prezență reală și actuală, ce reînnoiește jertfa morții și Învierii lui Hristos pe masa Sfântului Altar, nu doar o dată pe an, ci zilnic.

Minunata victorie asupra morții și strălucitoarea Înviere a lui Hristos marchează, astfel, pasul definitiv al eliberării noastre din păcat și din umbra morții.

Iubiți credincioși, să recapitulăm: Cum a celebrat Isus Paștile Sale? (caracteristici asemănări/deosebiri cu Paștile iudaice) Cum s-a făcut trecerea de la Paștile evreilor la Paștile lui Hristos? Ce înseamnă ultimul cuvânt al lui Isus ‘împlinitu-s-a’? Iar acum, să ne întrebăm: Cine sunt eu? Care este identitatea mea? (creștină, socială, familială, etc) Cum îmi hrănesc, alimentez propria identitate?

3. PAȘTILE NOASTRE — TRECEREA DE PE PĂMÂNT LA CER

‘Curățiți aluatul cel vechi, căci Paștile nostru Hristos s-a jertfit pentru noi’ (cf. 1Cor 5,7)

Prin apostoli și urmașii lor, noul ritual al celebrării Paștilor va continua, având în centrul lui trecerea din moarte la viață a Domnului nostru Isus Hristos, jertfa răscumpărătoare și de viață dătătoare pentru toți oamenii de pretutindeni. În timpul sec. al II-lea, după distrugerea Templului din Ierusalim și dispariția preoției levitice, jertfele de sânge la Templu încetează.

Biserica primelor secole împlinind porunca Domnului, celebra acest ritual, fiind ‘stăruitori în învățătura apostolilor și în comuniunea frățească la frângerea pâinii și la rugăciune’ (cf. Fapte 2, 42). Comunitatea credincioșilor asculta Cuvântul și se hrănea cu pâinea și vinul, devenite prezență a Domnului Isus Hristos mort și Înviat, semne reale ale eliberării din sclavia păcatului și ale noii alianțe. Cuvintele rostite de Isus la ultima Cină devin formulele noului ritual în care Trupul și Sângele Domnului reprezintă garanția Învierii viitoare și a Vieții veșnice: ‘cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică și Eu îl voi învia în ziua cea de apoi’ (cf. Io 6,54). Chiar mai mult, cel care va asculta cuvântul Său și va crede în Tatăl va dobândi Viața veșnică și va trece din moarte la Viață (cf. Io 5, 24).

Ce reprezenta acest ritual pentru creștinii primelor secole? Sărbătoarea Paștilor reînnoia pătimirea lui Hristos și trecerea Lui din moarte la viață, dar și trecerea creștinului botezat prin moarte la viață, precum și trecerea din această viață spre viața veșnică. Căci ‘Paștile adevărat este dincolo — scrie Origen — este Paștile Ceresc ce se va celebra în Patria fericirii’. Ca urmare, Paștile Domnului este pentru noi un dar al lui Dumnezeu, însă trebuie să devină și o victorie dobândită de fiecare creștin, așa cum rezumă Sf. Augustin: ‘Paștile este trecerea prin pătimire’.

Atunci, am fi tentați să întrebăm ‘Ce legătură am eu cu Paștile Domnului?’. Ne răspunde Sf. Apostol Petru: ‘El însuși, pe lemn, a purtat păcatele noastre în trupul Său pentru ca noi, murind pentru păcate, să trăim pentru dreptate’ (cf. 1Pt 2, 24), iar Sf. Augustin explică: ‘deoarece El a murit pentru păcatele noastre și a Înviat pentru îndreptarea noastră, în pătimirea și Învierea Domnului este sfințită trecerea noastră din moarte la viață’. Astfel, Paștile lui Isus nu este doar trecerea Lui ca persoană, ci este o trecere colectivă, este trecerea întregii omeniri. Nu sărbătorim doar Paștile Domnului, sunt și Paștile noastre. Este trecerea noastră cu Hristos la Tatăl, de pe pământ la Cer, căci: ‘Hristos, Paștile nostru s-a jertfit pentru noi’ (cf. 1 Cor 5, 7). Putem afirma că Paștile li Hristos reprezintă trecerea Domnului prin istoria întregului neam omenesc, deci și prin viața noastră.

În continuare, ne întrebăm: ‘Oare când primim, noi, cei de astăzi, acest dar, al trecerii cu Hristos prin moarte spre viață, al Paștilor Domnului?’.

Ne răspunde Sf. Apostol Pavel, că acest dar, îl primim atunci când, prin Botez, ‘ne îmbrăcăm în Hristos’ și, trecând prin apele morții, înviem împreună cu Hristos: ‘ne-am îngropat cu El în moarte prin Botez, pentru ca precum Hristos a înviat din morți, prin Slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții’ (cf. Rom 6, 4).

