Tags Posts tagged with "marasti"

marasti

by -
0 617

Riveranii din cartierele Mănăștur (cel mai mare cartier din Cluj) și Mărăști (un cartier fără spații verzi, plin de blocuri gri) sunt provocați să propusă soluții pentru reorganizarea spațiilor dintre blocuri.  Doritorii sunt invitați să se adune în grupuri de câte zece vecini și să stabilească cum vor arăta trei zone din acestea cartiere despre care municipalitatea spune că sunt cele mai aglomerate din Cluj.

Zonele pentru care se caută idei de reorganizare sunt  Bucegi – Pârâul Calvaria (Mănăștur), Scorțarilor – Parcul Farmec (Mărăști) și Strada Piuariu – Căminele UTCN (Mărăști). Propunerile pot viza schimbarea modului în care sunt folosite străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc, promovarea unui stil de viață sănător sau creșterea utilizării spațiilor – comerciale, de sport și agremenet – din cartiere.

Ideeile trebuie înscrise la Centrul Cultural Clujean (www.cccluj.ro/inovare) până pe 24 octombrie iar două dintre ele vor fi premiate cu câte 5000 de euro și puse pe masa Primăriei pentru a fi implementate.

Inițiativa aparține Centrului Cultural Clujean (CCC) (continuatoarea Asociației Cluj-Napoca 2021 care a gestinat candidatura orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană). În parteneriat cu Primăria, CCC a lansat o primă ediție a FOndului de Inovarea Culturală (FIC),  un  mecanism  care sprijină identificarea,  experimentarea și măsurarea de soluții alternative la problemele orașului. În 2017, prima ediție a Fondului are ca temă mobilitatea și caută soluții pentru diminuarea aglomerației din oraș.

Calendarul proiectului
11.10.17 – 24.10.17 Înscrierea propunerilor – prin formular de înregistrare pe site-ul CCC;
25.10.17 – 01.11.17 Selectarea propunerilor câștigătoare;
09.11.17 – 11.11.17 Cele două echipe cu propuneri câștigătoare sunt invitate la Dialogurile
Urbane, unde specialiștii CCC îi ajută să-și dezvolte proiectele și să își  stabilească  un plan  detaliat pentru implementare;
01.12.17 – 31.05.18 Implementarea proiectelor;
10.06.18 – 11.06.18 Echipele câștigătoare participă la o nouă ediție a Dialogurilor Urbane, unde
discută, alături de specialiștii CCC și ai Primăriei, despre posibilitățile de continuare a proiectelor și despre cele de replicare a lor în alte locuri din oraș;
12.06.18 – 31.07.18 Dacă e cazul, CCC realizează, cu implicarea echipelor cu propuneri câștigătoare, și a specialiștilor necesari, teme de proiectare pentru regândirea funcțiunilor permanente ale intervențiilor vizate de proiectele câștigătoare.

Propunerile pot viza:
●Schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect
(străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc.);
●Promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor;
●Creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement etc.) în
detrimentul celor din centrul orașului.

Juriul competiției este format din Anamaria Vrabie (Director al Fondului de Inovare Culturală),
Ștefan Teișanu (Director executiv, Centrul Cultural Clujean), Rarița Zbranca (Director de programe,
Centrul Cultural Clujean), Ovidiu Câmpean (Director de dezvoltare locală, Primăria Cluj-Napoca), Alina
Porumb (Consultant senior, Asociația pentru Relații Comunitare), Daniel Homorodean (CEO, Arxia),
Tiberiu Moisă (Deputy CEO, Banca Transilvania) și Norbert Petrovici (Sociolog, Universitatea Babeș
Bolyai).

Propunerile trebuie înscrise pe până în 24 octombrie.

Cultural Clujean sprijină cel puțin două idei câștigătoare cu câte 5.000 de euro, precum și cu  specialiștii și
autorizațiile de care e nevoie pentru ca propunerile să fie testate în practică. Dacă rezultatele sunt bune,
CCC va oferi Primăriei Cluj-Napoca teme de proiectare pentru permanentizarea schimbărilor propuse în
zonele experimentale ale proiectului.

