Tags Posts tagged with "locuinte sociale"

locuinte sociale

by -
0 146
SUrsa foto: asociatia Desire

Clădirile abandonate, transformate în locuinţe sociale. E propunerea unor grupuri activiste din Cluj, București și Timișoara, care au organizat o acțiune de “revendicare” a transformării clădirilor goale în locuințe publice şi sociale.

Cei câţiva activişti s-au adunat la Cluj pentru a treia ediție a Forumului Justiției Locative. Evenimentul a fost inițiat de Campania Căși sociale ACUM / Social housing NOW din Cluj şi organizat împreună cu Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, E-Romnja și Dreptul la Oraș. “Punct culminant”, după dezbateri, discuţii şi expuneri de situaţii, a fost o acţiunea ce s-a desfăşurat la Cluj, duminică, la finalul celor trei zile în care s-a organizat forumul pe tema locuirii. Activiştii au pus un banner pe o astfel de clădire abandonată – una care, din informaţiile lor, se află în proprietate de stat, în administrarea Ministerul Transportului, respectiv CFR, pe str. Cantonului (Calea Dezmirului). “Clădirea de pe str. Cantonului unde am desfășurat acțiunea este doar un exemplu al imobilelor goale și derăpănate din oraș. Puțin mai jos de ea se află un așezământ format din aproape 200 de spații de locuit – unele amplasate acolo cu acordul primăriei la începutul anilor 2000, altele improvizate, toate caracterizate de supraaglomerare, condiții inadecvate și nesiguranță”, spun activiştii.

“Se începe cu acest exemplu, care ilustrează problema cu clădiri goale şi oameni pe stradă sau în spaţii locative improvizate. Printre revendicări ar fi şi asta: evidenţa unor astfel de clădiri, trecerea de la Ministerul Transporturilor la Consiliul Local, utilizarea ei pentru locuinţe sociale”, spune Eniko Vincze, profesor la UBB şi una dintre iniţiatoarele campaniei Căşi Sociale ACUM.

“Aceasta nu este singura clădire de acest fel: Clujul și alte orașe mari, dar și localități mici și medii, sunt împânzite de clădiri nefolosite, atât în proprietate privată, cât și a statului. În același timp însă, autoritățile afirmă că nu au de unde furniza locuințe sociale. În cazul clădirilor goale și terenurilor virane în proprietatea de stat în administrarea unor minsitere, administrația publică locală ar putea să solicite transferarea lor în administrarea Consiliului Local. În cazul clădirilor goale și terenurilor virane în proprietate privată, de exemplu siturile industriale nefolosite, ar putea să recurgă la prevederea legală a exproprierii cu privire la locuințe sociale ca obiective de interes public”, spun reprezentanţii asociaţiilor.

Activiştii au lansat şi un manifest
în cadrul programului din 8 iulie 2017 derulat la tranzit.ro/cluj, cât și cu ocazia acțiunii din 9 iulie de revendicare a spațiilor vacante/ abandonate pentru convertirea acestora în locuințe publice/sociale.

by -
0 179

De vineri 23 iunie 2017, persoanele evacuate pentru că nu și-au mai putut plăti ratele creditului ipotecar vor putea cere o locuință de la stat, se arată într-un act normativ care se va aplica începând de vineri. Mai precis, autoritățile locale urmează să cumpere anumite locuințe scoase la licitație și să lase foștii proprietari să stea în ele cu chirie mică.

Este vorba de Legea nr. 143/2017 pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996, ce prevede introducerea locuințelor de sprijin pentru români. Documentul a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 461 din 20 iunie
2017 și va intra în vigoare la data de 23 iunie 2017.