Poporul lui Israel a fost eliberat din sclavie prin miracolul trecerii Mării Roșii, când toiagul lui Moise, înălțat, separa apele pentru ca poporul să treacă spre malul liniștit. Acum, la Paștile Domnului, Hristos, înălțat pe lemnul Crucii, sfințește apele morții, trecându-ne pe noi spre malul liniștit, spre Patria Cerească.

Prin Paștile Sale, Hristos Înviat deschide drumul Paștilor noastre, al trecerii noastre, din moarte la viață și de pe pământ la Cer, căci ‘dacă Spiritul Celui care L-a înviat pe Isus Hristos din morți locuiește în voi, Cel care L-a înviat pe Hristos din morți va învia și trupurile voastre muritoare prin Spiritul Lui care locuiește în voi’ (cf. Rom 8, 11). Acum, este rolul nostru ca, trecând prin această viață, să păstrăm darul primit, pentru ca El să devină garanție a vieții veșnice. Astfel, celebrând sărbătoarea Paștilor Învierii lui Hristos, suntem invitați să nu trăim după trup, ci să murim împreună cu El păcatelor și să înviem spre viața nouă a harului Spiritului Sfânt.

Ce înseamnă, deci, pentru noi sărbătoarea Paștilor Domnului? Cei care astăzi sărbătorim Paștile nu suntem chemați să medităm doar la un eveniment istoric trecut, la moartea și Învierea lui Hristos la Ierusalim, ci să medităm și asupra semnificației riturilor celebrate și să trăim prin credință această sărbătoare la persoana întâi, căci Hristos a murit pentru păcatele mele și a Înviat pentru îndreptarea mea (cf. Rom 4, 25).

Trecerea noastră din moarte la viață, împreună cu Hristos, se realizează prin credință, în Botez, dar acum viața noastră ‘este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu’ (cf. Col 3, 3), scrie Sf. Pavel. Ca urmare, atunci când Hristos, Viața noastră, se va arăta în gloria Sa, și noi, împreună cu El, ne vom arăta întru slavă. (cf. Col 3, 4). Așadar, trecerea noastră din moarte la viață, realizată prin credință, se desăvârșește prin speranța învierii viitoare și a gloriei finale.

Chiar dacă ființa noastră, ‘omul cel dintâi’, este din pământ și pământesc, prin calea deschisă de Învierea lui Hristos, vom putea îmbrăca și noi haina ‘omului ceresc’, iar trupul nostru muritor se va îmbrăca în nemurire (cf. 1 Cor 15, 53). Acesta va fi momentul victoriei depline asupra morții și a ‘boldului ei’.

Prin Botez cu toții am trecut cu Hristos la Tatăl, dar fiecare dintre noi, cei de astăzi, mai avem de trecut prin această viață. Credința ne dobândește iertarea păcatelor și speranța Vieții veșnice, dar lupta noastră continuă. Suntem trecători prin lumea aceasta, însă, dacă nu trecem la Domnul care rămâne în veci, atunci vom trece cu lumea care este trecătoare (Sf. Augustin).

Deci, am văzut că la Paștile Domnului, Isus a trecut prin istoria întregului neam omenesc, lăsând urma mântuirii și a învierii dar, oare trecerea noastră prin această viață ce lasă în urma ei?

Și atunci, ne întrebăm, din nou, ce înseamnă Paștile pentru noi, cei de astăzi? Paștile sunt trecerea noastră spre ceea ce nu este trecător, spre Dumnezeu care rămâne în veci, prin mijlocirea harurilor pătimirii Domnului nostru Isus Hristos și a glorioasei Sale Învieri.

Așadar, dacă astăzi fiii noștri ne întreabă: ce înseamnă acest ritual? De ce trebuie să participăm la această sărbătoare? Care este semnificația ei? Să răspundem, cu bucuria celor înviați cu Hristos prin Botez, că este cea dintâi sărbătoarea a noastră, a creștinilor, și cea mai importantă, în care Hristos a Înviat pentru ca noi să putem trece de pe pământ la Cer.

Ca urmare, cu bucurie să-I mulțumim lui Dumnezeu, Cel care ne-a dăruit biruința prin Domnul nostru Isus Hristos (cf. 1 Cor 15, 57).

Acum, la încheierea itinerariului nostru spiritual să ne întrebăm: Cum devin Paștile lui Hristos Paștile noastre? Cum se face trecerea noastră de pe pământ la Cer? Ce importanță are pentru mine apropiata sărbătoare a Paștilor? Cum mă pregătesc?