După selectarea propunerilor câștigătoare, echipele din spatele lor sunt invitate la prima ediție a Dialogurilor Urbane, unde echipa CCC și specialiștii selectați pentru a sprijini implementarea experimentelor vor lucra cu membrii echipelor pentru a cizela și a dezvolta planurile de transformare experimentală a spațiilor vizate. Invitații speciali ai Dialogurilor Urbane sunt reprezentanții Primăriei Boston care coordonează Boston Office for New Urban Mechanics. Este vorba despre o altă inițiativă prin care s-a reușit (prima dată în lume) atragerea de finanțări private pentru proiecte ale orașului. Astfel,  prin abordări culturale și soluții de tehnologie inițiativa dorește să imbunătățească serviciile oferite de Boston și să găsească rezolvări de la companii și cetățeni pentru viitorul orașului.

„Unele probleme ale orașului pot fi rezolvate numai de către administrație, altele numai de către
cetățeni, unele numai de sectorul de afaceri sau de cel academic, însă cele mai multe dintre ele nu pot fi
rezolvate decât de către noi toți, împreună. Dincolo de a vorbi despre schimbările de infrastructură sau de
legislație necesare, o abordare culturală a problemelor orașului ne dă ocazia de a și verifica, pe parcursul
unor experimente temporare, dacă aceste schimbări sunt cu adevărat funcționale și dacă ele ne
îmbunătățesc într-adevăr calitatea vieții în oraș. De aceea am creat la Cluj, în premieră în România, Fondul
de Inovare Culturală (FIC)”, se arată pe site-ul Centrului Cultural Clujean.

Peste 1500 de garaje urmează să fie demolate în Cluj-Napoca, în diferite cartiere ale orașului, urmând să fie înlocuite cu parcări supraterane, cu terase verzi și, unde este cazul, cu locuri de joacă și spații verzi.

Deocamdată, două proiecte de parcări din cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, au fost dezbătute la ședințele de urbanism, acestea fiind contestate de vecini pe motiv că încarcă zona, în loc să aducă în cartier liniște și spații verzi. După discuții, proiectele au fost modificate și s-au propus parkinguri mai micuțe, cu terase verzi, locuri de joacă și spații unde cei din cartier să își petreacă timpul.

Acum, Primăria a pus în consultare proiectul unei parcări supraterane propuse în cartierul Mărăști, printre blocurile comuniste, pe strada Trotușului. În acest cartier unde betoanele sunt la ele acasă, Primăria a mai construit un parking în zona Fabricii-Fabricii de Zahăr (cu 310 locuri). La momentul respectiv, riveranii s-au opus amenajării parkingului, însă Primăria i-a convins cu politica obținerii de locuri de parcare în noul obiectiv pe cei care și-au pierdut garajele sau locurile de parcare din zonă în urma construirii parcării supraterane.

Acum, pe strada Trotușului, administrația locală vrea să ridice o parcare cu demisol, parter, două etaje și o terasă cu iarbă care va avea, în total, circa 300 de locuri de parcare.

Chiar și așa în zonă există 1500 de apartamente și, chiar cu acest parking va exista un deficit de sute de locuri de parcare.

Potrivit proiectului, amenajarea parkingului va duce la demolarea a peste 100 de garaje și la desființarea a câtorva zeci de locuri de parcare la sol.

După faza în care proiectul parcării este în consultare, acesta urmează să fie supus atenției Comisiei de Urbanism spre avizare.

Viceprimarul Dan Tarcea a spus recent că s-au inițiat mai multe Planuri Urbanistice Zonale de regenerare urbană în baza cărora vor fi construite parkinguri în locul garajelor urmând să fie demolate circa 1500 de garaje. Proiectele prin care garajele sunt înlocuite de parkinguri de cartier se află în diferite faze de avizare. Primul parking va fi construit pe str. Primăverii nr. 20, apoi mai avem pe Primăverii nr. 8, Trotușului nr. 5, zona străzilor Albac – Azuga, str. Mogoșoaia nr. 7 și str. Liviu Rebreanu, Tarcea estimând că lucrările efective de construcție a primelor parkinguri (concomitent cu demolările de garaje) vor începe în 2018.

