Tags Posts tagged with "muzeul etnografic"

muzeul etnografic

by -
0 310

Veste bună, clădirea care găzduia în urmă cu 120 de ani Procesul Memorandiștilor iar acum găzduiește primul muzeu etnografic din țară, de la Cluj, intră în reparații.

E vorba de Palatul Reduta, de pe strada Memorandumului, clădirea albastră ce găzduiește acum Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul de acest gen din țară.
Necesitatea restaurării acestui monument istoric a rezultat în urma unui Raport de expertiză tehnică întocmit  anul trecut care arată că starea fizică a fațadelor clădirii muzeului impune intervenții majore de renovare. Lucrările vizează restaurarea fațadei și a acoperișului-anvelopei nord a Palatului Reduta, înlocuirea învelitorilor din țiglă ceramică și a tablei, montarea unei membrane hidroizolante, consolidarea șarpantei deteriorate, îndepărtarea straturilor neadecvate pe bază de ciment, consolidarea zidurilor de cărămidă, curățarea și repararea ornamentelor din gips, curățarea și revopsirea grilajelor ornamentale, precum și înlocuirea ferestrelor cu altele noi din lemn stratificat cu sticlă termo-fonoizolantă.

 

Lucrările costă 750.000 lei, adică 166.000 euro, și ar urma să dureze 75 de zile, timp în care muzeul va fi închis. Banii vin de la Consiliul Județean, instituție în subordinea căreia funcționează muzeul.

Citește și:

Clădirea în care au fost judecați Memorandiștii care au cerut autonomia Ardealului, reabilitată cu 6,3 milioane

Adevărul despre Memorandumul din 1892 de la Cluj și de ce ai monument și stradă cu numele lui

by -
0 101

Expoziție e pictură pe tema satului și țăranului maghiar reprezentat în pictura din Transilvania, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în cadrul Zilelor Maghiare.

Expoziția se deschide duminică la ora 16 și reprezintă o selecție curatoriată de inginerul Alin Samochiș, care a încercat să adune pe simezele Muzeului Etnografic al Transilvaniei piese unice, puțin cunoscute publicului larg, provenite atât din colecții particulare, cât și din cea a Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Expoziția poate fi vizitată până în 27 august.

by -
0 1217

Displaying afis camasa margau.jpgHai să vezi cămașa tradițională de Mărgău, veche de decenii, de Ziua Internațională a Iei la Muzeul Etnografic.

Cămașa e prezentată într-o expoziție, “Decor, eleganță, stil – cămașa femeiască tradițională de Mărgău”, ce va fi vernisată vineri la ora 13 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. “Alegerea datei vernisajului nu este întâmplătoare”, spun reprezentanții instituției. “Muzeul Etnografic al Transilvaniei s-a alăturat de la bun început inițiativei comunității online ”La Blouse Roumaine” de a sărbători Ziua Universală a Iei, oferind publicului vizitator în mod regulat, în jurul Sânzienelor, câte o expoziție care pune în valoare exemplare rare și valoroase din colecția de cămăși a instituției. În anul 2015 am prezentat o selecție amplă din colecția Brătianu–Cantacuzino, în anul 2016 am abordat, în paralel, problema respectării statutului piesei originale de port și cea a cultivării tradiției în costum prin replici și piese de inspirație tradițională, cu implicarea membrilor grupului ”Semne cusute”.

