Tags Posts tagged with "ministerul educatiei"

ministerul educatiei

Refuzul privind autorizarea funcționării unui liceu romano-catolic la Târgu Mureș stârnește reacții vehemente nu doar din partea liderior bisericii și ai UDMR-ului, ci și din partea Guvernului Ungariei, care a anunțat că și-a retras sprijinul pentru aderarea României la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Mai mult, comitetul părinților care și-au înscris copiii la acest liceu amenință că vor organiza proteste pentru a-i determina pe reprezentanții Minsterului Educației să-și revizuiască decizia.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis la rândul său un mesaj de susținere pentru comunitatea romano-catolică din Târgu Mureș, etichetând decizia Ministerului Educației drept o acțiune antimaghiară.

”Dacă s-a luat decizia de către comunitatea maghiară privind înființarea și funcționarea unei școli romano-catolice la Târgu Mureș, datoria statului era de a garanta acest demers, deoarece este un drept al comunității care trebuie respectat”, a transmis Kelemen Hunor. El a adăugat că autorizarea funcționării acestei școli este un drept legitim al comunității. ”În acest moment soluția este la îndemâna inspectorului școlar general, la Ministerul Educației, întrucât școala funcționează. Trebuie, însă, prelungit mandatul directorului și menținut statutul de persoană juridică a școlii. Când a fost reînfiinţată şcoala romano-catolică, comunitatea maghiară nu a luat nimic de la nimeni și în nici un caz de la majoritate. A fost reînființată o școală care în anul 1949 a fost închisă, susținută și de către episcopul Márton Áron”, a explicat Kelemen Hunor. „Aici, la Târgu Mureș, unii încearcă de câțiva ani să descurajeze voința comunității maghiare, dezideratele noastre, pe care le exprimăm lunar, în legătură cu drepturile noastre lingvistice, simbolurile naționale, dar și cu situația UMF din Târgu Mureș”, a mai subliniat preşedintele UDMR.

Guvernul Maghiar, atac dur la adresa României

Și Guvernul Ungariei si-a retras sprijinul acordat Romaniei pentru aderarea la OECD, unul dintre principalele obiective de politica externa ale Bucureștiului, a anunțat Hotnews.ro. Potrivit comunicatului transmis de Guvernul maghiar, decizia are legătură cu refuzul Ministerului Educației de a reautoriza funcționarea liceului romano-catolic de la Targu Mures. Ministerul Afacerilor Externe a reacționat la scurt timp, spunând că “regretă” transformarea temei Liceului Catolic într-un “subiect de campanie electorala în Ungaria”. În ce priveste anunțul Ungariei că îsi suspendă sprijinul pentru aderarea României la UE, Ministerul de Externe califică decizia drept “complet inadecvată, inamicală și contraproductivă”.

Ministrul Educației, Liviu Pop, consideră că sunt necesare manuale de pregătire sportivă pentru 40 de discipline în domeniu, de la atletism la yachting, pentru fiecare an din învățământul gimnazial – potrivit Hotnews.ro

În urmă cu câteva zile, ministrul Educației anunța că ar vrea să introducă un manual de sport la clasa a V-a, afirmație care a stârnit nenumărate controverse în media și pe rețelele de socializare. Liviu Pop nu renunță, însă, deloc la idee. Dimpotrivă, el a revenit afirmând că sunt necesare manualele de pregătire sportivă practică la toate clasele V-VIII, pentru 40 de discipline sportive.

Într-o postare pe Facebook, Pop a enumerat “programele școlare pentru învățământ gimnazial la care trebuie să existe manuale școlare”. Lista care are 118 poziții. Printre acestea se află 40 de manuale de pregătire sportivă la diferite materii, 10 manuale de educație muzicală pentru diferite minorități, 16 manuale de religie pentru mai multe culte și 15 manuale pentru istoria și tradițiile minorităților.

LISTA programelor școlare pentru învațământ gimnazial la care trebuie să existe manuale școlare, potrivit ministrului educației:

