Tags Posts tagged with "locuri de munca"

locuri de munca

by -
0 100

Industria auto trece printr-o revoluţie, spune Yves Caracatzanis, managing director al Renault România, grup cu afaceri anuale de 5,1 miliarde de euro şi peste 16.000 de angajaţi. Maşinile electrice, serviciile de tip “car sharing” şi paşii înspre maşinile autonome schimbă industria, a spus şeful operaţiunilor din România, într-o conferinţă la Cluj.

“Oamenii din acest domeniu trebuie să înveţe continuu, tehnologia e factor cheie. Încercăm să simplificăm procesele, digitalizăm mult, avem două centre de training”, a spus Caracatzanis, în cadrul conferinţei Putere prin Oameni, organizată azi la Cluj de Centrul pentru Dezvoltare Managerială. “Ceea ce se produce în România are acces la pieţe globale. Se fabrică produse cu brandul Renault şi Dacia în 12 fabrici din lume, dar România e ţara unde s-a născut Dacia şi trebuie să rămânem un centru de gravitaţie al grupului”, spune directorul. Acesta a mai precizat că Dacia are acum pe piaţa locală o cotă de 29,6%, iar Renault ajunge la 7,7%.

Shibu Nambiar, SVP & COO Genpact Europa, America Latină și Africa pledează la rândul său pentru adaptare într-o lume guvernată de evoluţie tehnologică şi în care schimbările se petrec cu o viteză mai mare decât oricând în istorie. “Tehnologia e aici, e inevitabilă, dar nimic nu se va întâmpla dacă nu suntem implicaţi şi noi. Trebuie să evoluăm. Ştiu franceză, de exemplu – nu e de ajuns. Trebuie să adaugi alte “pene” la “pălărie””, spune Nambiar. Genpact are 4000 de oameni în echipa din România şi planuri de a trece de 5000, spune reprezentantul companiei.

 

 

Întrebat dacă e cazul să ne îngrijorăm în ceea ce priveşte viitorul locurilor de muncă în România, reprezentantul multinaţionalei a tras şi câteva semnale de alarmă. “Sunt multe oportunităţi în România, cei mai mulţi vor să o ducă bine, iar “foamea” aceasta e bună, îi provoacă pe tineri. Din păcate, oamenii spun foarte uşor că “nimic nu se va schimba pentru mine”. Vin de la UBB, merg într-o organizaţie ca Genpact, am un salariu fantastic la care părinţii mei nu visau –  tinerii de acum au ca prim salariu o sumă la care părinţii poate nu au ajuns niciodată. Dar ce se întâmplă când tot acest ecosistem se schimbă? Asta e o ameninţare. De ce nu văd un incubator de startupuri la aceeaşi scară ca în Estonia, de pildă? Cât timp vor mai veni job-uri pur şi simplu?”, lansează Nambiar tema de gândire. “Cum supravieţuieşti schimbărilor, cum faci să fii relevant? Foamea de care vorbeam trebuie să se schimbe în curiozitate – să înveţi mai mult, să întrebi mai mult. Nu mai există succes individual, nu poţi să mai spui “reuşesc asta singur”. Totul stă în colaborare – cu colegii şi chiar şi cu competiţia”, spune Nambiar.

Citeşte şi:

Efectul generaţiei “Millennials” în lumea IT, descris de şeful unei companii cu 1500 de angajaţi: ” Ei reflectă felul de a fi al pieţei”

by -
0 1256

Mulţi dintre candidaţii care caută oferte prin piaţa muncii vin în marţea ploioasă la Sala Polivalentă însoţiţi de colegi de generaţie – sunt câte doi, trei patru, în grupuri mici, fac slalom printre standuri şi îşi adună în rucsac “recolta” de hârtii lucioase din care le zâmbesc ofertele de angajare. E târg de locuri de muncă la Cluj. Unii dintre participanţi au intrat cu CV-urile pregătite, alţii doar culeg pliante şi au venit să ia pulsul, unii par nehotărâţi, alţii au venit documentaţi de acasă şi decişi să găsească job, unii abia intră în câmpul muncii, alţii vor să schimbe job-ul. Centrele de servicii rămân vedete printre angajatorii de la standuri, dar sunt şi mulţi retaileri care au nevoie de angajaţi, facilităţile de producţie din Cluj şi din alte zone învecinate caută ingineri, în vreme ce IT-ul are două zile de târg dedicate exlusiv domeniului (joi şi vineri). Oferte de pe piaţa muncii sunt prezentate azi şi mâine la Târgul de Cariere Cluj-Global, iar propunerile aduse la eveniment sunt de multe feluri: poţi să vrei un loc de muncă de câteva ore pe zi la un lanţ de Fast Food sau să afli despre oferte de carieră pentru ingineri chimişti, de pildă. Au nevoie de angajaţi din Cluj companii din mai multe domenii de activitate: Inginerie, IT, Retail, Call Center, Financiar, Automotive, Industria Farmaceutică, Transport, Energie sau HoReCa.