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Administrația locală a mai demolat în ultimii ani peste 200 de garaje de cartier de pe amplasamnetul parkingurilor pe care deja le-a construit. Peste 100 de garaje (60 legale) s-au demolat în Gherogheni pentru a face loc parkingului Băișoara (317 locuri parcare), alte peste 90 (plus 38 de parcări ilegale) s-au demolat în cartierul Mărăști pentru parkingul Fabricii (310 locuri) sau alte 26 în Mănăștur pentru parkingul Mehedinți (126 locuri). Încă 60 de garaje urmează să se demoleze tot în Mănăștur, aceastea fiind pe amplasamentul viitorului parking cu 410 locuri pe care primăria vrea să-l edifice pe strada Primăverii-Aleea Gârbău.

Arhitecții de la Scena Urbană au mutat ”ostilitățile” într-un cartier din Cluj unde evenimentele ajung mai greu sau se opresc la mijloc, în cinematograful Primăriei, Cinema Mărăști, un cartier care are aproximativ atâția locuitori cât comuna satelit a Clujului, Florești, cea mai mare din România.

Până acum, Scena Urbană a avut programate manifestări, printre altele, la gară, pe Cetățuie, în parcul Armătura, în grădina Botanică sau în parcul Primăverii din cartierul Mănăștur. Acum, au vrut să însuflețească unul din puținele parcuri-locuri de joacă din Mărăști în cadrul Serilor de Vară, ajunse la a VII-a ediție, manifestare inițiată și sustinută de Primărie în luna august când în oraș sunt mai puține evenimente.

Arhitecta Daniela Maier, coordonatoarea Scenei Urbane a lăudat publicul din cartierul Mărăști pentru felul în care a primit artiștii și i-a acompaniat pe durata spectacolului. “Am avut emoții, ca de fiecare dată într-un spațiu nou. Atmosfera a fost foarte caldă. Oameni de toate vârstele, locuitori ai zonei sau veniți special pentru eveniment au fredonat împreună cu artiștii melodiile cunoscute. Imaginea zonei ne-a amintit perioadele în care aceste melodii erau bucurii trăite împreună cu famillile și prietenii. Ne-au confirmat acest detaliu cei care ne-au căutat după spectacol pentru a ne mulțumi”, a mărturisit Daniela Maier.

Parcul de pe strada Dâmboviţei a fost arhiplin sâmbătă seara când a fost programată o reprezentație de cântece de altă dată.

Cam așa:

Copacul, De-ar fi să vii, De-ai fi tu salcie la mal, Marea cântă, Ciobănaș cu 300 de oi, Sara pe dea, Ana zorile se varsă sau Make you feel my love, Someone like you au fost doar o parte din amintirile pe care Fang Shuang (solist vocal la Opera Comică pentru Copii, cunoscut publicului larg prin participarea la faza finală a concursului Românii au Talent, ediția 2017) le-a evocat riveranilor din cartierul Mărăști.

Alături de el, pe scenă a urcat şi Paula Coteț, o solistă de 15 ani ce studiază muzica la Colegiul de Arte din Baia Mare. Paula Coteț este câstigătoare a mai multor concursuri naționale și internaționale de muzică clasică, ușoară și romanțe. Spectacolul a fost susținut coregrafic de balerinii: Sebastian Vlad, Ioana Cristina Tokes, Gollner Delia, Har Liviu Mihai, Antonia Indrei (Coregrafia : Sebastian Vlad, coordonator prof. Livia Guna, Acompaniază: formația A.T.A.C., Dirijor: Vlad Eniu, Regia artistică: Ina Hudea)

Vezi și:

Daniela Maier, Scena Urbană: “Toate locurile care vă fac să oftaţi : “Of, ce bine ar fi dacă aici…..” sunt potenţiale scene”

OPERĂ Alice în Țara Minunilor, la Grădina Botanică. Sute de clujeni s-au înghesuit la spectacolul din centrul orașului (FOTO/VIDEO)

Locurile de care am uitat revin pe scenă: “evaluări” la gară, pe Cetățuie, în Grădina Botanică, pe str Kogălniceanu

by -
4 262

Mulți proprietari de garaje pentru mașini le folosesc pentru altceva decât ca să-și gareze autovehiculele: a demonstrat-o ieri Poliția Locală din Cluj care a descins în spatele pieței agroalimentare Mărăști, la garajele cu acces din Calea Dorobanților, ca să verifice dacă acestea sunt folosite pentru scopul cu care au fost construite, adică pentru gararea mașinilor.

