Tags Posts tagged with "Ligia Subtirica"

Ligia Subtirica

Noul arhitect șef, Daniel Pop și vechiul arhitect șef Ligia Subțirică

Claudius-Daniel Pop, funcționar la urbanism și fiul unui funcționar cu state vechi în Primăria Cluj, numit anul acesta arhitect-șef interimar de către primarul Emil Boc, a participat recent la concursul organizat la București pentru ocuparea pe durată nedeterminată a postului de arhitect-șef în fruntea Direcției de Urbanism. Din păcate, Pop nu a trecut de proba scrisă, reușind să ia doar nota 5 și a picat acest concurs. Oficialii primăriei spun însă că i se va mai da o șansă. Pop n-a fost revocat din funcția interimară și mai poate participa la următorul concurs, a spus viceprimarul Dan Tarcea.

Primarul Emil Boc a tot promis că vor angaja un arhitect-șef cu acte în regulă de la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie. Iancu a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs. De atunci, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU). După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009 când, la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, arhitecta Ligia Subțirică care activa la fel ca Iancu în CTATU, în calitate de consultant, a acceptat să preia postul de arhitect-șef la Cluj-Napoca. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, prin participarea la un eventual concurs, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie. Până în 2017, Subțirică a fost arhitect-șef fără concurs. Din 2017 lucrează tot la Direcția de Urbanism și are titulatura de arhitect-expert. E în același timp și pensionară. În cei opt ani la Primăriei, Subțirică a apărut angajată fie pe cabinetul primarului, dar chiar și la Poliția Locală.

Noua lege a urbanismului modificată la finalul lui 2016 impunea Primăriei să lanseze acest concurs în maxim 6 luni, dacă nu are arhitect-șef angajat prin concurs. Până la adjudecare concursului, potrivit legii, frâiele urbanismului puteau fi coordonate de un funcționat public cu studii de arhitectură sau urbanism. Așa, primarul Emil Boc l-a numit pe Dan-Claudius Pop, un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” angajat ca inspector principal la Serviciul de Autorizări din cadrul Direcției de Urbanism a primărie care întrunește condițiile cerute de noua legislație. Pop este și fiul unui angajat cu state vechi de la Direcția Tehnică a Primăriei, Titus Pop, acest activând la Serviciul de Investiții, ca referent de specialitate.

Concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef a fost organizat la începutul lunii mai la București, în cadrul Agenției Naționale pentru Funcționari Publici. Aceasta fiind și motivul pentru care oficialii primăriei au spus public că totul va fi transparent și corect.

Claudius-Daniel Pop are 35 de ani și a candidat singur pentru postul de arhitect-șef la Direcția de Urbanism a primăriei Cluj. Cu toate acestea a reușit să obțină la proba scrisă doar 54,4 puncte din 100 și a fost respins. Așa că proba de interviu nici măcar nu s-a mai ținut.

În plus, trebuie precizat că pentru poziția de arhitect-șef Primăria din Cluj a cerut doar 3 ani de experiență pe o funcție publică.

Întrebat de Actualdecluj.ro despre concurs, Claudius-Daniel Pop s-a făcut că nu pricepe întrebarea și a mormăit, “nu acuma”, ferindu-și privirea.

În schimb, viceprimarul Dan Tarcea a menționat că i s-a dat o șansă, însă, deși avea potențial, nu a pus mâna pe carte, n-a învățat și a picat. “Va învăța data următoare mai mult și poate va lua concursul. Noi, ce să-i facem daca n-a promovat?!”, a spus Tarcea.

sursa: anfp.ro

Pățania de la primăria Cluj unde Claudius-Daniel Pop, descris drept un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” nu a reușit decât să obțină nota 5 la concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef mai are un corespondent la nivel local.

Un caz celebru de director care a reușit performanța să pice de două ori un concurs, deși candida singur pe post, a fost cel a fostului consilier local PSD Ovidiu Chifor. El a reușit abia din a treia încercare să ocupe postul de șef al Direcției de Tineret și Sport din Cluj, rezervat politic.

Mai trebuie spus că ordonanța de urgență nr. 100/2016 (care a modificat  Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, dar și cea care a adus modificările noi privind arhitecții-șefi) a fost abrogată. Aceasta a fost în vigoare  de la 27 decembrie 2016 până la 04 mai 2017.

Așa, primăria este salvată și poate să-l păstreze pe Claudiul-Daniel Pop ca arhitect-șef chiar dacă este de nota 5. Oricum, legea privind funcționarii publici dă dreptul prelungirii mandatului acestuia de interimar în fruntea Direcției de Urbanism a Primăriei Cluj, ca arhitect-șef. Acesta poate sta și 9 luni ca arhitect-șef fără concurs.

Oricum, după cum au spus oficialii primăriei, în perioada următoare va mai fi lansat un concurs pentru ocuparea postului de arhitect-șef. Analizând situația din județ, prea puțini arhitecți se înghesuiesc să preia frâiele Direcțiilor de Urbanism din primării. La Câmpia Turzii, spre exemplu, s-a organizat un concurs pentru ocuparea postului de arhitect-șef la începutul acestui an. O arhitectă a luat concursul, însă apoi a plecat din Primăriei.