1. Limba si literatura romana, clasele a V-a – a VIII-a
2. Limba si literatura romana pentru scolile si sectiile cu predare in limba maghiara, clasele a V-a – a VIII-a
3. Limba si literatura materna bulgara, clasele a V-a – a VIII-a
4. Limba si literatura materna ceha, clasele a V-a – a VIII-a
5. Limba si literatura materna croata, clasele a V-a – a VIII-a
6. Limba si literatura materna germana, clasele a V-a – a VIII-a
7. Limba si literatura materna germana, clasele a V-a – a VIII-a – versiune in limba germana
8. Limba si literatura materna italiana, clasele a V-a – a VIII-a
9. Limba si literatura materna maghiara, clasele a V-a – a VIII-a
10. Limba si literatura materna maghiara, clasele a V-a – a VIII-a – versiune in limba maghiara
11. Limba si literatura materna neogreaca, clasele a V-a – a VIII-a
12. Limba si literatura materna polona, clasele a V-a – a VIII-a
13. Limba si literatura materna rromani, clasele a V-a – a VIII-a
14. Limba si literatura materna rusa, clasele a V-a – a VIII-a
15. Limba si literatura materna sarba, clasele a V-a – a VIII-a
16. Limba si literatura materna slovaca, clasele a V-a – a VIII-a
17. Limba si literatura materna turca, clasele a V-a – a VIII-a
18. Limba si literatura materna ucraineana, clasele a V-a – a VIII-a
19. Limba moderna 1 (engleza, franceza, italiana, spaniola), clasele a V-a – a VIII-a
20. Limba moderna 1 (engleza, franceza, italiana, spaniola) – studiu intensiv, clasele a V-a – a VIII-a
21. Limba moderna 2 (chineza, engleza, franceza, italiana, spaniola, turca), clasele a V-a – a VIII-a
22. Limba moderna 1/Limba moderna 2/Limba moderna 1 – intensiv (germana, rusa, japoneza), clasele a V-a – a VIII-a
23. Elemente de limba latina si de cultura romanica, clasa a VII-a
24. Matematica, clasele a V-a – a VIII-a
25. Fizica, clasele a VI-a – a VIII-a
26.Chimie, clasele a VII-a – a VIII-a
27. Biologie, clasele a V-a – a VIII-a
28. Educatie sociala, clasele a V-a – a VIII-a
29. Istorie, clasele a V-a – a VIII-a
30. Istoria si traditiile minoritatii bulgare, clasele a VI-a – a VII-a
31. Istoria si traditiile minoritatii cehe, clasele a VI-a – a VII-a
32. Istoria si traditiile minoritatii croate, clasele a VI-a – a VII-a
33. Istoria si traditiile minoritatii germane, clasele a VI-a – a VII-a
34. Istoria si traditiile minoritatii italiene, clasele a VI-a – a VII-a
35. Istoria si traditiile minoritatii maghiare, clasele a VI-a – a VII-a
36. Istoria si traditiile minoritatii maghiare, clasele a VI-a – a VII-a – versiune in limba maghiara
37. Istoria si traditiile minoritatii elene, clasele a VI-a – a VII-a
38. Istoria si traditiile minoritatii poloneze, clasele a VI-a – a VII-a
39. Istoria si traditiile minoritatii rrome, clasele a VI-a – a VII-a
40. Istoria si traditiile minoritatii rusilor lipoveni, clasele a VI-a – a VII-a
41. Istoria si traditiile minoritatii sarbe, clasele a VI-a – a VII-a
42. Istoria si traditiile minoritatii slovace, clasele a VI-a – a VII-a
43. Istoria si traditiile minoritatii turce, clasele a VI-a – a VII-a
44. Istoria si traditiile minoritatii ucrainene, clasele a VI-a – a VIII-a
45. Geografie, clasele a V-a – a VIII-a
46. Religie – Cultul Adventist de Ziua a Saptea, clasele a V-a – a VIII-a
47. Religie – Cultul Baptist, clasele a V-a – a VIII-a
48. Religie – Cultul Crestin dupa Evanghelie, clasele a V-a – a VIII-a
49. Religie – Cultul Evanghelic CA, clasele a V-a – a VIII-a
50. Religie – Cultul Greco-Catolic, clasele a V-a – a VIII-a
51. Religie – Cultul Musulman, clasele a V-a – a VIII-a
52. Religie – Cultul Ortodox, clasele a V-a – a VIII-a
53. Religie – Cultul Ortodox de Rit Vechi, clasele a V-a – a VIII-a
54. Religie – Cultul Ortodox Ucrainean, clasele a V-a – a VIII-a
55. Religie – Cultul Penticostal, clasele a V-a – a VIII-a
56. Religie – Cultul Reformat, clasele a V-a – a VIII-a
57. Religie – Cultul Reformat, clasele a V-a – a VIII-a – versiune in limba maghiara
58. Religie – Cultul Romano-Catolic de limba romana, clasele a V-a – a VIII-a
59. Religie – Cultul Romano-Catolic de limba maghiara, clasele a V-a – a VIII-a
60. Religie – Cultul Romano-Catolic de limba maghiara, clasele a V-a – a VIII-a – versiune in limba maghiara
