Tags Posts tagged with "parcare"

parcare

Peste 1500 de garaje urmează să fie demolate în Cluj-Napoca, în diferite cartiere ale orașului, urmând să fie înlocuite cu parcări supraterane, cu terase verzi și, unde este cazul, cu locuri de joacă și spații verzi.

Deocamdată, două proiecte de parcări din cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, au fost dezbătute la ședințele de urbanism, acestea fiind contestate de vecini pe motiv că încarcă zona, în loc să aducă în cartier liniște și spații verzi. După discuții, proiectele au fost modificate și s-au propus parkinguri mai micuțe, cu terase verzi, locuri de joacă și spații unde cei din cartier să își petreacă timpul.

Acum, Primăria a pus în consultare proiectul unei parcări supraterane propuse în cartierul Mărăști, printre blocurile comuniste, pe strada Trotușului. În acest cartier unde betoanele sunt la ele acasă, Primăria a mai construit un parking în zona Fabricii-Fabricii de Zahăr (cu 310 locuri). La momentul respectiv, riveranii s-au opus amenajării parkingului, însă Primăria i-a convins cu politica obținerii de locuri de parcare în noul obiectiv pe cei care și-au pierdut garajele sau locurile de parcare din zonă în urma construirii parcării supraterane.

Acum, pe strada Trotușului, administrația locală vrea să ridice o parcare cu demisol, parter, două etaje și o terasă cu iarbă care va avea, în total, circa 300 de locuri de parcare.

Chiar și așa în zonă există 1500 de apartamente și, chiar cu acest parking va exista un deficit de sute de locuri de parcare.

Potrivit proiectului, amenajarea parkingului va duce la demolarea a peste 100 de garaje și la desființarea a câtorva zeci de locuri de parcare la sol.

După faza în care proiectul parcării este în consultare, acesta urmează să fie supus atenției Comisiei de Urbanism spre avizare.

Viceprimarul Dan Tarcea a spus recent că s-au inițiat mai multe Planuri Urbanistice Zonale de regenerare urbană în baza cărora vor fi construite parkinguri în locul garajelor urmând să fie demolate circa 1500 de garaje. Proiectele prin care garajele sunt înlocuite de parkinguri de cartier se află în diferite faze de avizare. Primul parking va fi construit pe str. Primăverii nr. 20, apoi mai avem pe Primăverii nr. 8, Trotușului nr. 5, zona străzilor Albac – Azuga, str. Mogoșoaia nr. 7 și str. Liviu Rebreanu, Tarcea estimând că lucrările efective de construcție a primelor parkinguri (concomitent cu demolările de garaje) vor începe în 2018.

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Administrația locală a mai demolat în ultimii ani peste 200 de garaje de cartier de pe amplasamnetul parkingurilor pe care deja le-a construit. Peste 100 de garaje (60 legale) s-au demolat în Gherogheni pentru a face loc parkingului Băișoara (317 locuri parcare), alte peste 90 (plus 38 de parcări ilegale) s-au demolat în cartierul Mărăști pentru parkingul Fabricii (310 locuri) sau alte 26 în Mănăștur pentru parkingul Mehedinți (126 locuri). Încă 60 de garaje urmează să se demoleze tot în Mănăștur, aceastea fiind pe amplasamentul viitorului parking cu 410 locuri pe care primăria vrea să-l edifice pe strada Primăverii-Aleea Gârbău.

sursa foto: anti-garaje Facebook

Trei clujeni au demonstrat că municipalitatea pecepe ilegal taxa de ocupare a domeniului public în cazul garajelor și copertinelor dar și că aceasta este stabilită la o valoare mult prea mare, fără niciun fundament legal.

Aceștia au fost somați să plătească Primăriei, în total, peste 6700 lei în 2015,  an în care taxa de ocupare abuzivă avea valoarea de 60 lei/mp/an, iar administrația trebuie să le dea banii înapoi. Anul trecut, prin alte decizii ale instanței s-a demontrat că Primăria percepe ilegal taxă și în cazul locuințelor și spațiilor comerciale.

Cristina Ștefanache, Traian Moldovan și Radu Augustin Moldovan au cerut primăriei în aprilie 2016 revocarea parțială a Hotărârii nr.25/2010 privind aprobarea Regulamentului de închiriere pentru parcările, garajele și copertinele aflate pe domeniul public sau privat (în ceea ce privește existența taxei de ocupare abuzivă a domeniului public) dar și, parțial, a Hotărârilor prin care s-a aprobat cunatumul taxei pentru anii 2014 și 2015.

Articolele din Regulementul Primăriei contestate de clujeni

sursa HCL 25/2010 – Consiliul Local Cluj-Napoca
sursa HCL 494 – aprobare taxe și impozite pe 2015, Primăria Cluj

Primăria a motivat că în caz de neplată a abonamentului pentru garajul amplasat pe domeniul public sau privat până la data de 31 martie a anului în curs, contractul se reziliază, iar proprietarul garajului/copertinei va fi obligat să achite taxa de ocupare abuzivă a domeniului public sau privat sau se va proceda la desfiinţarea garajului sau copertinei cu respectarea dispoziţiilor legale, pe cheltuiala deţinătorului garajului/copertinei şi fără plata de despăgubiri. Dar și că oamenii trebuie să cunoască regulamentul de parcare și să achite abonamentele de parcare la termen.