Iubiți credincioși,

Înainte de a încheia acest mesaj pastoral, doresc să vă împărtășesc câteva dintre obiectivele actuale ale Eparhiei noastre.

În fiecare primăvară rememorăm cu reverență episcopii mărturisitori ai credinței, trecuți la Domnul. În acest sens, dorim să mulțumim tuturor acelora care, răspunzând cu generozitate apelului nostru, au trimis fotografii, documente, obiecte sau date inedite despre eminentul nostru Arhipăstor, Cardinal Iuliu Hossu. În continuare vă invităm dacă aveți asemenea documente să ni le faceți cunoscute. Cu voia Bunului Dumnezeu, procesul de beatificare al episcopilor noștri avansează și ne rugăm ca, în curând, să putem participa la momentul celebrativ al ridicării lor la cinstea altarelor. În semn de omagiu adus memoriei lor, continuăm monumentala construcție a Catedralei noastre, solicitându-vă sprijinul în rugăciune, și, după posibilități, pe plan material.

În luna mai vom avea bucuria de a primi vizita confraților noștri episcopi catolici, în Urbea noastră, cu ocazia Sesiunii de primăvară a Conferinței Episcopilor din România.

Rămânem, în continuare, uniți în rugăciune pentru a avea cât mai curând marele har de a putea primi vizita Sfântului Părinte Papa Francisc în țara noastră.

Iubiți credincioși,

Paștile Domnului aminteau minunea eliberării din robia egiptenilor, prevestind eliberarea viitoare, definitivă, a poporului lui Israel. Învierea Domnului, minunata trecere din moarte la Viață, este împlinirea eliberării neamului omenesc din robia păcatului. Paștile pe care astăzi le celebrăm ne amintesc de trecerea Domnului nostru Isus Hristos din moarte la viață și prevestesc trecerea noastră, împreună cu El, de pe pământ la Cer.

Așa cum am văzut, de la trecerea Domnului la trecerea noastră, putem marca trei momente. Primul, Paștile Domnului, care, în Vechiul Testament, semnificau trecerea Domnului, ocrotind casele fiilor lui Israel, și, apoi, trecerea eliberatoare a Mării Roșii. Al doilea, Paștile lui Hristos, la ultima cină, cu ritul prefigurativ al Noii Legi, întru jertfirea Trupului și Sângelui Său, iar, apoi, trecerea prin moarte la Înviere. Paștile noastre, al treilea moment, încep cu trecerea prin apele morții spre viață, prin Botez, dar se vor împlini numai la trecerea cu bine a pragului morții spre Viața cerească, spre Ospățul definitiv al Mielului.

Aceste momente sunt cu măiestrie rezumate de Sf. Ioan Damaschinul: ‘Ziua Învierii, să ne luminăm popoare! Paștile Domnului, Paștile! Că din moarte la Viață și de pe pământ la Cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântarea de biruință’.

Deci, reluând, putem afirma: pentru că este Ziua Învierii, să ne îmbrăcăm în lumină, să ne curățim sufletele, pentru că este Trecerea Domnului, sunt Paștile Domnului, căci din moarte la Viață și de la cele pământești la cele cerești, Hristos, Dumnezeul nostru, ne-a trecut și pe noi, cei care cu credință și speranță intonăm cântarea de învingere: ‘Hristos a Înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!’.

Cu suflete pline de lumină, să trecem cu Hristos prin moarte spre Viață, cu speranța că la ceasul rânduit, alături de Cel Înviat, vom celebra Ospățul Mielului Ceresc!

La Trecerea Domnului prin viața noastră, vă doresc sărbători binecuvântate, iar bucuria Învierii să anime toate zilele vieții noastre!

HRISTOS A ÎNVIAT!

? FLORENTIN

Episcop de Cluj-Gherla

Dată în Cluj-Napoca, din reședința episcopală, la mărita Sărbătoare a Învierii din morți a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos, Anul Domnului 2017, la 316 ani de la Sfânta Unire cu Biserica Romei, la 163 de ani de la întemeierea binecuvântatei Eparhii de Cluj-Gherla, în al cincilea an de pontificat al Sf. Părinte Papa Francisc, în al XXI-lea an al episcopatului nostru și al XV-lea în tronul acestei eparhii.

 

sursa

by -
5 471

Protest în Cluj-Napoca timp de zile întregi împotriva obiceiului sacrificării mieilor: câteva zeci de persoane, ce se recomandă vegani, au manifestat și astăzi împotriva tăierii mieilor de Paște, a opta zi consecutiv.
Protestele continuă și mâine după-masă, în piața Muzeului, “împotriva masacrului a milioane de miei, oi și alte animale înainte și în timpul Paștelui”.