VEZI ȘI:

Vin schimbările în Urbanism: arhitect-șef nou, Comisie de Urbanism nouă, PUG “corectat”

Cine va fi noul arhitect-șef al orașului – “un băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul”

 

Noua comisie de urbanism care va emite avize consultative pentru prospătul arhitect-șef al municipiului Daniel Claudius Pop s-a întrunit în prima ședință oficială în 14 martie.

Ședința a fost condusă de primarul Emil Boc. Deși acesta nu mai este membru al noii CTATU a primăriei, regulamentul asumat de Consiliul Local stipulează că, dacă va fi prezent la lucrări, le va și conduce. La ședință a luat parte și viceprimarul Dan Tarcea și președintele comisiei de consilieri, Radu Rațiu.

Primarul Boc a ținut să prezintă noii membri ai Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism, validați prin vot la ședința Consiliului Local din 28 februarie.

Detalii despre componența CTATU: Cine vor fi cei chemați să păzească legea în urbanismul din Cluj-Napoca

Primarul a enunțat și modalitățile de lucru ale noii comisii.

Lucrările noii comisii au debutat chiar în forță. Nu s-au disuctat proiectele în ordinea propusă pe ordinea de zi anunțată. Potrivit unei practici deja încetățenite de către edilul Emil Boc la ședințele vechii comisii, după ce s-a discutat primul proiecte, ordinea de zi s-a luat în funcție de numărul de cetățeni cointetesați sau afectați de proiect și prezenți în Sala de Sticlă a Primăriei unde a și avut loc ședința.

Primelele trei proiecte discutate au fost respinse. Două PUZ-uri noi propus de armată în zona parcului amenajat de primărie în Gherogheni și susținut de arhitecta Florina Florian, soția consilierului local Ovidiu Florian. Al doilea proiect a fost propus de Tektum Real Estate în zona pacului Feroviarilor.

CUM A ÎNCEPUT ȘEDINȚA NOII COMISII DE URBANISM

Cel de al patrulea proiect respins pe bandă rulantă a fost cel propus de Pitas Investment în Bună Ziua, lângă magazinul Lidl, unde se doresc peste 250 de apartamente.

MAi jos, despre proiectul din Bună Ziua:

 

AIci detalii:

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Care a fost oridinea de zi:

urbanism martier

Dan Pop (stânga) și Titus Pop, sursa: colaj Facebook, plus Yardi

Cu legea urbanismului modificată, primăria clujeană nu are încotro și trebuie să renunțe la serviciile de arhitect-șef ale Ligiei Subțirică. Aceasta ocupă fără concurs postul de arhitect-șef la Cluj-Napoca din 2009, deci de aproximativ șapte ani, fiind încadrată acum ca personal contractual în primărie. Noua lege impune ca, dacă autoritățile locale n-au arhitect-șef prin concurs, să lanseze acest concurs în maxim 6 luni. Până la adjudecare concursului, legal, frâiele urbanismului pot fi coordonate de un funcționat public cu studii de arhitectură sau urbanism. Potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, cel care va prelua mandatul de la Ligia Subțirică va fi Dan-Claudius Pop, un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” angajat ca inspector principal la Serviciul de Autorizări din cadrul Direcției de Urbanism a primărie care întrunește condițiile cerute de noua legislație și este și fiul unui angajat apreciat de la Direcția Tehnică a Primăriei.

Oficialii primăriei au tot promis că vor angaja un arhitect-șef cu acte în regulă. De la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie, care a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU). După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009.

Cum e la Cluj “cuplul” care ar trebuie să vegheze la dezvoltarea orașului pe termen lung

Actualul arhitect-şef, Ligia Subţirică, a acceptat să lucreze în primărie la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, în 2009, când activa, la fel ca Iancu, în CTATU, în calitate de consultant. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie, până în prezent. Boc nu a mai organizat concursul promis (și normal) pentru ocuparea postului de arhitect-şef.

Primul an cu noul PUG, din interior. Prin vârful stiloului arhitectului-șef al orașului

“Ligia Subțirică nu mai poate fi arhitect-șef al orașului deoarece nu este funcționar public. Noi suntem acum obligați de lege să organizăm în maxim șase luni concurs, timp în care cel care va coordona activitatea de la urbanism va fi un funcționar din cadrul direcției care are studii de specialitate și este arhitect. Desigur, Ligia Subțirică va rămâne în cadrul Direcției de Urbanism, experiența sa fiind utilă instituției”, au spus sursele Actualdecluj.ro.

 Ligia Subțirică
Ligia Subțirică

Alegerea noului funcționar care să preia prerogativele funcției de arhitect-șef nu a fost dificilă, mai ales deoarece din cele circa 40 de persoane care lucrează la Direcția de Urbanism (serviciul urbanism, autorizări și strategii urbane), 6 ar avea studii  superioare de arhitectură și urbanism, restul fiind de specialitate inginer construcții, instalații, topografie și geologie (potrivit datelor primite la început de 2016 de către Actualdelcuj.ro de la primărie – n.red.).