Astfel, forul local a respins solicitarea, iar cei trei, reprezentați de avocat – Letiția Morar, s-au adresat instanței. Tribunalul le-a dat dreptate în noiembrie 2016, menționând că forul local a fixat ilegal taxa și a dispus restituirea sumelor. Nefiind vorba despre o decizie definitivă, aceasta a fost atacată cu recurs de Primărie. Curtea de Apel a judecat recursul și la finalul lunii mai 2017 a decis definitiv și executoriu că Tribunalul a pronunțat o decizie cu corecta interpretare și aplicare a legii și a dat dreptate oamenilor menționând că Primăria a stabilit ilegal respectiva taxă.

“Taxa astfel instituită nu are însă un atare caracter precum cel prevăzut de prevederile Codului fiscal, fiind o măsură care excede atribuţiilor cu caracter fiscal delegate consiliilor locale cu privire la gestionarea terenurilor din domeniul public sau privat al Municipiului, fiind nu o taxă sau impozit, ci realmente o penalitate, un tarif de despăgubire”, se arată în sentință.

“Legal a reţinut instanţa de fond că din modalitatea de reglementare a situaţiilor în care se datorează taxa de ocupare abuzivă a domeniului public sau privat reiese că, în realitate, aceasta nu reprezintă o sarcină fiscală, ci are natura juridică a unei despăgubiri datorate după rezilierea contractului de închiriere, atât timp cât beneficiarul abonamentului expirat datorează respectiva taxă ca o consecinţă a rezilierii contractului şi pentru a evita a se proceda la desfiinţarea garajului/copertinei. În mod corect s-a reţinut de către prima instanţă care este semnificaţia juridică a inexistenţei titlului pe baza căruia s-a procedat la închiriere. Aşadar, după rezilierea contractului de închiriere, taxa sau tariful de ocupare abuzivă reprezintă în realitate o despăgubire sau o sancţiune pentru ocuparea abuzivă, fără titlu, a terenurilor proprietatea municipiului. Despăgubirea nu poate fi asimilată taxei pe teren ori altor taxe locale, astfel că legal s-a reţinut că aceasta nu poate fi instituită în temeiul unei hotărâri de consiliu local, conform art. 283 din Legea nr. 571/2003. Prin urmare, susţinerea recurenţilor în sensul că actele administrative anulate au fost adoptate legal, în temeiul art. 36 alin. 1 şi 2 lit. c) din Legea nr. 215/2001 este neîntemeiată. Prevederile art. 36 din Legea nr. 215/2001 nu stabilesc printre atribuţiile consiliului local atribuţia de adoptare a unei astfel de despăgubiri”, se mai arată în sentința Curții de Apel.

Astfel, Primăria trebuie să dea banii înapoi celor trei, plus cheltuieli de judecată în primă instanță și la recurs, dar și să-și reconsidere respectiva taxă.

În mandatul trecut, Primăria a inițiat și modificarea regulementului de parcare în așa fel încât în cazul garajelor să se plătească abonamentul nu până în 31 martie ci până la final de octombrie, în așa fel încât să nu fie cazul să se achite taxa de ocupare abuzivă.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat pentru Actualdecluj.ro că specialiștii Primăriei studiază motivarea deciziei instanței și că în funcție de ceea ce s-a dispus în aceasta se va acționa. Adică, dacă taxa de ocupare abuzivă a domeniului public este ilegal stabilită sau prea mare, atunci primăria o va reconsidera.

Cert este că cei trei, în primă fază, își vor primi banii înapot dar și cheltuielile de judecată.

Tot taxa de ocupare abuzivă, însă în cazul locuințelor și spațiilor comerciale, a fost la fel declarată ilegală, au anunțat cei de la Costas, Negru și Asociații.

“Taxa ocupare abuzivăcea mai recentă invenție a Consiliului Local Cluj-Napoca pentru a alimenta bugetul local, a fost desființată de instanțe, într-un litigiu finalizat la Tribunalul Cluj, care reconfirmă nelegalitatea H.C.L. Cluj-Napoca nr. 48/2010 și respectiv nr. 284/2010. În fapt, vom reține că prin H.C.L. Cluj-Napoca nr. 48/2010, a fost reglementat regimul despăgubirilor pentru ocuparea abuzivă a locuințelor și spațiilor cu altă destinație, proprietate a Municipiului Cluj-Napoca și s-a instituit taxa ocupare abuzivă. Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit la acel moment drept 2 lei/mp/zi pentru spațiile cu destinația de locuințe, respectiv 8 lei/mp/zi pentru spațiile cu altă destinație. Ulterior, s-a emis și H.C.L. nr. 284/2010, prin care s-au reglementat suplimentar majorări de întârziere de 0,5% pe zi pentru despăgubirile indicate anterior. H.C.L. nr. 48/2010 prin care s-a instituit această taxă ocupare abuzivă a fost anulată de Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr. 4508/20.06.2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1701/16.02.2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj”, au arătat avocații de la Costaș, Negru & Asociații în octombrie 2016.

Detalii AICI. 

O nouă parcare supraterană urmează să fie amenajată de Primăria Cluj-Napoca într-una dintre cele mai aglomerate zone din oraș, unde turismul medical atinge cote ridicate.

Parkingul a fost inclus într-un proiect urbanistic care fundamentează un centru de transplant dorit de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca și depinde de avizul Ministerului Sănătății în subordinea căruia funcționează unitatea medicală frecventată de pacienți și aparținători din toată România.

Un proiect de investiție al Institutului Oncologic din Cluj-Napoca va fi dezbătut de consilierii locali la ședința din 21 martie. Este vorba despre un Plan Urbanistic de Detaliu care fundamentează două investiții în curtea spitalului aflat în zona Republicii – Ion Creangă: un centru de transplant (clădire cu subsol, parter și trei etaje) și o parcare supraterană pe amplasamentul actualei curți unde se parchează.

