Tags Posts tagged with "parcul etnografic"

parcul etnografic

Consiliul Județean și Tetarom s-au ambiționat să aglomereze Parcul industrial Tetarom I, de pe strada Tăietura Turcului, în ciuda faptului că versantul care susține Parcul Etnografic continuă s-o ia la vale. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, anunță că s-au finalizat noile clădiri de birouri, dar nu spune un cuvânt despre gaura imensă pe care acest proiect o provoacă în bugetul administrației județene, având în vedere situația alunecărilor de teren din vecinătate (vezi foto jos).

Realizarea parcului industrial Tetarom pe terenul din imediata vecinătate a Parcului Etnografic a fost de la bun început o greșeală, au apreciat arhitecții la momentul în care s-au pus bazele acestui proiect. Alunecările de teren au devenit o constantă în ultimii ani, din pricina săpăturilor care au avut loc la baza versantului, astfel administrația județeană a fost nevoită să asigure, din bugetul propriu, mai multe lucrări de consolidare a terenului. În ciuda acestei situații, reprezentanții Tetarom au venit cu acest nou proiect de extindere a parcului industrial, pe cosniderentul că banii vor putea fi obținuți din fonduri europene (prin Programul Operațional Regional- POR). În realitate, sumele acordate prin POR au acoperit doar 50% din valoarea întregii investiții, Consiliul Județean Cluj având obligația să suporte restul de 50% din costuri. Cum era de așteptat, au reapărut și alunecările de teren. Încă de anul trecut a fost ridicată această problemă în forul administrației județene, iar executivul s-a angajat că va aloca finanțările necesare pentru ridicarea unor ziduri de sprijin, astfel încât versantul să n-o mai ia la vale. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Oricum, din pricina calității terenului, lucrările la clădirile din Tetarom s-au prelungit cu mult peste limita prevăzută în contract.

Preșdintele Consiliului Județean a transmis un comunicat de presă prin care laudă această investiție, deși, clădirile nu au fost încă recepționate, spun surse din Tetarom pentru Actualdecluj.ro. De abia peste câteva luni, noile spații vor putea fi scoase spre închiriere. În paralel, Consiliul Județean are sarcina să asigure lucrări pentru consolidarea terenului din vecinătate.

„Acest proiect a început în anul 2009 când am decis înscrierea lui în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană iar roadele acelei decizii se văd acum, constând într-un complex de clădiri ultramoderne. Ceea ce e cu adevărat important e faptul că acestea urmează să fie date în folosința societăților private și vor aduce noi locuri de muncă bine plătite pentru clujeni” a transmis Tișe, într-un comunicat de presă.

Cele patru noi clădiri din incinta Parcului Industrial din zona străzii Tăietura Turcului au fost realizate în cadrul proiectului „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I – Edificare clădiri, extindere şi modernizare infrastructură”, o investiție realizată, în proporție de 50%, din fonduri asigurate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională.

by -
0 125

Al doilea concurs de soluții din acest an organizat în Cluj va avea loc la finalul lunii aprilie. Este vorba despre cel pentru amenajarea și extinderea Parcului Etnografic Romulus Vuia recomandat de arhitecți norvegieni și lansat de Consiliul Județean Cluj. Primul concurs de soluții din 2017 a fost făcut de primăria Cluj și a vizat reabilitarea Turnului Pompierilor.

Premiile puse la bătaie de forul județean la concursul pentru extinderea muzeului satului din Cluj sunt de 72.000 lei (premiul I este 31500 lei + contractul de proiectare cu valoarea estimată la 535.076 lei exclusiv TVA, premiul II de 22500 lei iar premiul III 18000 lei.).

În mod concret, explică reprezentanții CJ: arhitecţii români şi străini interesaţi de acest proiect vor trebui să propună mai multe funcţiuni integrate, facilităţi care sunt structurare pe două direcţii principale -cea de edificare a unui centru administrativ, a unui centru pentru promovarea moştenirii satului românesc şi a unei scene în aer liber, dar şi o extindere a actualului Parc Etnografic înspre pădurea Hoia şi amenajarea zonei, în vederea creşterii potenţialului său turistic şi, în acelaşi timp, a gradului de atractivitate a acestei zone.