Aproximativ 80 de companii și organizații îşi prezintă oferta de locuri de muncă – e vorba, adică, de aproximativ 4000 de oportunităţi de carieră, spune Ioana Oros, PR manager al Târgului de Cariere. “Oportunităţi de carieră” şi nu “locuri de muncă”, pentru că unele companii au venit să prezinte poziţiile pentru care recrutează, dar sunt şi organizaţii care au de prezentat internship-uri sau programe pentru studenţi. Printre companiile cu sedii la Cluj din top ca număr de locuri de muncă disponibile sunt nume ca Emerson, Bosch, Office Depot, Genpact sau Bombardier, spun organizatorii. Târgul s-a transformat în loc “cool”: există un “stand de demisii”, de unde se pot cere informaţii, s-a pus Photo Booth (cabină foto) şi, alături, o domnişoară tocmai stă la aranjat bucle, fiindcă TdC are partener din domeniu, iar câţiva paşi mai încolo candidaţii obosiţi (sau nu neaparat) pot să îşi ia o cafea “to go” în pahar galben. Mai e şi o zonă de jocuri şi Realitate Virtuală, imediat ce treci de standurile reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj și cei ai Jandarmeriei Române, care își prezintă oferta de studii pentru instituțiile militare de învățământ.

Irina şi Cynthia au venit şi ele în după-amiaza ploioasă de marţi să testeze piaţa muncii. Sunt amândouă studente la Litere – Irina la Engleză-Franceză, Cynthia la Engleză-Germană. Dacă aţi auzit că “tinerii din ziua de azi” nu vor să muncească, puteţi constata că nu e chiar aşa: cel puţin o parte dintre ei caută şi chiar au job-uri încă din primii ani de studenţie. “Ne interesează mai ales internship-urile sau locurile de muncă part time”, spune Irina. Ambele tinere, studente de an II, se gândesc că un job din timpul facultăţii le va face mai uşor drumul de mai încolo în dura piaţă a muncii. “Mai mult de call center nu prea am găsit, dar mi se pare o oportunitate. Internship-urile acestea contează foarte mult la CV, dacă avem o astfel de experienţă putem apoi intra mult mai uşor la ceva care nu ţine neaparat de call center. Dar pentru aşa ceva se cere o combinaţie de cunoştinţe – de exemplu, să ştii germană şi informatică sau germană şi inginerie”, a constatat Cynthia. “E complicat”, recunosc fetele. “Cu internship-ul ai şansa la un job, dar asta îţi dă ocazia să mai faci o facultate pe lângă. Am găsit destule oferte interesante. Putem să depunem CV-ul aici sau să intrăm pe site-uri ca să ne înscriem. Aici mai mult ni se prezintă firmele şi ofertele, iar reprezentanţii firmelor ne răspund la întrebări. Sunt tot felul de şmecherii de care te poţi lovi, din câte am aflat noi. De exemplu, găseşti un internship cu 4 ore de lucru pe zi, dar mai întâi ai training de o lună, care se ţine 8 sau 12 ore pe zi.  M-am tot interesat, dar noi avem şi cursuri multe. E mai riscant, având şi facultatea, aşa că trebuie să ştim la ce ne înhămăm. Pentru că pe primul loc e facultatea, iar asta e extra. Dar ajută mult – şi din punct de vedere financiar, acum, dar şi pe mai departe, pentru carieră. Apoi, un job în care vorbeşti tot timpul cu clienţii ne ajută să ne dezvoltăm abilităţile lingvistice”, enumeră Cynthia dintre beneficii. Mai sunt şi alţi colegi care deja lucrează. “Au zis că la început va fi mai greu, dar apoi ne vom obişnui. Oricum, ei sunt mereu obosiţi. Important pentru noi acum e să ştim ce să întrebăm, pentru că cei care fac recrutări pot să ne prezinte doar partea frumoasă a lucrurilor. Acum ne uităm la oferta generală şi mâine venim cu mai multe CV-uri”, spune  Cynthia. “Sunt oferte atractive, am găsit propuneri interesante”, completează  Irina.