De amenajarea parkingului este interesată direct primăria Cluj-Napoca. Ba mai mult, acesta a apărut pe planșe, după cum a declarat încă de anul trecut primarul Emil Boc, în urma negocierilor pe care acesta le-a purtat cu oficialii care conduc Institutul Oncologic.

Viceprimarul Dan Tarcea spune că intenția primăriei este de a încheia un protocol cu Institutul Oncologic pentru ca primăria să poată construi parcare supraterană, pe modelul celui pe care l-a încheiat cu Universitatea Babeș-Bolyai pentru a edifica parkingul studențesc din Hasdeu.

“În prezent, terenul pe care se dorește amenajarea viitorului parking se află în curtea Institutului Oncologic și este folosit ca parcare. Ei au în această incintă 41 de locuri de parcare. Această parcare urmează să fie înlocuită cu un parking suprateran pe care îl va edifica municipalitatea. Ei vor aduce ca aport la investiție acest teren, iar noi vom construi parkingul. În contrapartidă primesc locuri de parcare în viitoarea parcare. Ca să putem să ne apucăm de proiectare, avem nevoie de teren și de acceptul Ministerului Sănătății în subordinea căruia se află unitatea medicală. Acesta trebuie să ne transfere dreptul de administrare al terenului. Apoi trebuie pus la punct protocolul și dat drumul investiție. Deocamdată, prin PUD-ul care s-a avizat pentru Institutul Oncologic și urmează să se discute la Consiliul Local, pornim proiectul. Probabil acesta va intra în linie dreaptă de anul următor, însă e un start bun și o soluție la problemele de trafic din zona Republicii- Creangă. Acest perimetru este tranzitat de oameni veniți la unitatea medicală, cu mașina, din toate colțurile țării, dar și de ceilalți șoferi care accesează complexul studențesc Hasdeu, facultățile UMF sau cartierul Zorilor, dinspre centru. De asemenea este o zonă cu o grădiniță care, la fel, generează trafic”, a spus Tarcea. Oficialul a adăugat că numărul de locuri de parcare pe care îl va avea viitorul parking va fi stabilit după faza de proiectare – studiu de fezablitate.

De altfel, parcarea de la Institutul Oncologic a fost inclusă și pe harta locurilor de parcare existente și în curs de amenajare din centru pe care primarul a prezentat-o cu ocazia expunerii planului primăriei privind descongestionarea traficului din Cluj-Napoca. Potrivit acesteia, parkingul de la Institutului Oncologic apare cu o estimare de 100-150 de locuri.

sursa foto: primariaclujnapoca.ro
sursa foto: primariaclujnapoca.ro

Cum stă orașul cu planurile de edificare a unor noi “case” pentru mașini

 

by -
0 473

Începând din data de 21 ianuarie 2017, parcarea mașinilor pe trotuare este permisă numai acolo unde există spații special semnalizate în acest sens. Măsura este inclusă în Hotărârea Guvernului nr. 965/2016, ce a modificat Regulamentul pentru aplicarea Codului rutier. Mai precis, documentul prevede că „administratorul drumului public poate amenaja pe anumite zone ale trotuarului, cu avizul poliției rutiere, spații destinate opririi sau staționării vehiculelor, marcate și semnalizate corespunzător”.

Spațiile speciale pentru parcarea mașinilor pe trotuar pot fi făcute doar dacă este respectat culoarul pentru pietoni de un metru lățime și dacă accesul vehiculelor se face din drum. Totodată, esențial este și ca
poziționarea autoturismelor în parcare să nu încurce circulația pe prima bandă a drumului sau pe pistele amenajate. Noile prevederi stabilesc și că „nu se pot amenaja parcări pentru autovehicule, pe trotuar, la mai puțin de 10 m de intersecții, stații ale mijloacelor de transport în comun sau treceri pentru pietoni”, se mai arată în HG nr. 965/2016.

Parcarea mașinilor pe trotuare era permisă, până pe 20 ianuarie 2017, chiar și în lipsa unor marcaje speciale în acest sens, însă numai dacă pietonilor le era lăsat liber un culoar de cel puțin un metru. Informația a fost confirmată în spațiul public atât de Ministerul Afacerilor Interne, cât și de Poliția Română.

„Administratorul drumului public poate permite oprirea sau staționarea, parțial ori total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puțin un culoar de
minimum 1 m lățime înspre marginea opusă părții carosabile, destinat circulației pietonilor” – așa era prevăzut în regulament până de curând.

Atenție! Oprirea neregulamentară este sancționată cu două sau trei puncte-amendă, adică 290 sau 435 de lei, plus două puncte de penalizare, conform Codului rutier. Iar staționarea neregulamentară este sancționată
cu patru sau cinci puncte-amendă, adică 580 sau 725 de lei, plus trei puncte de penalizare. Bine de știut este că aceste amenzi au fost majorate de la 1 februarie 2017.

Birou avocat Marius Coltuc

 

by -
1 869
sursa: George Anghel (Facebook)

Amenzile primite de locuitorii din Cluj Napoca se pot plăti, începând din 27 ianuarie și prin ghiseul.ro, au anunțat cei de la Asociația de Plăți Electronice din România (APERO), partenerul Guvernului în implementare a sistemul național unic de plată on-line cu cardul a taxelor și impozitelor. Urmează ca prin intermediul platformei să se poată plăti și taxele de parcare.