În prezent, parcul etnografic din Cluj are 15 hectare iar intenția este ca acesta să se extindă până la 45 de hectare. Concursul de soluții din Cluj are ca miză creșterea atractivității acestui muzeul în aer liber. Intenția este ca el că îi ajungă din urmă pe “frații” din țară la număr de vizitatori. Muzeul Astra din Sibiu are 450.000 de vizitatori pe an, Muzeul Satului din București are 400.000 în timp ce Muzeul Etnografic din Hoia doar 60.000 (de la 23.000 acum câţiva ani). Tema de proiectare vizează: „Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia – pădurea Hoia, Cluj-Napoca” și a rezultat după ce urbaniştii norvegieni de la Nordic Urban Design Association care au fost parteneri în proiectul de restaurare cu bani norvegieni a bisericilor (Petrindu și Cizer) din cadrul muzeului au trasat un “master content plan” pentru zonă pentru a face din muzeul din deal un punct de atracţie.

Data limită până la care concurenții pot depune ofertele pentru acest concurs este ziua de 19 aprilie.

“Viitorii competitori trebuie să îndeplinească o serie de condiții, atât de natură generală, legate
de criteriile de calificare și selecție a candidaților în conformitate cu Legea nr 98/2006 privind
achizițiile publice, cât și specifice, care se referă la necesitatea încadrării viitorilor candidați într-o
profesie specializată, respectiv în cea de arhitect cu drept de semnătură și membru în Ordinul
Arhitecților din România sau într-o altă organizație internațională echivalentă. Conform
Fișei de date a Concursului de soluții, proiectul câștigător trebuie să îndeplinească două seturi de criterii de evaluare, fiecare în pondere egală de 50%. Primul criteriu se referă la satisfacerea cerințelor funcțional-arhitecturale ale soluției propuse, aceasta trebuind să aibă o logică funcțională și o relaționare estetică cu vecinătatea parcului și cu orașul, respectiv să se încadreze din punct de vedere al costurilor în plafonul propus de inițiatorii proiectului. Cel de-al doilea criteriu se referă la valoarea arhitectural artistică adăugată a investiției, mai precis la gradul de noutate și expresivitate plastică adus în ceea ce privește creșterea atractivității zonei, atmosfera peisageră creată, fezabilitatea și sustenabilitatea propunerii, dar și concepția de apropiere și interpretare a tradiției rurale”, au anunțat reprezentanții Consiliul Județean Cluj.

Din juriul concursului fac parte arhitecți români și străini: Hakon Iversen, Constantin Gorcea, Katarina Frost, Horia Marinescu, Kazmer Kovacs, Pierre von
Meiss și Ioana Tudora, cărora li se adaugă directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean și arhitectul șef al județului Cluj,  Claudiu Salanță.

DESPRE BUCĂTĂRIA CONCURSULUI ȘI AȘTEPTĂRILE DE LA CONCURENȚI, AICI:

Parcul-muzeu din Hoia se mărește de trei ori. Cum? Arhitecții, chemați să descopere “the real stuff” despre Transilvania

Vezi și:

De ce vom merge mai des în parcul-muzeu din Hoia (varianta planului norvegian)

Turnul-“far”. Ce (mai) poate câştiga oraşul în urma concursului pentru reabilitarea Turnului Pompierilor

 

by -
0 122

Un obicei tradițional în câteva comune din estul județului, dar și în Bistrița-Năsăud, e repus în scenă la Muzeul Etnografic din Cluj.

E vorba de obiceiul înstruțatului boului, duminică începând de la ora 12, în incinta Parcul Naţional Etnografic „Romulus Vuia” de pe Tăietura Turcului.