Attila vine tocmai de la Piatra Neamţ, unde are deja un loc de muncă. Dar ar vrea un job la Cluj; în management, contabilitate, marketing. “Eu lucrez în Piatra Neamţ, dar sunt din Târgu Mureş şi aş vrea să fiu mai aproape de casă. Nu prea am putut să mă acomodez cu oraşul, e cam greu. Am făcut facultatea în Târgu Mureş, am lucrat la două firme, am mers în străinătate, apoi în Piatra Neamţ. La Cluj am mai venit în vizită la prieteni, aşa că ştiu oraşul. Clujul e foarte dezvoltat, am stat aici în vară şi am zis să încerc să găsesc un loc de muncă”, spune tânărul, care a trecut în revistă cam jumătate din târg şi a depus deja 5 CV-uri. “Deocamdată iau pliante, dau CV-uri. Am găsit firme interesante, în domeniul financiar, pe management. Aştept să mă sune ei, între timp mai pun CV-uri”, spune Attila. Venit din alt oraş, tânărul ştie că municipiul Cluj-Napoca presupune costuri de trai ridicate. “Clujul e scump. Ca salariu, ar cam trebui să găsesc ceva de minim 1800-2000 de lei pe lună. Aici garsonierele încep de la 250 euro – cea mai ieftină chirie. M-am documentat, ştiu care e situaţia”, spune Attila. Cărunt şi blindat într-o haină gri de vreme rea, un domn trece în revistă stand după stand şi se înarmează şi el cu pliante. “Mă interesez pentru fiul meu. El lucrează acum, dar mai caută. Mi se pare o ofertă interesantă, e extraordinară. Fiul meu a terminat un colegiu tehnic, a mai lucrat şi pe Electronică, fiindcă domeniul lui de specializare – Metalurgic – nu prea mai există”, spune tatăl.

Oferte cu relocare

Nu doar companiile din Cluj au venit să caute candidaţi în centrul universitar de aici – la standuri găseşti oferte pentru locuri de muncă în Sibiu, Alba sau Braşov. “Noi căutăm ingineri chimişti, suntem o firmă activă în domeniul chimiei, o firmă americană cu investiţii în România din ’97”, spune Carmen Ieşan de la Departamentul de Cercetare – Dezvoltare al Purolite, o companie cu sediu în Braşov. “Avem fabrică construită, cu oportunităţi de extindere, în interiorul platformei se dezvoltă secţii noi, produse noi, cu aplicabilitate în special în Farmaceutică, Biotehnologie, Life Science. Suntem în curs de dezvoltare şi avem poziţii deschise şi pe Cercetare, dar căutăm şi ingineri de proces, oameni în producţie, chiar şi un inginer IT ne trebuie acum. Pentru partea de cercetare avem nevoie de ingineri chimişti, de preferat cu experienţă. Cu cât sunt mai specializaţi, cu atât mai bine – un doctorat, un master ar fi de folos, din experienţa anterioară ne-am dat seama că e o diferenţă, dar vrem şi oameni care să fie stabili, care investesc în carieră”, spune Ieşan. De ce a venit tocmai la Cluj firma de Braşov? “Am început să ieşim în ţară, până acum au venit angajaţii spre noi, dar am început să ne prezentăm şi noi – mai întâi la Iaşi şi la Cluj. Ne-am orientat spre centre universitare care pregătesc ingineri chimişti şi acestea sunt doar câteva. Fiind în Ardeal, Clujul e şi mai aproape de noi. Avem deja ingineri care s-au relocat din Iaşi de exemplu, chiar şi din Cluj. Vin pentru că pot găsi oportunităţi de muncă şi salarii atractive. Unii s-au stabilit la Braşov şi au rămas, alţii au plecat; există şi o fluctuaţie a personalului tânăr”, admite reprezentanta companiei. “Am văzut că sunt mulţi studenţi sunt interesaţi de internship-uri. Noi suntem deschişi la asta, dar se poate doar vara, în perioada vacanţei. Nu poţi face în timpul anului internship tocmai din cauza distanţei. Dar ne interesează şi astfel de programe, fiindcă aşa văd şi tinerii despre ce e vorba, iar pentru noi asta reprezintă o bună bază de pornire”, spune Ieşan.

Zeci de companii au nevoie de angajaţi

Printre angajatorii care vin zilele acestea la Sala Polivalentă se numără Bombardier, Emerson, unul dintre cei mai mari angajatori din Cluj, Genpact, Lidl, Purolite, Star Transmission, Steelcase, Thomsons, VCST Automotive Production, Vertiv, Arrk Research, Banca Transilvania, Bosch Romania, Bosch Rexroth, CSi Romania, DeLonghi România, unul dintre investitorii importanţi ai parcurilor industriale din Cluj, E.ON, Electrolux sau Energobit, unul dintre liderii pieţei locale în domeniul electro-energetic, companie creată la Cluj care a ajuns la peste 800 de angajaţi, dintre care mai mult de 200 de ingineri specializaţi. Caută oameni şi Fildas, Heisterkamp Transport, JacTravel, Office Depot, MMM Autoparts SRL, Plexus, Premier Pro Management, Saint-Gobain Rigips, SMR Automotive, Stradale, TenarisSilcotub, Terapia, Vodafone Romania, Welocalize. Mai au nevoie de angajaţi companii ca Mc Donald’s, EXL, CIE Matricon, Universal Alloy, ProCredit Bank, Sta Travel, Pizza Hut, KFC, Vos Logistics, Arvato, Zolner, Sykes, Express Learning, Ulma Packaging, VidaXL, Kuka, Jysk, Deltamed, Leroy Merlin, Profi, UPC, Transgor Logistik, Cerved, Leoni, Auchan, Cora, Gaus, Gameloft, APS, Seko Sieta, Uber, Wesse, Absolute Jobs, FSA Romania, Eckerle, Lugera, Food Squad, EVW Holding și Asitel.

