Tags Posts tagged with "parcări"

parcări

Parkingurile supraterane de cartier dorite de primărie și anunțate în cartierele orașului nu își mai găsesc susținere printre riverani. Primul proiect de regenerare urbană comandat de primărie pe 7 hectare în cartierul Mănăștur pentru a face loc unui parking de cartier cu cinci etaje și peste 400 de locuri de parcare pe strada Primăverii nr. 8 a fost contestat de riverani la ședința Comisiei de Urbanism din 18 aprilie. Oamenii s-au plâns că noua parcare le ia soarele, că va distruge spațiile verzi, că va crea trafic suplimentar sau că le va pune în pericol copiii care merg la școala de cartier din vecinătate.

Membrii comisiei n-au fost nici ei încântați de dorința de a se planta în cartier parking-uri masive și au cerut proiectanților care lucrează pentru primărie să studieze amplasarea de parkinguri mult mai mici, semi îngropate, cu terase verzi sau pentru utilitate publică, dispersate pe un areal mai mare. Primarul a promis oamenilor că administrația locală dorește să facă doar lucruri bune pentru riverani și a cerut proiectanților să facă simulări și pentru această variantă pe care să le aducă din nou la urbanism.

De asemenea, tot la ședința de urbanism s-a mai discutat și un alt proiect al primăriei de regenerare a unei zone de 8 hectare situată tot în cartierul Mănăștur, între Mogoșoaia și Almașului, tot pentru a face loc unei parcări supraterane cu subsol, parter și trei etaje și peste 300 de locuri de parcare a avut aceeași soartă. Membrii comisiei de urbanism au propus aceeași variantă – parcări mai mici și mai multe și nu o construcție masivă pe o parcelă centrală.

 

Proiectele de parcări supraterane noi anunțate de primăriei în cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni pe terenuri libere de sarcini situate între blocurile de locuințe sunt contestate de riverani. Încă de la dezbaterile proiectului de buget al orașului pe 2017 inițiate de primărie în cartierul Mănăștur, riveranii au semnalat primarului Emil Boc că planurile de edificare a unor parkinguri supraterane sunt foarte proaste pentru că vor scădea calitatea vieții oamenilor și le va lua soarele și puținul spațiu liber dintre blocuri. Boc le-a promis atunci oamenilor că niciun proiect nu se va aviza fără să respecte norme în vigoare și fără ca aceștia să fie consultați.

La a doua ședință de urbanism în noua formulă au apărut și primele Planuri Urbanistice Zonele (PUZ) de refenerare urbană comandate de primărie în cartierul Mănăștur pentru a face loc unor două astfel de parkinguri pe strada Primăverii nr. 8 și pe strada Mogoșoaia.

În primul caz, proiectanții au studiat o zonă de 7 hectare între Primăverii și Peana, într-un areal cu blocuri de patru și zece etaje și o școală de cartier și au propus, în curtea blocului potcoavă de pe Primăverii nr. 8 un parking cu cinci etaje și 442 de locuri de parcare, plus alte două parcări mai mici într-o a doua etapă a proiectului. În această zonă necesarul de locuri de parcare este de 1000 iar propunerile formulate ar aduce în circa 709 locuri de parcare (în parkingul mare și în cele două mici) plus desființarea a 164 de garaje.

În al doilea caz, proiectanții contractați de primăriei au studiat o zonă de 8 hectare în zona străzilor Almașului, Mogoșoaia și E. Cioran și au propus o parcare cu trei etaje și 350 de locuri de parcare.  În zonă există 105 garaje și 57 de parcări la sol și un număr de peste 300 de apartamente.

Riveranii din Mănășurt au venit la urbanism să se opună planurilor primăriei. Cei mai vocali au fost cei din zona Primăverii-Aleea Peana. Oamenii nu au cotestat faptul că administrația locală dorește să rezolve problema parcărilor din cartiere ci doar că plantează aceste noi parkinguri lângă blocul în care ei locuiesc. Dacă s-ar face mai sus sau mai jos ar fi în regulă. Și dacă traficul nu ar trece pe la blocul în care locuiesc, la fel, n-ar fi nicio problemă. Ba chiar, riveranii din blocul direct afectat de parkingul de pe Primăverii nr. 8 au spus că sunt de acord cu desființarea garajelor cu condiția să nu se edifice parcarea cu cinci etaje care le va lua soarele și le va aduce doar probleme în zonă.

La respectivul punct au luat cuvântul și doi profesori universitari din Cluj care locuiesc în zonă – avocatul Dan Stegăroiu și profesorul de la UTCN Mihail Abrudean. Primul a cerut modificarea acceselor auto ale proiectului de parking în așa fel încât blocul în care locuiește să nu fie afectat, nici spațiile verzi din zonă. Mai ales că zona (blocurile și aleile) a fost reabilitată de primărie acum un an și jumătate și că este un mic paradis, motiv pentru care locuițele ar trebui să aibă prioritate. Stegăroiu a mai spus că primăria ar trebui să aducă în zonă o altă soluție de parcare care să nu încarce cu trafic zona și să oblige oamenii să fie pradă noxelor și poluării.

Cel de al doilea profesor universitar, care locuiește pe Aleea Peana de peste 40 de ani, a semnalat că circulațiile cu bucle propuse nu respectă normativele dar și că propunerile vor duce la distrugerea unei zone verzi din cartier. Abrudean a mai propus mutarea unei parcări de 32 de locui situată la sol într-o altă zonă periferică, dar și renunțarea la respectivele bucle de circulație propuse pentru accesul la noua parcare.