61. Religie – Cultul Unitarian, clasele a V-a – a VIII-a
62. Educatie plastica, clasele a V-a – a VIII-a
63. Educatie muzicala, clasele a V-a – a VIII-a
64. Teorie – Solfegiu – Dicteu, clasele a V-a – a VIII-a
65. Educatie muzicala pentru minoritatea germana, clasele a V-a – a VIII-a
66. Educatie muzicala pentru minoritatea italiana, clasele a V-a – a VIII-a
67. Educatie muzicala pentru minoritatea maghiara, clasele a V-a – a VIII-a
68. Educatie muzicala pentru minoritatea maghiara, clasele a V-a – a VIII-a – versiune in limba maghiara
69. Educatie muzicala pentru minoritatea poloneza, clasele a V-a – a VIII-a
70. Educatie muzicala pentru minoritatea rroma, clasele a V-a – a VIII-a
71. Educatie muzicala pentru minoritatea sarba, clasele a V-a – a VIII-a
72. Educatie muzicala pentru minoritatea slovaca, clasele a V-a – a VIII-a
73. Educatie muzicala pentru minoritatea turca, clasele a V-a – a VIII-a
74. Educatie muzicala pentru minoritatea ucraineana, clasele a V-a – a VIII-a
75. Educatie fizica si sport, clasele a V-a – a VIII-a
76. Pregatire sportiva practica – Atletism, clasele a V-a – a VIII-a
77. Pregatire sportiva practica – Badminton, clasele a V-a – a VIII-a
78. Pregatire sportiva practica – Baschet, clasele a V-a – a VIII-a
79. Pregatire sportiva practica – Baseball, clasele a V-a – a VIII-a
80. Pregatire sportiva practica – Canotaj, clasele a V-a – a VIII-a
81. Pregatire sportiva practica – Dans sportiv, clasele a V-a – a VIII-a
82. Pregatire sportiva practica – Fotbal, clasele a V-a – a VIII-a
83. Pregatire sportiva practica – Gimnastica artistica feminina, clasele a V-a – a VIII-a
84. Pregatire sportiva practica – Gimnastica artistica masculina, clasele a V-a – a VIII-a
85. Pregatire sportiva practica – Gimnastica ritmica, clasele a V-a – a VIII-a
86. Pregatire sportiva practica – Haltere, clasele a V-a – a VIII-a
87. Pregatire sportiva practica – Handbal, clasele a V-a – a VIII-a
88. Pregatire sportiva practica – Hochei pe gheata, clasele a V-a – a VIII-a
89. Pregatire sportiva practica – Hochei pe iarba, clasele a V-a – a VIII-a
90. Pregatire sportiva practica – Inot, clasele a V-a – a VIII-a
91. Pregatire sportiva practica – Judo, clasele a V-a – a VIII-a
92. Pregatire sportiva practica – Kaiac-canoe, clasele a V-a – a VIII-a
93. Pregatire sportiva practica – Karate, clasele a V-a – a VIII-a
94. Pregatire sportiva practica – Lupte greco-romane, clasele a V-a – a VIII-a
95. Pregatire sportiva practica – Lupte libere, clasele a V-a – a VIII-a
96. Pregatire sportiva practica – Orientare sportiva, clasele a V-a -a VIII-a
97. Pregatire sportiva practica – Patinaj artistic, clasele a V-a – a VIII-a
98. Pregatire sportiva practica – Patinaj viteza, clasele a V-a – a VIII-a
99. Pregatire sportiva practica – Polo pe apa, clasele a V-a – a VIII-a
100. Pregatire sportiva practica – Rugby, clasele a V-a – a VIII-a
101. Pregatire sportiva practica – Sanie, clasele a V-a – a VIII-a
102. Pregatire sportiva practica – Sarituri in apa, clasele a V-a – a VIII-a
103. Pregatire sportiva practica – Schi alpin, clasele a V-a – a VIII-a
104. Pregatire sportiva practica – Schi biatlon, clasele a V-a – a VIII-a
105. Pregatire sportiva practica – Schi fond, clasele a V-a – a VIII-a
106. Pregatire sportiva practica – Schi orientare, clasele a V-a – a VIII-a
107. Pregatire sportiva practica – Schi sarituri, clasele a V-a – a VIII-a
108. Pregatire sportiva practica – Scrima, clasele a V-a – a VIII-a
109. Pregatire sportiva practica – Softball, clasele a V-a – a VIII-a
110. Pregatire sportiva practica – Sport aerobic, clasele a V-a – a VIII-a
111. Pregatire sportiva practica – Sah, clasele a V-a – a VIII-a
112. Pregatire sportiva practica – Tenis, clasele a V-a – a VIII-a
113. Pregatire sportiva practica – Tenis de masa, clasele a V-a – a VIII-a
114. Pregatire sportiva practica – Volei, clasele a V-a – a VIII-a
115. Pregatire sportiva practica – Yachting, clasele a V-a – a VIII-a
116. Educatie tehnologica si aplicatii practice, clasele a V-a – a VIII-a
117. Informatica si TIC, clasele a V-a – a VIII-a
118. Consiliere si dezvoltare personala, clasele a V-a -a VIII-a.

