Tags Posts tagged with "parlamentul european"

parlamentul european

by -
0 219

Europarlamentarul clujean Daniel Buda a anunțat că s-a votat pentru eliminarea Taxei de Roaming, începând cu 15 iunie, 2017.

“Veste excelentă pentru toți utilizatorii de telefonie mobilă care călătoresc în Europa. În ședința plenară de ieri din Parlamentul European, am votat, alături de colegii mei, pentru eliminarea Taxei de Roaming. Astfel, utilizatorii vor putea să folosească inclusiv serviciile de internet, fără costuri suplimentare”, a transmis Buda. Decizia a fost adoptată cu 549 de voturi pentru, 27 împotrivă și 50 de abțineri.  Daniel Buda a adăugat că votul dat în Parlamentul European întărește ideea unei Europe fără frontiere: “vorbim despre o Europă în care consumatorul se bucură de servicii de calitate la prețuri corecte pe de-o parte și, pe de altă parte, piețele interne rămân competitive și nedeteriorate”

Parlamentul European a votat eliminarea taxei de roaming începând cu 15 iunie 2017!

 

by -
0 16

Filmul “De ce eu?”, al regizorului clujean Tudor Giurgiu, e proiectat în Bruxelles, și nu oriunde ci la Parlamentul European.

Proiecția e programată miercuri seara iar la eveniment vin nu doar regizorul Tudor Giurgiu ci și toți protagoniștii. Întâlnirea e organizată de europarlamentara Monica Macovei.

Thriller-ul politic este inspirat de cazul real al procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis în 2002, la doar 29 de ani, în contextul anchetei asupra procurorului Alexandru Lele din Oradea și a presiunilor exercitate asupra sa. Cristian este un tânăr procuror idealist care încearcă să rezolve un complicat caz de corupție în tumultuosul context social-politic din România anilor 2000. El investighează cazul unui coleg procuror suspectat de luare de mită, fals şi uz de fals, sustragere de documente. Ancheta are însă implicaţii la nivel extrem de înalt și îi spulberă tânărului magistrat încrederea în justiţie. Personajul inspirat de Panait este jucat de Emilian Oprea, actor la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, aflat la debut în rol principal într-un lungmetraj de cinema. „Filmul despre Panait e, oarecum, filmul despre eșecul unei generații din care fac parte. Care a crezut că schimbările politice ale anului 1989, că despărțirea de comunism va însemna o rupere definitivă cu sistemul vechi mafiot și corupt. În 2002 (anul morții lui Panait), dar și în prezent, realitatea românească e una dură: vechii ofițeri și activiști din Securitate monopolizează nu doar afaceri importante, ci și poziții importante în politică”, spune regizorul Tudor Giurgiu, care semnează scenariul împreună cu Loredana Novak. Acesta e cel de-al treilea lungmetraj al lui Tudor Giurgiu, după “Legături bolnăvicioase” și “Despre oameni și melci”

 

Ce-a câștigat azi Clujul taman în timpul unei întâlniri cu membri ai Comisiei de Transporturi a Parlamentului European veniți în oraș pentru a se pune la curent cu planurile sale de mobilitate? Primarul Emil Boc a ținut să ofere răspunsul în mijlocul discuțiilor și prezentărilor cu public de la primărie: printr-o hârtie oficială sosită de dimineață secretarul de stat Marcel Boloș l-a anunțat că centura Gilău – Cluj Nord-Vest poreclită deja “metropolitană” a fost inclusă în Masterplanul de Transporturi al României, deci poate primi finațare din fonduri de coeziune și fonduri publice.

IMG_1780

Marian-Jean Marineascu, membru în Comisia de Transportu a PE, a ironizat momentul anunțului ținând să precizeze că cei din comisie au fost prezenți cu o zi înainte la București unde au purtat discuții câteva ore cu reprezentanți din administrației printre care și cu secretarul Marcel Boloș și într-adevăr este vorba despre o… coincidență fericită pentru Cluj. “Mi-ar plăcea să se facă așa repede și autostrăzi pentru Oltenia”, a adăugat acesta. Marinescu a mai spus că, de obicei, membrii din Comisia de Transporturi din PE fac câte 3-4 vizite pe teren anul, planificate cu un an înainte. “Anul acest a fost vizita în România, unde am fost la București și apoi a fost ales Clujul”, a completat.

Înainte de anunțul făcut de primar, Marinescu a menționat că proiectele mari ale României de infrastructură care vor beneficia de finanțare din fonduri europene sunt deja bătute în cuie pentru ciclul 2014-2020 și vizează autostrada Sibiu-Pitești, autostrada Deva-Lugoj, centura Bucureștiului (drum expres) și Ploești-Buzău-Focșani-Bacău (drum expres). Membrul PE a mai spus că ce s-a mai reușit a fost includerea în Rețeaua trans-Europeană de transport (TEN-T) a rutelor Iași-Sebeș (Turda) și Calafat-București, deci proiecte finanțabile din bani europeni.