Alți riverani au atras atenția că parcarea e prea aproape de școala de cartier din zonă, că pune în pericol copiii. “Până acum primăria a făcut bine pentru Cluj, dar acum face un lucru rău. Ne puneți un parking în curtea blocului ca să fim ca la închisoare. Noi am făcut o adunarea asociației de pe Primăverii nr. 8 și nimeni nu e de acord să se construiască parkingul. Și așa blocul nostru e un mamut. Primăria ar trebui să ne rezolve alte probleme, cu punctul de gunoi, cu inundațiile din subsol”, a spus un alt președinte de asociație de locatari din zona afectată.

Arhitectul Szabolcs Guttman de la biroul care s-a ocupat de proiect a încercat să contracareze obiecțiile oamenilor și s-a arătat pregătit să mai analizeze chestiunile legate de accese. Chiar primarul Emil Boc a menționat că primăria va opta pentru o soluție care “să unească nu să dezbine”.

Arhitecții din comisie s-au arătat și ei sceptici față de PUZ-ul de regenerare. Arhitectul Romulus Zamfir a vorbit despre modelul german prin care spațiile verzi au avut prioritate în locul parcărilor dintre blocuri și potrivit căruia s-au edificat doar parcări în subteran, cu crearea de locuri publice verzi la suprafață. Arhitetcul Mihai Racu a semnalat că e contrar practicilor să pui drumuri peste vegetație și că practica în cartier ar trebui să fie reținerea mașinilor pe contur și blocarea posibilităților de trafic suplimentar. “Cea mai eficientă rezolvare ar trebui să fie cu parcări mai mici, semi îngropate în locul unei clădiri foarte mari și acestea să fie împrăștiate în toată zona”, a spus Racu. Arhitectul Voicu Bozac a cerut un studiu dendrologic care să spună câți copaci sunt în zonă și a susținut propunerea cu parcări mici, semi îngropate cu ultimul nivel destinat comunității (grădină, terasă, teren de sport, etc). Norbert Petrovici a încurajat și el distribuirea noilor locuri de parcare în întreg perimetru în așa fel încât toți locuitorii să le poate asimila ca ale lor. Arhitectul Marcel Crișan a fost și el pentru parcări mai mici cu acoperișuri grădini care să servească ca spații comunitare.

În final, primarul Emil Boc a cerut proiectanților să ilustreze propunerile cu un singur parking și cu parcări mai mici semi îngropate. Termenul asumat a fost de circa trei săptămâni în care proiectanții s-au angajat să vină cu respectivele propuneri ca mai apoi să fie din nou prezentate oamenilor.

În cazul parkingului de pe Mogoșoaia, ca să preîntâmpine eventuale obiecții, membrii comisiei au făcut aceleași recomandări: parcări mai mici și mai multe. La respectivul punct s-a opus doar un singur președinte de asociație care a aflat de respectivul plan al primăriei.

Primarul Boc a mai spus că politica primăriei a fost să opteze pentru soluții pe verticală care să rezolve rapid o problemă. “Încurajez și susțin alternativele de parcare, cu două sau mai puține niveluri, care să fie funcționale și care măresc calitatea spațiului urban și mulțumesc și cetățenii”, a mai spus primarul.

Cinci noi parkinguri pentru Cluj în cartiere

 

 

sursa foto: primariaclujnapoca.ro

Parteneriatul făcut de administrația locală clujeană cu actorii din sectorul IT deschide ușa implementării unor aplicații mobile care să ușureze viața șoferilor clujeni.

Recent, primăria a lansat aplicația Cluj Parking care ajută șoferii să parcheze mai ușor în parkingurile cu plată din centrul orașului. Această aplicație contabilizează locurile de parcare din parcările de la Sala Polivalentă, Moților, Piața Unirii, Piața Cipariu și Complexul Leu.

Respectiva soluție va fi extinsă și pentru a contabiliza locurile de parcare cu plată de pe arterele din zona centrală. În acest sens, de la anul, primăria va cumpăra senzori de parcare care vor fi instalați pe mai multe artere din centrul orașului. Anunțul a fost făcut de primarul Emil Boc la o emisiune difuzată de Napoca FM. Oficialul a mai spus că respectivii senzori pot fi montați și în stațiile de autobuz tocmai pentru a descuraja parcarea autovehiculelor în acestea, poliția locală urmând să fie alertată când se întâmplă astfel de cazuri.

Tot primarul a mai dezvăluit că, grație parteneriatului cu IT-iștii din Cluj, se va lucra și la dezvoltarea unei aplicații pentru mobil care să alerteze șoferii în cazul în care li se ridică mașina. Aceștia vor fi anunțați în cadrul respectivei aplicații și de unde își pot recupera mașina, dar și care sunt taxele.

Din luna februarie, de la când s-a reluat ridicarea mașinilor în Cluj-Napoca, peste 300 de vehicule au fost transportate din locurile unde erau parcate nelegal în oraș la baza Regiei Autonome a Domeniului Public.

IT-iștii clujeni, chemați în “smart city”. Voluntari?

Se lansează aplicația Cluj Parking. Îți spune unde poți parca în centru

Acești clujeni îți spun unde sunt locurile de parcare libere – Parking Spotter a câștigat o competiție în SUA

 

Șantierele pentru descongestionarea traficului plănuite de municipalitatea și anunțate încă de la finele anului trecut se vor instala și în cel mai mare cartier al Clujului, Mănășturul.