by -
0 81

După ce la faza județeană a olimpiadei de limba română din trei județe – Bistrița-Năsăud, Prahova și Cluj – elevii participanți au trebuit să redacteze un denunț ca parte a testului, ceea ce a iscat un scandal în ultimele zile, ministerul Educației anunță că va face ordine prin faptul că va redacta de acum subiectele centralizat, la București.

Acum subiectele la fazele județene ale olimpiadelor sunt redactate la nivel local – în aceste trei județe, de exemplu, subiectul a fost același, iar în alte județe subiectele au fost altele. Elevii au fost puși să redacteze un denunț, ceea ce a iscat un scandal după ce un profesor a sesizat formularea, iar acum Ministerul Educației spune că, pentru a preveni astfel de incidente pe viitor, va redacta subiectele la olimpiade la nivel centralizat. MEN arată că subiectul a fost construit pornind de la prevederile regulamentului privind organizarea olimpiadei, dar că “formularea a fost inadecvată” și că “relevanța unui astfel de item pentru cunoștințele și creativitatea elevilor poate fi discutabilă”.

În consecință, arată ministerul, pentru a preîntâmpina situații de acest gen, începând cu anul școlar 2017-2018, subiectele pentru etapele județene vor fi elaborate de specialiștii din grupurile de lucru din Ministerul Educației. “Măsura are ca obiectiv atât evitarea unor formulări nefericite, cât și asigurarea unei abordări unitare cu privire la conceperea subiectelor pentru olimpiade și concursuri școlare, precum și la selecția elevilor. Măsura va fi aplicată din anul școlar următor, întrucât trebuie modificate regulamentele specifice ale unor olimpiade și concursuri școlare, lucru care nu se poate realiza în acest moment, având în vedere că acestea sunt în desfășurare”, explică ministerul.

Amintim, formularea din test ce a generat acest scandal a fost următoarea: „imaginează-ţi că te numeşti Luca Străjescu şi eşti personajul care colectează cotele ţăranilor pentru stat din fragmentul extras din romanul Moromeţii de Marin Preda. Redactează un referat (raport scris) adresat conducerii de partid, prin care să denunţi calitatea de element duşmănos a lui Ilie Moromete, pe care ai constatat-o când ai fost să colectezi de la el cota”.

Citește și:

Cum a ajuns “Denunțul” subiect la Olimpiada de Limba Română. Inspectorul școlar responsabil din Cluj și reacția oficială a ISJ

by -
0 603

Astăzi s-au publicat pe site-ul oficial al Ministerului Educației rezultatele obținute de elevii de clasa a VIII-a la Evaluarea Națională din acest an. Între primele 50 de licee din țară, în ordinea mediei notelor obținute de elevi, se află și câteva școli clujene.

Pe locul trei ca medie la nivel de țară se află Colegiul Emil Racoviță din Cluj-Napoca cu media 9,59. Pe locul 26 la nivel național se află Transylvania College The Cambridge International School in Cluj cu media 9,24. Pe locul 34 se clasează Școala Gimnazială “Elf” Cluj-Napoca cu medie 9,19. Pe locul 37 se află Şcoala gimnazială “Ioan Bob” Cluj-Napoca cu media 9,17.
Ministerul Educației a publicat pe site-ul evaluare.edu.ro listele cu notele obținute de elevii din clasa a VIII-a la Evaluarea Naţionala 2015 pe judete. Potrivit rezultatelor, în Cluj s-au obținut 43 de medii de 10 la acest examen.

