Tags Posts tagged with "Parlament European"

Parlament European

Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat că în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, din care face și el parte, s-a adoptat un proiect care are ca scop reducerea risipei alimentare, prin transformarea fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar, în hrană pentru animale.  ‘”Nimic nu se pierde, totul se transformă! Pe baza acestui principiu, se dorește îmbunătățirea acestui circuit, astfel încât ubprodusele din lanțul alimentar uman să fie utilizare ca hrană pentru animale” – a transmis Buda.

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, a inclus o serie de sugestii, subliniind faptul că mijloacele de subzistență ale fermierilor depind de comercializarea produselor lor și că pierderile de produse la nivelul exploatațiilor înseamnă pierderi de investiții și de venituri.  S-a solicitat să se ia act de posibilitățile de optimizare a utilizării fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar în producția de hrană pentru animale, precum și de importanța acestora pentru producția primară, cu specificația că este nevoie de o mai bună trasabilitate. În același timp, a fost subliniată importanța cooperării, prin intermediul organizațiilor de producători, în vederea unui acces sporit la finanțare pentru inovare și investiții în tehnologii de tratare, precum compostarea și digestia anaerobă sau prelucrarea ulterioară a produselor, ceea ce le-ar putea facilita fermierilor accesul la noi piețe și clienți. A fost subliniat și faptul că risipa de alimente din etapa de producție primară este greu de cuantificat iar solicitarea a fost să se identifice și să disemineze în statele membre cele mai bune practici privind colectarea datelor referitoare la pierderea și risipa alimentară din cadrul exploatațiilor, fără plasarea unei sarcini administrative suplimentare asupra fermierilor. Inițiativele gestionate de fermieri pot oferi soluții economice viabile și pot valorifica produse care, în caz contrar, ar putea ajunge să se irosească – a mai informat Daniel Buda.

Europarlamenteraul clujean susține că a propus câteva amendamente la acest proiect prin care a solicitat statelor membre să monitorizeze și să comunice la timp pierderile înregistrate în consumul de alimente. De asemenea, a atras atenția asupra nevoii unei Platforme de sprijin financiar care să atragă investiții și inovare în vederea reducerii pierderilor, precum și transformarea pierderilor de alimente în energie. Pentru ca acest circuit să funcționeze, e necesar să fie instituit un organism de prognoză coordonat la nivelul UE în vederea evitării blocajelor în urma supraproducției și a volatilității prețurilor.

by -
0 131

Europarlamentarul clujean Daniel Buda, membru al Grupului PPE şi al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Comisiei de Dezvoltare Regională şi al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European a iniţiat un raport care vizează “Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în activitatea fondurilor structurale și de investiții europene”.

Ideea principală care a stat la baza raportului inițiat de europarlamentarul Daniel Buda a pornit de la faptul că politica de coeziune este finanțată cu un buget de peste 350 miliarde euro, însă efectele pozitive sunt cunoscute mai puțin de către cetățeni, iar concluzia evidentă a fost că metodele de comunicare nu au fost întotdeuna cele mai eficiente. După cum s-a subliniat și în propunerea de raport, doar o treime din cei chestionați în Euro-barometrul din 2015 au auzit despre proiecte cofinanțate prin politica de coeziune și de efectul pozitiv asupra veții lor.

Politica de coeziune este instrumentul fundamental al UE prin intermediul căruia se reduc disparitățile dintre regiuni, se generează o creștere a ocupării dar, în același timp și o sprijinire a competitivității regiunilor UE. Investițiile prin politica de coeziune au creat un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre. În aceeași măsură, au contribuit la creșterea calității vieții de zi cu zi dar, din păcate, avantajele investițiilor nu sunt percepute întotdeauna așa cum ar trebui de către cetățenii europeni.

Europa de astăzi se află în mijlocul unei crize sociale dominate de un climat de neîncredere. Toate acestea au loc în contextul creșterii tot mai accentuate mișcărilor antisistem, a Brexitului iar aceste tendințe de polarizare au generat diferențieri de abordare privind viitorul Europei cu viteze diferite de dezvoltare. Neindoielnic, comunicarea deficitară a contribuit la o astfel de stare de fapt.

Acest lucru se datorează în principal din cauză că metodele de comunicare se derulează în mod diferit în fiecare stat membru. Concret, conform datelor Euro-barometrului menționat, în Regatul Unit, doar 7 % dintre cei chestionați aveau cunoștință despre investițiile UE, Iar la polul opus, în Polonia, 76% dintre respondenți recunoșteau impactul pozitiv al proiectelor UE în regiunile în care locuiesc.

De aici desigur putem trage o primă conluzie și anume că se impune o mai bună coordonare între autoritățile publice, partenerii sociali și economici dar și societatea civilă pentru o mai bună comunicare a obiectivelor UE cu scopul de a crește interesul cetățenilor față de apartenența la proiectul comun european.

Trebuie să reținem că vizibilitatea în cadrul politicii de coeziune precum și oportunitățile de finanțare sunt mai degrabă o responsabilitate a autorităților locale și regionale, deoarece ele sunt interfața cea mai apropiată de cetățean, iar autoritățile locale beneficiază de cel mai ridicat grad de încredere din partea cetățenilor. Creșterea interacțiunii cu beneficiarii finali și cu partenerii implicați este esențială pentru îmbunătățirea comunicării. Este nevoie ca transmiterea mesajelor să fie pe înțelesul și ținând cont de interesul beneficiarilor.

În concluzie, proiectul de inițiativă legislativă propune îmbunătățiri în cadrul de reglementare actual în trei aspecte principale:

• coordonare mai eficienta în materie de comunicare, vizibilitatea investițiilor și creșterea accesului la mijloacele de comunicare dîntre Comisie, guvernele statelor membre prin intermediul autorităților de management și beneficiari.
• externalizarea rezultatului politicii de coeziune în contextul viitoarei strategii de comunicare.
Pentru a clarifica acest aspect, dacă o firmă dintr-un stat net contribuitor execută lucrări, furnizează produse sau servicii finanțate prin fondurile ESI într-o regiune de convergență sau de tranziție, autoritățile din statul membru net contribuitor, ar trebui să publice existența acestor investiții și avantajele economice și sociale pe care le aduc aceste investiții pentru statul membru donator (ex contribuția la PIB)
• implicarea tuturor partenerilor relevanți în procesul decizional, prin creșterea gradului de asumare a implementării politicilor; în practică înseamnă dezvoltarea unor instrumente sau platforme de animare ținând cont demodelele actuale de guvernanță participativă, prin implicarea cetățenilor într-un proces participativ de întocmire a bugetului.
Doar printr-o comunicare eficientă între autorităţi şi organismele beneficiare se poate asigura nu doar o vizibilitate mai bună a fondurilor europene ci şi o accelerare a absorbţiei acestora iar aceste lucruri, în calitate de membru al Parlamentului European, mi le-am propus încă de la începutul mandatului spre concretizare.