Mai precis, o certitudine pentru 2017 rămâne reconfigurarea străzii Izlazului, arteră de 8000 mp pe care circulația se derulează pe două benzi, având în vedere mașinile parcate. Viceprimarul Dan Tarcea a declarat la emisiunea “Dimineți în realitate” difuzată la Realitatea fm că pe respectiva arteră nu sunt solicitări de la riverani privind acordarea de locuri de parcare, motiv pentru care reconfigurarea arterei și redimensionarea locurilor de parcare devine prioritară.

Potrivit oficialului există niște “pinteni” care încurcă circulația, dar care vor fi eliminați concomitent cu aducerea parcărilor oblice existente în poziție paralelă cu bordura. Urmează chiar un sens giratoriu la intersecția cu strada Mehedinți.

Chiar se analizează și posibilitatea introducerii de locuri de parcare cu plată orară, însă după ce va fi reconfigurată artera. Tarcea a mai spus că sigur vor fi și clujeni nemulțumiți, însă este convins că cei mai mulți cetățeni vor apreciat proiectul.

img_6618

De lucrări se va ocupa Regia primăriei, cea de Admininistrare a Domeniului Public. Tot RADP va lărgi anul acesta, pe o porțiune, o altă arteră problematică din cartierul Mănăștur – strada Câmpului.

Aceasta la fi capacitată la trei benzi de la intersecția cu Mehedinți până la intersecția cu Izlazului și Frunzișului, prin îngustarea trotuarelor.

Tot anul acesta va fi făcut și sensul giratoriu la intersecția Calea Mănăștur –  Câmpului, sens giratoriu despre care Tarcea spune că va descongestiona serios traficul în zonă.

DESPRE PROIECTELE PRIMĂRIEI PRIVIND FLUIDIZAREA TRAFICULUI ÎN CLUJ-NAPOCA:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

 

 

 

 

Pe o stradă cu locuri de parcare aflate în zona II de tarifare niciunul dintre șoferi nu plătise taxa de parcare. Aceasta este una dintre “curiozitățile” rezultate în urma verifiărilor efectuate de polițiștii locali în primele săptămâni din an privind modul în care se parchează în zona centrală a Clujului. Este vorba despre strada Emil Racoviță unde din 79 de mașini parcate pe locurile de parcare cu plată situate pe respectiva arteră, niciun șofer nu plătise parcarea.

 

“Majorarea taxelor din parcare în centrul orașului a venit cu bune și cu niște minuni locale. De exemplu, în cazul parcării cu barieră din Piața Unirii. Și nu discutăm e bine sau nu că a fost amplastă acolo. Oricum, după pietonalizarea laturii de vest, va fi mult diminuată. Luam situația existentă. Dacă anul trecut încasam circa 100.000 pe lună din această parcare, acum încasările în trei zile au fost de 125.000 de lei. Acesta este un semnal că lumea vine cu mașina în zona centrală, are alternativă legală de parcare, își rezolvă problemele și pleacă. Este adevărat că avem și exemple din extrema cealaltă, în care pe străzile din centru cu locuri de parcare nu se plătește taxa de parcare. De asta am și intensificat controalele, ca să responsabilizăm șoferii. Față de anul trecut nu pot zice că acum este mai rău. Trebuie să mai analizăm datele”, e explicat viceprimarul Dan Tarcea.

Una dintre “mirările” controalelor efectuate de polițiștii locali privind modul în care se parchează în centrul orașului a fost legată de plata taxei de parcare. Pe o întreagă stradă situată în centrul orașului niciunul dintre șoferii care parcare nu-și plătise taxa de parcare. “Pe strada Racoviță, din 79 de locuri de parcare ocupare de mașini, nu se achitase taxa de parcare nici măcar pentru unul dintre acestea. Sperăm că viitoarele acțiuni nu vor mai aduce aceste date”, a mai adăugat Tarcea.

Din 2017 s-au majorat taxele de parcare în centrul orașului, în zona tarifară I care cuprinde, potrivit primăriei, 26 de artere cu locuri de parcare. Pe acestea durata de parcare a fost limitată la trei ore și nu se mai eliberează abonamente decât pentru riverani. De la 2 lei pe oră, la 4 lei pe oră. Taxele din zona II de parcare ce include peste 50 de artere, multe dintre le situate tot în centrul orașului, sunt de 2 lei pe oră.

O săptămână de verificări efectuate de polițiștii locali pe 24 de artere din zona centrală (14 străzi din zona I cât și 10 străzi incluse în zona II de tarifare) s-au soldat cu peste 730 de sancțiuni aplicate pentru parcări ilegale sau neplata taxei de parcare. Adică polițiștii au dat peste 100 de amenzi pe zi. Primarul Emil Boc spunea că maximum din 2016 a primăriei e de 1500 de amenzi într-o săptămână în tot Clujul, adică peste 200 de sancțiuni pe zi, raportat la numărul de polițiști locali care gestionează această activitate.

AICI DETALII:

Efectele majorării taxelor de parcare: s-a instalat haosul în centrul Clujului

Date publice făcute de poliția locală arată că, de exemplu, o săptămână de contoale efectuate la final de ianuarie 2016 (19-27 ianuarie) în P-ța Unirii, B-dul Eroilor, P-ța Mihai Viteazul, P-ța Gării, P-ța Cipariu, Str. Constantin Brâncuși și P-ța Mărăști s-a soldat cu 289 de sancțiuni totalizând 30.255 lei. Acestea s-au aplicat pentru mașinile oprite/staționate neregulamentar în intersecții, sensuri giratorii, banda de urgență, treceri de pietoni, stații CTP, benzi de circulație și pistele de biciclete.

