Tags Posts tagged with "opera cluj"

opera cluj

Foto Nicu Cherciu

Dacă în ultimii ani clujenii au avut veri pline de evenimente, orașul pregătește un nou festival major.

Avem TIFF la Cluj, avem Untold, Electric Castle, Zilele Culturale Maghiare, Zilele Clujului, Jazz in The Park și multe altele. Ei bine, de anul viitor, clujenii vor avea parte de un eveniment cu totul special, un festival al Operei.

Evenimentul intitulat Opera Aperta va fi organizat imediat după încheierea TIFF, undeva în perioada 10 iunie și deja au fost invitate Operele din Iași, Timișoara și Debrecen care vor susține spectacole alături de Opera Națională Română din Cluj.

“Ne dorim continuitate și o legătură între TIFF și Operă și din acest motiv încercăm și sper să reușim să organizăm acest festival. Am scris invitații pe care le-am trimis, avem confirmările, le-am spus și condițiile pe care le putem oferi. Am invitat Opera din Iași, Opera din Timișoara și Opera din Debrecen.  Totul depinde de disponibilitatea lor, de Ministerul Culturii și al partenerilor care vor să susțină asta. Să sperăm că va fi așa cum ne dorim. Va fi și spectacol în sală. De exemplu, vom avea Indiile Galante în regia lui Andrei Șerban, spectacol ce nu poate fi în aer liber. Va fi în sală, dar vreau să-l proiectăm pe un ecran mare în Piața Unirii. Acolo se va lucra la șcenă, iar în fața scenei va fi acest ecran. Ăsta e planul acum. Încercăm să aducem Opera și mai aproape de clujeni prin aceste spectacole”, spune directorul Operei din Cluj, Florin Estefan, într-un amplu interviu acordat actualdecluj.ro.

Interviul integral va putea fi citit luni pe www.actualdecluj.ro. El dezbate mai multe subiecte, inclusiv Balul Operei. Ce planuri există pentru anul viitor, ce înseamnă cariera unui artist și cât de dificilă e trecerea de la Conservator pe o șcenă de teatru.  “Oricine visează la o carieră în acest domeniu, trebuie să se gândească că va avea 10 ani mizerabili de început. Trebuie să te aștepți la asta și să fi obsedat de muzică pentru a face față tuturor greutăților”, mai spune Estefan.

Opera Aperta e o formă de spectacol în aer liber prin care se încearcă apropierea față de publicul larg. În anii trecuți, Opera Națională din Cluj a făcut un obicei din a susține spectacole în oraș. De obicei, acestea erau organizate în luna iulie.

foto: Nicu CHERCIU

by -
1 3550

Sătui să aștepte după aprobarea Ministerului Culturii pentru minime renovări la clădirea Operei Naționale care e monument istoric, mai mulți oameni de afaceri din Cluj au pus la bătaie mai bine de 10.000 de euro ca în culise să nu mai arate ca în pușcăria de la Gherla, după cum spune managerul instituției de cultură, Florin Estefan.

Clădriea Operei Naționale din Cluj-Napoca, în care funcționează și Teatrul Național, are mai bine de o sută de ani de când a fost ridicată, e deci monument istoric iar lucrări de renovare nu pot fi făcute fără aprobarea ministerului – cu excepția zonei din spatele scenei. Așa s-a întâmplat și în ultima lună, când costurile cu lucrările de reparații s-au ridicat la 55.000 de lei, adică peste 10.000 euro.