“Compasiune în locul obiceiurilor sângeroase. Tradiția nu este un model de etică și nici un motiv pentru perpetuarea cruzimii. 3 milioane de miei uciși de Paște în România” a fost unul dintre mesaje. “Viața unui animal în schimbul unei plăceri de câteva minute” sau “Tu la ce vârstă ți-ai pierdut compasiunea?” au fost altele. “Astăzi am protestat în Piața Mihai Viteazul împotriva masacrului mieilor, oilor și al altor animale inocente. De Paște sunt sacrificaţi în România în jur de 3 milioane de miei, fiind practic unul din cele mai mari sacrificii sângeroase care are loc în lume la ora actuală. Uciși în numele unui simbol și al unei tradiții crude”, explică protestatarii.

Protestele continuă și mâine după-masă, în piața Muzeului.

by -
0 61

Administrația județeană anunță că în incinta pieței agro-alimentare de gros a Clujului (Centrul AgroTransilvania din Dezmir), a fost amenajat un punct autorizat pentru sacrificarea mieilor. Așadar, clujenii intersați au posibilitatea chiar de astăzi să achiziționeze carne proaspătă de miel. Punctul de sacrificare va fi deschis până sâmbătă, 15 aprilie, inclusiv, și va funcționa zilnic între orele 08:00 și 18:00.
„Prin deschiderea acestui punct autorizat ce corespunde tuturor normelor igienico-sanitare am dorit să venim în întâmpinarea clujenilor care vor să păstreze tradițiile și să respecte obiceiurile sărbătorilor Pascale. În acest fel, toți cei interesați pot cumpăra carne proaspătă de miel direct de la crescători, potrivit propriilor preferințe, având astfel certitudinea unui produs sigur și de calitate” au transmis reprezentanții Consiliului Județean Cluj. Reamintim faptul că transportul clujenilor până în incinta Centrului Agro Transilvania din Dezmir este asigurat de autobuzele liniei 8L.

by -
0 137

Și în acest an, Iulius Mall Cluj a pregătit un program special de Paște, venind în întâmpinarea clienților care se pregătesc pentru sărbători.

Pentru cei care nu au finalizat încă listele de cumpărături pentru masa de Paște sau cei care mai caută piese vestimentare în tendințe pentru ținutele de sărbători, magazinele din Iulius Mall Cluj vor fi deschise sâmbătă, 15 aprilie 2017, în intervalul orar 10.00 – 18.00. Duminică, mall-ul va fi închis, iar din a doua zi de Paște se revine la programul normal: 10.00 și 22.00.

Și hypermarketul Auchan va funcționa după un program aparte, care le va permite clienților să își definitiveze pregătirile pentru sărbătorile ce se apropie. Până pe 14 aprilie inclusiv, clujenii își pot face cumpărăturile în intervalul orar 08.00 – 23.00, iar pe 15 aprilie este deschis între orele 08.00 și 18.00. În prima zi de Paște, hypermarketul Auchan va fi închis, iar de luni, 17 aprilie, revine la programul normal: 08.00 – 22.00.

Clujenii care vor să se bucure de mișcare și în perioada Sărbătorilor Pascale vor beneficia de un program special, la World Class din Iulius Mall Cluj. Sâmbătă, centrul de fitness va fi deschis în intervalul orar 08.00 – 16.00. Duminică este zi liberă, iar activitatea va fi reluată luni, între orele 12.00 – 20.00.

În continuare, copiii au liber la distracție în Labirintul Iepurașului, de la Iulius Mall Cluj. Până pe 14 aprilie, Urecheatul îi așteaptă pe copii să dezlege traseul și să găsească ouăle de ciocolată ascunse în coșulețele din labirint. La final, vor primi câte un puzzle, iar năzdrăvanul care îl rezolvă cel mai repede va fi premiat cu și mai multă ciocolată. Labirintul este deschis până vineri, în intervalul orar 16.00 – 20.00.

Până pe 14 aprilie, toți cei care fac cumpărături în valoare de minimum 100 de lei din magazinele Iulius Mall pot participa la campania „Rețeta unui Paște fericit”. În ultima zi a campaniei, se vor desemna, prin tragere la sorți, cei trei mari câștigători, care vor fi premiați cu vouchere în valoare de 3.000 de euro fiecare, la Kitchen for You, pentru bucătării complet echipate. În fiecare zi, primii 145 de participanți vor fi răsplătiți cu premii instant: vouchere Subway și băuturi răcoritoare.

by -
0 68

Și în acest an, Iulius Mall Cluj lansează prichindeilor invitația de a se aventura în Labirintul Iepurașului, iar curajul lor va fi răsplătit cu surprize dulci. În plus, sesiunile de shopping se pot transforma în „Rețeta unui Paște fericit”.