 

Din 6 ianuarie, clujenii își pot vizualiza și plăti impozitele locale și prin ghiseul.ro. Cei de la APERO au estimat că administrația locală din Cluj-Napoca poate deveni “cea mai on-line” primărie din țară, dacă până în 31 martie se va ajunge la 20.000 de conturi create pe gișeul.ro. Așa va învinge primăria sectorul 3 din București care deține acest titlu.

Cum poate ajunge administrația din Cluj cea mai “on-line” primărie din România

Începând cu 27 ianuarie, cei de la giseul.ro anunță că locuitorii din Cluj-Napoca își pot plăti și amenzile pe această platformă, urmând ca în perioada următoare să se poată achita și taxele de parcare.

Până acum, în Cluj-Napoca se puteau achita taxele, impozitele sau amenzile on-line, însă procedura era una birocratică și presupunea fie tot o deplasare la ghișeele primăriei, fie un timp de așteptare consistent până la primirea codurilor de acces pentru sistemul gândit de municipalitate. Există în continuare posibilitatea realizării acestei plății on-line pe site-ul primăriei clujene sau cea a achitării obligațiilor către bugetul local pe baza QR codului tipărit pe înștiițările de plată trimise de primărie tuturor contribuabililor din Cluj-Napoca.

La începutul acestui an, ghișeele primăriei clujene au fost luate cu asalt de către clujeni, formându-se cozi considerabile. În principiu pentru că oamenii s-au înghesuit să-și plătească abonamentele de parcare, ca să fie siguri că nu-și pierd locul de parcare. Așa a fost și la început de 2016.

VIDEO Clujenii se calcă în picioare ca să-și plătească taxele

De ce ghiseul.ro? 

Platforma ghiseul.ro este un proiect derulat în parteneriat de Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR) și Asociația de Plăti Electronice din România (APERO), care permite plata online cu cardul a taxelor și impozitelor locale și este lansat din 2011. Abia în 2016 sistemul a fost perfecționat în așa fel încât orice cetățean din țară să aibă posibilitatea să-ți plătească taxe și impozite sau obligații către ANAF fără să stea la cozi la ghișee.

Principalul avantaj al plății impozitelor și taxelor locale online cu orice card pe Ghiseul.ro este posibilitatea de a plăti oricand și de oriunde, fără comision. Comisioanele sunt subvenționate de APERO, cei care administrează platforma și partenrii Guvernului. Mai mult, contribuabilii înrolati au posibilitatea de a plăti taxele și impozitele locale pentru alte proprietăți deținute pe teritoriul României, cu condiția ca municipalitatea pe raza căreia se afla proprietatea să fie înrolata în sistem.

Agenția pentru Agenda Digitală a Romaniei (AADR) este o instituție publică în subordinea Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională care are rolul de a opera sisteme informatice la nivel național destinate guvernării electronice. AADR gestionează Ghiseul.ro (Sistemul Național Electronic de Plată Online), E-guvernare (Sistemul de Guvernare Electronică), SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), SIAE (Sistemul Informatic de Atribuire Electronică în Transporturi) și PCU (Punctul de Contact Unic).

Băncile și universitățile urmează să primească abonamente de parcare pentru a putea parca cât doresc în buricul târgului. Primăria clujeană a majorat începând din 2017 tarifele de parcare pe 26 de artere din centrul orașului, a limitat durata de parcare la 3 ore și a decis să nu mai elibereze abonamente de parcare decât pentru riverani. Acum vrea să modifice modificările și să permită unităților bancare sau universităților să beneficieze de rezervarea unor locuri de parcare în centrul Clujului.

 

Banca Națională  a României care are sediu în Piața Uniirii cu intrare de pe strada Brătianu sau Universitatea Babaș-Bolyai cu sediu pe Kogălniceanu/Universității au fost printre instituțiile care au cerut primăriei să se răzgândească în privința eliberării de abonamente de parcare nenominale pentru zona centrală.

“Cei de la BNR au de făcut transporturi de valori care se efectuează sub pază. Au nevoie ca mașinile să aștepte undeva. La fel, cei de la Universitatea Babeș-Bolyai sau de la celelalte universități primesc vizite oficiale ale unor ambasadori sau personalități străine și au nevoie de locuri de parcare rezervate. Sunt situații punctuale, obiective. Nu înseamnă că vom crea un precedent. Până la urmă, Consiliul Local este suveran și poate decide să modifice legile locale, de câte ori este nevoie”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea.

Primăria a decis pe final de 2016 ca din 2017 să se dubleze taxele pentru locurile de parcare orare pe 26 de artere din centrul Clujului ( zona tarifară I), tocmai pentru a descuraja traficul auto în detrimentul celui cu mijloacele de transport în comun. De asemenea, în sprijinul acestei măsuri a decis să nu mai elibereze abonamente de parcare nenominale în această zonă dar și să limiteze timpul maxim de parcare la 3 ore.

Anul acesta, administrația vrea să modifice decizia și să permită băncilor și universităților să își rezerve locuri de parcare în centrul orașului, adică să beneficieze de abonamente nenominale, de tipul celor care se eliberează în zona II de tarifare. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost pus deja în dezbatere publică (perioada de consultare durează între 25 ianuarie și 7 februarie), urmând ca el să fie supus atenției Consiliul Local pentru dezbatere și aprobare, după ce parcurge respectiva etapă de consultare.

“Vorbim de cîte unul, două locuri de parcare pentru fiecare instituție bancară sau de învățămând superior. Maxim 10, 20 de locuri de parcare care vor fi rezervate în zona centrală, dintr-un total de peste 1500 de locuri de parcare, număr care nu va afecta politica pornită de primărie pentru degrevarea traficului din zona centrală. Noi vom continua lucrurile bune începute în această direcție”, a mai spus viceprimarul Dan Tarcea.