 

Sursa foto: ProdusinArdeal.ro

Americanii de la Emerson, care ocupă parcul industrial Tetarom II din Bulevardul Muncii, au nevoie de încă 200 de angajaţi în această perioadă. Compania americană Emerson a recrutat de la începutul anului peste 100 de oameni şi mai are disponibile în prezent încă aproximativ 200 de joburi pentru unităţile de producţie deţinute în parcul industrial Tetarom II, din Cluj-Napoca, scrie ProdusinArdeal.ro.

Emerson are dis­ponibile locuri de muncă în domeniile inginerie, tehno­logia informaţiei, în producţie (inclusiv mun­citori pe linia de pro­ducţie), finanţe, resurse uma­ne, marketing şi suport pentru clienţi. Ame­ricanii au ajuns în pre­zent la peste 2.300 de angajaţi în România, majoritatea fiind localizaţi în campusul din Cluj-Napoca, iar aproximativ 50 de oameni lucrează în biroul din Bucureşti al companiei. ”În acest an inves­tiţiile Emerson în cam­pusul de la Cluj au a­juns la aproximativ 2,5 milioane de dolari şi s-au con­cen­trat, în pri­mul rând, pe moder­ni­za­rea echipa­men­telor utilizate în pro­cesul de pro­ducţie, dar şi pe a­me­najarea unor noi lo­curi de parcare pen­tru anga­jaţi”, au spus ofi­cialii companiei Emer­­son din Româ­nia.

Ştirea integrală AICI

Despre locuri de muncă şi angajatori la Cluj, citeşte şi:

Peste 100 de companii recrutează angajaţi la Cluj. Ce profesii se caută

 

by -
0 390
Sursa foto: Targul de Cariere

Cei mai cunoscuţi angajatori în România vin din domeniul telecom, dar cei mai doriţi sunt în IT, potrivit unui sudiu realizat de Inspire Group. Studiul include un top al celor mai cunoscuți angajatori și al celor mai atractive companii, din perspectiva candidaților. Pentru realizarea acestui proiect, au fost analizate 211 companii din 20 de industrii, iar studiul a fost efectuat pe toate categoriile de vârstă și poziții din România. O altă companie, Catalyst Solutions, a publicat recent un studiu privind cei mai doriţi angajatori din România, iar primele poziţii sunt ocupate, la fel ca în topul Inspire, de firme din IT.

Studiul Romania’s Favorite Employers prezintă un top al celor mai cunoscuți angajatori și al celor mai atractive companii din perspectiva candidaților. Romania’s Favorite Employers poziționează în topul restrâns al celor mai cunoscuți angajatori de pe piața locală companiile Vodafone România, Orange, EMAG, Telekom, ING, IBM Romania, Coca-Cola HBC, Avon, Kaufland și McDonald’s. Clasamentul “Angajatori doriți” arată însă diferit. Google România, Microsoft, IBM Romania, Oracle – divizia IT, Bitdefender, Adobe, Orange, Dell, ING, BMW sunt companiile unde mai mult de 50% dintre respondenți și-ar dori să își construiască o carieră, conform studiului citat.

Amintim că şi compania Catalyst Solutions a publicat recent rezultatele studiului Cei mai doriti angajatori, care s-a desfăşurat în perioada martie – mai a acestui an. Acesta confirma interesul candidaţilor pentru companiile de tehnologie, dezvăluind percepţiile candidaţilor în raport cu angajatorii care activează în România. “Acesta sondează gradul de atractivitate al brandurilor de angajator, precum şi aşteptările pe care candidaţii le au de la aceştia”, spunea realizatorii analizei. Companiile care se plasează pe primele 10 poziţii în 2017 sunt: Oracle, Microsoft, IBM, Continental, Google, OMV Petrom, Vodafone, Amazon, Grup Renault Romania si Coca-Cola HBC. Rezultatele studiului Cei mai doriti angajatori din acest an se bazează pe informaţiile colectate în urma unui chestionar online in perioada martie – mai 2017. La studiu au participat 11.036 respondenţi cu studii superioare, atât juniori, cât ţi candidaţi cu experienţă, din România.

Studiul Inspire Group expune la rândul său domeniile cele mai atractive în rândul publicului analizat: IT, industria alimentară, farma și FMCG, la polul opus situându-se agricultura și construcțiile. IT-ul este nu doar cea mai râvnită industrie, ci și domeniul de activitate despre care potențialii angajați consideră că oferă cele mai mari beneficii salariale și extra-salariale, urmat de un procent de 10% pentru industria alimentară și de 9% pentru cea farmaceutică.