Concluzia – două garaje erau folosite ca depozite de legume și fructe. Proprietarii celor două garaje au fost amendați cu o sumă total de 3.000 de lei, dar polițiștii au și cerut Serviciului Public pentru administrarea parcărilor din Cluj-Napoca rezilierea contractelor de închiriere pentru terenul ocupat, pentru cele două garaje transformate în depozite.

by -
0 106

A 15-a ediție a unui festival internațional de teatru de păpuși a început în această dimineață la Cluj și s-a extins și în Mănăștur – dar nu și în Mărăști, căci aici nu există destui copii. Chiar dacă, spun organizatorii, festivalul se adresează și adulților.

Festivalul e organizat de teatrul de păpuși “Puck” din Cluj-Napoca și, în acest an, are un buget de 130.000 de lei, bani ce vin integral de la Consiliul Județean, instituție în subordinea căreia se află. Teatrul are și o sală de spectacole chiar în centrul orașului, pe semipietonala Eroilor – dar e cea mai mică din țară și în numeroase cazuri părinții veniți cu copii s-au văzut în situația de a nu mai avea locuri în sală.

Directorul Emanuel Petran spune acum într-o conferință de presă în care detaliază ediția din acest an a festivalului, sătul să meargă cu jalba la instituțiile de care depinde pentru un sediu nou, că pentru multe dintre producții e bun și acesta, chiar dacă e cel mai mic din țară. L-am întrebat, uitându-ne peste programul festivalului, dacă recomandă spectacole și pentru adulți, și spune că merită să mergeți la cele de seară, de la ora 18: “spectacolele de seară, în care sunt invitați actori și spectacole din străinătate, sunt adresate și publicului matur. Încet ne-am gândit și începem să implementăm ideea că teatrul de păpuși nu e adresat doar copiilor. Și încercăm să arătăm că arta păpușărească poate avea savoare și poate fi înțeleasă și de publicul matur. În România din păcate nu există lucrul acesta la nivel foarte înalt, dar va trebui să obișnuim publicul că mesajele din spatele păpușilor pot fi adresate oamenilor maturi și pot fi percepute ca spectacole de artă”, spune el.

În acest an, pentru prima dată, festivalul se extinde și în Mănăștur, la cinematograful Dacia din cartier – dar nu și în Mărăști, unde există de asemenea o sală multifuncțională. De ce? “În Mărăști sunt doar două licee; dar în Mănăștur sunt o grămadă de școli și licee și vom începe o campanie de jucare a spectacolelor în Mănăștur, cu atât mai mult cu cât scena e foarte ofertantă”, spune Petran.

Biletele la fiecare spectacol costă 10 lei.

by -
2 1127
O biserică din Reșița, din fotografie, chiar a fost mutată pe șine de cale ferată în timp ce cartierul Mărăști din Cluj era sistematizat

Când aveți drum prin cartierul Mărăști treceți aproape invariabil pe lângă o biserică – și probabil nu v-ați gândit niciodată de ce bulevardul pe care vă aflați o ocolește de o parte și de alta. Și sigur nu ați știut că, dacă nu exista o conspirație a clujenilor, biserica ar fi fost mutată din mijlocul drumului, pe … șine de cale ferată.

Biserica Sfântul Petru din Mărăști are nu mai puțin de o jumătate de mileniu vechime și a văzut multe la viața ei – inclusiv propria decădere și apoi reconstrucție, dar și cum minusculul sat cu același nume s-a transformat în doar câțiva ani într-un cartier comunist gigantic cu zeci de mii de locuitori și cel mai mare bloc din întreg Clujul. Și ar mai fi văzut și propria mutare pe șine de cale ferată cale de zeci de metri, în curtea actualului cămin de bătrâni de peste drum.
Merită să ne întrebăm, studiind fotografiile de dinainte și din timpul sistematizării zonei, de ce arhitecții care au desenat cartierul Mărăști au ales să traseze bulevardul de o parte și de alta a bisericii și nu să o ocolească ori, cu toate că sună aiuristic dar total plauzibil având în vedere contextul istoric, să o demoleze ori să o mute pentru a face loc bulevardului, așa cum s-au mai văzut cazuri în București, de exemplu. Ghiciți ce: chiar a fost luată în calcul această variantă fantasmagorică, și cât pe ce să fie și pusă în aplicare.