O săptămână de verificări efectuate de polițiștii locali pe 24 de artere din zona centrală (14 străzi din zona I cât și 10 străzi incluse în zona II de tarifare,) după ce au intrat în vigoare noile măsuri luate de primărie, a relevat faptul că șoferii care parchează în buricul Clujului nu își plătesc parcarea. Verificările făcute de primărie s-au soldat cu peste 730 de sancțiuni aplicate pentru parcări ilegale sau neplata taxei de parcare. Adică polițiștii au dat peste 100 de amenzi pe zi doar în centrul orașului. Primarul Emil Boc spunea că maximum din 2016 a primăriei e de 1500 de amenzi într-o săptămână în tot Clujul, adică peste 200 de sancțiuni pe zi, raportat la numărul de polițiști locali care gestionează această activitate.

Culmea nesimțirii la parcatul ilegal în centrul Clujului

Efectele majorării taxelor de parcare: s-a instalat haosul în centrul Clujului

Se face ordine cu parcările din centrul Clujului: se dublează tarifele orare și nu se mai dau abonamente

Fără terase și luminițe, Piața Muzeului e din nou parcare pentru bolizi

Cum stă orașul cu planurile de edificare a unor noi “case” pentru mașini

Cum se face, mai nou, educația șoferilor care parchează pe trotuare în Cluj

Au făcut alei pietonale…pentru mașini

Ești șofer? Ferește-te să parchezi pe aceste străzi. Topul celor mai multe amenzi pentru parcări ilegale în Cluj

foto: primariaclujnapoca.ro

Regulamentul dar și tarifele pentru ridicarea, din nou, a mașinilor în Cluj-Napoca vor fi supuse atenției Consiliului Local la ședința ordinară din luna ianuarie, mai precis pe data de 31. Potrivit estimărilor oficialilor primăriei, începând cu 1 februarie, se vor ridica din nou mașini parcare ilega în oraș, în cazul în care șoferii vor fi indolenți și vor parca în locuri nepermise.

 

“Guvernul a aprobat regulamentul de ridicare mașini, noi l-am pus în dezbatere, așa că la ședința ordinară a Consiliul Local din luna februarie intrăm și cu tarifele aferente acestei activități. Ridicarea mașinilor va fi gestionată de către Regia Autonomă a Domeniului Public care este pregătită logistic atât pentru ridicare cât și pentru depozitarea mașinilor ridicate. Estimez, cu un vot favorabil al Consiliul Local, că din 1 februarie vor putea să se ridice mașini în Cluj-Napoca”, a precizat viceprimarul Dan Tarcea.

Oficialul a menționat că măsura de ridicare a mașinilor este, așa cum se arată și în actul Guvenului, una complementară menită să fie aplicată în situații limită, când respectivele mașini parcare nelegal obstrucționează traficul din Cluj. În plus, Tarcea a mai estimat că traficul din zona centrală a Clujului va avea numai de câștigat, în condițiile în care de multe ori mașinile parcare neregulamentar încurcă mijloacele de transport în comun dar și pietonii sau bicicliștii. “Nu va fi o vânătoare de vrăjitoare. Cine încurcă traficul, va plăti. Oricum aceste sancțiuni sunt gândite pentru descurajarea parcărilor ilegale. La fel ca și amenzile”, a mai adăugat oficialul.

Tariful pentru ridicare și recuperarea unei mașini care se va aplica în Cluj-Napoca va fi de 550 de lei (ridicarea plus o zi de depozitare, 43 lei). În cazul în care șoferul va ajunge la mașină înainte ca aceasta să fie dusă în locul special de depozitare, tariful va fi de circa 300 lei, după cum spun reprezentanții primăriei.

O statistică din 2014 a primăriei pe jumătate de an arăta că în Cluj-Napoca se ridicau circa 9 mașini pe zi, însă problemele legate de trafic, cel puțin din centru, erau departe de normalitate, după cum atrăgeau aleșii locali din acea perioadă. În circa 6 luni, primăria aplicase 11.200 de sancțiuni contravenționale și ridicase 1530 de  ceea ce însemna 1 milion de lei, încasări din amenzi la bugetul local, plus încă circa 600.000 încasări ale Regiei Domeniului Public pe partea de eliberare mașini ridicate, după cum informau reprezentanții primăriei. În principal se ridicau mașini care obstrucționau intrările în parcările cu plată din centru sau cartiere, mai mult de jumătate din numărul total de mașini ridicate într-o lună.

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș spunea anul trecut că durerea mare a orașului este reprezentată de tolerarea parcărilor ilegale de către administrația locală. De fapt, spunea arhitectul, parcările ilegale din zona centrală și nu numai sunt cele care, de fapt, sugrumă traficul din oraș. Primarul Emil Boc explica că, săptămânal, polițiștii locali aplică în oraș circa 1500 de amenzi de parcare și că cifra reprezintă maximul care se poate raportat la numărul de polițiști locali din structura primăriei. Tot atunci, primăria susținea că mizează pe aprobarea măsurile complementare pentru ridicare și blocare roților, despre care spunea că are promisiuni că se va întâmpla până la finalul lui 2016 ca să gestioneze și mai bine problema parcărilor ilegale din Cluj-Napoca.