Potrivit primarului centura “metropolitană” a Clujului este evaluată la peste 150 de milioane de euro pentru un drum de peste 30 de kilometri. Includerea sa în Master Planul de Transport înseamnă că este posibil să fie, la un moment dat, finanțată din fonduri naționale sau europene. S-a mai reanunțat o dată și traseul: punctul de plecare al centurii este nodul A3 de la Gilău, continuă paralel cu DN1 prin Florești și iese la sensul giratoriu de la Cora, traversează DN1 printr-un pod urmând traseul Bucium – Făget – Selgros; intersectează astfel drumul spre Turda și ajunge la nodul de la Dezmir al centurii Valcele-Apahida, dar și că primăria își asumă conectarea sa la oraș prin bretele de legătură în cartierele Manăștur, Zorilor și Gheorgheni.

Despre centură, primarul a mai anunțat planuri comune cu primăria Florești ca să îndulcească viața celor care tranzitează cea mai aglomerată rută din oraș, cea de pe relația Florești-Cluj. Centura metropolitană a fost calificată ca un plan pe termen mediu și lung.

Ce alternativă pregătesc autoritățile la șoseaua din Cluj mai aglomerată ca ruta București-Otopeni

La întâlnirea de la primăria Cluj-Napoca a fost prezent președintele Comisiei de Transporturi, Michael Cramer, dar și o parte din cei 49 de membri ai acestei comisii, printre care Wim van de Camp, Marian-Jean Marinescu sau Isabella de Monte. Reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, cei care au organizat întâlnirea de la primărie cu reprezentanți ai autorităților locale și județene din Cluj au spus că, chiar dacă banii din programele operaționale pe infrastructură sunt bătuți deja în cuie pentru proiectele majore, lucrurile se mai pot schimba, dar nu cu mult. Însă, au mai prezicat că este un semnal bun că membrii Comisiei de Transporturi au ales Clujul pentru vizita de anul acesta din România, după Capitală.

După eveniment, Boc și membrii Comisiei de Transporturi au luat-o la pas prin Cluj-Napoca, ca aceștia din urmă să vadă proiecte făcute cu bani românești (Cluj Arena și Polivalenta) și cu bani europeni (străzile orașului comoară, parcul central și sistemul de bike-sharing).

Sursa foto cover: Emil Boc (Facebook)

by -
0 273

Vești bune: dispar taxele de roaming în Europa, din 2017, astfel că poți suna în Londra sau Paris la aceiași bani cu care telefonezi în Iași ori București.

Parlamentul European a adoptat astăzi noul pachet telecom care conține interzicerea taxelor suplimentare pentru roaming la utilizarea telefoanelor mobile în alte state din Uniunea Europeană, începând cu iunie 2017, precum și reguli clare privind dreptul la acces internet.

“Abolirea taxelor de roaming a fost așteptată de multă vreme de toată lumea: oameni obișnuiți, start up-uri, IMM-uri și multe alte tipuri de organizații”, a spus raportorul Pilar del Castillo (PPE, ES), în dezbaterea dinaintea votului. “Datorită acestui acord, Europa va deveni singura regiune din lume care va garanta legal internetul deschis și neutru. Principiul neutralității internetului se va aplica direct în cele 28 de state membre. Și va asigura faptul că nu vom avea internet cu două viteze”.

Prin respingerea amendamentelor la poziția Consiliului în prima lectură, deputații au adoptat noua legislație, în care taxele de roaming pentru a suna, trimite mesaje text și a utiliza internet mobil în altă țară din UE vor fi interzise începând cu 15 iunie 2017.

Între timp, începând cu 30 aprilie 2016, taxele de roaming, adăugate la prețul plătit acasă, nu trebuie să depășească 5 eurocenți pe minut pentru apelurile vocale, doi eurecenți pentru SMS-uri și 5 eurocenți pe megabit la utilizarea internetului mobil.

Totuși, dacă operatorii pot să dovedească faptul că nu pot recupera costurile și că acest lucru afectează prețurile interne, autoritățile naționale de reglementare îi pot autoriza să impună taxe suplimentare minime în circumstanțe excepționale, pentru a acoperi aceste costuri. Deputații au obținut garanții că aceste autorități naționale vor avea instrumente pentru a amenda sau a respinge aceste taxe suplimentare.

Pentru a proteja industria de abuzuri cum ar fi ”roamingul permanent” după cum se exprimă Parlamentul European, operatorii pot în anumite condiții să fie autorizați să aplice o taxă modică, mai mică decât limitele actuale, conform unei politici de ”uz corect”. Detaliile vor fi definite de Comisie împreună cu regulatorii din telecom.

