Tags Posts tagged with "Ordinul Arhitecţilor"

Ordinul Arhitecţilor

Legea nr. 120/2006 cea care stabilește regimul monumentelor de for public spune că: monumentele de for public sunt bunuri imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcții sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ și de semnal, amplasate în spații publice, într-o zonă de protecție, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.

Aceste monumente de for public sunt prin definiție amplasate în spații deschise și accesibile publicului larg. Prin definiția lor ele sunt expuse contactului direct cu viața și activitatea spațiului care le conține. Ansamblul unui astfel de monument este conceput special ca să delimiteze zona de protecție pe care creatorul o consideră minimală pentru ca imaginea obiectivului să nu fie agresată de public. Dar în toate spațiile publice care sunt dotate cu astfel de monumente accesul direct în proximitatea lor nu numai că este permis, el este chiar încurajat. E o imagine pe care o veți întâlni de-a lungul și de-a latul întregii Europe: copii care se aleargă pe treptele statuilor, tineri care cântă la chitară pe soclul acestora, oameni tolăniți cu ochii ațintiți în telefoane și așa mai departe.

În cazul ansamblului monumental creat de Pákey Lajos ca suport pentru statuile sculptate de către Fadrusz János ca mulțumire a Clujului pentru aportul adus de către regele Matyas dezvoltării orașului în care acesta apare călare înconjurat de patru cavaleri ai săi, acest spațiu de protecție este foarte bine delimitat de bordura ovală din piatră care înconjură spațiul verde lăsat că detentă pentru a asigura monumentului suficient spațiu pentru că acesta să fie pus în valoare. Fără îndoială, atât sculptorul cât și arhitectul au transmis explicit că acesta este spațiul inviolabil necesar că ansamblul să poată „respira. Creatorii marchează prin această graniță faptul că ce e dincolo de aceasta aparține de drept utilizatorilor pieței publice și funcțiunilor care le deservesc cerințele.

Cred că amplasarea unei dotări destinate agrementului, cu condiția de a avea caracter temporar, poate fi perfect justificată chiar dacă desenează un inel în jurul unui monument atât de încărcat de semnificații. Dealtfel, amplasarea pe perioada târgurilor de Crăciun a acestor patinoare care îmbrătișează monumentele de for public e un obicei răspândit pe tot mapamondul, fără că cineva să fi văzut în această atitudine vreo ofensă adusă subiectului monumentului.

În Torino patinatorii se învârt în jurul lui Napoleon, în Salzburg în jurul lui Mozart și toată lumea e veselă și îmbujorată, alunecând mână în mână fără să simtă că ar impieta memoria simbolurilor identitare cărora le dau roată. Ba eu chiar cred că însăși personalitățile alea cocoțate în vârful soclurilor lor solemne sunt fericite că se află timp de câteva săptămâni în mijlocul acestei mulțimi vesele.

Acest text a fost scris de arhitectul Dan Clinci, manager concursuri de soluții din partea Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania. 

EXEMPLE DIN ORAȘE EUROPENE sau din USA

Haosul urbanistic din cea mai mare comună din România e sancționat, oficial, pentru prima dată. Arhitectul șef al comunei Florești, Alexandru Lădariu (foto jos), a fost descoperit în conflict de interese, de către Agenția Națională de Integritate (ANI), iar primarului Horia Șulea îi revine acum obligația de a-l destitui. Arhitectul Lădariu a comentat pentru Actual de Cluj: “mi se rupe dacă trebuie să plec din Primărie…”

În breasla arhitecților se discută de foarte multă vreme despre faptul că Ladariu, în calitatea sa de arhitect (asociat într-o firmă de proiectare), ar contribui la realizarea a foarte multe proiecte urbanistice, pe care tot el le-ar și aproba în cadrul Primăriei Florești, din postura de șef al Biroului de Urbanism.  Potrivit informațiilor Actual de Cluj, Lădariu a reușit într-un singur an să înregistreze la Ordinul Arhitecților din România (OAR) peste 250 de proiecte urbanistice, cu mult peste tot ceea ce au lucrat alți arhitecți renumiți care nu ocupă funcții publice și care își dedică tot timpul activității de proiectare. În mai multe rânduri, reprezentanții OAR au fost sesizați despre faptul că Lădariu aprobă, la nivel de Primărie, și proiecte ale unor colegi de-ai săi din firmă, care au angajamente cu alte firme de proiectare. Potrivit informațiilor Actual de Cluj, OAR are în vedere să formuleze o plângere penală împotriva lui Lădariu, pentru abateri disciplinare și pentru conflict de interese.