Detalii aici:

Cât au băgat în vistieria municipiului șoferii ilegaliști. În Cluj se ridică 9 mașini pe zi

Maşinile parcate neregulamentar nu pot fi ridicate de primării în baza regulamentelor locale, după ce Înalta Curte a stabilit în 25 mai 2015 că doar Guvernul poate impune astfel de regulamente. Decizia judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost luată după ce Avocatul Poporului a formulat un recurs în interesul legii privind problema legalităţii procedurii de ridicare a maşinilor parcate neregulemantar, care se face în baza unor hotărâri ale consiliilor locale, şi nu în baza unei Hotărâri de Guvern.

Guvernul a modificat și completat Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și a stabilit un set de reguli, astfel încât să poată fi din nou ridicate vehiculele staționate neregulamentar. Aceasta la mijlocul lunii decembrie 2016.

sursa foto: Facebook

Noua platformă de parcare de pe B-dul 21 decembrie 106/Năvodari nr. 4 a fost deschisă publicului, iar începând din 13 decembrie va fi aplicat sistemul de taxare a locurilor de parcare. Pentru acestă parcare cu 229 de locuri nu se va aplica sistemul din centru, zona I, adică 2 lei pe oră (deocamdată) ci cel din zona II care a rămas de 1 leu pe oră și în 2017.

Amplasamentul pe care a fost amenajată parcare la sol este situat la 500 de metri de Catedrala Ortodoxă, în direcția Mărăști, pe locația unde primăria a anunțat că va construi Centrul Cultural Transilvania (cu sală de concerte și sediu pentru Filarmonică). Având în vedere că administrația locală clujeană are în plan să amenajeze pe direcția Mărăști – Mănăștur benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun, concomitent cu desființarea locuilor de parcare la bordură, așa s-a născut ideea de utilizarea temporară a amplasamentului de 1,3 hectare preluat de la armară pentru proiectul Centrului Cultural Transilvania. Mai ales că acesta era deja utilizat ca parcare pentru utilajele Regiei Autonome a Domeniului Public deorece în ultimii ani primăria a cam abandonat proiectul Filarmonicii, mai ales din pricina costurilor mari pe care acesta le implică.

15384537_1197882500300573_7315025504695863511_o
sursa foto: Facebook

Potrivit ultimului anunț făcut de primărie, platforma are 229 de locuri de parcare dar și 8 locuri rezervate pentru persoane cu dizabilități și este deschisă publicului începând din 9 decembrie. Parcare nu are barieră și va fi deservită de 3 parcometre stradale, prin intermediul cărora se va putea realiza plata parcării folosind card bancar, card preplătit sau monede.

Taxarea ei se va face începând din data de 13 decembrie. Platforma a fost inclusă în zona tarifară II (pericentrală), astfel că toți cei care au abonament pentru această zonă pot utiliza noua parcare. Prețul pe oră este de 1 leu, iar abonamentul costă 50 de lei/luna pentru persoane fizice și 70 de lei/lună pentru persoane juridice.

Parcarea are intrare și ieșire din/spre str. Năvodari și o a doua ieșire pe Bulevardul 21 Decembrie.

Conform informațiilor furnizate de oficialii primăriei, costurile de amenajare au fost de peste 700.000 lei.

15393020_1197882496967240_5974514639092532824_o
sursa foto: Facebook

 

Terenul de 1,3 hectare de pe -dul 21 Decembrie 1989 nr. 106 a fost obținut de primărie de la armată și a primit ca funcțiune un proiect de Centru Cultural, generat prin concurs de idei cu juriu internațional, în timpul administrației Apostu. Chiar primarul Boc și l-a dorit și a făcut posibilă preluarea terenului de către primărie. Proiectul tehnic a fost câștigat de firma Vaal Arhitectură care a gândit un ansamblu format din cinci clădiri (sala de concerte, sediul Filarmonicii, o clădire pentru artele dramatice şi plastice, sediul Academiei de muzică, dar şi un hotel cu peste 200 de camere), deservite de o parcare subterană pe patru nivele cu 500 de locuri de parcare proiectată pe 80% din suprafaţa terenului de peste 1,3 hectare de pe B-dul 21 Decembrie nr. 106, aflat în proprietatea primăriei.

Întreg ansamblu a fost evaluat la 50 de milioane de euro, bani pe care primăria clujeană nu a fost dispusă  să-i găsească de 4 ani încoace pentru a porni proiectul. Surse din administrație susțineau că singura șansă reala pentru ca Centrul Cultural Transilvania (cu sala unică de concerte pentru Filarmonică) să se realizeze era legată de câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. Cum Clujul a pierdut titlul în favoarea Timișoarei în toamna acestui an, proiectul a pierdut ocazia unică să fie susținut și deja e văzut ca unul istoric și nerealizabil.

Contractul privind proiectarea ansamblujului Centrul Cultural Transilvania a fost semnat în decembrie 2011 cu biroul de proiectare din București VAAL Arhitectură. La semnarea contractului pentru realizarea documentației (inclusiv studiul de fezabilitate și proiectul tehnic) necesare pentru licitația de execuție a lucrărilor, în decembrie 2011, s-a stabilit un termen de șase luni pentru finalizarea documentației. În 2012, Primăria a arătat că proiectul tehnic va fi predat în noiembrie, pentru că termenul de șase luni se referă de fapt la aproximativ 180 de zile lucrătoare.

În 2015, contractul de proiectare a intrat în vizorul Curții de Conturi care a imputat primăriei că nu a aplicat penalități contractului du Vaal Arhitectură, având în vedere că documentația nu s-a predat la timp. Aplicând penalitățile, administrația a intrat în litigiu cu Vaal Arhitectură care a contestat măsura în instanță.