O altă săptămână de verificări ale poliției locale în întreg orașul, la final de februarie început de martie 2016, privind modul în care șoferii clujeni parchează s-a soldat cu 1456 de sancțiuni din care 981 sancţiuni contravenţionale pentru opriri/staţionări neregulamentare pe trotuar, zone rezidenţiale şi pietonale şi parcări cu plată.

Restul sancțiunilor au fost defalcate astfel:

  • 233 sancţiuni contravenţionale pe banda de circulaţie/banda de urgenţă;
  • 87 sancţiuni contravenţionale în staţii CTP;
  • 56 sancţiuni contravenţionale în intersecţii și sensuri giratorii;
  • 15 sancţiuni contravenţionale pe treceri de pietoni;
  • 84 sancţiuni contravenţionale pe piste de biciclete;

Care sunt străzile cu locuri de parcare cu plată

ZONA I

Străzile: Baba Novac; Bolyai; Emmanuel de Martonne; Emil Isac; Eroilor; I.C.Brătianu; Iuliu Maniu; Mihail Kogălniceanu; Octavian Petrovici; P-ţa Unirii(inclusiv parking-ul cu bariere); Samuil Micu; Ştefan Octavian Iosif; Hermann Oberth; Universităţii; Virgil Fulicea; Constantin Daicoviciu; Paul Chinezu; Vasile Alecsandri; Brassai; David Ferenc; Emil Zola; Gaal Gabor; Tipografiei; Cotită; Sindicatelor; Franklin Delano Roosevelt.

ZONA II

Străzile : Observatorului-carosabil; Berăriei; Mamaia; Calea Dorobanţilor; Nicolae Titulescu; Bucureşti; Calea Floresti; Aviator Bădescu; Remetea; Acad. David Prodan; Andrei Muresanu; Hasdeu; Nicolae Bălcescu; 21 Decembrie 1989; Aleea Învăţătorului; Parking B.R.D.; Bariţiu; Clinicilor; Cardinal I. Hossu; Horea; Parking Opera Maghiară; P-ţa Mihai Viteazu (parking cu bariere); P-ţa Cipariu (parking cu bariere); parking Moţilor; Republicii; Iaşilor; Avram Iancu; Victor Babeş; P-ţa Avram Iancu; P-ţa Ştefan cel Mare; Bisericii Ortodoxe; Decebal; Traian; Dacia; Dragălina-Camera de Comerţ şi Industrie; Constantin Dobrogeanu-Gherea; Mihai Eminescu; Pavel Roşca; Petofi Şandor; Piteşti; Ploieşti; Năvodari; Gheorghe Marinescu; Arany Janos; Cişmigiu; Nufărului; Traian Moşoiu; Rubin Patiţia; George Coşbuc, Emil Racoviţă; Crişan; Deva; C.Brâncuşi (tronsonul cuprins intre N.Titulescu şi S. Albini); Baza Sportivă Gheorgheni.

 

Șoferii clujeni râd în nas primăriei. Nu doar că aceștia continuuă să vină cu mașinile în zona centrală a orașului, ba chiar, din 2017, de când s-au majorat taxele în zona 0 a Clujului, nici nu se mai sinchisesc să plătească parcarea. O săptămână de verificări efectuate de polițiștii locali pe 24 de artere din zona centrală (atât din zona I unde s-au majorat taxele la 4 lei pe oră dar și din zona II unde tarifele au rămas mici, 2 lei pe oră) s-au soldat cu peste 730 de sancțiuni aplicate.

Potrivit primăriei, în ultima săptămână, polițiștii locali au întreprins acțiuni de control privind modul în care se parchează pe 24 de artere din centrul orașului. Străzi cu locuri de parcare cuprinse în zona tarifară I dar și artere din zona tarifară II.

Controlul a vizat: B-dul Eroilor, Iuliu Maniu, Baba Novac, I.C. Brătianu, Hermann Oberth, Mihail Kogălniceanu, P-ţa Avram Iancu, C.Dorobantilor, B-Dul 21 Decembrie 1989, C. Dobrogeanu Gherea, Năvodari, Pitești, Card. Iuliu Hossu, Emil Isac, Sindicatelor, Constantin Daicoviciu, Virgil Fulicea, Paul Chinezu, Octavian Petrovici, Emil Zola, Universității, Traian Moşoiu, Rubin Patiţia, Republicii. În total, acțiunea s-a soldat cu 732 sancţiuni contravenţionale aplicate conducătorilor auto, în valoare de 73200 lei. Amenzile au fost date atât pentru parcări în locuri nepermise cât și pentru neachitarea tarifului de parcare, după cum au explicat reprezentanții primăriei pentru Actualdecluj.ro. Deci, în continuare, foarte mulți șoferi vin cu mașile în centru și, în plus, parchează și ilegal. În ciuda faptului că primăria a majorat tarifele de parcare tocmai pentru a descuraja clujenii să vină în zona centrală cu autoturismele persoanele. 