În acest an muzeul prezintă o selecție de cămăși originale, “de mare vechime”, dintr-o zonă restrânsă: comuna Mărgău, situată în Depresiunea Călățele, județul Cluj. Majoritatea pieselor expuse au fost colecționate de către inimoasa învățătoare Maria Panea, originară din localitatea Mărgău, și a fost donată muzeului în anul 1975, “prezenta expoziție reprezentând un gest de recunoștință adus acestei atitudini de înaltă ținută civică”, arată reprezentanții instituției, care adaugă că este foarte rar ca un muzeu să posede o colecție atât de mare – peste 350 de exemplare –dintr-un singur tip de artefact și dintr-o singură comună. “O asemenea situație face posibilă o analiză aprofundată a bogăției stilistice, a evoluției structurale, a decorului, a tehnicilor de ornamentare întâlnite la somptuoasa cămașă mărgăoană. În același timp, expoziția constituie un omagiu adus fetelor și femeilor de odinioară, care – creând aceste piese de mare diversitate decorativă și înaltă valoare artistică – au generat un fond inestimabil de modele pentru creatoarele contemporane dornice să se conecteze la fluxul creator al artei tradiționale”, arată aceștia.

Expoziția poate fi vizitată până în 30 iulie.

Citește și:

Credeai că știi ce e portul popular românesc? “Costumul popular nu mai există, nu e viu” – sau cum a murit ia românească înainte să fie populară

by -
0 59

Picnic în curtea muzeului etnografic, duminică – cu pături, gustări și cărți de povești, într-un festival care redescoperă farmecul poveștilor din copilărie, ajuns la a patra ediție, ce include nostalgicele diapozitive din vremea comunismului.
Copiii sunt așteptații la festival să asculte și să spună basme, să deseneze în cadrul atelierelor, să participe la concursuri de scris povești și de desenat eroi din basme tradiționale, la ateliere creative, să vizioneze proiecții de animație și diafilm, spectacole de teatru de păpuși, lansări de carte și altele. Festivalul are în centrul său basmele tradiționale, aduse de povestitori, ilustratori de carte, reprezentanți ai culturilor poloneză, maghiară, franceză, braziliană, ucraineană, armeană, rusă, chineză, burundeză, turcă, portugheză și românească, actori și librari. Festivalul începe vineri și durează până la sfârșitul săptămânii.

Festivalul e găzduit la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în curtea căruia e programat duminică un picnic cu gustări și cărți de povești, dar se desfășoară și în Mănăștur, la biblioteca și cinematograful de cartier.

Festivalul “Traista cu povesti” e un eveniment multicultural ce coincide cu World Storytelling Day – este organizat de Asociația Firul Ariadnei, Fundația Părinți din România și A Multicultural Approach, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Primăria Cluj-Napoca, Inspectoratul Școlar Cluj și Biblioteca Județeană Octavian Goga.

Iată programul:

Programul Festivalului „Traista cu povești”

Vineri, 17 martie – la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

10:00 Basmele tradiționale sunt valori culturale. Modalități prin care povestea
ajunge azi la copii – atelier cu Gabriela și Adrian Barbu
11:00 Povești maghiare de Balász Zágoni
12:00 Animație: Șeherezada – Maria Surducan, artist grafician
13:00 Povești armenești – Uniunea Armenilor din România
14:00 Povești rusești – Centrul Rus, UBB
15:00 Povești franțuzești – Institutul Francez
16:00 Povești turcești – Institutul de Turcologie și Studii Central Asiatice, UBB
17:00 Atelier de creație literară: Cum se scrie o poveste – Alina Șufană
Cum se ilustrează o poveste – atelier cu Adrian Barbu

Sâmbătă, 18 martie – la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

10:00 Diafilm : Fata săracului cea isteață, Pescarul cel vesel
11:00 Povești poloneze – Centrul de Limbă și Cultură Poloneză, UBB
12:00 Povești burundeze – Grupul de Parteneriat România – Burundi
13:00 Povești norvegiene – Departamentul de limbi și literaturi scandinave al
Facultății de Litere, UBB
14:00 Povești ucrainene – Asociația tinerilor ucraineni din România
15:00 Teatru de păpuși: Iedul cu 3 capre – Compania BiBaBu
Actori : Cristina Secăreanu, Lucian Rad. Adaptare de Adrian Balcău după povestea de Octav Pancu Iași. Regie: Eniko Takacs, scenografie Adrian Balcău, Szasz Zsuzsa, produs de Asociația Cealaltă
16:00 Povești chinezești – Institutul Confucius
17:00 Premierea copiilor câștigători la concursurile de desen și de scris o poveste cu tema „Magia și farmecul naturii”