Campanie Actualdecluj.ro. Așteptăm adevăratul Urbanism de Bun-Simț! De ce avem arhitect-șef angajat la poliția locală, fără concurs. Varianta primarului

Sursele din administrație ne-au informat că primarul Emil Boc l-a ales pe Dan-Claudius Pop pentru a exercita poziția de arhitect-șef al orașului, “un băiat tânăr, pe care-l duce capul, dinamic și care va face treabă”, după cum a fost descris de sursele noastre. Acesta este arhitect și fiul unui funcționar apreciat din primăriei, Titus Pop, care lucrează la Direcția Tehnică a primăriei, la Serviciul de Investiții, ca referent de specialitate.

Dan Claudius Pop, sursa Facebook
Dan Claudius Pop, sursa Facebook

În maxim 6 luni primăria va lansa și concursul pentru postul de ahitect-șef, așa cum spune legea.

Tot surse apropiate redacției ne-au informat că este posibil ca anul acesta Ligia Subțirică să se pensioneze, mai ales că și soțul acesteia, șef în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții Cluj-Napoca se va pensiona.

 

Ce spune Legea 350 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, modificată în 15 decembrie

“În cazul existenţei unei poziţii de arhitect-şef/urbanist-şef vacante sau temporar vacante, până la ocuparea prin concurs în condiţiile legii, atribuţiile pot fi exercitate de către un funcţionar public din cadrul aparatului de specialitate al primarului, având formaţia profesională prevăzută la art. 36^1, numai prin exercitarea cu caracter temporar a funcţiei publice de conducere vacante sau temporar vacante, pe o perioadă de maximum 6 luni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

ART. 36^1 Funcţia de arhitect-şef/urbanist-şef este ocupată, în condiţiile legii, de un funcţionar public, specialist atestat de Registrul Urbaniştilor din România, având formaţia profesională după cum urmează: a) de arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licenţă şi master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul judeţelor, municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului Bucureşti şi sectoarelor municipiului Bucureşti;

A

Una dintre cele mai frumoase clădiri construite în perioada interbelică în România se află pe această stradă. Artera are un palat baroc, are o biserică gotică, dar și alte sedii de instituții de cultură și învățământ sau case-monument. Are și legende privind vechea denumire atestată în perioada medievală – Ulița Lupilor. E și o stradă a vieții spirituale clujene. Are și un proiect la primărie de transformare în zonă pietonală care de șapte ani a fost abandonat din pricina vocilor critice (ale arhitecților sau universitarilor), mai ales că proiectul prevedea și o parcare subterană extinsă pe colțul cu strada Universității.

 

Cum arată fără mașini cea mai frumoasă stradă din Cluj

sursa foto: greenstone.bjc.ro
sursa foto: greenstone.bjc.ro

Așa arăta când pe ea mai era în picioare primul teatru din Cluj (care a funcționat pe locația actualei Case a Universitarilor)

sursa foto: Vechiul Cluj (Facebook)
sursa foto: Vechiul Cluj (Facebook)

Strada Kogălniceanu este cea mai frumoasă stradă din Cluj-Napoca și merită cu adevărat să devină pietonală, spune arhitectul-șef al orașului, Ligia Subțirică. De fapt, Clujul merită o zonă pietonală care să aibă prestanța unei căi regale – pornind de la cimitirul central, zonă unde parchează autocarele, mergând pe Kogălniceanu-Univestității- Piața Unirii-Piața Muzeului – podul nemților peste Someș – Cetățuia. “Mă doare sufletul că nu se face pietonală. Este cea mai frumoasă stradă din Cluj, cu cele mai impresionante clădiri. Gândiți-vă cum ar arăta cu zone verzi, băncuțe, cu un fel de curte exterioară în capăt care să se adauge curților liceelor din zonă. Putăm discuții despre acest proiect cu primarul, periodic. Ni se reproșează că proiectul a fost contestat de arhitecți. Dar să nu uităm că s-au opus câțiva arhitecți interesați de subiect, o parte fiind deranjați de amplasarea parkingului în subteran. Cu toate acestea, ar exista șanse foarte mari să se facă o parcare subterană aici. Chiar dacă și la acest capitol am întâmpinat obiecții, că nu e o practică europeană, că se vom împiedica de vestigii. În toate orașele europene există parcări în centru, subterane. Domul din Koln e înconjurat de parcări subterane pe patru nivele. Și la Viena sunt. Doar că sunt mai scumpe ca să parchezi în ele. Iar cu vetigiile, ar fi o chestie extraordinară. Cine îți mai face o săpătură pe gratis pe o zonă întreagă? Când s-au construit arhivele naționale, pentru că asta se invocă, s-a descoperit niște sarcofage care s-au dus la Muzeul de Istorie. Și aici, dacă găsim ceva, conservăm. Eu când am venit la primăriei mă gîndeam la un lanț de parcări în  jurul centrul istoric și la două axe de trafic în centrul istoric Napoca-Dorobanților și Memorandumului-21 Decembrie, iar în rest zonă pietonală. Nu știam, însă, ce complicat este cu terenurile. Pentru că primăria a dat tot în perioadele anterioare, iar legea nu permite exproprieri pentru lucrări de parkinguri. Iar ca să cumperi teren ți se cere 2000 de euro metrul pătrat, cum e în cazul parcării pe care o doream pe strada Avram Iancu”, a spus arhitectul-șef.