Pregătiți de distracție? Cei mici sunt invitați la o activitate amuzantă și antrenantă, cu recompense dulci, la Iulius Mall Cluj. Și în acest an, în Curtea de Onoare, s-a instalat Labirintul Iepurașului. Până pe 14 aprilie, Urecheatul îi așteaptă pe copii să dezlege traseul și să găsească ouăle de ciocolată ascunse în coșulețele din labirint. La final, vor primi câte un puzzle, iar năzdrăvanul care îl rezolvă cel mai repede va fi premiat cu și mai multă ciocolată. Dincolo de caracterul ludic, Labirintul Iepurașului este o activitate care permite dezvoltarea spiritului de orientare și a perspicacității copiilor, în ton cu energia și curiozitatea lor. Labirintul este deschis de luni până vineri, în intervalul orar 16.00 – 20.00, iar sâmbătă și duminică, între orele 14.00 și 20.00. Dacă vrei să vezi cât de distractiv a fost anul trecut, accesează link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=nOu4UGGWzKA.

Dacă ești iubitor de artă vizuală, poți admira în cadrul labirintului și patru ouă gigant, realizate de tot atâția tineri talentați. Ca urmare a provocării „Egg Painting”, patru artiști cu abordări diferite au realizat lucrări atipice, reinterpretând stilul rustic prin graffiti.

În plus, în această perioadă, sesiunile de shopping din Iulius Mall îți dezvăluie „Rețeta unui Paște fericit”. Până pe 14 aprilie, toți cei care fac cumpărături în valoare de minimum 100 de lei din magazinele preferate pot participa la tombolă. În ultima zi a campaniei, se vor desemna, prin tragere la sorți, cei trei mari câștigători, care vor fi premiați cu vouchere în valoare de 3.000 de euro fiecare, la Kitchen for You, pentru bucătării complet echipate. În fiecare zi, primii 145 de participanți vor fi răsplătiți cu premii instant: vouchere Subway și băuturi răcoritoare. Surpriza campaniei este Chef Will, care îi ajută pe clienții Iulius Mall să pregătească „Tocăniță with a twist”, cea mai apetisantă masă de Paște. Rețeta video este disponibilă accesând link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=t8gCNkZROEE.

by -
0 69

Ești pasionat de shopping, de gătit sau de amândouă, ori vrei să îi surprinzi pe cei dragi cu o masă specială de Paște? Iulius Mall Cluj îți propune să descoperi „Rețeta unui Paște fericit”, la propriu. Sesiunile de cumpărături îți oferă șansa de a câștiga una dintre cele trei bucătării moderne și complet echipate, în valoare de 3.000 de euro fiecare. În plus, Chef Will îți divulgă o rețetă savuroasă, ideală pentru a o împărți cu cei dragi.

Anul acesta, Iulius Mall Cluj îți dezvăluie „Rețeta unui Paște fericit”. Dacă faci cumpărături în valoare de minimum 100 de lei din magazinele preferate în perioada 1 – 14 aprilie 2017, te poți înscrie la tombola dedicată Sărbătorilor Pascale. În ultima zi a campaniei, vei afla dacă te numeri printre cei trei clienți norocoși, desemnați prin tragere la sorți. Vor fi acordate trei mari premii, care constau în vouchere în valoare de 3.000 de euro fiecare la Kitchen for You. Cei trei câștigători își vor putea alege tot ce au nevoie pentru bucătării moderne și complet echipate, de la mobilier, până la electrocasnice. În plus, în fiecare zi, primii 142 de participanți vor fi răsplătiți cu premii instant: vouchere Subway și băuturi răcoritoare.

Iar pentru că ți-am promis o „rețetă” specială, surpriza noastră este Chef Will, imaginea campaniei și cel care te ajută să pregătești cea mai apetisantă masă de Paște. Dacă vrei să îi impresionezi pe cei dragi cu iscusința ta în ale bucătăriei, poți pregăti „Tocăniță with a twist”, rețeta lui Chef Will, pe care o poți urmări pas cu pas accesând link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=t8gCNkZROEE.

by -
0 48

Nu mai puțin de 400 de polițiști sunt de serviciu la Cluj în vremea sărbătorilor pascale și a zilei de 1 mai, în plus față de cei repartizați deja.