Dintre totalul de străzi cu locuri de parcare care au fost verificate de polițiștii locali, 14 artere cuprind locuri de parcare pentru care primăria a dublat tariful de parcare. Administrația a majorat din 2017 taxele de parcare din zona I a Clujului (26 de artere) la 4 lei pe oră, plus a limitat eliberarea de abonamente de parcare doar pentru riverani și timpul maxim de parcare la 3 ore. Vorbim de străzile din zona I: Baba Novac, Bolyai, E. de Martonne, Emil Isac, Eroilor, I.C. Brătianu, I. Maniu, M. Kogălniceanu, O. Petrovici, P-ța Unirii (inclusiv parkingul cu bariere), S. Micu, St. O. Iosif, H. Oberth, Universității, V. Fulicea, C. Daicoviciu, Paul Chinezu, V. Alecsandri, Brassai, David Ferenc, Emil Zola, Gaal Gabor, Tipografiei, Cotită, Sindicatelor, F.D. Roosevelt.

Celelalte zece artere au locuri de parcare taxate cu 2 lei pe oră. Încă de anul trecut, în prima zi de plată după ce primăria a dat în exploatare o parcare nouă cu peste 230 de locuri (temporar, pe terenul de 1,3 hectare de pe B-dul 21 Decembriei 1989 – Năvodari unde a anunțat că va construi Centrul Cultural Transilvania cu sala de concerte și sediu pentru Filarmonică) clujenii au arătat că șoferii preferă să parcheze nelegal pe strada Năvodari decât în noul parking la sol. Chiar în condițiile în care tariful este de 1 leu pe oră (în decembrie 2016).

sursa foto: Rus Daniel -  Facebook
strada Năvodari/parcarea primăriei cu intrare de pe Năvodari, 13 decembrie 2016 sursa foto: Rus Daniel – Facebook

Anul trecut, se parca în voie chiar și în Piața Muzeului, una dintre puținele piețe pietonale ale orașului.

Piața Muzeului, 9 decembrie, sursa foto: Facebook
Piața Muzeului, 9 decembrie, sursa foto: Facebook

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș spunea anul trecut că durerea mare a orașului este reprezentată de tolerarea parcărilor ilegale de către administrația locală. De fapt, spunea arhitectul, parcările ilegale din zona centrală și nu numai sunt cele care, de fapt, sugrumă traficul din oraș. Primarul Emil Boc explica că, săptămânal, polițiștii locali aplică în oraș circa 1500 de amenzi de parcare și că cifra reprezintă maximul care se poate raportat la numărul de polițiști locali din structura primăriei. Tot atunci, primăria susținea că mizează pe aprobarea măsurile complementare pentru ridicare și blocare roților, despre care spunea că are promisiuni că se va întâmpla până la finalul lui 2016 ca să gestioneze și mai bine problema parcărilor ilegale din Cluj-Napoca.

Guvernul a aprobat respectiva măsură la final de 2016, însă mai sunt proceduri legale de parcurs de către Consiliul Local pentru modificarea regulamentului local de parcare, în așa fel încât să se poată ridica din nou mașini în Cluj-Napoca. În plus, măsurile adoptate de Guvern aduc și sancțiuni dure pentru șoferii care parchează pe trotuare, în locuri nepermise.

Se pot ridica, din nou, mașini. Guvernul a emis noile reguli. Urmează ca primăria să modifice regulamentul

Cât au băgat în vistieria municipiului șoferii ilegaliști. În Cluj se ridică 9 mașini pe zi

În plus, primăria a anunțat pentru 2017 toleranță 0 cu toți șoferii care parchează la 10 minute de orice parking din zona centrală. Aceasta în contextul în care, spre exemplu, Splaiul Independenții e plin de mașini parcare pe trotuare, pe malurile Someșului, atât în zona Operei Maghiare cât și a stadionului Cluj-Arena. Chiar și în buza parcului central se parchează în voie, în ciuda stâlpișorilor montați de administrația locală pe artera George Coșbuc.

Această politică, a stâlpișorilor, era de altfel anunțată din 2016 pentru a veni de hac șoferilor care parchează unde doresc în zona centrală.

În zona centrală a Clujului sunt peste 3500 de locuri de parcare amenajate de străzi din care peste 2500 se află în zona II de tarifare.

Se face ordine cu parcările din centrul Clujului: se dublează tarifele orare și nu se mai dau abonamente

Fără terase și luminițe, Piața Muzeului e din nou parcare pentru bolizi

Cum stă orașul cu planurile de edificare a unor noi “case” pentru mașini

Cum se face, mai nou, educația șoferilor care parchează pe trotuare în Cluj

Au făcut alei pietonale…pentru mașini

Ești șofer? Ferește-te să parchezi pe aceste străzi. Topul celor mai multe amenzi pentru parcări ilegale în Cluj

Parcarea cu barieră din Piața Cipariu amenajată de primărie printr-un parteneriat cu greco-catolicii ar putea fi înlocuită cu un parking subteran.

Primăria a scos la licitație un studiu de prefezabilitate în acest sens. Oficialii primăriei au explicat că este vorba despre singura soluție, din perspectiva unui teren liber de sarcini, pe care o au pentru un parking public în zona centrală a orașului. Varianta amenajării unui parking subteran în Piața Cipariu va fi posibilă doar dacă studiile geo vor reliefa că această parcare nu va afecta stuctura de rezistență a Catedralei Greco-Catolice care se edifică în zonă. Și dacă va fi rentabil din punct de vedere al numărului de locuri de parcare create, raportat la investiția necesară amenajării.

În prezent parcarea cu barieră amenajată de primărie în Piața Cipariu are circa 100 de locuri.