Duminică, 19 martie “Hai la picnic de poveste“ – în curtea Muzeului Etnografic al Transilvaniei
(aduceți cu voi gustare, un pled și cartea preferată de povești)

10:00 Basmul în bandă desenată – Comics Club Cluj
11:00 Povești poloneze – Centrul de Limbă și Cultură Poloneză, UBB
12:00 Povești portugheze – Centrul de Limbă Portugheză, UBB
13:00 Workshop de creație – actorie pentru copii
14:00 Recital de poveste cu actrița Elena Ivanca
15:00 Povești norvegiene – Departamentul de limbi și literaturi scandinave al
Facultății de Litere, UBB
16:00 Cine știe povești câștigă – concurs cu întrebări din basmele tradiționale
românești
17:00 Atelier de face painting și tombolă. Start la desenat eroi din povești:
concurs-ștafetă de desen

Luni, 20 martie : World Storytelling Day – la Cinema Dacia, Mănăștur
9:00 Atelier de storytelling: Ariadna Ichim și Adrian Barbu
10:00 Prezentare de carte: Fram / Deveo Media
11:00 Animație: Șeherezada – Maria Surducan, artist grafician
12:00 Povești chinezești – Institutul Confucius
13:00 Povești armenești – Uniunea Armenilor din România

– la Biblioteca Județeană Octavian Goga,
Filiala Traian Brad, Mănăștur
15:00 Povești pe diafilm
16:00 Concurs-ștafetă de creat o poveste
17:00 Ce povești mai citesc copiii azi – Workshop cu File de vis
18:00 Tombolă cu cărți și face painting
Pe tot parcursul festivalului: expoziții de desene, vânzări de carte și de traiste cu
povești, spațiu pentru citit, desenat și ateliere de creație/ Asociația Firul Ariadnei

by -
0 262

Clădirea în care în urmă cu 120 de ani au fost judecați autorii Memorandumului de la Cluj va fi renovată cu 6,3 milioane de lei.
E vorba de clădirea Reduta, în care funcționează Muzeul Etnografic al Transilvaniei, pe strada ce acum poartă numele Memorandumului din urmă cu un secol și jumătate.

“Scopul general al proiectului este reprezentat de conservarea, restaurarea anvelopei si valorificarea durabila a monumentului, în acord cu statutul sau istoric, menite să-i crească atractivitatea turistică, dar și punerea în siguranță a anvelopei. Obiectivul specific principal al proiectului este de reabilitare a anvelopei clădirii și înlăturarea umidității provenite din sol, ce afectează paramentele exterioare/fațadele și interioare ale monumentul. De asemenea, degradările la nivelul acoperișului și paramentelor/fațadelor clădirii pun in pericol pietonii de la nivelul trotuarului prin faptul ca unele elemente degradate se pot desprinde/disloca – zona fiind marcată și împrejmuită în acest sens”, se arată într-un proiect de hotărâre de Consiliu Județean ce ar urma să fie analizat marți, în următoarea ședință a deliberativului.

Un raport de expertiză tehnică arată că starea fizică a fațadei “impune intervenții de consolidare şi reabilitare arhitecturală”: “tencuielile existente de pe fațade (devenite nisipate, fisurate sau desprinse de stratul suport) vor fi îndepărtate. Rosturile zidăriei vor fi curățate, adâncite până la cca. 1 cm şi aspirate de praf. Eventualele fisuri identificate în zidării vor fi reparate prin injectări cu lapte/mortar de ciment şi „cusute” cu armături introduse în rosturile orizontale (în prealabil adâncite, aspirate de praf, umezite şi umplute 75…80% cu mortar moale, dar care să nu curgă). Refacerea tencuielilor se va executa în configurația lor inițială cu mortar pe bază de var-nisip. Zugrăvelile decorative vor folosi materiale, tehnici şi cromatică conformă zonei/ tradiției locale. Nu vor fi utilizate culori stridente, țipătoare”.