Banii vin de la primul club de susținere a Operei, Pro Opera Transilvană, al cărui președinte e directorul unei firme de IT din Cluj, NTT Data, Daniel Metz, iar alți membri fondatori sunt directorul companiei de audit Darian DRS, Adrian Crivii, rectorul USAMV Cornel Cătoi și medicul Răzvan Rimbașiu. “Arătam ca în pușcăria de la Gherla acolo”, spune directorul Florin Estefan. “Am zugrăvit anul trecut o parte, anul ăsta nu știam cum să rezolv cealaltă. Dumneavoastră nu vedeți, e partea din spate, dar văd dirijori, soliști, și fac diferențe. În sfârșit e alb, curat, e cu lumină. S-a dat jos huma de pe pereți, vopseaua în ulei, s-a gletuit, s-a dat cu lavabil, s-au pus plafoniere LED, pentru că ISU ne cere să schimbăm tot ce se poate schimba pe această tehnologie. E cădirea cum e, avizele de incendiu sunt cum sunt, trebuie să ne ferim cât putem de incandescență”.

Clădirea ar urma totuși să intre în renovare capitală când vor fi găsiți și banii – anul viitor instituția bifează centenarul, a fost prima instituție de cultură înființată în provincie după Marea Unire din 1918, iar dacă acest lucru se va întâmpla, lucrările sunt estimate să dureze trei ani și jumătate “dacă e un constructor serios”, după cum spune Estefan, interval în care spectacolele ambelor instituții de cultură care funcționează în clădire, Opera și Teatrul, vor trebui mutate. Partea bună e că planurile originale ale clădirii au fost identificate în arhive la Budapesta iar după o copie a acestora ar urma să fie executate și lucrările de reabilitare a clădirii.

Clădirea-monument istoric a fost renovată în urmă cu 13 ani dar numai pe dinafară, într-un contract controversat care nu a rezolvat mare lucru – iar în interior nu s-a clintit nici un scaun. La licitația pentru lucrări organizată în 2005 de Ministerul Culturii s-au înscris doar două firme, Romconstruct București condusă de afaceristul Vasile Turcu, care a și câștigat licitația, și Erbașu SRL, condusă de Mihail Erbașu. Ambii oameni de afaceri s-au sinucis: Erbașu în 2004 în locuința sa din Snagov, iar Vasile Turcu în această primăvară, de asemenea în propria locuință.

 

by -
0 87

Hai la spectacol în aer liber mâine seară în piața Unirii din Cluj-Napoca, unde Opera Națională pune în scenă cunoscuta poveste a Fetei Babei și Fetei Moșului, pentru copii dar nu numai, iar accesul e gratuit.

Spectacolul de mâine seară de la ora 18 face parte din festivalul stradal Wonder Puck al teatrului de păpuși din Cluj. Prezentarea evenimentului: “spectacolul ce amintește de tâlcuitorul Ion Creangă, răsfoit cu elan în copilărie, îi fascinează pe micii spectatori de îndată, într-un basm pus pe note, ce dă naștere celor mai neașteptate personaje. Adaptat după opereta „Fata moșului cea harnică”, scrisă în anul 1982 de compozitorul Florin Comișel, spectacolul are la bază libretul lui Cezar Țipa, care a înțesat cu inspirație în povestea populară personaje din alte două basme celebre, „Motanul Încălțat” și „Capra cu trei iezi”, stârnind cu atât mai mult curiozitatea și bucuria celor mici. Eroina operetei, Ilenuța, fata moșului, candidă și modestă, ne învață cum bunătatea, munca, răbdarea și seriozitatea sunt valori ce ne ajută să avem o viață frumoasă, cu scopuri nobile. La pol opus, Marghiolița, fata babei, leneșă și răutăcioasă, nu face decât să țeasă intrigi, rămânând în final nemulțumită și dezamăgită. Învățăturile poveștii dau naștere unei operete de esență populară, menită să pună în lumină valorile morale ale țăranului român, într-un spectacol regizat de Iulian Ioan Sandu, dublat cu succes în plan muzical de aranjamentul instrumental al lui Flaviu Mogoșan”.