Recent, primarul Emil Boc spunea că, în afară de varianta parkingului public din zona Cipariu, în centrul orașului vor mai fi create câteva sute de locuri de parcare, după ce investiția celor de la Biblioteca Central Universitară (parcare cu 200 de locuri) și viitorul parking privat suprateran din zona cimitirului de pe strada Avram Iancu se vor materializa.

Administrația locală a mai încercat să edifice un parking subteran (cu lift) în zona Casei Învățătorului, cu peste 270 de locuri de parcare, însă, potrivit oficialilor primăriei, negocierile cu proprietarul clădirii, Sindicatul Liber din Învățământul Clujean, nu au condus la niciun rezultat, acesta refuzând să ofere accesul la o bucată din teren indispensabilă realizării respectivei parcări.

Administrația locală își va asuma, începând cu 2017, majorarea tarifelor de parcare orară în centrul orașului. De asemenea, tot de la anul nu va mai elibera abonamente de parcare pe 25 de artere din zona 0 a orașului, excepție facând cele pentru riverani (maxim două abonamente/unitate locativă).

Propunerea primăriei este ca tarifele orare de parcare aplicate în prezent în zona centrală a orașului să se dubleze. Inclusiv cele de plată prin sms. De asemenea, în zona centrală a Clujului, nu se vor mai elibera abonamente de parcare, exceptând cele pentru riverani. Aceștia din urmă pot obține maxim două abonamente de parcare pe unitate locativă.

Potrivit intenției primăriei, o oră de parcare în zona I a orașului/2 ore în zona II va fi taxată cu 4 lei, în loc de 2 lei cât este tariful în prezent. Se introduce și un tarif de parcare pentru 30 de minute care va fi taxat cu 2 lei.

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Măsura a mai fost discutată o dată în 2016 de către Consiliul Local, însă primarul Emil Boc și consileirii săi au refuzat să și-o asume, mai ales că urmau alegerile locale din 5 iunie.

AICI DETALII:

Măsura e bună, votul imediat pentru aplicare e…RĂU. Parcăm și în 2016, pe bani mărunți, în buricul târgului

Creșterea tarifelor de parcare din zona centrală a orașului este o soluție gândită și recomandată de specialiști primăriei pentru a degreva centrului istoric al orașului de mașini.

Noile tarife de parcare urmează să fie asumate de Consiliul Local odată cu stabilirea nivelului pentru valorile impozabile, impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2017. Potrivit oficialilor primăriei aceste taxe vor rămâne la nivelul celor din 2016. Excepție fac impozitele care se vor impune proprietarilor de clădiri monument neîntreținute și aflate în centrul orașului. Pentru aceștia va fi aplicat, în tranșe, un impozit majorat de până la 500%.

Deocamdată proiectul privind taxele și impozitele locale este în dezbatre publică până în 11 noiembrie, după care va intra pe masa Consiliul Local pentru votul care le va face lege locală.

Admininistrația locală a bătut în cuie locații pentru cinci noi parcări pe care să le edifice în cartierele clujene. Este vorba despre terenuri libere de sarcini din cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni unde primăria intenționează să construiască parkinguri de cartier, pe modelul celor deja amenjate în oraș.

Viitoarele parcări urmează să fie amenajate pe Primăverii nr. 8, pe strada Mogoșoaia, pe aleea Azuga, pe strada Băița nr. 3 și pe strada Trotușului nr. 5. Pentru acestea amplasamente vor fi demarate studiile urbanistice, studiile de defabilitate și proiectele tehnice, într-o primă fază.

În acest sens, consilierii locali vor dezbate, la ședința de săptămâna aceasta, includerea respectivelor amplasamente pe lista obiectivelor de investiții pe 2016. Pentru fiecare din cele cinci amplasamente, alocarea bugetată propusă pentru faza de studii și proiecte tehnice este de câte 100.000 lei. După această fază pot demara și licitațiile pentru pornirea studiilor necesare, studii care urmează să stabilează și numărul de locuri de parcare pentru fiecare dintre aceste cinci noi parkinguri. După ce aceste parkinguri vor avea indicatorii tehnico economici asumați de către forul local, pot fi demarate și licitațiile pentru construcția respectivelor parcări de cartier.

Construcția de parkinguri de cartier merge mână în mână cu un alt plan măreț al primăriei, de a demola garajele din oraș. Oficialii instituției au anunțat că grajele de cartier vor fi demolate treptat, pe măsură ce primăria va găsi amplasamente compacte ocupate de acestea unde va construi parkinguri.

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

FaceBOC. Despre piața garajelor de cartier. Primarul: “Eu nu aș face o investiție pe termen mediu sau lung într-un garaj în oraș”

Anul acesta, primăria a demarat și licitația pentru construirea parkingului studențesc, într-un parteneriat cu UBB Cluj, pe un teren situat în campusul Hasdeu, pe strada Păstorului. Acestă parcare supraterană urmează să aibă 320 de locuri de parcare și este estimat la peste 5,5 milioane de euro, iar licitația pentru lucrările de construcție este programată în 14 noiembrie.

AICI DETALII:

Primăria caută constructor pentru parkingul studențesc de 5,5 milioane euro din Hasdeu

De asemenea, primăria face eforturi să termine parkingul de pe Negoiu, unde oficialii au anunțat, pe Facebook, că au negociat cu constructorii (care aveau dificultăți financiare și întrârzieri foarte mari în livrarea contractului) să termine parcarea până la finalul acestui an.