În plus, ornamentele, pietrele din alcătuirea brâielor în relief, solbancurile, dislocate sau desprinse de la poziție vor fi reparate şi refixate la poziția lor inițială, finisajele soclului din beton mozaicat vor fi îndepărtate şi înlocuite cu finisaje „respirabile” din tencuieli pe bază de var-nisip sau similare. “Tâmplăria actuală va fi, în general, păstrată, reparată şi revopsită. Componentele de fier de pe fațada principală vor fi curățate de rugină şi revopsite. Cele de pe fațadele sud, vest, executate ulterior clădirii, vor fi îndepărtate ca elemente ce „parazitează” configurația inițială. Tinichigeria (jgheaburile, burlanele, paziile etc) aferentă clădirii va fi înlocuită cu componente noi, cu geometrie simplă, discretă, realizată din tablă de titan-zinc, durabilă, de bună calitate. Nu este indicată tabla zincată. Țiglele acoperişului clădirii vor fi înlocuite cu țigle solzi noi, așezate dublu”.

Pe durata desfășurării lucrărilor, pentru protecția trecătorilor, pe trotuarul public va fi construit un tunel provizoriu de protecție din men, ce va fi păstrat până la finalizarea lucrărilor de reabilitare structurală şi arhitecturală a fațadei.

Documentația propune două soluții – prima e cea minimală, cu costuri de 6,3 milioane de lei. A doua e maximală și nerecomandată de experți, cu costuri de 7,4 milioane.

Prima variantă urmărește efectuarea tuturor lucrărilor necesare de a asigura stabilitatea şi rezistența în timp a construcției, dar şi eliminarea insuficiențelor şi a cauzelor insuficiențelor de fizica construcției şi de biologia construcției. De exemplu, ferestrele de pe fațada principală nu vor fi înlocuite, ci doar reparate și vopsite în maro, dar va fi amplasat în interior încă un rând de ferestre, pentru îmbunătățirea izolării termice şi a celei fonice. În proiect se propune înlocuirea ferestrelor dinspre curtea interioară cu unele prevazute cu bariera termica, care sa sugereze, la nivelul etajului, ideea de portic deschis așa cum a fost inițial, prin amplasarea unor ferestre cu tâmplărie de lemn.

Lucrările ar urma să dureze trei ani.

Citește și:

Adevărul despre Memorandumul din 1892 de la Cluj și de ce ai monument și stradă cu numele lui

2_proiect de Hotarare DALI REDUTA by actualdecluj on Scribd

by -
0 114

Hai la muzeu să vezi costume rituale din Transilvania, dar și măști – o expoziție pe temă se deschide miercuri la muzeul etnografic din Cluj.

Satul tradițional transilvănean avea un “interval sacral” după cum spun curatorii expoziției de la Cluj, cu obiceiuri arhaice de iarnă, ultimele și respectiv primele șase zile din an. Măștile și restul accesoriilor se regăsesc în toate etniile din Ardeal, iar practicile erau grupate la Crăciun și Anul Nou în mediul românesc și la așa-numitul Fărșang, sărbătorit anterior Lăsării de Sec în special de către comunitățile maghiare și săsești. Expoziția include nu doar artefacte, dar și filme, fotografii de arhivă și contemporane.

Expoziția a fost prezentată la Veneția, în timpul Carnavalului de anul trecut, cu peste 6.000 de vizitatori, iar la Cluj poate fi vizitată între 11 și 31 ianuarie la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, de pe strada Memorandumului.

by -
0 178

Din nou expoziție de lego la Cluj-Napoca, la fel ca în fiecare iarnă din ultimii ani – expoziția e la Muzeul Etnografic din Transilvania, se deschide în 3 decembrie și poate fi vizitată timp de patru zile.