Noul act normativ prevede că autoritățile locale vor putea să cumpere, la licitație publică, locuințele executate silit, însă numai dacă acestea au o suprafață utilă de maximum 100 mp. Astfel, casele vor fi
închiriate persoanelor sau familiilor evacuate pentru că nu și-au mai putut achita ratele creditului ipotecar.„Locuințele de sprijin se repartizează de către autoritățile administrației publice locale, care le-au cumpărat prin licitație publică, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotărâre a consiliului local (…). De aceste locuințe pot beneficia persoanele și familiile care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate prin proceduri de
executare silită din locuințe, în urma neachitării obligațiilor derivate din contractele de credit ipotecar”, dispune legea. Cu alte cuvinte, persoanele ale căror case urmează să fie vândute la licitație publică vor putea să scape de evacuare. Asta deoarece, dacă autoritățile locale cumpără locuințele, foștii proprietari vor putea
cere să stea în ele cu chirie. „Modificarea ar reglementa procedura conform căreia imobilele cumpărate de către autoritățile administrației publice locale ar putea fi transformate în locuințe de sprijin, urmând a
fi date în chirie foștilor proprietari, evitând astfel evacuarea lor”, era lămurit în expunerea de motive ce a însoțit Legea nr. 143/2017 în forma sa de proiect.

În situația în care fostul proprietar nu vrea să rămână cu chirie în locuința de sprijin, aceasta va fi repartizată altor persoane care și-au pierdut casa din cauză că nu și-au plătit ratele creditului ipotecar. De asemenea, în lege scrie că regula se va aplica și dacă un chiriaș nu vrea prelungirea contractului de închiriere pentru o locuință de sprijin. „În cazul în care numărul cererilor pentru închirierea locuințelor de sprijin la nivelul unei autorități ale administrației publice locale este, timp de cel puțin un an, constant mai redus decât numărul locuințelor de sprijin aflate în proprietatea autorității administrației publice locale, aceasta poate aproba închirierea locuințelor de sprijin și altor categorii de solicitanți, cu respectarea prevederilor prezentei
legi (Legea locuinței – n. red.)”, mai prevede documentul publicat marți în Monitor.

Atenție! Locuințele de sprijin nu vor putea fi cerute de persoanele care dețin o altă locuință în afară de cea din care au fost evacuate. Totodată, restricția va fi valabilă și dacă persoanele în cauză stau cu
chirie într-o altă locuință a statului.

Chiria va fi sub nivelul pieței

Atunci când se va atribui o locuință de sprijin, autoritățile vor lua în considerare și situația economică a solicitanților. Concret, Legea nr. 143/2017 prevede că persoanele evacuate trebuie să se afle într-o
situație care să nu le permită achiziționarea unei noi locuințe sau închirierea uneia în condițiile pieței. În acest sens, chiria ce va trebui plătită pentru a sta într-o locuință de sprijin va fi de maximum 10% din venitul net lunar al familiei, calculat pentru ultimele 12 luni. Contractul ce se va încheia cu primăria va avea o durată de cinci ani, cu posibilitate de prelungire. „Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii stabiliți de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii pe baza declarației de venituri și a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale. Nivelul chiriei nu va depăși 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie”, este explicat în actul ce urmează să se aplice de vineri.

Trebuie precizat că persoanele care vor sta cu chirie în locuințele de sprijin nu vor putea să le subînchirieze sau să lase alte persoane în locul lor. De asemenea, acestea nu vor putea să schimbe destinația locuințelor (adică să le transforme în magazine, de exemplu). În caz contrar, contractul de închiriere încheiat cu primăria va fi reziliat, iar eventualele daune aduse locuinței și clădirii vor trebui plătite de chiriași. În afară de acest caz, contractul de închiriere va putea fi reziliat la cererea chiriașului, cu notificarea prealabilă a intenției
(cel puțin 60 de zile înainte). În același timp, autoritățile locale vor putea apela la varianta rezilierii dacă chiriașul: nu respectă clauzele contractului de închiriere; nu plătește chiria în 90 de zile de la comunicare;
nu plătește întreținerea pentru o perioadă de 90 de zile (dacă este cazul); are un comportament ce nu permite conviețuirea sau împiedică folosirea normală a locuinței.