Are șanse?

“Depinde de cât voi reuși eu să conving”, spune arhitectul-șef. În 2009-2010, primăria a pornit un proiect de pietonalizare a arterei, la pachet cu amenjarea unui parcări în formă de L în zona Universității-Kokălniceanu. Urma un concurs de soluții pentru amenjarea arteri. Apoi, de la riverani, la Universitatea Babeș-Bolyai, la arhitecți, proiectul a fost contestat și primăria l-a abandonat.

Cu toate aceste, organizațiile profesionale ale arhitecților au continuat demersurile publice de a conștientiza comunitatea asupra transformării acestei cele mai frumoase străzi ale orașului în pietonală.

În 2014, evenimentul deja de tradiție al Ordinului Arhitecților din România – filiala Transilvania, Scena Urbană (prin care se atrage atenția asupra potențialului unor locuri uitate din oraș), s-a mutat pe strada Kogălniceanu, chiar cu o discuție cu scăunele pe carosabil privind viitorul pietonal al străzii Kogălniceanu.

Foto: Luminita Silea
Foto: Luminita Silea

Toți cei prezenți au convenit că se poate, ba chiar au chemat și un viitor cu trăsuri turistice care să circule pe această stradă.

SĂ NE AMINTIM

Strada Kogălniceanu, varianta pietonală cu trăsuri: loc pentru 250 de mașini sau 1.800 de oameni?

PÂNĂ LA CEVA CONCRET, SĂ ȘTIM  CE  PRIVIM DE LÂNGĂ MAȘINI 

Una dintre cele mai vehci străzi ale Clujului care este menționată în documentele medievale ca Platea Luporum, Ulița Lupului, cu legenda că, până la construirea zidului de sud al cetăţii în secolul al XV-lea, pe timp de iarnă, din zona neprotejată a oraşului, coborau până aici lupii.

Strada pe care maghiarii o numesc și acum Farkas utca (strada lupului).

O arteră cu o biserică gotică – Biserica Reformată-Calvină construită între anii 1486-1510 (aflată în capătul străzii), cu un palat baroc târziu – Palatul Teleki, de la sfârșit de secol al XVIII-lea (la nr. 7), casa Pataki-Tollas (la nr. 5), vechea clădire a Prefecturii (la nr. 6), palatul Teleki), casa Nemes- Bethlen (la nr. 8) şi clădirea simbol pentru arhitectura interbelică, Colegiul Academic.

O stradă importantă a vieții spirituale clujene găzduind și sediile unor instituții importante: Universitatea „Babeş-Bolyai”, Liceul Teoretic Báthory István, Colegiul Naţional Emil Racoviţă, Colegiul Reformat, . Biblioteca Academiei, Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Cluj.

Pe această stradă, la mijlocul anilor ’60, s-a aflat, temporar, Lupa Capitolină, în locul căreia, în iunie 1973, a fost aşezat grupul statuar Şcoala Ardeleană, realizat de Romul Ladea. Un alt monument, devenit emblematic pentru această stradă, este statuia ecvestră a lui Sf. Gheorghe, în fața bisericii reformate.

12571064_1016706005053865_512643123_n

12596421_1016706105053855_2055212616_n

by -
0 830

Administrația locală și-a asumat, din nou, organizarea concursului pentru marcarea vizuală a porților de intrare în oraș. Acesta a fost lansat în 12 decembrie și are ca dată limită de înscriere finalul lunii ianurie.

De data aceasta, după două inițiative similare (una a primăriei și cealaltă a Asociației Cluj-Napoca 2021) care au eșuat, primăria schimbă regulile concursului. Cere echipe care să aibă în componență un arhitect cu drept de semnătură, iar tema de concurs implică creearea unui sistem complex de afișaj la cele șase intrări în oraș în conexiune cu orașul și cartierele.

Propunerile vor fi ierarhizate de un juriu format din Radu Munteanu, Ligia Subțirică, Ioan Solovăstru, Szabolcs Guttmann, Mihaela Agachi, Tudor Giugiu, Iona Sbârciu, Florin Moroșanu și Romulus Zamfir.

Calendarul concursului

Propunerile se trimit primăriei până în 30 ianurie 2015. Între 2 și 9 februarie proiectele vor fi expuse publicului și juriul de va evalua. Numele celor care le-au realizat vor fi cunoscute și de juriul după semnarea procesului verbal de stabilire a câștigătorilor.

În 16 februarie va fi anunșat rezultatul

Care sunt premiile

Premiul I este estimat la 100.000 de lei și reprezintă contractul de proiectare pe care câștigătorul în va încheia, conform legii, cu primăria.

Premiul doi este de 12.000 lei iar premiul III de 8.000 lei.