AICI DETALII:

VIDEO Primăria speră să termine după patru ani un parking în cel mai mare cartier al Clujului

În iulie anul acesta, consilierii locali au dat undă verde, pe partea de proiect urbanistic, și noului parking promis de primăriei încă de acum doi ani în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, pe strada Primaverii – colt cu aleea Garbau. Viitorul parking va avea o capacitate de 410 de locuri de parcare iar primăria estimează că parkingul va fi gata în 2 ani de zile. Aproximativ 60 de garaje ale locuitorilor din zona amplasamentului viitorului parking vor fi dezafectate, iar proprietarii vor primi cu prioritate locuri de parcare în viitorul parking, aceasta fiind practiva administrației în cazul în care amplasamnetele pentru parkinguri sunt ocupate cu garaje.

AICI DETALII:

Cum va arăta parkingul de cartier votat “cu două mâini”

Până în prezent, administrația locală a construit parcări supraterane în cartierul Mănăștur, în Mărăști și în Gheorgheni.

O nouă piațetă a fost promisă de primărie în fața Operei Maghiare din oraș după finalizarea lucrărilor din cadrul proiectului de reabilitarea a tramei stradale de acces la zona industrială, pornit cu bani europeni. DIn 2011. În realitate, zona a fost amenajată cu locuri de parcare care acum sunt motiv de gâlceavă și presiuni “interetnice”, între decidenții de la primărie. Societatea civilă clujeană a sesizat încă din vara anului că o bandă roșu/abă blochează accesul publicului în piațeta nou amenajată, încă din vară, dar și că această folie este de fapt simbolul faptului că, contrar practicilor europene dar și a celor din alte orașe din România, piațeta din fața instituțiilor de cultură urmează să fie confiscată. Acum, aceeași activiști spun că, de fapt, cele două entități ar fi obținut aprobarea Primăriei Cluj-Napoca pentru montarea a două bariere care vor bloca accesul publicului definitiv în zonă.

În realitate, spun oficialii primăriei, chestiunea adjudecării piațetei nu a fost încă tranșată, dar e prilej de presiuni și argumente între specialiștii maghiari și români din primărie. Unii susțin cauza instituțiilor maghiare, alții pe cea a publicului larg.

Așa se lăuda primăria în “oficiosul” său, Jurnalul Municipal din 2011, că va da orașului trei noi piațete, printre care și cea de a Opera/Teatru Maghiar.

piateta

 

În vară, piațeta de a Opera Maghiară arăta așa:

13815193_1305654976112105_1588901294_n

13815175_1305653342778935_323573243_n

Și așa arată instituții de cultură simiare din Paris sau Timișoara.

14263959_1106065196138669_2813814396310674277_n

14305431_1106084862803369_4033169282511616808_o

 

Societatea civilă clujeană a penalizat practicile primăriei clujene care nu știe altceva decât să înghesuie mașinile peste tot în centrul orașului, ba în plus să permită tuturor să parcheze la scară și să confiște domeniul public al orașului. “Între timp banda care blochează accesul publicului pe domeniul public a rămas acolo. Mai mult, aflam de la angajații Operei Maghiare că au obținut aprobarea Primăriei Cluj-Napoca pentru montarea a doua bariere care vor bloca accesul publicului definitiv”, au semnalat activiștii clujeni, săptămâna trecută.

În vară, viceprimarul Dan Tarcea spunea că piațeta din fața Operei/Teatrului Maghiar amenajată de primărie are 18 locuri de parcare pe care le-a solicitat în integralitate să le utilizeze cele două instituții de cultură. Tarcea mai adăuga că dreptarea va fi împărțită ca rabinul, primăria urmând să împace și capra și varza: o parte din locurile de parcare pentru instituții, altă parte să rămână cu acces public.

Toamna schimbă situația. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că pe lângă solicitarea pentru atribuirea tuturor locurilor de parcare mai există și o alta pentru montarea de bariere care să limiteze accesul publicului în piațeta de la Opera/Teatrul Maghiar. “Nu s-a aprobat această solicitare. Eu nu sunt de acord cu ea. Cele două instituții de cultură ar trebuie să primească 6-7 locuri, iar restul să rămână cu acces public. Decizia o luăm noi, împreună cu specialiștii din primărie, de la Direcția Tehnică. Bariera e susținută de viceprimarul Anna Horvath. Vom decide, în curând, pentru că boala lungă e moarte sigură. Să vedem cu va dori și primarul. Să sperăm că nu vor fi mai mulți cei pro barieră”, a spus Tarcea.

În schimb, Anna Horvath spune că nu e vorba despre o dispută sau de presiuni, ci este o necesitatea pentru Opera/Teatrul Maghiar să aibă intrarea liberă pentru a intra cu mașile care aprovizionează decorurile pentru spectacole, iar bariera este singura care poate proteja intrarea de mașini parcate neregulamentar. “Problema a pornit de când s-a reabilitat acest spațiu din fața celor două instituții. Cei de la Operă/Teatru Maghiar s-au plâns că tot timpul intrarea este blocată. Și la Teatrul/Opera Națională a fost aprobată o soluție similară din aceleași considerente. În plus, locurile de parcare nu sunt pentru angajații instituției ci pentru oaspeți. Eu, Horvath pot parca în parkingurile din zonă dacă merg la operă. La fel și angajații celor două instituții au parkingul de la sala polivalentă la dispoziție. Dar orice instituție de cultură are musafiri dau invitați. Vorbim și de festivalul Interferențe. Oricum nici nu sunt multe locuri de parcare acolo și susțin solicitarea de a se amplasa o barieră pentru că e o soluție echitabilă, nu ține de confort. Ei n-au alte locuri de parcare”, a explicat Horvath.