Distribuția:

Anca Aluaș – Fata Babei
Oana Trîmbițaș – Fata Moşului
Florin Pop – Motanul
Bogdan Nistor – Vulpoiul
George Godja – Copacul/ Flăcăul I
Zoltan Molnar – Cuptorul/ Flacăul Ii
Frunzina Anghel (invitată) – Baba
Călin Mureșan (invitat) – Moşul
Ramona Atanasoaie (invitată) – Capra
Ionuț Constantinescu (invitat) – Lupul/ Flăcăul Iii
Robert Gutunoiu (invitat) – Ursul
Andreea Bolovan (invitată) – Zâna

by -
0 789

După ce a închis fosta stagiune în aer liber, Opera din Cluj o redeschide pe cea nouă tot afară.

Deschiderea stagiunii 2017-2018, la Opera Națională din Cluj-Napoca, are loc peste două săptămâni – în piața Avram Iancu. Spectacolul include momente din repertoriul noii stagiuni. “Spațiul generos din Piața Avram Iancu oferă tuturor posibilitatea de a se bucura de un eveniment cu acces liber, plin de varietate emoțională, regăsită la nivelul uverturilor, corurilor, ariilor, duetelor și a altor ipostaze de ansamblu, interpretate rând pe rând, de către soliștii, corul și orchestra instituției”, explică organizatorii. “Nu numai auzul este încântat, ci și privirea, la contactul cu bogăția de culori, lumini și minunatele costume, pe fondul cerului de toamnă”.

Programul include uvertura operei wagneriene “Der fliegende Holländer” (,,Olandezul zburător”), bucăți din spectacolul Zorba ori celebrul Va, pensiero (,,Corul sclavilor”) din opera Nabucco de Giuseppe Verdi, dar și altele – spectatorul e condus în Anglia secolului XVII, imediat după îmbolnăvirea Elvirei din opera I puritani și în fermecătoarea Sevilla, unde Rosina își cântă celebra cavatină Una voce poco fa din “Bărbierul din Sevilla”, Sankt Petersburg pentru aria Contelui Gremin din opera Evgheni Oneghin a lui Piotr Ilici Ceaikovski, Parisul din La Belle Époque, la petrecerea pontevedrină organizată la vila Hannei Glawari, unde răsună celebrul Vilja lied, dar și timpuri de legendă ale tărâmului chinez, pentru a-i admira pe Ping, Pang și Pong de la curtea prințesei Turandot.

Nu lipsesc arii din celebrele opere verdiene “Rigoletto” și “Don Carlo”, sensibila Arie a scrisorii din opera “Werther” a lui Jules Massenet și nici Valsul Musettei din “Boema”. În plus, Aria Lizei din actul al III-lea are rolul de a anticipa sonoritățile operei “Dama de pică” de Piotr Ilici Ceaikovski pe care Opera din Cluj o montează în premieră în următoarea stagiune.

by -
0 78

Opera Națională din Cluj are director artistic nou pentru baletul său: e balerinul slovac Boris Nebyla.

Nebyla a absolvit Conservatorul de dans din Bratislava, orașul său natal, Conservatorul din Viena și Școala de balet din cadrul Wiener Staatsoper; a activat ca dansator în Corpul de balet al Wiener Staatsoper, apoi în cel al Volksoper din capitala austriacă. În prezent este invitat permanent al Teatrului Național Slovac, în calitate de solist.

Repertoriul său include titluri importante ale repertoriului clasic de balet (”Lacul lebedelor”, de P. I. Ceaikovski, ”Raymonda”, de A. Glazunov, ”Paquita”, de Édouard Deldevez și Ludwig Minkus, ”Giselle”, de A. Adam ș.a.), dar și creații coregrafice contemporane semnate de Jiří Kylián, Hans van Manen, William Forsythe, Bernd Bienert, Renato Zanella, Saskia Hölbling și mulți alții. Participarea în cadrul Competiției Internaționale de Balet ,,Maya” de la Sankt Petersburg i-a adus în 1994 premiul pentru Cel mai elegant dansator, iar în 1998 Medalia de Argint.

E fondatorul Școlii de balet pentru educație specializată în arta dansului din Viena, fondator al Nebyla Dance Company și al Proiectului caritabil Hand in Hand din Viena (2017), menit să sprijine tinerii dansatori.

by -
0 83

Două producții lirice de anvergură în weekend la Cluj, în piața Unirii – o piesă de operă, La Traviata, și una de balet – Zorba Grecu, ambele producții ale Operei Naționale din Cluj.