Contravaloarea premiilor va fi asigurată din bugetul local al lui 2015. De asemenea, costurile de execuție vor fi susținute tot de administrația locală,

De ce s-a eșut până acum cu amenajarea intrărilor în oraș

Concursul primăriei se numește generic SERVICII DE PROIECTARE PENTRU OBIECTIVUL – INTRĂRILEORAȘULUI – CONCURS DE IDEI PENTRU UN SISTEM DE COMUNICARE INTEGRAT ÎN CLUJ-NAPOCA. Un deziderat al acestuia este să producă un sistem de marcare – expresie a identității comunității clujene, multidimensională, MULTICULTURALĂ și inclusivă. Până acum nu s-a reușit la acest capitol întrucât, de fiecare dată când se discuta despre totemurile de intrare în oraș apărea discuția legată de plăcuțele bilingve și trilingve – Cluj-Napoca – Kolozsvar-Klausenburg, pe care administrația locală a refuzat să le monteze, deși comunitatea maghiară din oraș le-a cerut dintotdeuna. 

Actualul concurs pornește de la inițiativa de anul trecut a Asociației Cluj-Napoca. Tema este asumată de arhitectul-șef al municipiului.

Asociaţia care se ocupă de dosarul de candidatură a oraşului la titulatura de Capitală Culturală Europeană şi-a asumat pentru 2013 să pună pe masa primăriei un caiet de sarcini pentru o instalaţie care să marcheze intrările/ieşirile din oraş. În acest sens a elaborat un proiect şi a cerut finanţarea de 40.000 de la CL pe care a și obținut-o. Proiectul viza organizarea unui concurs de proiecte în care să rezulte o identitate vizuală europeană pentru intrările şi ieşirile din oraş care să ia locul actualelor monumente comuniste. Numai că Asociația nu a mai putut face respectivul concurs – premiile au fost mici, nu s-au putut motiva competitori reali și obține calitatea dorită pentru un oraș care vrea să fie Capitală Culturală Europeană.

Acum câţiva ani, administraţia locală, condusă tot de primarul Emil Boc, a mobilizat 11.000 de lei pentru un concurs de proiecte similar la care au participat doar persoane fizice, două dintre acestea fiind premiate. Ideea rezultată nu a fost însă pe placul arhitecţilor din Comisia de Urbanism a primăriei care a criticat rezultatele, motiv pentru care municipalitatea nici nu le-a pus în practică. Reprezentanţii CTATU au respins în vara lui 2008 cele două propuneri declarate câştigătoare în urma concursului de idei pentru obeliscurile ce vor fi amenajate la intrările în municipiu.

„Macheta respectivă nu avea nicio legătură cu oraşul şi nu poate fi îmbunătăţită. Noi am recomandat primăriei, pentru că nu este o chestiune stringentă, să reorganizeze concursul, dar şi să fixeze o miză. Discuţia este mai largă. Mai întâi de toate, nu cred că primăria şi-a fixat exact locurile unde va monta aceste semne care marchează intrările şi ieşirile din oraş. Aceasta este o altă chestiune, care implică o dezbatere pe tema unde începe şi unde se termină Clujul”, afirma, la acea vreme, preşedinte Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş.

20141212131115231


 Foto: adevarul.ro

by -
0 337

Alte administrații au dat tonul și au impus un regulament pentru fațadele clădirilor orașului. Clujul, în schimb, n-ar avea nevoie de măsuri care să se aplice unitar, adică de un regulament de estetică urbană pentru că „fiecare caz e un caz”, consideră arhitectul-șef Ligia Subțirică. Acesta a pasat răspunderea fațadelor Comisiei Zonale de Monumente care ar fi foarte atentă cu cele din zona centrală, iar pentru cartiere, administrația se asigură că blocurile noi și cele în curs de reabilitare nu se vopsesc în „verde astral”.

Un consilier local a cerut cu o lună în urmă primarului Emil Boc să se uite în ograda altor administrații care și-au făcut un regulement de identitate cromatică a clădirilor și să își pună specialiștii să lucreze și la Cluj după un set de reguli unitare. Ioan Bîldea a menționat că ar fi nevoie de regulament, mai ale că primăria a lansat un program de refațadizare a clădirilor din centrul orașului, pe fondul planurilor pentru titluri europene de capitală a culturii. Contracandidatul Clujului, Timișoara are un regulament, după ce a urmat examplul Sibiului care deja a fost Capitală Culturală Europeană.

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică a declarat că atâta vreme cât există Comisia Zonală a Monumentelor de a cărei aviz este nevoie pentru lucrările la fațade în centrul istoric, atunci nu ar fi oportun ca și Clujul să aibă un regulament ca cel adoptat de administrația locală din Timișoara. Aceasta deoarce Comisia Monumentelor din Cluj este foarte atentă la culoarea fațadelor și se raportează la culoarea inițială pe care au avut-o în trecut clădirile, descompune straturile și ajunge la cel mai potrivit rezultat. „Fiecare caz este un caz. În cartierele noi se prezintă la primărie o ilustrare și o desfășurare și noi ne asigurăm că nu se fac clădiri în verde astral. La fel și cu rabiltările termice, acestea trec prin filtrul primăriei”, a explicat arhitectul-șef.