Sursa grafic: Inspire

Cele mai reprezentate trepte de venituri salariale curente se află la poluri opuse, potrivit Inspire Group: 28% dintre angajați primesc lunar cel mult 2.000 de lei pentru munca prestată, cu normă întreagă, în timp ce alți 22% au salarii de peste 5.000 de lei. “O companie care activează într-unul dintre domeniile construcții, auto-camioane sau agricultură va trebui să dea dovadă de mai multă creativitate în programele de recrutare pentru că cele 3 domenii au o notorietate foarte scăzută în rândul oricărui candidat, indiferent de nivel. La polul opus, cele mai multe companii cunoscute ca angajator activează în comerț, IT și industria alimentară”, arată reprezentanţii Inspire Group.

Sursa foto: Inspire Group

Ce îi interesează pe angajaţi

Deși nivelul veniturilor salariale este un criteriu important atunci când aleg un loc de muncă, acesta se află abia pe locul 6 în topul aspectelor urmărite, susţin cei de la Inspire Group. Primele locuri sunt ocupate de alt fel de criterii: mediul de lucru plăcut, relațiile bune cu superiorii, echilibrul între viața personală și cea profesională și oportunitățile de dezvoltare profesională. Aproape două treimi dintre cei care intenționează să își schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni doresc să facă un pas înainte în carieră, salariul fiind cel de-al doilea motiv, în timp ce o serie de beneficii importante, precum bonusuri de performanță, cursuri / programe de training, program de lucru flexibil, al 13-lea salariu sau servicii medicale private – plătite parţial, poate influența decizia acestora de a se angaja sau de a rămâne într-o companie.

Potrivit rezultatelor studiului, candidații preferă să comunice online cu viitorul angajator. În procesul de căutare a unui job, Internetul este folosit de forța de muncă pentru a accesa atât site-uri de joburi, cât și site-ul de prezentare al companiilor angajatoare atractive.

Ce este Romania’s Favorite Employers
Romania’s Favorite Employers este un studiu de piață realizat la inițiativa Inspire Group, cu ajutorul MKOR Consulting, și furnizează informații despre piața muncii din România, privită din perspectiva angajaților. Metodologia de realizare a studiului este reprezentată de implementarea interviurilor online (computer assisted web interviews – CAWI) pe bazele de date ale Inspire Group si BuzzJob.ro, panelul MKOR Consulting, dar și ale partenerilor: AIMS, Target România, P&P, Romarketing, Public Euroconsulting, Aleron, ABC Human Capital, Codecs, Portal HR, Professional, FOXexpert soluții resurse umane, Train2perform, Step Up, HumanGest, Psihologic HR etc., obținându-se informații despre 211 companii din 20 de industrii.

Strategia Consiliului Județean Cluj de a-și transforma unele regii în societăți comerciale se dovedește un fiasco, având în vedere că acestea n-au reușit să se mențină în piață mai mult de trei, patru ani. Prima care a intrat în procedură de faliment este societatea Cluj Arena, administrația județeană fiind nevoită să-și însușească (prin intermediul unei Direcții), activitatea de întreținere a stadionului. Tot cu falimentul se confruntă, în prezent, și Societatea de Pază și Protecție, iar situația în acest caz este cu mult mai critică, având în vedere că peste 150 de oameni riscă să rămâne fără locuri de muncă. Administrația județeană nu-și va putea permite să-și lărgească organigrama cu un asemenea număr de angajați, după modelul aplicat deja la Cluj Arena.

Cum s-a ajuns aici?

Câțiva angajați ai societății de Pază și Protecție s-au prezentat în plenul Consiliului Județean, solicitând sprijinul acestei instituții, care de altfel este acționarul majoritar al societății: “Majoritatea dintre noi lucrăm în cadrul acestei societăți de 15, 20 de ani, încă de pe vremea când a debutat ca structură a Gardienilor Publici. Vă dați seama, noi avem vârste de 40, 50 de ani, cine ne mai angajează acum?” s-au plâns oamenii (foto jos).

17078457_1236871133014936_1321254534_n

Pentru a le oferi oamenilor un dram de încredere, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, le-a promis că va avea în vedere posibilitatea ca activitatea societății să fie preluată de instituția pe care o coordonează, însă, a avut grijă să sublinieze și că bugetul nu prea permite lucrul acesta.

Tișe a uitat să mai menționeze că ideea privind transformarea acestei regii de pază, în societatea comercială, i-a aparținut chiar lui, în mandatul său anterior de lider al Consiliului Județean. La acea vreme, regia avea și mai mulți angajați (peste 250), și era considerată o povară bugetară, deși aceasta avea pe rol suficiente contracte care să-i asigure funcționalitatea. Sigur, o bună parte dintre serviciile de pază prestate de această regie vizau instituțiile aflate în subordinea Consiliului Județean. Existau, însă, și contracte cu diferite structuri private.