LISTA COMPLETA CU REZULTATEALE DIN CLUJ AICI

Primele cele mai bune școli din țară după rezultatele la Evaluarea Națională

1. Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” Galaţi – media 9,62
2. Colegiul Naţional “Gheorghe Vrânceanu” Bacău – media 9,61
3. Colegiul National “Emil Racoviţă” Cluj-Napoca – media 9,59
4. Colegiul Naţional “Andrei Şaguna” Braşov – media 9,57
5. Colegiul National, Iaşi – media 9,52
6. Colegiul Naţional “Unirea” Focşani – media 9,51
7. Colegiul Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” Brăila – media 9,50
8. Colegiul Naţional “Zinca Golescu” – media 9,50
9. Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai” Baia Mare – media 9,50
10. Liceul Teoretic “Ovidius” Constanţa – media 9,48
11. Colegiul Naţional “Gheorghe Lazar” Bucureşti – medie 9,47
12. Colegiul “Costache Negruzzi”, Iaşi – medie 9,46
13. Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Botoşani – medie 9,45
14. Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” – medie 9,43
15.  Liceul Teoretic “Şcoala Mea” – medie 9,40
16. Colegiul Naţional “Moise Nicoara” Arad – medie 9,37
17.  Colegiul Naţional “Ferdinand I” Bacau: medie 9,37
18. Colegiul Naţional Mihai Eminescu Satu Mare – medie 9,37
19. Colegiul Naţional “Emil Racovita”, Iaşi – medie 9,36
20.  Colegiul National “Gh.Lazar” Sibiu -medie 9,31
21. Colegiul National “Petru Rares”, Municipiul Piatra-Neamt: – medie 9,31
22. Colegiul National “Mircea cel Batran” Constanta: medie 9,31
23. Colegiul National “Alexandru Papiu Ilarian” Tirgu Mures – medie 9,27
24. Colegiul National “Alexandru Ioan Cuza”, Municipiul Ploiesti: medie 9,27
25.  Colegiul National “B. P. Hasdeu” Municipiul Buzau: medie 9,24
26.  Transylvania College The Cambridge International School in Cluj – medie 9,24
27. Scoala Gimnaziala “Ion Creanga” Braila – medie 9,24
28. Colegiul National ‘Dr. Ioan Mesota’ Brasov – medie 9,24
29. Colegiul National de Informatica ‘Grigore Moisil’ Brasov: medie 9,24
30.  Colegiul National “Spiru Haret”, Localitatea Tecuci – medie 9,23
31.  Colegiul National “Emanuil Gojdu” Oradea – medie 9,23
32. Colegiul National “Nicolae Balcescu” Brăila – medie 9,23
33. Colegiul National “Grigore Moisil”Bucureşti – medie 9,21
34. Scoala Gimnaziala “Elf” Cluj-Napoca: medie 9,19
35. Colegiul National “Nichita Stanescu”, Municipiul Ploiesti: medie 9,17
36. Şcoala gimnazială “Anastasia Popescu” – medie 9,17
37. Şcoala gimnazială “Ioan Bob” Cluj-Napoca – medie 9,17
38. Colegiul National “Traian” din 8. Drobeta-Turnu Severin – medie 9,16
39. Colegiul National “Petru Rares” Suceava – medie 9,15
40. Colegiul National “Cuza Voda”,  Huşi – medie 9,13
41. Colegiul National “Ion Luca Caragiale”, Municipiul Ploieşti – medie 9,12
42.  Colegiul National “Vladimir Streinu” Găeşti – medie 9,10
43. Liceul Borşa – medie 9,10
44.  Colegiul National “Mihai Viteazul”, Municipiul Ploieşti – medie 9,08
45. Colegiul National “Mihai Eminescu”, Iaşi – medie 9,08â
46.  Scoala Gimnaziala “Mircea Eliade” Craiova – medie 9,08
47. Colegiul National “Dragos Voda” Sighetu Marmaţiei – medie 9,07â
48. Şcoala gimnazială nr. 79 din Bucureşti – medie 9,07
49. Colegiul Naţional “Doamna Stanca” Satu Mare – medie 9,06
50. Complexul Educational Lauder Reut din Bucureşti – medie 9,02

Criza tipăririi diplomelor de absolvire ajunge la paroxism: pentru că acestea nu pot fi tipărite iar absolvenții nu pot face dovada efectuării studiilor, mulți nu pot fi angajați. Vorbim despre absolvenții care încearcă să se angajeze în afara țării, unde adeverința de absolvire emisă provizoriu de universitate nu e recunoscută de operatorii privați- și nici de universități, decât după negocieri cu ministerul.