bisericasfpetrumarasti

bisericasfpetrumarastivechikarinnedela bisericasfpetrumarastivechiszabotamas bisericasfpetruvechikarinnedela

Mutările de clădiri pe șine de cale ferată, inclusiv blocuri de locuințe, nu erau ceva total neobișnuit în vremea comunismului. O astfel de soluție au găsit și arhitecții care au desenat cartierele comuniste ale Clujului pentru biserica Sf. Mihail – să o mute din mijlocul bulevardului cale de zeci de metri în curtea actualului cămin de bătrâni, fostă mănăstire. Motivul mutării trebuie subliniat, căci, deși anecdotic, subliniază clar ce anume dicta în urbanismul acelei vremi: nimic altceva decât faptul că biserica se afla pe axa de intrare în oraș a dictatorului Nicolae Ceaușescu – și cum să treacă acesta, pe drumul dintre aeroport și centrul orașului, pe lângă o biserică? Nu e o glumă, ne-o spune chiar arhitectul care a desenat mare parte din Mărăști, inclusiv cel mai mare bloc din oraș, cunoscut ca „Zidul Chinezesc”, Emanoil Tudose: „în proiectul inițial biserica era translatată,a dică mutată, peste azilul de bătrâni. la origine proiectul așa a fost, translatată către sud peste azilul de bătrâni, urma să fie pusă pe șine și împinsă, ca o riglă pe hârtie. Trebuia mutată în spatele azilului de bătrâni iar în fața lui urmau să fie puse blocuri”. De ce această mutare? „Biserica urma să fie mutată pentru că era pe axa principală de intrare a lui Ceaușescu în Cluj”. Poftim? „Exact doar pentru asta, în București s-au mutat o grămadă, tot din cauza schizofreniei”.

Până la urmă biserica nu a mai fost mutată din locul ei, așa cum bine pot observa clujenii acum. Ce s-a întâmplat? „A fost meritul clujenilor în ansamblu, a fost o întreagă conspirație, atacarea zonei respective s-a tot amânat. În general clujenii pe tăcute s-au opus unor anume politici de la centru: au tergiversat, amânat, decalat, tot felul de povești”, spune Tudose.
Am încercat să găsim schița inițială a sistematizării zonei, dar căutăm acul în carul cu fân. Arhitectul Vasile Mitrea: „la un moment dat institutul județean de proiectare a scos toată marfa în curte, să-și ia fiecare ce vrea. Nu s-a prea luat nimic. Apoi a plouat și s-au degradat. Ce mai e în momentul de față nu e o evidență, e o harababură în arhivă. Nu s-a găsit o schiță de sistematizare din 1976, iar asta (mutarea bisericii-n.red.) e un detaliu de urbanism”.

Arhitectul zonei așa cum o știm azi e Adrian Borda, ajuns la Institutul de Proiectări mult după aceste fantasmagorii, în 1980. „Acum că îmi spuneți parcă îmi amintesc că se discuta pe atunci de ideea asta, dar eu nu am apucat nebunia aceea. Când eu am ajuns la institut în 1980, ideea asta le trecuse, era deja o discuție istorică”, spune Borda.

Așa că l-am întrebat chiar pe arhitectul care a desenat zona respectivă a cartierului, la vremea sistematizării acestuia, Adrian Borda. „Traseul străzii exista deja, biserica stătea în mijlocul uliței de la început”, spune el cu referire la faptul că actualul bulevard 21 Decembrie 1989 urmează practic traseul uliței fostului sat Sfântul Petru. „Era o uliță foarte lată, ca în sate. Zidul chinezesc (blocurile de pe partea nordică a străzii, până la sensul giratoriu al cartierului-n.red.). Benzile de circulație nu încăpeau pe o singură parte. a fost o opțiune și atunci, dar pe dreapta e căminul de bătrâni care e protejat, pe partea sudică la vremea respectivă se intra în cădirile regiei de transport, erau garaje și administrație. Varianta de a trece cu două benzi doar pe o parte nu era viabilă”.