După ce Consiliul Județean a decis să transforme această regie în societate comercială, au venit și primele lovituri. Concret, din noua postură, Societății de Pază și Protecție i-a revenit obligația de a participa la licitații inclusiv pentru serviciile de pază pe care, până la acel moment, le obținuse de la Consiliul Județean prin încredințare directă. Evident că din pricina structurii stufoase de personal, a managementului defectuos, societatea a pierdut contractele de bază, în mod ciudat, chiar și pe cel de pază în incinta instituției Consiliului Județean.

Chiar dacă a funcționat pe avarie în ultimii ani, personalul de bază fiind mult redus, Societatea de Pază și Protecție a continuat să fie o vacă de muls pentru clientela politică. După plecarea lui Alin Tișe de la Consiliul Județean, în 2012, a urmat rândul USL-ului (liberalul Horea Uioreanu – președinte și social-democratul Ioan Oleleu – vicepreședinte). Aceștia și-au impus oamenii pe post de manageri, înlăturând-o pe cea care deținuse anterior funcția de director.  Societatea n-a reușit, însă, să se redreseze, dimpotrivă. Ulterior, un fost consilier județean, Axente Husar – care devenise un fel de amic al celui care devenise președinte al Consiliului Județean (Mihai Seplecan) – a fost numit administrator în cadrul acestei societăți. În afara faptului că societatea i-a plătit salariul de peste 4000 de lei lui Husar, nu s-a petrecut vreo îmbunătățire. Acum, firma va intra în procedură de insolvență, a anunțat conducerea.

 

by -
0 110
Sursa foto: Târgul de Cariere

Interviul de grup – cum te faci remarcat?

Eşti chemat la un interviu, iar angajatorul te invită într-o sală de conferinţe unde, la fel ca tine, se află şi alţi candidaţi pentru a susţine proba interviului. A fi pregătit pentru acest tip de surpriză poate face diferenţa dintre jenă şi succes.

Interviurile de grup sunt din ce în ce mai frecvente. Sunt menite să accelereze procesul de angajare, dar pentru cei mai mulţi candidaţi sunt destul de intimidante. Este obositor să susţii un interviu alături de alţi candidaţi, care speră la aceleaşi locuri de muncă, unde fiecare încearcă să demonstreze că este mai bun decât ceilalţi.

Există câteva strategii pe care le puteţi utiliza pentru a stăpâni interviul de grup. Cunoaşterea acestor tactici înainte de a avea nevoie de ele vă poate ajuta să eclipsaţi o cameră plină de candidaţi şi să atrageţi atenţia angajatorului spre voi.

  1.  Înţelege procesul

Într-un interviu de grup, unul sau mai mulţi oameni intervievează toţi candidaţii pentru o poziţie. În plus faţă de accelerarea angajării, procesul va permite, de asemenea, angajatorului să te vadă într-un mediu de echipă, astfel încât acesta să poată evalua mai bine abilităţile tale de comunicare, de rezolvare a problemelor. Foarte des, interviul este o discuţie de grup în timpul căreia candidaţii răspund la intrebările intervievatorului sau schimbă idei între ei pe un subiect atribuit. De asemenea, intervievaţii pot primi o situaţie ipotetică pe care să o abordeze ca grup, în timp ce angajatorul analizează modul în care candidaţii lucrează în echipă.

  1. Fă-ţi temele

Pregăteşte-te pentru interviu ca oricare altul! Asta presupune cercetarea companiei şi (dacă este posibil), eventual a câtorva posibile răspunsuri la întrebările comune specifice oricărui interviu. Ai grijă să nu fii nici prea pregătit. Dacă angajatorul sesizează că ai învăţat pe de rost răspunsurile, asta poate părea lipsit de sinceritate sau necinstit, iar angajatorii caută autenticitate. De fapt, interviurile de grup sunt concepute pentru a testa modul în care candidaţii pot să  gestioneze situaţii pentru care nu s-au pregătit, deci dacă eşti prea pregătit să răspunzi “ca la carte”, asta ar putea fi împotriva ta.

  1. Vorbeşte

Foarte adesea, un interviu de grup are menirea de a fi o conversaţie, mai degrabă decât o interogare. Nu-ţi aştepta rândul să vorbeşti. Alătură-te conversaţiei atunci când are sens şi nu este deranjant. Dacă un alt candidat oferă un răspuns bun, apreciază-l şi apoi porneşte de la el ( “E un punct bun, Andrei. Mi-ar plăcea să discutăm mai mult despre asta…”). Nu este vorba despre a fi cel mai tare sau cel care vorbeşte cel mai mult; este o şansă de a arăta că acorzi atenţie, eşti încrezător, ai experienţă şi eşti un lider natural (mai ales dacă aplici pentru locuri de munca in management).