Decizia ANI privind destituirea lui Lădariu

ANI s-a pronunțat în mod expres cu privire la proiectul ce viza construcția unei biserici ortodoxe, realizat de firma AG Tektum SRL, la care arhitectul Alexandru Lădariu era atât administrator cât și asociat:

“În calitate de șef Birou Urbanism, Alexandru Lădariu a semnat o Autorizație de construire având ca obiect Continuare lucrãri autorizate cu AC nr. 94/14.04.2010 – construire bisericã ortodoxă, în condițiile în care documentația tehnicã pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construire/desființare a construcțiilor era elaboratã de S.C. AG Tektum S.R.L., societate comercialã în cadrul cãreia persoana evaluatã deținea calitățile de asociat și administrator” – se arată în comunicatul transmis de ANI. Se precizează, de asemenea, că Lădariua încălcat dispozițiile art. 79, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „(1) Funcționarul public este în conflict de interese dacă se aflã în una dintre următoarele situații: a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial”.

ANI l-a informat pe Lădariu că se află în evaluare și că are dreptul să transmită un punct de vedere în apărarea sa. Din comunicat reiese că Lădariu a formulat acest punct de vedere, însă, fără să-i folosească. ANI l-a declarat în conflict de interese, apreciind că fapta sa constituie abatare disciplinară care trebuie sancționată potrivit reglementării aplicabile funcției respective. În consecință, arhitectul Lădariu este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, pentru o perioadă de trei ani, de la data eliberării sale din funcție: „Persoana […] față de care s-a constatat existența conflictului de interese […] este decãzutã din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publicã […] pe o perioadã de 3 ani de la data eliberãrii, destituirii din funcția ori demnitatea publicã respectivã sau a încetãrii de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilã, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadã de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Cum se justifică Lădariu: “mi se rupe dacă trebuie să plec din Primărie”

Chestionat de Actual de Cluj, arhitectul comunei Florești n-a părut foarte afectat de decizia ANI, apreciind că se aștepta la ea, dar că e total incorect să afle din presă. “Nu m-au informat. A trecut atâta timp de când mă evaluează și acum aflu de la dumneavoastră. Corect și normal era ca această decizie care mă privește pe mine, personal, să mi se comunice mai întâi mie” a spus Lădariu. El a admis că în apărarea sa a trimis un punct de vedere, cum că la mijloc ar fi fost vorba despre o simplă eroare. “Când am început să lucrez la Primăria Florești eu nu aveam calitate de funcționar public. Eram parte din categoria personal contractul. Apoi ne-au angajat la grămadă funcționari, iar eu încă nu eram familiarizat cu toată legislația în domeniu. Au venit de la o anume parohie, aveau o schiță și m-am oferit să-i ajut să realizeze biserica. Nu se poate vorbi de fapt despre o proiectare, am zis că se cuvine să-i ajut. N-am luat bani, n-am avut niciun beneficiu. Pur și simplu am vrut să fiu de ajutor. Am recunoscut această situație. Asta e, dacă ANI consideră că trebuie să plec, dacă cei din Primărie vor asta, vedem. Până la urmă nu aceasta este problema, mi se rupe dacă trebuie să plec din Primărie, pentru că mai am doi ani până la vârsta de pensionare și asta este, mă voi pensiona mai repede”, a comentat Lădariu.