Cei 400 de polițiști ce vor patrula pe stăzile Clujulu în zilele de Paște vin de la ordine publică, de la structurile de poliţie rutieră, dar şi de la transporturi, arme, economic, investigaţii criminale și de la alte structuri ale IPJ Cluj și filează cu precădere vecinătatea bisericilor și locurile unde au manifestări publice.

by -
0 73

Au făcut coadă la spovedanie înainte de Paște: un sfert au făcut-o deja, o treime urmează. E una dintre concluziile unui sondaj al Institutului Român de Evaluare și Strategie (IRES) Cluj, înainte de Paște și de vacanța de 1 mai. Alte concluzii: bugetul pentru masa de Paște ajunge la 600 de lei, echivalent cu bugetul pentru minivacanța ce leagă în acest an Paștele de 1 mai.

Raportul arată că mai mult de jumătate dintre participanții la acest studiu – 58% – susțin că tradițiile de sărbători sunt foarte importante pentru ei. 97% dintre cei chestionaţi spun că obişnuiesc să sărbătorească Paştele. Printre tradiţiile menţionate că fiind specifice sărbătorilor pascale, cei mai mulţi menţionează: mersul la ”udat”/ ”stropit” (12%), mersul la biserică (9%), mersul copiilor după ouă roşii (8%), mersul la cimitir (7%), sfinţirea bucatelor la biserică (6%) sau vopsitul ouălor (6%).

Din eşantionul total al studiului, procentul celor care sărbătoresc Paştele ortodox este ridicat – 94%. 83% din rândul celor care sărbătoresc Paştele ortodox declară că au obiceiul de  a participa la slujba de Înviere, iar 87% dintre cei care practică acest obicei susţin că vor merge şi anul acesta la biserică, cu acest prilej. 61% afirmă că obişnuiesc să participe şi la slujba religioasă din Duminica Paştelui, iar 77% declară că vor merge să ia paşti de la biserică anul acesta.

Întrebați dacă s-au spovedit, până la data realizării studiului (18 aprilie), aproape un sfert dintre respondenți (23%) spun că au făcut acest lucru deja, mai bine de o treime (38%) afirmă că urmează să se spovedească, în timp ce 36% spun că nu practică acest obicei. Cei care se spovedesc într-o mai mare măsură sunt respondenţii cu vârsta de peste 65 de ani, dar şi cei între 18 şi 35 de ani, participanţii la studiu care locuiesc în mediul rural şi cei din Moldova.

Aproape jumătate dintre cei chestionați susțin că țin postul Paștelui: 1 din 10 respondenți reușesc să țină post întreaga perioadă, 36% spun că postesc doar câteva zile (miercuri și/sau vineri). Alţi 15% declară că intenţionează să postească în Săptămâna Mare, iar 8% în Vinerea Mare. Printre alimentele cel mai des consumate de către cei care obişnuiesc să ţină postul Paştelui se află preparatele de post gătite în casă, salatele sau legumele crude, fructele, preparatele conservate de casă. 9% dintre respondenţii care sărbătoresc Paştele ortodox și care obișnuiesc să țină post afirmă că au ţinut post negru în perioada celor 40 de zile, obiceiul fiind mai prezent în rândul respondenţilor din mediul rural. Durata postului negru variază între o zi (28%) şi şapte (12%) sau mai multe zile (13%).

Perspectiva financiară cu privire la sărbătorile pascale din acest an este una destul de optimistă: 44%  dintre participanţii la studiu spun că din banii pe care i-au alocat acestei sărbători vor reuşi să cumpere toate cele necesare, în timp ce alţi 32% dintre ei spun că banii le sunt suficienţi, cu mici restrângeri. 15% declară însă că vor fi nevoiţi să renunţe la multe produse, în timp ce 7% susţin că bugetul pe care îl au nu le va fi suficient nici pentru strictul necesar.

De altfel, mai bine de o cincime dintre respondenţi (22%) spun că vor avea pentru masa de sărbătorile pascale din acest an un buget de peste 600 de lei. Mai menționăm, doar 12% dintre cei care sărbătoresc Paştele ortodox spun că vor primi prime cu această ocazie, un procent mai ridicat regăsindu-se printre respondenţii care locuiesc în Transilvania şi Banat.

Ce consumă românii de Paşte
În timp ce 40% dintre respondenţii care sărbătoresc Paştele ortodox spun că intenţionează să cumpere carne de miel pentru aceste sărbători, aceeași proporție spun că nu au această intenţie. 36% dintre persoanele care cumpără carne de miel au un buget între 101 şi 200 de lei, 27% alocă cel mult 100 de lei, 12% între 201 şi 300 de lei. Alţi 6% spun că vor cheltui peste 300 de lei pentru carnea de miel.
4 din 10 persoane intenţionează că cumpere ouă pentru sărbători, alţi 54% nu vor cumpăra pentru că au în gospodărie sau şi le procură din surse diverse.
95% dintre cei care sărbătoresc Paştele ortodox vor vopsi ouă.