Directorul instituției e Florin Estefan, care spune că obiectivul celor două producții e să atragă “oamenii profani în teatru”: “vrem să atragem cât mai mult public tânăr în teatru; am văzut pe parcursul ultimelor două stagiuni că aceste ieșiri ale noastre în aer liber ne-a adus sumedenie de public nou, avem 98% grad de ocupare în sală la toate spectacolele, dintre care 72% e public tânăr. Dacă nu ieșeam cu programul în aer liber pot să garantez că nu reușeam să avem un așa aflux de public care să ne calce pragul în teatru. De asta am ales La Traviata, e o producție foarte frumoasă, bine realizat, cu soliști care fac cinste Clujului și țării, ca să nu ai vorbesc de Zorba, un spectacol care pe mine mă fascinează, te trece prin toate stările, de la bucurie la plâns și la bucuria de a trăi lăsând la o parte problemele, de a uita totul prin muzică și prin dans”.

Acest din ultimă spectacol de care vorbește Estefan e cea mai recentă producție a Operei Naționale, a avut premiera în urmă cu doar câteva săptămâni iar financiar vorbind producția a fost una la limită, după cum spune azi acesta: “nu am avut niciun leu să-l facem; s-au mărit salariile dar bugetul a rămas același,  un prieten mi-a dat banii împrumut personal ca să încep să fac decorurile și costumele, și apoi m-am rugat la Dumnezeu să găsesc parteneri care să vină alături de noi să realizăm această producție”.

Estefan spune că speră ca acest program al instituției, Opera Aperta, cu producții organizate în spații în aer liber – în special în centrul Clujului dar nu numai, să ajungă de talia festivalului de film Transilvania. “Sper ca Opera Aperta să ajungă în câțiva ani asemenea TIFF-ului, nu e nici la București un festival al operelor;
aici a fost inițiat cu ani în urmă festivalul operelor naționale acum 5-6 ani, a fost o dată și s-a terminat”.

Bugetul celor două producții e e aproximativ 400.000 de lei, bani foarte puțini, consideră Estefan. “De exemplu la concertul lui Andrea Bocelli de la Cluj din weekend doar scenotehnica ;i sunetul au costat 200.000 de euro. Aici sunt două producții, cu decoruri, coregrafie, captat sunet în timpul mișcărilor, orchestra în fosă,  corul – e mult mai complex decât ce a fost acolo. După concertul lui Bocelli, la cum a sunat, eram fermecat, a sunat impecabil. Și sunt frustrat că sunt legat de mâini și de picioare și nu am asemenea sprijin să fac cu Opera ca ei. Dar cine știe, de la an la an cu bugete mai mari poate vom ajunge și noi să facem la fel ca cei din mediul privat”. “Sunt bani care în străinătate se dau pentru un singur cântăreț, un onorariu, aici se fac două spectacole, cu zeci de oameni, că piața e mare, așa că ce fac ei nu sunt minuni cu banii aceștia, sunt mai mult decât minuni”, completează și tenorul Ștefan Pop.

Mai exact bugetul e de 462.125 lei, din care 350.000 de lei sunt bani publici de la Consiliul Local – și jumătate din buget e montarea scenei, 268.000 lei.

 

Citește și:

Traviata, spectacol de operă în aer liber în Unirii

by -
0 253

Hai la spectacol de operă în aer liber cu intrare liberă în centrul Clujului, peste două săptămâni.