El acceptă decizia ANI, însă nu și bârfele din breasla arhitecților. “Dacă ANI spune că trebuie să plec din Primărie, asta este. Dar nimeni nu îmi poate spune mie că nu mai am voie să proiectez. Este inadmisibil ca la nivel de OAR să existe astfel de discuții. O structură profesională care ar trebui să aibă grijă de interesele mele, ca arhitect, brusc, subit și dintr-o dată are o problemă cu cât pot eu să proiectez? Păi unde scrie că rolul OAR este acela de a impune o normă în privința numărului de proiecte?”, se revoltă Lădariu. El afirmă că de la episodul cu biserica, n-a mai proiectat nimic în Florești. “Doar nu eram atât de tâmpit să proiectez și să-mi aprob propriile proiecte. Cele 250, sau câte or fi înregistrate la OAR, nu nepărat au fost realizate de mine. Pentru că legea nu spune că trebuie să-ți pui semnătura numai pe ceea ce realizezi tu. Avem dreptul și să verificăm proiecte și să ni le însușim. Nu înseamnă că le-am făcut eu, eu doar le-am verificat. Și oricum, proiectele acestea nu s-au realizat pentru Florești, asta este cert”, a comentat Lădariu. În opinia sa, sunt multe interese la mijloc pentru care se dorește îndepărtarea sa din funcție: ar fi o anumită instituție (Consiliul Județean) care ar avea interes să-și subordoneze Biroul de Urbanism din Primăria Florești, dar și o serie de firme de construcții care ar putea fi favorizate, pe criterii politice, să construiască după bunul plac în Florești (foto Lădariu – ziardecluj.ro)

by -
1 528

„Terenul este situat în… Beneficiarul doreşte să…” Cam aşa începe orice prezentare atunci când arhitectul ajunge să prezinte un proiect pentru a obţine avizele necesare trecerii lui de la stadiul de planşetă la cel de realitatea concretă prin oraşele noastre. În lumea arhitecţilor, în domeniul urbanismului, „clientul” nu e doar “client”, ci are nume special. E „beneficiar”. El e cel care comandă o lucrare, e cel de care depinde felul în care clădirea (locul) va arăta în final, e cel care ştie (sau nu) ce vrea să mai adauge pe harta oraşului construit. E cel care are banii. E persoanaj-cheie în procesul construirii. E important. La această ediţie de Bienală a Arhitecturii din Transilvania, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniu la Cluj, organizatorii i-au dedicat Beneficiarului o secţiune specială. Astfel, dacă de obicei se premiază lucrări, proiecte şi proiectanţi, în 2015, la evenimentul arhitecţilor, arhitecţii preamiază şi clienţi, la Bienala de Arhitectură Transilvania (BATRA), care are loc în Cluj-Napoca între 3 și 19 octombrie.

Vedere de la ediţia precedentă:

GALERIE FOTO “Casele” dintre oraş şi trenuri: arhitecţii şi-au ales proiectele cu care se laudă şi le-au pus între oameni

Cum arată „Beneficiarul ideal”? „Premiul pentru beneficiarul ideal este şi o modalitate de implicare a comunităţii, dar şi o ocazie de a defini într-un mod constructiv ceea ce arhitectul apreciază în relaţia cu beneficiarul. Sigur că fiecare dintre arhitecţi are alte expectanţe de la beneficiarul ideal şi că nu este un “profil” standard, dar cu siguranţă fiecare dintre noi apreciază calitatea informaţiilor care-i sunt furnizate de beneficiar, încrederea, feedback obiectiv, coerenţă în dezvoltarea şi implementarea proiectului şi… poate prietenia care rămâne inevitabil atunci când ajungi să cunoşti detalii intime din viaţa unei familii”, a menţionat pentru Actualdecluj.ro arhitecta Daniela Maier, preşedinte BATRA. Premiul va fi oferit in baza unei prezentari facute de arhitect.

Bienala de Transilvania are loc la Cluj în toamnă, iar scopul evenimentului este, zic promotorii săi, să aducă arhitectura în atenția opiniei publice, să promoveze excelența în arhitectură și să formeze publicul în spiritul valorilor arhitecturii. Tema aleasă pentru ediția din acest an, ”Memorie și comunicare”, va fi abordată de arhitecți români şi străini recunoscuți pe plan internaţional în cadrul conferinței BATRA 2015. „Memoria leagă obiectul de arhitectură de trecut, iar comunicarea îl leagă de viitor”, a subliniat arhitectului Guttmann Szabolcs, președintele Ordinului Arhitecţilor din România Filiala Transilvania (OART). Deschiderea oficială a Bienalei va avea loc pe 3 octombrie, cu vernisajul expoziției-concurs Bienala de Arhitectură Transilvania 2015, cu scopul de a promova cele mai reușite exemple de practică profesională, în urma căreia vor fi acordate premiile BATRA 2015.