Kai Fessmann (28 ani) a absolvit secția de Medicină Generală a UMF Cluj, e cetățean german, locuiește în Stuttgart și a încercat să se angajeze ca medic, după absolvirea studiilor de la Cluj. „Am avut două interviuri de angajare, până acum”, spune el. „La primul mi-au spus că deocamdată fără diplomă nu mă pot angaja, dar imediat ce o primesc ar trebui să-i sun și să-i informez și îmi vor spune dacă au locuri libere. Acum două zile am avut al doilea interviu, caută să angajeze pe cineva din februarie. Am concurență deci mi-au spus că mă vor suna în primele zile din ianuarie ca să-mi spună dacă mă vor sau nu, dar când mă sună trebuie să am diploma valabilă altfel aș putea pierde slujba în favoarea altcuiva”.
Nu doar Kai e în această situație – doar el știe 22 de absolvenți ai UMF Cluj, cetățeni germani, care nu se pot angaja, plus alți absolvenți suedezi și așa mai departe.
„Suntem 22 de foști studenți germani la UMF Cluj, toți așteptăm diplomele, plus alți șapte studenți care au terminat la fel ca noi și vor să lucreze în Germania. Unii sunt români, alții indieni. Nici unul dintre noi, în total 29, nu putem începe să muncim înainte să ne primim diplomele. Ministerul Educației ne-a dat o adeverință de absolvire care spune că am absolvit și că documentul e un înlocuitori legal al diplomei pentru 12 luni. Dar problema e că acesta nu e un document legal în Germania. Atât timp cât nu avem diplma nu putem munci. Salariul mediu în Germania, pentru un doctor, e de 4.000 de euro pe lună. Cu fiecare lună în care nu muncim pierdem 4.000 de euro – și pentru 29 de studenți asta înseamnă 116.000 euro pe lună, bani pe care îi pierdem”, spune supărat Kai.
El a absolvit studiile de la Cluj în septembrie, specializarea Medicină Generală, și s-a întors în Germania. De atunci, doar așteaptă. „Nu am ce altceva să fac, pentru că nu-mi e permis să muncesc, nu pot câștiga niciun ban”.

Am întrebat oficialii Ministerului Educației Naționale din ce motiv nu sunt tipărite diplomele – și se pare că problema este una veche: după un scandal de presă încă din primăvară, MEN a renunțat să mai tipărească diplomele prin editura Romdidac și să trimită comanda direct la Imprimeria Națională. Situația nu a fost însă gestionată eficient, astfel că diplomele nu au fost încă tipărite pentru promoțiile din acest an – și vorbim despre toate promoțiile, inclusiv absolvenții de liceu, și mulți au avut probleme în a se înscrie la universități din străinătate, care și ele, la fel ca angajatorii germani, nu recunoșteau această „adeverință de absolvire”. „Am modificat modul în care se tipăresc tipizatele”, explică un oficial al MEN pentru actualdecluj.ro. „Era o formă de lucru care implica Romdidac. În urma unor scandaluri s-a decis la nivelul ministerului să preluăm totul și să renunțăm la serviciile Romdidac, așa că s-a făcut un contract cu Imprimeria Națională, după o HG în baza căreia printre atribuții ne-am adus și asta cu tipăritul de diplome în regim de monopol. Ulterior s-a făcut un contract cu imprimeria națională, s-a făcut un recensământ al numărului de diplome care trebuie tipărite în regim special și probabil că la începutul anului viitor, în ianuarie sau februarie, se va rezolva situația”.
Situația e veche încă din primăvară. „Lucrurile s-au prelungit, oamenii nu au avut diplome, până le vor primi au primit adeverințe valabile un an. În momentul de față cam toți pașii care trebuiau parcurși trebuiau parcurși de altcineva. E o problemă gestinată defectuos la începutul anului, dar din momentul în care MEN a decis ca toate diplomele de absolvire sau de altă natură să fie gestionate se elimină niște verigi dintr-un sistem care a creat tot felul de probleme. De-a lungul celor 14 ani, din 1995 încoace, aproape toți miniștrii educației au semnat în fiecare an prelungirea protocolului cu Romdidac în loc să rezolve problema. Absolvenții de liceu sunt în aceeași situație, unele universități nu au acceptat în primă fază aceste adeverințe pentru că voiau diplome. După discuții aproape de la caz la caz, cu fiecare universitate în parte printr-un centru de aici care se ocupă de echivalarea diplomelor, au fost admiși sub rezerva aducerii diplomelor într-un interval de timp”, spune oficialul MEN.
În schimb, acesta are o poziție siderantă în cazul absolvenților care vor să se angajeze, cum e cazul lui Kai. „În condițiile în care nu ai diploma, era normal să întrebi dacă te poți înscrie la concurs. Informarea mi se pare obligatorie, să vezi dacă nu ești compatibil cu fișa postului. Dar dacă ești și nu poți dovedi, din punctul meu de vedere acel student dacă el consideră că MEN l-a lezat poate lua ce măsuri vrea, poate să acționeze pe cale civilă”.

by -
0 631
foto: ziaruldepenet.ro

Peste 26.000 de elevi de clasa a VIII-a s-au înscris, într-o primă etapă, în învăţământul profesional, cei mai mulţi optând pentru calificarea de mecanic auto (7.661), ospătar, vânzător în unităţi de alimentaţie (2.243), bucătar (1.326) şi frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist (1.165), transmite agenția mediafax.

foto: ziaruldepenet.ro
foto: ziaruldepenet.ro

Din acest an, elevii din clasa a VIII-a au posibilitatea să opteze pentru învăţământul profesional, înscrierea făcându-se înainte de admiterea la liceu. Selecţia elevilor care optează pentru învăţământul profesional se realizează de către companii, împreună cu şcolile care organizează învăţământ profesional. Durata pregătirii practice, prin stagii în companii, s-a dublat faţă de anul trecut, de la 11 la 24 săptămâni.