Expoziția e organizată de asociația pasionaților de Lego, Brickenburg, iar vizitatorii pot învăța la fața locului cum să combine celebrele cărămizi. “Prin tradiţie, expoziţia de iarnă a Asociaţiei Brickenburg este una experimentală, organizatorii propunându-şi în principal să testeze diverse tehnici de construcție și combinații între elemente. Publicul va putea admira creaţii originale lucrate cu migală, previzualizări ale exponatelor care vor fi prezentate la evenimentele majore ale anului 2017”, explică organizatorii.

Biletele costă 3 lei.

by -
0 276

Ghid turistic bilingv despre Cluj, se lansează duminică dimineața la muzeul etnografic.

Ghidul turistic e editat de asociația Vechiul Cluj, e scris de profesorul de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, și e lansat duminică la ora 11, la Muzeul Etnografic.

La eveniment vor participa, alături de autor, Vasile-George Dâncu – directorul Editurii Școala Ardeleană, Sebastian Moga, președintele asociației Vechiul Cluj, și Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic. “Dinamica orașului, în viteza contemporană, face ca majoritatea locuitorilor urbei noastre să nu cunoască și să ignore istoria și obiectivele turistice, și nu numai, importante ale orașului, adevărate puncte de reper”, explică Moga.

Lansarea ghidului vine după mai multe tururi ghidate în oraș, organizate în această vară, la care au participat zeci de clujeni – „O călătorie prin vechiul Cluj medieval”, „O aventură istorică în centrul Clujului”, „Strada Lupilor”, „Partea de est a vechiului Cluj”, „Cartierul Străzii de Mijloc și cartierul Străzii lungi” și „Piața Mihai Viteazu și Parcul Central”.

Citește și:

Înghesuială la turul ghidat despre istoria neștiută a Clujului

by -
0 298

Puțini știu că faimosul scriitor Lucian Blaga, fost profesor la Cluj și diplomat, avea o colecție impresionantă de … azulejos, faianță lusitană; acum aceasta e expusă la Cluj, de săptămâna viitoare.

Expoziția se deschide joi 24 noiembrie la ora 14 la muzeul etnografic din Cluj-Napoca și prezintă o latură mai puțin cunoscută a personalității marelui poet și filosof, Lucian Blaga, aceea de colecționar de artă. La sfârșitul misiunii sale diplomatice în Portugalia, în 1938 și 1939, Lucian Blaga a cumpărat o gospodărie țărănească în hotarul orașului Bistrița, pe Dealul Cetății, ca loc de odihnă și creație. În 1985, fiica sa, Dorli Blaga, a donat muzeului din Bistrița șase cutii cu faianță cumpărate de poet în perioada lusitană. Donația constă în 125 de plăci de faianță (azulejo) din secolele XVII-XVIII, specifice artei portugheze. Ele decorau fațadele și interioarele clădirilor – palate, biserici, vile – precum și spațiile publice. Prin combinarea plăcilor se obțineau compoziții de o mare diversitate (peisaje, scene biblice sau istorice) și suprafețe decorate tip tapet. Decorul consta în în cu arabescuri, compoziții geometrice, florale, zoomorfe, în combinații de albastru cu alb, respectiv alb, albastru și galben.

Pe lângă colecția de azulejo, expoziția cuprinde și imagini din perioada petrecută de Blaga la Lisabona, imagini de la Bistrița, dar și o scurtă istorie a faianței lusitane. În plus, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvanei vin în expoziție masca mortuară şi mâna poetului Lucian Blaga, realizate în ghips, manuscrisul volumului „Fiinţa istorică”, scrisori ale poetului adresate profesorului Ion Breazu, precum şi lucrări, între care „Trilogia cunoaşterii” şi „Trilogia culturii”, în ediţie princeps, tipărite la Sibiu în perioada de exil a Universităţii clujene, toate cu semnătura olografă a poetului, aflate în patrimoniul bibliotecii muzeului, printr-o donație a familiei Daicoviciu.

Expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul anului.

Lucian Blaga și-a început cariera de profesor universitar în 1938, la o catedră înființată special pentru el la Universitatea din Cluj, cea de Filosofia Culturii. După zece ani, o dată cu instaurarea în țară a regimului comunist, a fost eliminat de la catedră, după care a lucrat ca bibliotecar la Biblioteca Academiei Române de la Cluj, acum Biblioteca Central Universitară, unde în 1954 a ajuns director adjunct. BCU poartă numele acestuia din 1990.

Blaga are și o casă memorială la Cluj, în cartierul Andrei Mureșanu, pe peretele căreia e montată și o plăcuță din marmură cu mesajul “în această casă a locuit între anii 1946-1961 marele scriitor și filosof Lucian Blaga”. Tot în Cluj puteți admira și statuia sa, din fața teatrului național, operă a sculptorului Romulus Ladea.

Numele lui Lucian Blaga îl poartă Biblioteca Central Universitară din Cluj și piața din fața sa, dar și teatrul național din localitate și un liceu teoretic.

A încetat din viață în 6 mai 1961 la Cluj-Napoca și a fost înmormântat în cimitirul din satul natal, Lancrăm.

Citește și:

Cum a fost Lucian Blaga profesor la Cluj. La Cluj îi poartă numele un teatru, o bibliotecă, un liceu și o piață

by -
0 113

Ați auzit de lapislazuli? E o piatră prețioasă, pe care o puteți admira într-o expoziție de pietre prețioase deschisă în weekend la Muzeul Etnografic din Cluj.

E vorba de ediția de toamnă a expoziției Mineralia, care în acest an are și o tematică, e culoarea albastră, la care organizatorii raportează toată expoziția – albastrul turcoazului, al safirelor ori calcedoniei. Dintre toate pietrele de culoare albastră, una iese cu adevărat în evidenţă, spun organizatorii, și oferă un spectacol inegalabil şi un albastru profund: lapis lazuli. “Numele pietrei se datorează tocmai culorii, provenind din latinescul lapis – piatră şi din cuvantul arab azul-albastru”, explică aceștia. “Lapislazuli are o culoare albastră intensă si strălucitoare. Este complet opac, şi a luat naştere din combinația a trei minerale principale: lazurit, hauyn si sodalit. Conţine de asemenea pirită aurie fin diseminată şi mici filoane de calcit alb”.

Displaying lapis 5.jpgÎn Orient, cele mai vechi urme ale utilizării pietrei de lapislazuli datează din secolul IX i. H, in Mesopotamia si Persia. In Egipt, numeroase obiecte si bijuterii descoperite, dar si picturile murale din piramide atestă folosirea lapislazuli. Era un material scump, destinat în exclusivitate clasei conducătoare, astfel că a fost denumit “piatra faraonilor”. În Europa piatra de lapislazuli a intrat destul de târziu și a stat la baza pigmenților albaștri din cele mai frumoase fresce sau miniaturi ale Evului Mediu occidental. “Albastrul de Voroneț” este datorat şi pigmentului obținut din lapislazuli.
Principalul şi cel mai vechi zăcământ cunoscut de lapislazuli se găsește în regiunea Badakhshan din Afghanistan, la o altitudine de 3.000 metri. De aici se extrage cel mai valoros lapislazuli din lume. Alte zăcăminte de lapislazuli sunt cele din Siberia, din regiunea lacului Baikal, si cele din Pakistan, situate la altitudini de peste 4.500 metri. În expoziția de la Cluj lapislazuli poate fi admirată brut, ori în bucăţi şlefuite, mici obiecte de decor şi bijuterii, dar expoziția include și ametist, angelit, calcedonie, azurit, acvamarin, sodalit, turcoaz, opal, safir sau labradorit, plus alte 200 de tipuri de minerale.