Cum se vede „pasa” arhitectului-șef la monumente

Președintele Comisiei Zonale a Monumentelor, arhitectul Szabolcs Guttmann spune că la Timișoara sau la Sibiu, în momentul în care s-au făcut regulamente pentru centrul istoric, după consultarea populației, s-a mers mai departe de culoarea clădirilor, la studii aprofondudate, la materiale folosite, la firme, etc. „Cel mai simplu este să spunem că nu avem nevoie. Nu trebuie luat în calcul doar fenomenul de culoare, trebuie să știu cu ar trebuie să intervin în funcție de perioada de care aparține clădirea. Au mai fost la Cluj în anii 90 niște proiecte de dat cu bidineaua și nu ne-am mai dori acest lucru. Trebuie să existe o viziune unitară. Avem patrimoniu medieval, clădiri de secol XIX, încadrate de vecinătăți cu pictură socialistă. Trebuie să facă cineva o viziune unitară pentru intervenții, unde să se regelementeze mariajul cu vecinătățile, materialele utilizate, cum se leagă elementele. În prezent, în oraș, singura clădire pentru care s-au pus la punct un dosar scris de intervenție, ținând cont de toate elementele amintite este turnul cu ceas al primăriei. Știm și de unde trebuie adusă tabla zinc abutisat de placat și cine mai face așa ceva în țară. Sperăm ca acesta să devină un simbol al intervențiilor profesionale. Dar este nevoie de multiplicarea studiilor. Să încetăm practica pompieristică și să centralizeze toate regulilile pentru că asta înseamnă normalitatea. Nu putem doar să stingem de fiecare dată focul unde au picat elementele de pe o clădire din centrul istoric peste pietoni sau să așteptăm să se întâmple așa ca să venim să reglementăm. La noi la monumente așa se vine, se cere avizul când arde”, a subliniat Guttmann.

Timișoara are regulament pentru fațadele istorice și de cartier

Consiliul local Timioara a adoptat un HCL prin care a aprobat Regulamentului privind identitatea cromatică a clădirilor din Municipiul Timişoara la începutul lunii octombrie 2014. Cel care a coordonat elaborarea regulamentului de la Timișoara este arhitectul-șef al primăriei, Ciprian Silviu CădariuPrimii paşi au fost făcuţi la Timişoara cu sprijinul experţilor germani din cadrul programul GTZ, când a fost elaborat Îndrumarul pentru intervenţiile asupra clădirilor din Cartierul Cetate şi din zonele istorice protejate din Timişoara care cuprinde recomandări pentru clădirile aflate în zonele istorice, utilizând exemplul Sibiului care are un astfel de regulament.

 

 

by -
0 239
foto: Mihai Hendea

 

De la plecarea singurlui arhitect-șef care a dat concurs pe post, Adrian Iancu, oficialii primăriei tot promit să-și ia un arhitect-șef cu acte în regulă. Acest lucru, însă, nu se va întâmpla prea curând. Primarul Emil Boc a declarat că nu intenționează să lanseze un concurs pentru a-și lua arhitect șef deoarece n-are bani de salariu. Ligia Subțirică cea care are aviz să exercite funcția de arhitect șef de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici este angajată în cadrul poliției locale.

 

 

„Guvernul a blocat plafoanele de salarii și posturile de la primării. Nu putem organiza concursul pentru postul de arhitect-șef deoarece nu există bugetat salariul pentru acest post. Nu există altă soluție, după cum ați văzut și cu sala polivalentă, a fost nevoie să înființăm o societate. Ligia Subțirică este în continuare arhitect-șef al primăriei”, a declarat primarul Emil Boc.

 

Funcția care ar trebui să fie poziţia de autoritate în gestionarea dezvoltării oraşului şi în generarea proiectelor de dezvoltare locală, adică cea de arhitect-şef, a fost ocupată prin detaşare de la Inspecţia de Stat în Construcţii de arhitectul Ligia Subţirică. Anul acesta detaşarea a expirat, Subţirică s-a reîntors pe acte la Inspectorat şi apoi, la cererea primarul Emil Boc s-a transferat definitiv pe o poziţie echivalentă în primăria clujeană (la unul dintre birourile de ordine publică din cadrul poliției locale) şi are aviz de la instituţiile de specialitate pentru a ocupa poziţia de arhitect-şef pe o perioadă de şase luni.

Edilul Emil Boc, dar şi fostul primar Sorin Apostu au promis în fiecare an că vor organiza un concurs pentru ocuparea postului de arhitect-şef al oraşului. De la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie, care a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism. După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009.

De ce este important să avem un arhitect-șef prin concurs

Legea 350/2001

(2)Conducătorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor consiliilor județene sau

primăriilor are statutul de arhitect șef și reprezintă autoritatea tehnică în domeniul

amenajării teritoriului și urbanismului din cadrul administrației publice județene și locale.

(3)Arhitectul șef desfășoară o activitate de interes public, ale carui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a comunității, coordonarea activităților de dezvoltare teritoria, amenajarea teritoriului și urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu și a calității arhitecturale la nivelul unității administrativ teritoriale.