În deschiderea evenimentului va avea loc prezentarea ceremonialului tradiţional „Înstruţatul Boului”, prezentat de către locuitorii din localitatea Căianu Mare, judeţul Bistriţa-Năsăud, urmat de un spectacol de muzică populară, oferit celor prezenţi de către ansambluri folclorice din judeţul Bistriţa-Năsăud.

afis cdr (2)

De asemenea, reprezentanţii Cooperativei Agricole Someş-Arieş din judeţul Cluj vor oferi celor prezenţi preparate culinare din carne de vită şi bivol, pregătite după reţete tradiţionale, iar copiii se pot plimba prin incinta Parcului Etnografic călare pe ponei, aduşi special pentru acest eveniment.

by -
0 247

Peste 900 de oameni au trecut sâmbătă poarta de lemn a parcului etnografic Romulus Vuia de pe Tăietura Turcului. Aproape de ora șase, oamenii încă veneau să bată la pas marele sat ardelean recreat în pădurea Hoia. Trageau toți însă la fumul de ceaun încins aproape de vatra satului, unde se prepara ultima tură din cel mai binecuvântat dintre bucatele stânii: balmoșul.

2

A fost gratis să treci vrajnița parcului enografic din Hoia, de dimineață până la oraș 18.00, în sâmbăta care a deschis noaptea albă a muzeelor la Cluj-Napoca.

3 magie
Vedere din parcul etnografic, după ploaie

Aproape de terminarea programului de vizite doi pricepuți ardeleni învârteau în ceaune ultimul balmoș al zilei. Cântăreții care au reînviat atmosfera satului de odinioră printre casele și câmpurile cu flori reproduse în parcul Romului Vuia și-au încheiat repertoriul.

4 vedere sin parcul etnografic
Câmpurile cu flori si una dintre bisericile de lem din parcul Romulus Vuia

E răcoare și miroase a iarbă udă și a lemn ars. Pentru artiști s-a mai găsit o farfurie de plastic cu niște balmoș rostuit de dimineață, înainte să vină ploaia. Turiștii din marele sat ardelean așteaptau acum în jurul ceaunului să treacă ora, atât cât îi trebuie unui mămăligi cu jintuială să fie numai bună de mâncat.

bamos
Tudor Sălăgean și echipa care au meșterit balmoșul

 

“Suntem la ediția a doua a festivalului Balmoșului. Anul trecut ne-au trecut pargul peste 400 de oameni. Anul acesta, e apoape de final programul de vizite și doamna de la poartă îmi spune că am ajuns la 940 de vizitatori. Ploaia ne-a dat peste cap. Am vrut să facem trei balmoș-uri simultan. Unul l-am reușit înainte să ne descurajeze ploaia cu ajutor de la Ovidiu Purdea Someș care a învârtit în ceaune. Suntem încă la început dar încercăm să-i încurajăm pe oameni să ne treacă pragul. Cu bucate de la stână și cu muzică populară. Nu știu niciu eu dacă mai stau să aștept balmoșul. O să cobor deacum în centru la muzeul etnografic pentru că și acolo am pregătit surprize pentru clujeni”, explică Tudor Sălăgean, directorul muzeului etnografic. El nu se rabdă și ia făcălețul și amestecă în ultimul balmoș al <<nopții muzeelor>>. Un muzicant în straie populare ne spune că preparatul mesei de sărbătoare a stânii se poate face în multe feluri. „Niciodată nu se face la fel. Măiestria ciobanului dă gust mămăligii asudate cu zăr, brânzeturi de oaie și untură”, explică personajul nostru.

zi cu balmoș și nuntași
zi cu balmoș și nuntași

Unii dintre vizitatori nu mai au răbdare și decid să se îmfrupte din micii gătiți mai devreme, încă calzi, rostuiți cu ustensile încărcate acum într-o mașină nu numere de București. Alții își mai potoleau pofta degustând din brânza de oaie care se vindea în ograda de lângă scena de concerte. „Costă aproape cât o apă minerală, da-i gustos și sățios. În mai puțin de-o oră-i gata balmoșul. Până atunci mai luăm o bere”, spun alți clujeni hotărâți să aștepte să se înfrupte din măncarea ciobanilor. “Am văzut un afiș la intrare. Păcat că duminica muzeul e închis”, spune un tânăr așezat la umbră în așteptarea balmoșului.

loc fumat

Chiar dacă nu se face oriunde, oricum și de orice, bucătarii care au rostuit balmoșul în Parcul Etnografic ne-au dezvăluit din secretele acestuia. „Cine-i mămăligar își poate face și-acasă. Dacă are niște jintuială, zăr de la brânza de oaie. Dar nu e la fel. Nici asta nu-i la fel ca cel făcut la stână”, ne spun ardelenii care învârt în ceune.