Inainte de litigiul cu penalitățile și Vaal Arhitectură, în 2011, primăria a avut o tentativă de a scoate la concesiune, prin licitație, lucrările care urmau să pornească proiectul Centrului Cultural Transilvania și a încercat să găsească un partener privat care să construiască parkingul subteran care deservește ansamblul, iar în schimb acesta să primească posibilitatea de a-l exploata și de a construi apartamente în regim hotelier pe amplasament, investiții pe care să le exploateze pe durata a 49 de ani, plătind o redevență anuală primăriei. La licitației nu s-a print, însă, nicio ofertă.

În 2016, primăria a decis să relaxeze condițiile de licitației și a aprobat o nouă schemă prin care să se concesioneze lucrările: în schimbul realizării parkingului subteran de peste 250 de locuri pe terenul de pe B-dul 21 Decembrie, investiorul privește posbilitatea să construiască și să exploateze imobile de birouri timp de 60 de ani, cu obligația de a plăti anual primăriei o redevență egală cu 3% din veniturile obținute din exploatarea investițiilor pe car ele realizează, dar nu mai puțin de 44.000 de euro anual. Licitația de concesionare a lucrărilor nu a mai fost lansată.

700.000 de lei mai târziu, Centrul Cultural Transilvania se transformă temporar în parcare

Au frământat, din nou, aluatul din care să se nască Casa Muzicii și Filarmonicii din Cluj

Și 2016 e anul în care primăria “sapă” fundația sediului și sălii de concerte pentru Filarmonica Transilvania. Cum?

Stadiul noii Case a filarmonicii: “still loading”. Negocierile pe proiect au ajuns la 95%

Consilierii locali vor dezbate la ultima ședință din mandatul 2012-2016 un proiect de hotărâre privind un nou proiect în cartierul Mănăștur, o parcare supraterană de pe strada Primăverii nr. 20 – Aleea Gârbău nr. 7, anunțată de primărie încă din 2014. Potrivit planului urbanistic, parcare umează să aibă două niveluri de subsol, parter și cinci etaje.

Despre terenul pe care urmează să fie construit acest parking suprateran, oficialii primăriei spunea că e parțial revendicat, dar că primăria urmează să înceapă studierea unei parcele de 2000 de mp care are o situație juridică curată și pe care să fie amplasată noua parcare.

În 2014, primăria a contractat prin licitație serviciile Bodo Invest Iași pentru proiectarea obiectivului. Planul Urbanistic de Detaliu a primit avizul Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism în seprembrie 2014. Prin documentația de urbanism supusă acum spre aprobare Consiliul Local se stabilesc distanțele față de vecinătăți, indicatorii urbanistici și curculațiile spre viitorul parking propus cu două nivele de subsol, parter și cinci etaje. În documentația nu se precizează câte locuri de parcare se vor crea în viitorul parking.

Dorința primăriei era ca acesta să aibă 400 de locuri de parcare, deci comparabil cu parkingul Primăverii deja construit de administrația locală în cartierul Mănăștur.

Amplasamentul din zona străzii Primăverii este situat între blocuri şi este ocupat de 10-15 garaje. Practica administraţiei locale este ca toţi cei care deţin garaje să primească abonamente cu prioritate în noul parking de cartier.

Pe strada Primăverii, administraţia locală a dat în funcţiune un parking de cartier suprateran cu peste 460 de locuri de parcare. Tot în Mănăştur a fost realizat un parking de peste 120 de locuri de parcare în zona Mehedinţi şi se află în lucru un nou obiectiv în zona Negoiu.

PMUD Cluj 2016-2030, sursa raport final BERD-ARUP, primariaclujnapoca.ro

Un inel nou de tramvai prin centru, o prelungire a șinelor din Bucium spre Florești, amenajarea centurii Făget-Someșeni, reformarea sistemului de parcare din centrul orașului (prin interzicerea în primă fază a abomentelor de parcare, cu excepția celor pentru riverani) concomitent cu amenjarea a patru zone de Park&Ride (unde să-ți lași mașina și să mergi cu transportul în comun prin oraș), a trei parkinguri în zona centrală plus a încă 20 de parcări în cartiere, dar și prelungirea rețelei de troleibuze fie în cartierului Zorilor sau pe strada Mehedinți sau spre aeroport. Acestea sunt câteva din măsurile pe termen scurt și mediu – din 2016 până în 2030 – pentru a îmbunătăți considerabil circulația din oraș și cele 18 comune care compun asumata zonă metropolitană clujeană, măsuri pe care le-au sintetizat experții care au lucrat la Planul de Mobilitate pentru polul de creștere Cluj-Napoca .

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, mult invocat de oficialii primăriei în momentul în care au refuzat să-și asume decizii pentru oraș (circulație pe 2 benzi pe Splaiul Independenței vs. Promenadă și piste de biciclete sau eliminarea abonamentelor de parcare în zona 0 a orașului), a ajuns în etapa finală și a fost agreat cu reprezentanții autorităților locale. Acesta include o strategie pe termen lung și una pe tremen scurt pe care autoritățile locale trebuie să o implementeze pentru dezvoltarea viitoare a zonei urbane respective și, în acest context, pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii și serviciilor de mobilitate și transport personal si public, cu protejarea mediului și reducerea poluării. Strategia este însoțită și de o simulare de buget și de surse de finanțare pentru materializarea proiectelor.