În urma celor două zile de înscrieri în învăţământul profesional cu durata de trei ani, din perioada 26-27 mai, un număr de 26.003 elevi din clasa a VIII-a şi-au depus candidatura pentru cele 29.465 de locuri disponibile la nivel naţional.

În situaţia în care numărul candidaţilor este mai mare decât cel al locurilor, şcoala şi angajatorul organizează un test sau un interviu, în acest ultim caz dorindu-se să se afle dacă elevul optează pentru respectiva calificare din pasiune ori doar din interes financiar.

Regiunea cu ponderea cea mai mare a locurilor ocupate este Sud Muntenia – 2.997 candidaţi pe 2.912 locuri, cu un procent de ocupare de 102,92.

În regiunea Nord-Est s-au înscris 7.199 de candidaţi pe 7.412 locuri (procent de ocupare 97,13), în regiunea Sud-Est – 2.971 de candidaţi pe 3.328 de locuri (procent de ocupare 89,27), în regiunea Nord-Vest – 3.876 de candidaţi pe 4.505 locuri (procent de ocupare 86,04), în regiunea Centru – 5.232 de candidaţi pe 4.338 de locuri (procent de ocupare 82,91), în regiunea Vest – 1.620 de candidaţi pe 2.096 de locuri (procent de ocupare 77,29), în regiunea Sud-Vest Oltenia – 2.321 de candidaţi pe 3.035 de locuri (procent de ocupare 76,47).

În regiunea Bucureşti-Ilfov sunt 681 de candidaţi pe 945 locuri, procent de ocupare fiind de 72,06.

Cele mai căutate calificări sunt cele de mecanic auto, unde s-au înscris 7.661 de candidaţi pe 5.107 de locuri, ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie – cu 2.243 de înscrişi pe 1.564 de locuri, frizer-coafor- manichiurist-pedichiurist – cu 1.165 de înscrişi pe 973 de locuri şi bucătar – cu 1.326 de înscrişi pe 826 de locuri.

La polul opus, cu cei mai puţini înscrişi, se află calificările operator fabricarea şi prelucrarea polimerilor (cinci înscrişi pe 56 de locuri), confecţioner îmbrăcăminte din piele şi înlocuitori (un candidat înscris pe 28 de locuri), sculptor-intarsier (trei înscrişi pe 56 de locuri), izolator (niciun înscris pe 28 de locuri) şi laminorist (niciun înscris pe 14 locuri).

Pe domenii de formare profesională, cei mai mulţi candidaţi, 11.738, au fost înscrişi la mecanică, pe 10.567 de locuri. Urmează turismul şi alimentaţia, cu 3.864 de înscrişi pe 2.724 de locuri, industria textilă şi pielărie, cu 1.752 de înscrişi pe 2.949 locuri şi industria alimentară, cu 1.180 de înscrişi pe 1.194 de locuri.

 

Cea mai mare concurenţă din ultimii 25 de ani

În 2014, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, concurenţa în învăţământul profesional a fost, în unele cazuri, şi de peste şapte candidaţi pe loc. Pentru prima dată, în doar două zile, au fost înscrişi peste 26.000 de candidaţi (faţă de 12.000 anul trecut) pe cele peste 29.000 de locuri, ca urmare a faptului că elevii au avut posibilitatea să se înscrie înainte de admiterea în liceu.

Până acum, elevii erau repartizaţi computerizat în clasa a IX-a, într-o şcoală unde rămâneau locuri. Acum, ei pot opta direct după clasa a VIII-a pentru o şcoală profesională care, de cele mai multe ori, le oferă şi garanţia unui loc de muncă după absolvire, pentru că şcoala este organizată la cererea de angajator, spun reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

În timpul şcolarizării, elevii primesc o bursă profesională de 200 de lei pe lună, de la stat. Sunt însă şi angajatori care oferă în plus o bursă de stimulare, pentru cei cu rezultate bune la practică. De exemplu, un elev cu nota 8 la practică poate primi de la angajator 10 lei pe zi, unul cu nota 9 – 12 lei pe zi, iar unul cu nota 10 – 14 lei pe zi. Elevii pot însă şi să piardă stimulentele, dacă lipsesc şi nu îşi fac treaba. Elevii pot lipsi de la practică numai motivat, iar orele pierdute se recuperează.