 

  1. Fii profesionist

Doreşti să ieşi în evidenţă în timpul unui interviu de grup, dar nu pentru motive greşite. Rezistă tentaţiei de a-ţi bate joc sau de a te contrazice cu alţi candidaţi. În loc să te concentrezi asupra deficienţelor altcuiva, scoate în evidenţă talentele şi abilităţile care te fac unic. Încercarea de a te face să arăţi mai bine prin subminarea competiţiei va avea efecte inverse. Probabil vei scădea în ochii angajatorului. Ai dreptul să nu fii de acord cu alte persoane, dar exprimă acest lucru într-un mod respectuos. Mai degrabă decât să pui reflectorul pe cineva dându-i numele sau de a spune că o idee este proastă, spune ceva de genul “am un punct de vedere diferit şi iată de ce …”

  1. Pasul final

După orice interviu, mai ales unul de grup, este o idee bună să menţii legătura cu ceilalţi. Este ultima ta şansă să faci o impresie bună şi să ieşi în evidenţă. Trimite un mesaj de mulţumire (preferabil pe e-mail) fiecărei persoane care te-a intervievat.

 

Autor: Matei Ioan, Infomunca.ro

by -
0 233

Ce-i asta? O zi în care te îmbraci în haine de lucru și vii cu chef de lucru. Unde? La Pata Rât. Când? Vineri de la ora 10.00. De ce? Ca să le arătăm vecinilor că știm să batem un cui și suntem gata să o facem oricând pentru o cauză comunitară.

Da, e un proiect pentru romi, cu fonduri norvegiene – 2 milioane euro, dar e unul abițios. În doi ani, inițiatorii și-au propus să ajute romii care trăiesc la Pata Rât să-și găsească locuri de muncă și case decente.

Pe hârtie, proiectul are zece componente: împuternicire (empowerment-n.red.) și participare, acces la protecție socială, creșterea bunăstării, protejarea comunității, coeziune socială, identitate socială prin participare culturală, acces la educație de calitate, oportunități de ocupare a forței de muncă, desegregare și locuire și respectiv conștientizarea populației Clujului asupra problemei comunității de țigani.

Anul acesta, inițiatorii proiectului au lansat o sesiune de design și creație de mobilier urban pentru Centrul Comunitar de la Pata Rât. După o primă etapă din marea construială, rezultatele sunt: 3 mese, 7 canapele, jumătate de umbrar. Au lucrat 35 de oameni care au lucrat 8 ore non stop și au refolosit 30 de boxpaleți stricați.

Vineri, de la ora 12.00, urmează a două sesiune din Marea Construială. Tot la Pata Rât. Tot prin voluntariat. Cu condiția: haine de lucru și chef de muncă. „Vrem să mai facem o tură de mese, scaune, plus să terminăm umbrarul. Plus nițică înverzire”, explică Istvan Szakats.

Mai multe despre ce s-a întâmplat până acum la Marea Construială în imagini.

 

MAI MULTE DESPRE PROIECTUL PE FONDURI NORVEGIENE 

VIDEO 2 milioane de euro pentru țiganii de la Pata Rât: cum vor norvegienii să rezolve problema comunității de la rampa de gunoi

by -
0 205
Sursa foto: www.bucurestifm.ro

14 companii care recrutează pentru Germania, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, ţările scandinave, Belgia, Olanda şi-au prezentat azi ofertele de locuri de muncă în domeniul medical la Cluj, potrivit Mediafax.
Locurile de muncă sunt dispoibile pentru medici specialişti sau rezidenţi, studenţi la medicină şi asistenţi medicali, iar salariile anunţate se situează între 2.200 şi 4.500 de euro pe lună.
“Avem 14 companii, care recrutează pentru Germania, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, ţările scandinave, Belgia, Olanda şi reprezintă mai multe lanţuri de clinici şi spitale, ajungând undeva la 1.000-1.500 de joburi per total. Avem şi o companie românească, o clinică din Vatra Dornei, care e pentru a doua oară aici. Cel mai mult se caută medici, medici specialişti şi rezidenţi, dar sunt şi posturi pentru stomatologi şi farmacişti”, a declarat pentru Mediafax Bogdan Covaliu, unul dintre organizatorii Târgului de locuri de muncă “Cariere în alb”. Potrivit acestuia, cele mai căutate specializări de către angajatorii străini sunt medicină de urgenţă, terapie intensivă, radiologie, imagistică şi ginecologie, iar pe lângă salarii, care pornesc de la 2.200 de euro pentru asistenţi medicali, companiile oferă şi pachete de instalare, bilete de avion sau sprijin pentru cei care pleacă împreună cu familia.
“Eu sunt rezidentă în primul an, specializarea Pediatrie. Aici câştig 1.080 de lei, fac gărzi care nu îmi sunt plătite şi nici nu o să îmi fie vreodată plătite, iar în Franţa, de exemplu, aş putea câştiga chiar şi un salariu de 4.000 de euro lunar. Ofertele pe care le-am văzut sunt bune, mă gândesc serios să plec”, a declarat pentru Mediafax Roxana, unul din medicii rezidenţi veniţi la târgul de cariere.