(4)Arhitectul șef nu poate fi subordonat unui alt funcționar public din cadrul aparatului de specialitate al președintelui consiliului județean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcție generală, direcție sau serviciu.

(5)În activitatea lor, arhitecții șefi sunt sprijiniți de Comisia tehnică de amenajare a

teritoriului și urbanism, comisie cu rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea luarii deciziilor.

Arhitecții-șefi, îngenunchiați de politic

 

Ocupanți ai unor poziții de arhitecți-șefi din țară au reclamat în repetate rânduri, în cadrul unor conferințe ale breslei, că au fost stopați de către factorul politic (conducerea primăriilor) să își exercite cu adevărat rolul și anume de a lua inițiativa, de a face propuneri de dezvoltare sau de a opri dezvoltările nocive pentru orașe. Mai mult, aceștia s-au plâns că politicul le-a pus în cârcă toate relele și de aceea, mulți dintre ocupanții postului de arhitect-șef au demisionat.

 

 

Președintele Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania, Szabolcs Guttmann, cel care a fost arhitect-șef la Sibiu este sceptic că primăria va putea lucra după noul Plan Urbanistic General. Fără o echipă de reabilitate, fără un sanatoriu al orașului, Clujul va rămâne un organism bolnav la capitolul urbanism, a atras atenția Guttmann.

Chiar dacă noul Plan Urbanism General a fost elaborat și urmează să intre în vigoare pentru a schimba în bine regulile de construire în oraș, acesta nu va putea fi pus în operă de primărie, mai ales că instituția este subdotată – ca personal și competențe, a recunoscut arhitetcul-șef Ligia Subțirică în cadrul unei dezbateri organizate de clujulcultural.ro la Muzeul Etnografic.

 

În aceste condiții oficialii primărie trebuie să gândească măcar pe termen scurt și să contracteze o echipă de specialiști care să vegheze la aplicarea noului PUG al Clujului, echipă care să fie legitimată de politic cu mandat minim de zece ani (perioada de valabilitate a unui PUG). „Dacă orașul este comparabil cu un organism și este, atunci el are nevoie în cazul acesta de un doctor. Doctorul este domnul Borda (șeful de proiect al noul Plan Urbanism General-n.red.) și el face rețeta. Dar rețeta e complexă. Știm că dacă ne doare spatele avem nevoie și de masaj nu doar de medicamente. Și dacă avem probleme cu piciorul și cu inima atunci avem nevoie de un sanatoriu. Nu avea acest sanatoriu ca să ieșim cât de cât normali. În momentul de față această contradicția între un proiect ambițios și o administrație care este subdodată nu doar numeric înseamnă că avem o problemă și trebuie să fie clară și pentru administrație și să găsească pârghii prin care o echipă va fi acel consultat care, de la elaborarea proietului și până la aplicarea lui, timp de zece ani, să meargă pas cu politicul”, a spus Guttmann.

 

Acesta a adăugat că fără respectiva echipa noul PUG nu are șanse să fie pus în aplicare iar orașul va rămâne la fel de bolnav din punct de vedere urbanistic. „Cu această echipă a sanatoriului care să urmărească tratamentul scris de doctor, orașul va rămâne un organism normal. În caz contrar va fi un organism bolnav și știm că boala nu revine la normal Poate să moară iar noi intenția să nu fim copărtașii unui organism care moare încet”, a mai spus președintele OAR-T. „Cred că nici o administrație nu este împortriva unor cerințe civice”, a mai spus acesta.

 

 

by -
1 255

Prăpastia dintre arhitecți și urbaniștii Primăriei Cluj-Napoca se adâncește pe fondul tergiversării vechiului nou Plan Urbanistic General al orașului. Arhitecții se plângă că li se pun atâtea bețe-n roate încât s-au săturat. Răspunsul Primăriei – așa e legea.

Arhitectul Adrian Borda e coordonatorul echipei de specialiști care întocmește noul PUG al orașului. După ce s-a lovit de o mulțime de piedici în raport cu Primăria, tranșează: “voi fi tot mai ireverențios în relația cu Primăria”. Declarația vine astăzi la o dezbatere pe tema noului PUG la care a participat și jurnalistul actualdecluj.ro Kristina Restea, precum și arhitectul-șef al Primăriei Cluj-Napoca, Ligia Subțirică, și organizată de site-ul clujulcultural.ro.

Borda se explică: birocrația Primăriei e descurajatoare, dar mai mult, instituția nici nu deține informațiile necesare pentru elaborarea PUG-ului, și dă ca exemplu alte primării cu care a colaborat și unde nu s-a lovit de aceste probleme. “Primăriile încearcă să împingă această birocrație mizerabilă la o parte, să-și atingă scopul; la Cluj asta nu s-a întâmplat niciodată, ceea ce arată un dezinteres clar pentru subiectul respectiv”, spune el. Mai mult, Borda adaugă că Primăria nu are niciun fel de informație urbanistică în ce privește proprietățile din oraș, de exemplu. “Practic când te apuci ai o foaie goală și pe urmă încerci să găsești resurse. La alte Primării găsim o bază de date mai evoluată sau mai puțin evoluată, dar e acolo, ai un punct de plecare, pe care să construiești, aduni informația și o ții la zi. Noi la Cluj nu avem nimic și nici n-avem de gând să punem o bază de date la zi. Ceri o informație, se creează panică și ni se spune nu de la noi, încercați al alții, noi nu știm”, adaugă arhitectul.