Inițiatorii noilor prevederi lămureau, în expunerea de motive, că multe familii din țară se confruntă cu problema evacuării din propria locuință, rămânând efectiv pe drumuri. Acesta este motivul pentru care s-a dorit introducerea locuințelor de sprijin. „În România, mii de familii se află în situația de a-și pierde
apartamentele din cauză că nu au mai putut plăti ratele unui credit ipotecar. Fie că și-au pierdut locurile de muncă, au avut firme care au dat faliment sau au avut de suferit în urma creșterii cursului de schimb
valutar, oamenii cer sprijinul autorităților locale în speranța că nu vor rămâne pe drumuri. (…) Aceste familii sunt într-o situație extrem de dificilă, întrucât rămân efectiv pe drumuri și nu primesc niciun fel
de ajutor – locuință socială ori posibilitatea de obținere a unui alt credit ipotecar – în urma scoaterii locuințelor la licitație”, scria în documentul amintit.

În prezent, românii cu probleme pot folosi locuințe sociale sau de necesitate

În momentul de față, românii cu probleme pot folosi locuințe sociale. Acestea pot fi închiriate de către persoanele sau familiile cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul
câștigului salarial mediu net lunar pe total economie. „Au acces la locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Național de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum și anterior lunii în care se repartizează locuința”, dispune Legea locuinței. Concret, locuințele sociale sunt repartizate de autoritățile locale, în baza unor criterii proprii, celor evacuați sau care urmează să fie evacuați din imobile retrocedate foștilor proprietari, tinerilor în vârstă de cel mult 35 de ani, persoanelor cu handicap sau pensionarilor,
printre alții. În aceste cazuri, contractul de închiriere cu primăria se încheie pentru cinci ani, cu posibilitate de prelungire, iar chiria este de cel mult 10% din venitul net lunar pe familie, calculat pentru
ultimele 12 luni.

Legea nr. 114/1996 reglementează și locuințele de necesitate, care se închiriază temporar persoanelor sau familiilor ale căror case au fost afectate serios de catastrofe naturale sau accidente ori care au fost
demolate pentru realizarea de lucrări de utilitate publică. Totodată, acest tip de locuințe mai este accesibil persoanelor ale căror imobile trebuie reabilitate, iar acest lucru nu este posibil atât timp cât sunt ocupate. „Contractul de închiriere se încheie de către primarul localității sau de către o persoană împuternicită de acesta, pe baza hotărârii consiliului local, până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuințele”, este subliniat în actul normativ.

de av. Marius Coltuc

 

by -
0 202

Firma arhitecților Andrei și Mircea Nejur dar și un SRL-D vor să proiecteze locuințe pentru primăria Cluj-Napoca. Societățile N2 Arhitectura și SmartBau Construct au depus oferte pentru contractul care implică realizarea Planului Urbanistic de Detaliu, a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru un bloc de locuințe pe strada Ghimeșului.

Contractul a fost estimat de primărie la 80.000 lei. Deocamdată, administrația nu a adjudecat contractul. Proiectul de pe strada Ghimeșului nu este la prima strigare. Primăria deține pe respectiva arteră un teren unde voia să edifice un imobil de locuințe prin Agenția Națională a Locuințelor. Din păcare, proiectul nu s-a materializat. Acum, administrația pune la bătaie terenul de 740 de mp și vrea să edifice pe el locuințe sociale. În urma etapei de proiectare se va stabili exact numărul maxim de etaje pentru viitorul bloc de pe Ghimeșului.

Primăria a relansat și alte proiecte pentru constuirea de locuințe, pe strada Sighișoarea, dar și în Borhanci unde vrea să gîndească un cartier, de la 0 și unde urmează să concesioneze teren pentru tineri pentru ca aceștia să-și construiască case.