De altfel, existența PMUD condiționează și finanțarea proiectelor de transport urban în cadrul Programului Operațional pentru Dezvoltare Regionala 2014 – 2020, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale a comandat planuri de mobilitate pentru toți cei 7 poli de creștere din România, plus București-Ilfov printre care și municipiul Cluj-Napoca. Cu termen de finalziare finele lui 2015. Acestea au beneficiat de asistența BERD și au fost realizate de diverse firme internaționale. Cel de la Cluj-Napoca și Timișoara au fost făcute de Ove Arup and Partners Ltd / United Kingdom.

Experții care au lucrat la PMUD Cluj-Napoca au propus, în raportul final datat din 30 noiembrie 2015, afișat pe site-ul primăriei, trei scenarii de acțiune, din care, împreună cu reprezentanții autorităților locale s-a mers pe prima dintre variante, completată cu o serie de sub-proiecte, printre care și dezvoltarea unei promenade pe malul Someșului, dezvoltarea unor căi de rurale care să servească dezvoltării parcului industrial Tetarom I sau implementarea controversatului intermodalului la Aeroportul Internațional Avram Iancu.

Toate scenariile implică investiții considerabile în extinderea rețelei de transport pentru tramvaiei și troleibuze, atât în Cluj-Napoca cât și spre zona metropolitană, în modernizarea rețelelor actuale dar și a parcului de vehicule a Companiei Locale de Transport. Dar și proiecte de infrastructură rutieră plus o strategie integrată la capitolul parcare. “Succesul PMUD Cluj-Napoca depinde de implementarea de către autoritățile centrale a celpuțin o parte dintre proiecte (…), pentru a căror realizare este necesar unefort investițional de aproape 500 de milioane de euro”, se arată în respectivul raport.

Varianta unanimă convenită cu autoritățile locale clujene implică funcționalizarea liniei de tramvai deja existente dar insuficient folosită, prin extinderea acesteia înspre vest, conectarea sa cu centrul orașului și creșterea vitezei operaționale prin acordarea de prioritate la intersecții și asigurarea unei căi de rulare separate. Deci ca tramvaiul să devină coloana vertebrală a rețelei de transport public a orașului.

Concomintent cu realizarea cu prioritate a centurii de sud ca principală alternativă la coridorul vest – est central, inclusiv realizarea legăturilor rutiere dintre aceasta cu Varianta Zorilor – Mănăștur și cu bd. Unirii, conform propunerii din Planul Urbanistic General al orașului.

Deci, până în 2020, experții PMUD extimează că va fi gata această centură și, în paralel și extinderea tramvaiului pe sectorul Bucium-Florești.

Între 2020 și 2030 se estimează că va fi construită a doua axă vest – est, constând în șoseaua adiacentă căii ferate în zona de est (deci la est de gară) și șoseaua subterană în albia Someșului. Plus bucla tramvaiului în centrul orașului, impunerea unei benzi dedicate transportului în comun între Avram Iancu și Aurel Vlaicu. Dar și a racordului între A3 și centura orașului – ocolitoarea Florești-Gilău).

În urma unei întâlniri cu autoritățile locale clujene care a avut loc la primărie, varianta propusă de experții PMUD a fost completată cu o serie de proiecte: drumul nou pe lângă calea ferată –
tronsonul de vest, inclusiv pasajul superior peste linia CF din zona Tetarom I,  închidere inel rutier rapid în zona de nord-vest ( între zona Cora și Tetarom I sau Gară prin centura de vest -pe la vest de pădurea Hoia, sau tunel pe relația Gheorgheni – Tetarom I, sau drum subteran în albia Someșului), construcția de noi parcaje în zona centrală și respectiv rezidențială, extensia rețelei de troleibuze în Zorilor, proiectul de revitalizare a malurilor Someșului, legătura rutieră Florești-Bucium, benzi dedicate mijloacelor de transport în comun, parkinguri în centru și cartiere, trotuare pe drumurile nationale și nu numai in comunele clujene parte a zonei metropolitane,  reorganizarea circulației în zona străzilor Basarabia – Cernăuți -Mehedinții – Negoiu prin crearea unui racord rutier la centura ocolitoare prin Făget, extinderea rețelei de troleibuz până la terminalele din aeroport, reorganizarea circulației prin asigurarea accesului gratuit la terminal pentru taxiuri și autoturisme – drop-off, punct de oprire pentru autobuze / autocare de lung parcurs, parcare de lungă durată – low cost, amenajarea a patru parcări de tipul Park & Ride în zonele Muncii, Aurel Vlaicu, Unirii, Frunzișulu și proiectul terminal intermodal aeroport Cluj-Napoca.

PMUD presupune si o etapa de dezbatere publica care, probabil, urmează să se facă anul acesta, în momentul redactării variantei finale și va fi supus, conform legii, procedurii de evaluare a impactului asupra mediului . Acest plan este, potrivi legii, un document complementar Planului Urbanistic General și strategiei de dezvoltare a orașului și a zonei metropolitane, potrivit legii 350/2001 privind urbanismul și amenajarea teritoriului.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document strategic, nivelul de detaliere a intervențiilor (măsuri și proiecte) fiind adaptat în consecință. Astfel, în faza de implementare a PMUD vor fi necesare studii de fezabilitate privind investițiile propuse, conform legislaţiei în vigoare, inclusiv în ceea ce privește amplasamentul exact și soluția tehnică optimă, respectiv analiza impactului asupra mediului pentru proiectele relevante. De asemenea, experții au recomandat actualizarea periodică a PMUD și a modelului de transport aferent, cel puţin o dată la 5 ani sau mai des, în funcție de evoluțiile viitoare în zona polului de creștere Cluj-Napoca.

LISTA DE PROIECTE PMUD CLUJ-NAPOCA din raportul final BERD-Arup