Prăjiturile făcute în casă rămân preferate de cei mai mulți dintre românii care sărbătoresc Paștele ortodox: 64% dintre cei chestionați spun că vor face în casă prăjiturile pentru această sărbătoare, procentul mai ridicat fiind înregistrat în cazul respondenţilor care locuiesc în Moldova şi în rândul celor cu vârsta între 51 şi 65 de ani. 18% declară că le vor cumpăra, iar alți 11% declară că vor face și în casă, dar vor și cumpăra.

Cum îşi petrec românii sărbătorile de Paşte

În acest an, prima zi a sărbătorii Paştelui ortodox coincide cu 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii, zi declarată nelucrătoare în mod obişnuit. 64% dintre participanţii la acest studiu cunosc acest lucru, 25% nu ştiu să spună ce se mai sărbătoreşte la 1 Mai, iar restul respondenţilor oferă alte răspunsuri la această întrebare. 84% dintre cei chestionaţi cred că este potrivit ca Ziua Muncii să fie nelucrătoare, în timp ce doar 13% declară că nu este potrivit acest lucru.

65% dintre respondenţi vor petrece acasă sărbătorile de Paşte. 22% vor rămâne acasă, dar vor face vizite, în timp ce 9% vor pleca într-o minivacanţă. Tinerii între 18 şi 35 de ani sunt cei care declară, într-o măsură mai mare, că vor pleca în minivacanţă cu ocazia sărbătorilor. Mai mult de jumătate dintre cei care vor pleca în minivacanţă au ales să meargă în România, în vizită la rude sau la prieteni, 39% îşi vor petrece minivacanţa la o pensiune sau la un hotel din România, 26% au ales o altă variantă tot în România, în timp ce 17% au optat pentru o destinaţie din străinătate – 11% alegând un hotel sau o pensiune, iar 9% să îşi viziteze prietenii sau rudele. Dintre cei care au ales să îşi petreacă minivacanţa la un hotel sau la o pensiune din România, 73% au optat pentru o destinaţie de la munte, 22% pentru o staţiune balneară şi 5% pentru mare.

Bugetul alocat pe familie pentru minivacanţa de Paşte-1 Mai este de cel mult 500 lei pentru 19% dintre cei care vor avea o astfel de vacanţă, 24% vor avea la dispoziţie între 501 şi 1000 lei, 9% au alocat între 1001 şi 1500 de lei, 21% vor avea peste 1500 lei, iar 21% spun că  nu au stabilit încă acest aspect.

IRES_Cum Sărbătoresc Românii Paștele Și 1 Mai_sondaj de Opinie_aprilie 2016

by -
0 63

Dacă vrei să cumperi miei vii de Paște și să-i sacrifici, află că o poți face în doar două locuri din județ – în piața AgroTransilvania din Dezmir și în Câmpia Turzii.

Legislația nu permite sacrificarea mieilor la colț de stradă, ca în anii trecuți, dar nici nu-i poți sacrifica decât în punctele autorizate, iar deocamdată doar două se află în această situație – piața de gros a Clujului, AgroTransilvania, și în Câmpia Turzii.

Punctul de sacrificare a mieilor din Dezmir se deschide doar două zile, în 25 și 26 martie, în preajma sărbătoririi Paștelui Catolic, și între 28 și 30 aprilie, în preajma sărbătoririi Paștelui Ortodox.
“Punctul de sacrificare a mieilor va funcţiona după toate normele igienico-sanitare, astfel încât de Sărbătorile Pascale, atât catolice cât şi ortodoxe, clujenii să poată să aleagă și să cumpere mielul dorit direct de la crescători, miel care va fi sacrificat pe loc, având astfel garanția achiziționării unui produs sigur și de calitate. Așadar, îi așteptăm atât pe cumpărători, cât și pe comercianții de miei interesați să-și vândă marfa în cele mai bune condiții, în spațiul special pus la dispoziție în cadrul Centrului Agro Transilvania”, spune președintele Consiliului Județean Cluj Marius Mînzat.

by -
0 793

Românii rămân tradiționaliști în ceea ce privește obiceiurile pe care le au legate de Sărbătorile Pascale, arată un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) Cluj ce urmărește obiceiurile, percepțiile și comportamentele românilor cu prilejul Sărbătorilor Pascale.