Image may contain: 1 person, textInstituția lirică ridică scenă în Piața Unirii, pe care montează unul dintre cele mai apreciate spectacole ale sale, Traviata de Giuseppe Verdi, după romanul “Dama cu camelii” de Alexandre Dumas-fiul, despre Parisul burghez, unde descrie iubirea dintre Violetta Valéry și Alfredo Germont, inspirat de dragostea înflăcărată dintre scriitorul Alexandre Dumas-fiul și curtezana Rose Alphonsine Plessis, redată în romanul autobiografic „Dama cu camelii”. De altfel La Traviata reprezintă pentru Opera clujeană cea mai recentă producție pusă în scenă la Cluj și cel care a deschis stagiunea din acest an.

Nu e prima oară când Opera Națională din Cluj organizează spectacol în aer liber în cadrul programului său Opera Aperta, în ultimii ani: anul trecut, de exemplu, a închis stagiunea cu trei spectacole de anvergură organizate în aer liber – Lacul Lebedelor pe lacul Chios, Nabucco în piața Unirii și un concert de muzică spaniolă.

Aici pagina de Facebook a evenimentului

Intrarea la spectacol e liberă. Iată distribuția:

GABRIEL BEBEȘELEA – Dirijor
NADINE DUFFAUT – Regia artistică
EMMANUELE FAVRE – Decoruri
GÉRARD AUDIER – Costume
DAN HAJA – Coregrafia

DIANA ȚUGUI – Violetta Valéry, curtezană
ȘTEFAN POP (invitat special) – Alfredo Germont
FLORIN ESTEFAN – Giorgio Germont
VIKTÓRIA CORMOȘ (invitată) – Flora Bervoix
OANA TRÎMBIȚAȘ – Annina
EUSEBIU HUȚAN – Gastone, Viconte de Letorières
CRISTIAN HODREA – Baronul Douphol
BOGDAN NISTOR – Marchizul d’Obigny
PETRU BURCĂ – Doctorul Grenvil
ANDREI ȘOFRON – Giuseppe
VARGA JANOS – Comisionarul
VARGA JANOS – Servitorul Florei
ALINA SIMONA NISTOR – Sora lui Alfredo

ORCHESTRA, CORUL ȘI ANSAMBLUL DE BALET AL OPEREI NAȚIONALE ROMÂNE CLUJ-NAPOCA

EMIL MAXIM – Maestru de cor
CORNELIU FELECAN – Dirijor cor
IULIAN IOAN SANDU, ALINA SIMONA NISTOR – Asistență regie artistică
MARIUS TODA – Asistență coregrafie
CRISTINA ALBU – Regie scenă culise

by -
0 92

Opera din Cluj își face Academie de Operă: recrutează opt tineri cu studii de specialitate și voce.

Miza – opt tineri cântăreți ș doi preparatori, debutanți, vor fi acceptați în program după susținerea unei audiții în fața unui juriu liric; clasa primește cursuri de pregătire, repertoriu, seminarii și masterclass-uri și are un loc în spectacolul “Don Giovanni” de W. A. Mozart.
“Viitoarele oportunități oferite tinerilor artiști includ participarea la recitaluri și concerte camerale, prezentări, programe internaționale și roluri secundare ori de ansamblu în cadrul unor spectacole lirice. Întâlniri cu agenți, directori de casting și manageri vor reprezenta și ele oportunități importante”, explică instituția de cultură. Condițiile – cel mult 35 ani împliniți, cetățenie europeană și să aibă cel puțin o diplomă de licență a unei instituții lirice recunoscute. Candidații trebuie să susțină în prima audiție două arii de Mozart dintre care una obligatoriu din “Don Giovanni”, o arie romantică și un lied așișderea. Prima audiție e chiar azi, iar a doua e mâine.

by -
0 120

Premieră națională pentru o piesă de balet, vineri la Cluj, după mii de reprezentații în toată lumea.

E vorba de producția “Zorba”, pusă în scenă pentru prima dată în România. E un spectacol-premieră ce oferă ]n primă audiție națională o capodoperă elenă emblematică, aranjată pe muzica celui mai mare compozitor grec contemporan, Mikis Theodorakis, într-o concepție artistică semnată de Lorca Massine, unul dintre cei mai renumiți coregrafi ai lumii, prezent la Cluj pentru spectacolul considerat de reprezentanții Operei Naționale ca fiind “excepțional”.