Citeşte şi

Pe cifre ale Uniunii Europene: medicii din România muncesc cel mai mult pe cele mai mici salarii

 

by -
0 949

Gigantul german cu vânzări mondiale de aproape 50 de miliarde de euro caută angajaţi în România, iar în acest week-end îi caută chiar în centrul Clujului. Compania are un centru de producţie şi cercetare în parcul industrial de la Jucu şi un birou în Cluj-Napoca, dar în acest week-end în Piaţa Unirii s-a instalat un pavilion-dom unde se anunţă locuri de muncă disponibile în centrul de la Blaj, cea mai mare locaţie a companiei în România.

 

DSC_2333

“Următorul Robert Bosch poţi fi tu”. Şi neamţul îţi zâmbeşte dintr-o oglindă din pliant, chiar din “domul” instalat lângă Regele Matei şi Catedrala din Unirii.

 

oglinda

„Se caută oameni pentru fabrica de la Blaj, vor fi aici în această după-amiază şi cei din conducere, ca să ofere informaţii despre companie şi angajări”, suntem informaţi la pavilionul Bosch din Piaţa Unirii. Se recrutează ingineri: de design, testare, automatişti, mecanici, specialişti în logistică, în domeniul comercial, dar şi studenţi sau masteranzi în domeniul tehnic şi comercial. Potrivit reprezentanţilor companiei, angajaţii au parte de program de lucru flexibil, asigurări de sănătate, gratuitate pentru activităţi sportive, dar şi de petreceri “after work” şi de… acces gratuit la Festivalul Blaj aLive, alături de famile.

În Blaj, grupul e prezent din 2007, unde se află două unităţi de producţie pentru tehnică liniară şi o unitate de producţie în domeniul automotive, iar în acest an se inaugurează un centru de cercetare şi dezvoltare pentru tehnologia auto. Aici sunt 1.200 de angajaţi, potrivit datelor făcute publice de companie, anul acesta se mai angajează 300, iar până în 2020 targetul asumat este de 2.000 de angajaţi.

„Caravana recrutării” a ajuns sâmbătă la Cluj, „acasă” la Universitatea Tehnică şi UBB, dar reprezentanţii Bosch au anunţat deplasări şi în Alba Iulia şi Târgu Mureş.

 

DSC_2338

 

În Cluj, la începutul anului grupului a deschis un birou în centrul orașului Cluj-Napoca, în noul sediu de cercetare – Dezvoltare Bosch urmând să aibă activităţi de dezvoltare de software pentru noi produse și funcții, cum ar fi camerele video stereo, conducerea automată, invertoarele fotovoltaice, precum și portalurile web. Grupul este prezent în județul Cluj din noiembrie 2013, când a fost deschis primul său centru de cercetare și dezvoltare, din parcul industrial Tetarom III de la Jucu. Acesta este axat pe dezvoltarea de electronică și software pentru produsele fabricate în locație şi oferă servicii tehnice și altor locații Bosch și clienților locali.

 

Ce fac nemţii în România

Grupul Bosch are în România aproximativ 1.700 de angajaţi în patru unităţi de producţie. Pe lângă noul centru de cercetare și dezvoltare și unitatea de producţie din Cluj dedicată industriei auto, Bosch mai deţine în Blaj două unități de producție pentru tehnică liniară şi una dedicată industriei auto, precum şi un centru de comunicare în Timişoara. La Bucureşti îşi are sediul o societate de distribuţie de scule electrice, sisteme de încălzire, sisteme de securitate, siguranţă şi comunicaţii, precum şi de echipamente auto. Firma BSH Bosch und Siemens Hausgeräte GmbH are o sucursală în capitală.

Grupul Bosch este unul dintre cei mai importanţi jucători în domeniul furnizării de tehnologii și servicii. Conform cifrelor preliminare, în anul fiscal 2014, cei aproape 290.000 de angajaţi au generat vânzări de 48,9 miliarde de euro. Grupul Bosch este structurat în patru sectoare de activitate: soluții pentru mobilitate, tehnologie industrială, bunuri de larg consum, energie şi echipamente pentru construcţii. Grupul Bosch cuprinde Robert Bosch GmbH şi cele peste 360 de filiale şi companii regionale din peste 50 de ţări

Dacă doriţi să revedeţi:

Cum a fost Ziua Bosch la Jucu