Directorul Teatrului Maghiar, Tompa Gabor sublinia la finalul săptămânii trecute, când a prezentat noua stagiune, că modul în care primăria a gândit sistematizarea zonei după modernizarea arterei Splaiul Independenței nu a fost unul fericit și a a dus, practic, la izolara instituției care a fost lăsară fără parcarea de la intrare.

Spaliul Independenței, Cluj-Napoca, aprilie 2016

Cu indicatoare și restricții nu merge. Nici cu amenzi nu se obține mare lucru. Așa că primăria din Cluj a scos de la naftalină vechea soluție pentru a veni de hac șoferilor care parchează pe trotuarele din oraș: stâlpișorii. Potrivit oficialilor primăriei, pentru a se salva noua zona pietonală de pe malul Someșului aferentă Splaiului Independenței, comisia de circulație a primărie a dispus montarea de strâlpișori pe respectivul trotuar, de la Opera Maghiară până la podul Napoca.

Societatea civilă clujeană s-a luptat anul trecut să convingă primăria să nu lărgească artera Splaiul Idependenței cu încă o bandă pentru trafic și să lase în schimb un trotuar pentru pietoni cu vedere la Someș. A și reușit prin proteste și cea mai lungă petiție publică (o rolă de câțiva zeci de metri) depusă de primărie, administrația renunțând la banda suplimnetară pentru trafic. Degeaba. Cu 700 de locuri de parcare disponibile în complexul Cluj-Arena-Sala Polivalentă, malurile Someșului sunt tot pline zi de zi de mașini parcare pe minusculul trotuar amenajata pentru pietoni.

Au făcut alei pietonale…pentru mașini

“Săptămâna aceasta am decis la comisia de cirulație să montăm strâlpișori pe trotuarul pietonal de pe Splaiul Independenței, între Opera Maghiară și podul Napoca. Cu bunul simț și indicatoarele, nu a mers. Cu amenzile, nu merge. Se pare că doar așa, cu stâlpișori putem scăpa de mașinile parcate ilegal pe trotuare în Cluj. Măsura adoptată urmează să fie pusă în practică în perioada următoare”, a declarat pentru Actualdecluj.ro, viceprimarul Dan Tarcea.

Oficialul spunea recent că politica primăriei pentru mandatul 2016-2020 va fi tolerență 0 pentru cei care parchează pe totuare sau în alte zone destinate pietonilor sau biciciștilor.

Soluția cu montarea de stâlpișori pe trotuare a fost aplicată anul trecut și în zona parcului Central și a străzii George Coșbuc unde se parca pe ambele părți, în condiții în care parcările din complexul Cluj Arena stau goale la nici 100 de metri.

Clujenii n-au fost civilizați nici cu amenzi. Primăria i-a tratat cu stâlpișori

De altfel, primarul Emil Boc a anunțat și el cu prilejul dezbaterii Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Clujului că primăria aplică circa 1500-1800 de amenzi pentru parcările neregulementare din centrul orașului, cifră care reprezintă maximul posibil raportat la numărul de funcționari care se ocupă de această activitate în cadrul poliției locale.

Oricum în Planul de Mobilitate Urbană, încă neasumat de primărie, se stipulează înființare unui compartiment dedicat doar amenzilor de cirulație, ceea ce ar simplifica și mai mult lucrurile și ar aduce o normalitate pentru traficul clujean.

Până la înființarea respectivului birou, speranța primarului este în modificare legislației la nivel național, în așa fel încât să se permite din nou ridicarea și blocare roților autovehiculelor care parchează ilegal în orașe. Despre acest act normativ, Boc a menționat că are speranțe și promisiuni de la vicepremierul Vasile Dâncu că se va adopta până la finalul anului.

Președintele Ordinului Arhitecților din România, arhitectul Șerban Țigănaș, sesiza recent, în cadrul unei dezbateri publice a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Clujului (2016-2030), că parcările neregulamentare sunt, de fapt, cele care opturează traficul – auto, pietonal sau cu bicicleta – din Cluj, dar și că în privința acestora există un pact de neagresiune consfințit de primărie și de poliția locală. Șoferii nu sunt obligați – prin sancțiuni – să suporte consecințele iar primăria nu e preocupată să descurajeze acest comportament nelegal și nociv pentru oraș.

În plus, primarul Emil Boc a anunțat că pentru 2017 primăria își va asuma scoaterea abonamentelor de parcare din zona centrală concomitent cu majorarea taxelor pentru a-i încuraja pe șoferi să utilizeze mijloacele de transport în comun sau bicicleta când vin în centru și nu mașinile personale.

Măsura e bună, votul imediat pentru aplicare e…RĂU. Parcăm și în 2016, pe bani mărunți, în buricul târgului

Această măsură a fost refuzată de același primar la finalul mandatului 2012-2016, fiind inițiată de UDMR, iar proiectul de hotărâre în acest sens nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a deveni lege locală, nefiind susținut de toți consilierii primarului. Acum, Boc a spus că va supune atenției publice proiectul încă de la consultările privind taxele și impozitele locale pe 2017 care vor începe în toamna anului pentru că la prima strigare măsura fusese inițiată mult prea repede și nu era predictibilă pentru cetățenii afectați.