Starea de spirit înainte de sărbători este una de relativ optimism, nemulțumirea față de direcția în care merge țara este mult mai scăzută decât în anii precedenți în această perioadă, arată sondajul. Jumătate dintre respondenți cred că direcția în care se îndreaptă țara este una greșită, în timp ce 40% cred că direcția este bună. Spre comparație, în perioada 2010-2013, în  perioada sărbătorilor pascale, proporția celor care apreciau drept greșită direcția în care merg țara se situa între 69% (în 2013) și chiar 80% (în 2011).

“Schimbarea de poziționare a românilor cu privire la indicatorului legat de direcția țării a survenit după momentul 16 noiembrie 2014, moment în care s-a înregistrat o explozie de optimism (55% dintre cei chestionați declarau la acel moment că direcția este una pozitivă), fiind primul moment după mulți ani în care indicatorul de direcție a fost evaluat în termeni pozitivi”, explică IRES, care arată însă că de la începutul lunii martie această stare de optimism a început să scadă.

În plus, arată IRES, perspectiva financiară în acest an este una mai optimistă având în vedere că procentul celor care spun că banii pe care îi au pentru Sărbătorile de Paști le vor ajunge pentru tot ceea ce este necesar este cel mai mare din ultimii ani – 39% în 2015 față de 38% în 2013 sau chiar 22% în anul 2011. Totuși, aproape jumătate dintre cei chestionați cred că în acest an vor cheltui la fel ca și anii trecuți pentru sărbătorile pascale, iar 4 din 10 respondenți spun că suma alocată pentru acest an se situează între 100 și 500 de lei, iar aproape un sfert dintre cei chestionați declară că vor cheltui între 501 și 1000 de lei.

Dacă în anii precedenți criza era indicată drept unul din factorii care afectează bugetul pentru sărbătorile pascale, în acest an doar 38% mai cred acest lucru, în timp ce 58% dintre respondenți cred în mică măsură sau chiar deloc în impactul crizei.

Aproape 9 români din 10 se apreciază pe ei înșiși ca fiind religioși. Procentul este unul stabil în ultimii 6 ani: 87% dintre respondenți s-au autoapreciat drept religioși în 2015, 88% în 2013, 89% în 2012, 90% în 2011 și 86% în 2010. Trei sferturi dintre participanții la studiu declară că obișnuiesc să meargă la biserică, procent relativ constant în ultimii 6 ani. Dintre religioșii practicanți, 15% spun că merg la biserică de câteva ori pe săptămână, 44% de câteva ori pe lună, 14% de câteva ori pe an, în timp ce 18% recunosc că merg la biserică doar la sărbătorile importante.

Două treimi dintre cei chestionați susțin că țin postul Paștilor: 1 din 10 respondenți reușesc să țină post întreaga perioadă, 43% spun că postesc doar câteva zile (miercuri și/sau vineri), iar 12% postesc în Vinerea Mare. O treime dintre cei chestionați nu obișnuiesc să postească, procent în creștere în ultimii ani. Totuși 8% dintre cei chestionați susțin că au ținut post negru în această perioadă – o zi sau chiar peste cinci zile.

80% dintre participanții la acest studiu spun că obișnuiesc să participe la slujba de Înviere, cu 5% mai puțini decât în 2013. Dintre aceștia, trei sferturi susțin că vor merge și în acest an la slujba de Înviere. Cât privește slujba din Duminica de Paști, 61% spun că obișnuiesc să participe. 8 din 10 respondenți declară că vor merge în acest an să ia paști.

Aproape toți cei chestionați spun să sărbătoresc Paștile, însă unul din 10 respondenți nu cunosc semnificația acestei sărbători. În timp ce 82% spun că de Paști se sărbătorește învierea lui Hristos, 7% cred că sărbătorim nașterea lui Isus Hristos, 3% dau alt răspuns, iar 4% nu știu sau nu își amintesc.

Mai mult de jumătate dintre participanții la acest studiu – 54% – susțin că tradițiile de sărbători sunt foarte importante pentru ei, iar mai bine de o treime le consideră importante (36%). 6 din 10 respondenți susțin că în regiunea în care locuiesc nu sunt obiceiuri tradiționale specifice sărbătorilor pascale. Dintre cei 35% care spun însă că există obiceiuri tradiționale, cei mai mulți menționează : vopsitul ouălor (16%), mersul la ”udat”/ ”stropit” (14%), mersul la biserică în noaptea Învierii (8%) sau tăierea mielului (5%).

Un sfert dintre români au concediu de Paști în acest an (26%), dar o mare parte dintre respondenții participanți la studiu – 82% – spun că vor sta acasă de Paști și doar 4% spun că vor pleca într-o excursie.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.006 persoane, între 4 și 6 aprilie.