Având în vedere că s-au văzut destule situații de demolări de biserici sau alte clădiri în timpul industrializării și sistematizării României din anii ’70-80, s-a luat în calcul și demolarea acestei biserici când s-a desenat fluxul de trafic al cartierului? „Nici vorbă”, spune vehement Borda. „În teritoriu nimeni nu se gândea la prostii din astea, demolări, ar fi însemnat să se lege la cap fără să-i doară, de ce să mă apuc de distrugeri doar așa. Pe urmă, în provincie mai era o politică de a demola cât mai puțin. Ei voiau de fapt să nu provoace prea multe supărări. Eforturile și fanteziile se desfășurau pe spinarea Bucureștiului, dar în restul țării construiau ca să reducă la maxim demolările și afectarea proprietăților”.

„Spațiul bulevardului nu s-a schimbat semnificativ, doar s-a lărgit prospectul, s-au retras fronturile chiar destul de bine, practic poate avea 30-30 și ceva de metri culoarul și acum are 50-60. S-a lărgit destul de zdravăn, 6 benzi, o fâșie pe mijloc, alveole de parcare, trotuare. Înainte era pământ bătut, umblau cu carul. Între războaie s-a schimbat sistemul de circulație, pe stânga și dreapta. Atunci s-ar fi putut ca drumul să se treacă pe o singură parte, dar spațiul public nu se judeca în felul de acum, spațiile largi nu erau considerate destul de importante iar circulația era nesemnificativă. S-a decis așa, cred, din ideea de simetrie, că circulația nu exista, nu era un impediment la vremea respectivă.

Biserica ce taie bulevardul din Mărăști e romano-catolică și e veche de mai bine de 500 de ani – de fapt a fost construită în secolul XIX, dar pe fundamentul unei biserici din secolul XV. Se află pe fosta stradă cu același nume, Sfântul Petru, din fostul sat cu același nume din vecinătatea vechiului oraș Cluj. Actuala clădire datează din 1846. E monument istoric și adună în jurul său două mărci inedite ale istoriei orașului, cu un element comun – în fața intrării se află fosta poartă a bisericii Sfântul Mihail din centrul orașului, iar în spatele clădirii a fost mutată singura statuie ce reprezintă o femeie din întreg orașul, Fecioara Maria – protectoarea Clujului. Ambele au fost amplasate în locurile inițiale pentru a marca epidemia de ciumă ce a devastat orașul între anii 1742 și 1744.
Statuia are o poveste în sine, dar ne rezumăm deocamdată să spunem că a ajuns aici de pe strada Universității, în timpul regimului comunist, iar pe vechiul amplasament se află acum parcarea din vecinătatea UBB.
Cât privește poarta bisericii Sfântul Mihail, aceasta a fost mutată în fața bisericii din actualul cartier Mărăști în 1899, după un secol și jumătate în centrul orașului. A fost înălțată în 1747.

Arhitectul Ionel Vitoc confirmă varianta mutării bisericii pe șine de cale ferată și spune că motivul pentru care aceasta nu a mai fost mutată au fost costurile foarte mari. “Strada nu se putea muta din cauza construcțiilor laterale și s-a pus problema bisericii, a apărut o variantă prin care biserica era mutată în incinta azilului de bătrâni. Soluția nu era imposibilă, deși foarte costisitoare, și nici rea, pentru că din punctul de vedere al zonei, între clădirile joase în formă de U și clădirea bisericii era un dialog mai reușit decât cel păstrat la ora actuală, când consemnăm o variantă prin care biserica e păstrată pe loc. A fost determinată de costuri, nu de problemele tehnice”, explică el.

Mutarea bisericilor din calea buldozerelor comuniste era o realitate a vremurilor de acum 30 de ani: în Capitală au fost mutate nu mai puțin de opt biserici, plus trei blocuri, dar și o biserică și un bloc în provincie. Un schit bisericesc de 750 de tone (!, video mai jos) a fost mutat 245 metri pentru a face loc giganticei Case a Poporului. Palatul Sinodal de la mănăstirea Antim din București, mutat și el, cântărea nu mai puțin de 9.000 de tone. În provincie astfel de soluții s-au aplicat în Reșița și Alba Iulia – în acesta din urmă a fost mutat un bloc întreg, cu tot cu locatari, cu o greutate de 7.200 de tone.  Alte 40 de biserici din București au fost demolate.