Piesa a fost pusă în scenă până acum, de la premiera din Verona în 1988, de nu mai puțin de 5.000 de ori în 30 de teatre de pe patru continente. Vineri, aceasta e pusă în scenă la Cluj, într-o amplă distribuție ce reunește soliștii, Ansamblul de Balet, Orchestra și Corul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, sub bagheta dirijorului Adrian Morar.

Spectacolul de balet “Zorba” este una dintre formele inedite pe care le-a îmbrăcat mitul grecului Zorba – reprezentant al omului modern, nonconformist, și simbol al dragostei pentru viață, ce tânjește permanent după libertate și independență. Prima materializare a acestui mit s-a făcut în romanul scriitorului grec Nikos Kazantzakis, căruia i-au urmat ecranizarea lui Michael Cacoyannis și, în anul 1988, baletul creat de coregraful american Lorca Massine, pe muzica renumitului compozitor grec Mikis Theodorakis.

Baletul Zorba a fost reprezentat în premieră mondială la data de 6 august 1988 la Arena di Verona și doi ani mai târziu, la 19 octombrie 1991, la Marele Teatru din Varșovia (la ora actuală Teatrul Național), fiind preluat apoi pe scene din întreaga lume. Versiunea de la Varșovia, semnată de coregraful Lorca Massine a fost readusă în fața publicului polonez de aproximativ 150 de ori.

Povestea vorbește despre John, un turist american care ajunge pe tărâmul grecesc, dorind să ia contact cu obiceiurile locului și să se integreze în noul mediu. Se îndrăgostește de Marina, o tânără din partea locului, deja promisă grecului Yorgos. În mijlocul ostilității tot mai pronunțate arătate străinului de către băștinași, apare Zorba – un exilat ,,fără identitate”, un om liber, care, mai mult pentru a înfrunta destinul, decide să îl ajute pe John, relevându-i adevărata semnificație a dansului, ca simbol al eliberării, capabil de a exprima atât bucurie, cât și tristețe.

Să mai precizăm că cele mai ieftine bilete la premieră costă 60 de lei, la balcon, în sală acestea ajung la 80 de lei, iar în loje – la 100 de lei. Cu toate acestea, la ora redactării acestei știri majoritatea locurilor erau deja ocupate.

by -
0 82
foto Nicu Cherciu

Un spectacol al Operei Naționale din Cluj e pus în scenă o singură dată în stagiune, în această duminică.

E vorba de spectacolul “Lucia di Lammermoor”, de Gaetano Donizetti, în unica reprezentație a acestei stagiuni duminică la ora 18.30.

Spectacolul, considerat a fi una dintre cele mai complexe creații ale repertoriului liric universal, e apreciat în special pentru profunzimea sa componistică, și prezintă Scoția anilor 1700, dominată de conflicte ideologice și de cult, inspirată de drama scrisă de Walter Scott, „Bride of Lammermoor”. Libretul vorbe;te despre urselile și abisurile tulburătoarei povești de dragoste a Luciei, sora Lordului Enrico Ashton, obligată de acesta la o căsătorie de convenienţă, pentru a salva onoarea familiei, în pofida iubirii sale pentru Edgardo di Ravenswood. Din distribuíe fac parte Lucia Bulucz (Lucia), Sorin Lupu (Edgardo di Ravenswood) și Geani Brad (Lord Enrico Ashton), alături de Simonfi Sandor, Tony Bardon, Liliana Neciu, Florin Pop, acompaniați de Orchestra, Corul și Ansamblul de balet al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, aflați sub bagheta apreciatului dirijor Gabriel Bebeșelea.

Opera în trei acte a fost prezentată în premieră mondială în 26 septembrie 1835, la Teatro San Carlo din Napoli, unde s-a bucurat de un succes răsunător, fiind și în prezent unul dintre principalele titluri lirice ce mențin capetele de afiș ale operelor din întreaga lume.