În ce privește accesul la Internet, noua lege va obliga companiile care oferă acces la internet să trateze tot traficul în mod egal, fără să blocheze sau să încetinească livrarea conținutului, a aplicațiilor sau a serviciilor transmise de anumiți emițători sau destinatari, dacă acest lucru nu este cerut de sentințe judecătorești sau de legi sau dacă aceste decizii nu sunt luate pentru a preveni aglomerarea rețelei sau pentru a combate atacurile cibernetice. Dacă sunt necesare astfel de măsuri de management al traficului, ele vor trebui să fie ”transparente, nediscriminatorii și proporționale”, și să nu dureze mai mult decât este necesar.

by -
0 226

Clujeanul ajuns în Parlamentul European bifează un an de mandat și azi dă raportul: a fost, între altele, printre cei mai vocali europarlamentari, în ultimul an.
Vorbim despre clujeanul Daniel Buda, ajuns în Parlamentul European în urmă cu un an, pe listele PPE, și unde ocupă un loc în comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală al instituției. În acest an a ajuns pe primul loc dintre cei 32 europarlamentari români și pe locul 7 între toți cei 750 de parlamentari europeni la numărul de întrebări adresate Comisiei Europene: 332 întrebări parlamentare – și 156 răspunsuri primite, 208 luări de cuvânt, 78 de adrese depuse și 8 propuneri de rezoluție – acestea sunt câteva dintre cifrele bilanțului lui Buda.

Deputații europeni au votat azi noi reguli aplicabile la nivelul Uniunii Europene care vor stabili limite pentru comisioanele aplicate de bănci comercianților care oferă servicii de plată cu cardul. Aceste limite, aplicabile plăților naționale și internaționale prin card, vor putea duce la reducerea costurilor pentru utilizatorii de carduri.

“Această lege, împreună cu viitoarea directivă a serviciilor de plată, vor crea un cadru pentru plățile efectuate în Europa, asigurând mai multă transparență, stimulând competiția și permițând comercianților și utilizatorilor să aleagă cardurile care oferă cele mai bune condiții”, spune Pablo Zalba, raportorul în Parlament. Legea a trecut cu 621 voturi la 26 și 29 abțineri.

Iată noile reguli:

• Pentru tranzacțiile internaționale cu carduri de debit, limita admisă va fi de 0,2% din valoarea tranzacției
• Pentru tranzacțiile naționale cu carduri de debit, la cererea Parlamentului se va aplica aceeași limită de 0,2% după o perioadă de tranziție de cinci ani în care statele membre UE pot stabili ”un comision interbancar mediu ponderat care să nu depășească echivalentul a 0,2 % din valoarea medie anuală a operațiunilor pentru toate operațiunile naționale cu cardul de debit din cadrul fiecărui sistem de carduri de plată”
• Pentru tranzacții naționale mai mici cu carduri de debit, statele membre pot stabili un comision maxim per tranzacție de 0,05 euro, după această perioadă de tranziție de cinci ani
• Pentru tranzacțiile cu carduri de credit, comisioanele vor fi limitate la 0,3% din valoarea tranzacției, iar statele membre pot stabili o limită mai mică a comisionului pentru tranzacțiile naționale cu carduri de credit

“În momentul de față, comercianții sunt adesea obligați să accepte toate cardurile în condițiile stabilite de emitenții acestora. Conform noilor reguli, comercianții vor accepta doar cardurile din sistem ales de ei, care respectă aceste reguli de limitare a comisioanelor. Ca urmare, cumpărătorii vor vedea că sunt acceptate mai puține carduri, dar limitele pentru comisioanele vor duce la costuri mai mici atât pentru cumpărători, cât și pentru comercianți”, precizează Parlamentul European. Excepții fac cardurile comerciale și sistemele ”părților terțe”, cum ar fi Diners și American Express care implică doar o bancă, cu condiția ca respectivul card să fie emis și procesat în aceeași schemă. Cardurile comerciale utilizate doar pentru a plăti cheltuieli de afaceri vor fi, de asemenea, exceptate.

După trei ani, regulile se vor aplica și sistemelor de carduri ”terțe părți” care dau licență altor entități să emită carduri, ocolind astfel legea pentru că ar opera în realitate ca o ”a patra parte”.

Regulile de limitare a comisioanelor nu afectează retragerile de numerar de la automatele bancare.

Ce urmează

După votul din Parlament, legea va fi aprobată oficial de Consiliul de miniștri înainte de a avea efect, șase luni după intrarea în vigoare.

În prezent, comisioanele la plățile cu cardul pe care banca folosită de comerciant trebuie să le plătească emitentului cardului nu sunt transparente și diferă între statele membre UE. În unele cazuri există o legislație care le reglementează, în altele deciziile sunt luate de autoritățile naționale competente.

Aceste comisioane sunt aplicate de bănci care aparțin un sisteme de carduri cum ar fi Visa și MasterCard (așa-numite sisteme cvadriple, implicând o bancă emitentă, o bancă a comerciantului, comerciantul și utilizatorul de card), care controlează împreună cea mai mare parte a pieței. Comercianților le sunt aplicate comisioane pentru fiecare tranzacție cu cardul, aceste comisioane fiind adăugate în prețul bunurilor și serviciilor pe care le oferă.