 

by -
0 84

Un bărbat care a spart o casă în Cluj-Napoca și a furat mai bine de o mie de euro a fost prins de polițiști după trei săptămâni, dar prejudiciul nu a mai putut fi recuperat decât în mică parte.

Hoțul, un bărbat de 26 de ani din Bistrița-Năsăud, ar fi pătruns în 7 ianuarie în locuința unei femei de pe strada Cojocnei din cartierul Mărăști, de unde ar fi furat 1.000 de euro și 600 de lei. Tânărul a fost reținut 24 de ore pentru furt calificat, dar prejudiciul a fost recuperat deocamdată doar în proporție de 20%. Bărbatul urmează a fi prezentat magistraților cu propunere legală.

by -
0 62

Un tânăr de doar 17 ani a fost prins ieri de polițiști după ce a dat iama în mai multe mașini de pe aleea Bârsei și a furat nimic altceva decât un acumulator auto.

Tânărul a fost prins imediat după comiterea furtului, iar polițiștii au constatat după aceea alte patru mașini care prezentau urme de forțare a capotei la motor, parcate tot pe aleea Bârsei. Tânărul e cercetat pentru trei tentative de furt și un furt, iar prejudiciul a fost estimat la 1.250 de lei. Totuși acesta, fiind minor, nu va fi urmărit penal, dar a fost reținut pentru 24 de ore.

by -
0 388

Sens giratoriu nou în cartierul Mărăști din Cluj-Napoca, de azi: decizia de înființare e veche de la începutul anului, dar e implementată doar acum.

Sensul giratoriu va fi înființat de azi la intersecția străzilor Fabricii de Zahăr, Câmpina și Plevnei. Decizia a fost luată prin hotărârea Comisiei Municipale de Sistematizare a Circulaţiei din 23 ianuarie și va avea inițial un caracter experimental, urmând ca ulterior, dacă își va dovedi eficiența, să devină permanentă, precizează Primăria.

by -
1 255

Un biciclist a fost rănit grav ieri într-un accident în Cluj-Napoca, la intersecția Căii DOrobanților cu Progresului, din cauză că șoferul mașinii care a provocat accidentul nu l-a observat pe biciclist.

Un șofer de 40 de ani din Cluj-Napoca conducea un autoturism pe strada Progresului, după intersecția cu strada Dorobanților, și ar fi efectuat un viraj spre stânga, spre Aleea Bibliotecii, unde a intrat în coliziune cu o bicicletă care circula pe sens opus, arată polițiștii. Biciclistul, un bărbat de 33 de ani, a fost rănit grav și a fost transportat de urgență la spital.

Ce sfaturi vă dau polițiștii, dacă sunteți biciclist:

  • Traversați strada pe trecerea de pietoni, pe lângă bicicletă, după ce v-ați asigurat corespunzător!
  • Înainte de a schimba direcţia de mers, mai ales spre stânga sau la depăşire, asiguraţi-vă temeinic – din faţă şi din spate – că nu se apropie niciun autovehicul!
  • Circulaţi cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului, iar atunci când vă deplasaţi în grup, numai în coloană câte unul!
  • Nu circulaţi cu bicicleta sub influența băuturilor alcoolice!
  • Atunci când circulaţi cu bicicleta, nu vă ţineţi de vehicule aflate în mers!
  • Nu transportaţi pe bicicletă altă persoană!
  • Este recomandabil să purtaţi o cască de protecţie omologată!
  • Pentru a circula pe drumul public, bicicleta trebuie să fie echipată corespunzător (dispozitiv de frânare eficace, mijloc de avertizare sonoră, lumină de culoare albă sau galbenă în faţă, lumină de culoare roşie în spate şi cel puţin un element reflectorizant de aceeaşi culoare)!
  • Înainte de a pătrunde cu bicicleta pe arterele prioritare, reduceţi viteza, asiguraţi-vă temeinic şi acordaţi prioritate de trecere celor în drept!
  • La schimbarea direcţiei de mers, chiar daca aveţi prioritate de trecere, asiguraţi-vă că ceilalţi participanţi la trafic au înţeles intenţia dumneavoastră!