Cele mai puternice zone pentru învăţământul profesional sunt cele în care sunt implicaţi angajatori străini şi unde absolvenţii au asigurat un loc de muncă. Printre acestea se numără judeţele Alba, Timiş, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Argeş, Sălaj şi Braşov.

Angajatorii străini provin din Germania, Austria, Franţa, iar calificarea cea mai căutată de către aceştia este industria constructoare de maşini şi subansamble, dar şi cele de mecanic agricol şi prelucrarea lemnului.

Cea mai mare concurenţă de anul acesta a fost pentru Şcoala Profesională Germană Kronstadt din Braşov, unde, la mecanică – operator la maşini cu comandă numerică, au fost peste şase candidaţi pe loc.

Urmează, în topul concurenţei, Liceul Tehnologic “Dimitrie Leonida” din Constanţa (calificarea mecanic auto) şi Liceul Tehnologic “Elena Caragiani” din Tecuci (tot mecanic auto), cu câte 4,6 candidaţi pe loc, Colegiul Tehnic “Alexandru Domşa” Alba Iulia (electromecanică – electromecanic utilaje şi instalaţii industriale) şi Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti (turism şi alimentaţie – bucătar), cu 4,3 candidaţi pe loc, Liceul Tehnologic “Dacia” Piteşti (mecanică – mecanic auto), cu 3,9 candidaţi pe loc, Colegiul Naţional Economic “Gheorghe Chiţu” Craiova (turism şi alimentaţie – bucătar), Liceul Tehnologic nr.1 Cluj-Napoca (turism şi alimentaţie – bucătar), cu 3,89 candidaţi pe un loc, şi Liceul Tehnologic de Servicii “Sf. Apostol Andrei” Ploieşti (estetica şi igiena corpului omenesc – frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist), cu 3,8 candidaţi pe loc.

 

Colaborări cu Germania şi Austria

Potrivit Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), în vederea unei mai bune corelări cu cerinţele angajatorilor şi a unei mai bune articulări în structura învăţământului preuniversitar, în decembrie 2013 a fost modificată Legea Educaţiei, astfel că, începând din anul şcolar 2014-2015, învăţământul profesional are durata de trei ani şi este organizat după finalizarea clasei a VIII-a (după ciclul gimnazial).

Pregătirea este organizată atât în şcoală, cât şi la angajator, iar programul de pregătire este stabilit de şcoală împreună cu angajatorii. Astfel, în primul an, pregătirea practică realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic reprezintă aproximativ 20 la sută din timpul total alocat programului. În al doilea an, aproximativ 60 la sută din timp este alocat pregătirii practice, iar în al treilea, aproximativ 72 la sută din timp. Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 24 săptămâni: cinci săptămâni în primul an, nouă săptămâni în anul doi şi 10 săptămâni în cel de-al treilea an.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin absolvenţii cu pregătire tehnică specializată, poate contribui în mod important la competitivitatea industrială a României, consideră MEN.

Implicarea agenţilor economici este o caracteristică majoră a învăţământului profesional şi tehnic (IPT), aceştia participând la următoarele activităţi specifice: fundamentarea planului de şcolarizare şi stabilirea ofertei de pregătire profesională; selecţia elevilor care se înscriu în învăţământul profesional; elaborarea componentei locale a curriculumului, adaptat la nevoile specifice, în parteneriat cu unitatea de învăţământ, pregătirea practică a elevilor, evaluarea performanţelor acestora pe durata practicii şi examenul final, în vederea certificării calificării, mai precizează MEN.

Ministerul Educaţiei, prin agenţia specializată, respectiv Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, este implicat în două iniţiative majore de cooperare. Una dintre acestea este cu Germania, pe baza acordului semnat cu Academia Baden Wurtenberg, în iunie 2013, cu scopul adaptării curriculumului pentru trei calificări din domeniul mecanică. Este vorba despre un proiect-pilot care are trei componente: promovarea învăţământului profesional, adaptarea curriculumului la cerinţele companiilor şi identificarea de calificări noi pe piaţa muncii, pentru a fi introduse în oferta de pregătire. A doua iniţiativă este cooperarea cu ministerul austriac al Educaţiei şi Camera de Comerţ din Austria, în vederea elaborării unui master plan naţional pentru modernizarea sistemului de învăţământ profesional şi tehnic din România.