 

Categoriile şi premiile. Ce e nou în 2015

Una dintre noutăţile Premiilor BATRA 2015 este secţiunea referitoare la arhitectura în mediul rural, introdusă ca şi categorie de concurs. Alte categorii includ: arhitectura locuinței, a dotărilor comunitare și de producție, arhitectura spațiului public, a patrimoniului cultural, arhitectura spațiului interior, etc.

De asemenea, tot o premieră o reprezintă faptul că, în această ediție a Bienalei, nu vor fi premiaţi doar arhitecții, ci și beneficiarii lucrărilor de arhitectură (clienţi, persoane fizice, juridice sau institiţii publice) și jurnaliștii care scriu despre arhitectură. Astfel, una din categoriile speciale este premiul pentru beneficiarul ideal. Pentru această secțiune, arhitecții sunt rugați să nominalizeze beneficiarii cu care au avut o bună colaborare și să trimită o scurtă motivare pentru alegerea făcută. De asemenea, se acordă premiul pentru cel mai bun articol cu și despre arhitectură/arhitecți.

Un eveniment important din cadrul BATRA 2015 este Ziua Arhitectului, au mai anunţat organizatorii. Aceasta va fi sărbătorită pe 5 octombrie, prin inaugurarea plăcuței comemorative Pákey Lajos, arhitect șef al orașului Cluj în primele decenii ale secolului al XX-lea și prin celebrarea a 45 de ani de existenţă a Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca.

 

Cine alege câştigătorii

Juriul premiilor BATRA 2015 este format din arhitecți consacrați, din țară și străinătate:

Președintele juriului: Constantin Gorcea (România), Președintele Ordinului Arhitecților Filiala Nord-Est

Rachel Armstrong (Marea Britanie), profesor de arhitectură experimentală la Newcastle University School of Architecture

Lorenzo Cotti (Elveţia), arhitect, urbanist, specialist în urban gaming simulation

Håkon Iversen (Norvegia), director și partener la David Lock Associates Nordic

Golda János (Ungaria), profesor la Departamentul de Arhitectură al Universității din Győr.

Mirjana Lozanovska (Australia), director al School of Architecture and Built Environment, Faculty of Science, Engineering and Built Environment, la Deakin University

François Meyer (Elveția), fondator Meyer François Architecte, locul 1, secțiunea locuire, la Best Architects 15

Paola Rizzi (Italia), profesor de arhitectură, analiză și proiectare urbană, intervenții de urgentă în spațiul urban și arhitectură sustenabilă la Facoltà di Architettura di Alghero

 

Cine aduce BIENALA DE ARHITECTURĂ TRANSILVANIA

Bienala de Arhitectură Transilvania este organizată de Ordinul Arhitecților din România Filiala Transilvania, în colaborare cu filialele Alba, Bihor, Nord-Vest, Satu-Mare, prin programul de finanțare OAR a filialelor pentru evenimente, pe bază de regulament propriu și autonomie în organizare.

Din echipa de organizare a evenimentului fac parte:

Preşedinte: Daniela Maier

coordonatorii: Adina Moldan, Dan Ștefan Domșa, Ionuț Radu Filip

curatorii: Guttmann Szabolcs , președinte OAR Transilvania, Fleschin Stelian, președintele OAR Filiala Alba, Falub Cosmin, președintele OAR Filiala Bihor, Paskucz Ioan Ștefan, președintele OAR Filiala Nord-Vest, Iuoraș Violeta, președintele OAR Filiala Satu-Mare.

Expoziția-concurs este itinerantă, urmând să fie prezentată şi în alte oraşe din Transilvania:

22 octombrie – 5 noiembrie 2015*: Baia Mare

9 noiembrie – 23 noiembrie 2015: Satu Mare

26 noiembrie – 10 decembrie 2015: Alba-Iulia

14 decembrie – 28 decembrie 2015: Oradea

1 martie – 27 martie 2016: Zalău

1 aprilie – 27 aprilie 2016: Bistrița
*datele evenimentelor pot suferi modificări, în funcţie de organizarea locală