Prezentă la dezbatere, Ligia Subțirică a ripostat: “afirmația e una foarte hazardată, ca să spun doar atât. PUG-ul din 1999 e nu doar depășit de ce s-a întâmplat în realitate în oraș, dar a avut și foarte multe greșeli; poate erau inerente pentru o primă încercare, și în alte orașe s-a întâmplat la fel”.

Subțirică admite că birocrația e una stufoasă și descurajatoare, dar e un subiect unde Primăria nu are multe pârghii, adaugă ea. “E adevărat că există birocrație, dar nicidecum nu a creat-o Primăria. Și noi ne-am lovit de ea, am stat și jumătate un an după un aviz de la Oficiul de Cadastru. Am negociat un an și jumătate să-l obținem, chiar dacă legea spune că trebuie pus la dispoziție cu titlu gratuit”, explică Subțirică și dă un exemplu evident de birocrație unde Primăria nu are ce să facă: “atunci când la sfârșitul lunii mai ai 600 de autoriații emise și personalul de la Direcția de Urbanism are 40 de oameni, când la orașe de 100.000 locuitori sunt 60 angajați, salariile sunt așa cum sunt, ai o perioadă extrem de dificilă. Am încercat să fluidizăm activitatea din Primărie și am pus pe hârtie: iată ce documentație trebuie pentru o autorizație de construire, etc. Când am înșirat tot ce trebuie să cuprindă o autorizație de construire, fațadă, piese scrise, piese desenate, am găsit 62 de puncte, și cu asta cred că am spus mult în legătură cu legislația din țară”.

by -
7 707

Proiectul care propunea construirea unui ansamblu de locuințe și birouri pe terenul fostului patinoar din Gheorgheni a fost amânat în dezbaterea ședinței Comisiei de Urbanism. Motivul 1: documentația a fost pregătită și susținută de Adrian Borda, arhitectul care este șeful de proiect pentru noul Plan Urbanistic General al orașului, încă neintrat în vigoare. Această „funcție îl pune pe Borda într-un conflict de interese, a constatat primarul Emil Boc, după intervenția fostului arhitect-șef al municipiului, Adrian Iancu, membru în CTATU. Motivul 2, după ce un alt proiectant s-a prezentat la susținere: construirea unui ansamblu mixt în Gheorgheni ar schimba regimul zonei, acum „campus universitar”. Asta chiar în condițiile în care în zonă s-au aprobat în ultimii ani o serie de proiecte, de blocuri de apartamente, birouri și chiar un mall.

Planul Urbanistic Zonal pentru un ansamblu mixt, de locuințe și servicii, pe strada Al.Vaida Voievod, cu beneficiar privat (Mihai Roșca), s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Proiectul a fost susținut de arhitectul Adrian Borda, care a lucrat la propunerea de proiect pe un teren de 1 ha, pe platforma fostului patinoar din Gheorgheni, retrocedat vechilor proprietari. „Terenul primește o destinație mixtă, de birouri, servicii și locuințe de mai multe feluri. Am prezentat situația terenului în condițiile PUG-ului actual și în situația PUG-ului care va intra în funcțiune. Amplasamentul are o poziție urbană privilegiată, imaginea care s-ar crea ar fi semnificativă”, a început Borda. Proiectul prevede spații pentru servicii și locuințe, „mai mici, cu adresabilitate la zona studențească”, și o clădire de birouri, în vreme ce locurile de parcare ar fi asigurate pe un nivel și jumătate, în subteran. În total, în noul ansamblu mixt ar apărea 183 de apartamente.

La întrebarea primarului privind derogările care se solicită prin proiect, având în vedere prezența sa în ședință CTATU, intervenția arhitectului Adrian Iancu, membru CTATU, a declanșat primele tensiuni. „Da, sunt derogări. La distanțele față de limitele de proprietate, la indicii de ocupare a terenului”, a punctat Iancu. Suprafața fostului patinoar, adică terenul disponibil i-a rămas proprietarului după ce parcelele din vecinătate au fost construite pentru Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, respectiv pentru ansamblul Beyfin, a explicat responsabilul de proiect.  Pentru construirea ansamblului propus acum, beneficiarul are nevoie ca destinația terenului să se schimbe, acum acesta fiind încadrat în Unitatea Teritorială de Referință „campus universitar”.

 

Eu personal sunt împotriva aglomerărilor în interiorul cartierelor tradiționale cu noi blocuri. Aici este vorba totuși de un teren mare, de 10.000 mp, nu poți nici să ceri proprietarilor să facă patinoar. Sunt pe teza de a nu forța calitatea spațiului existent”, a susținut primarul Emil Boc, cel care conduce ședințele CTATU. Cu toate acestea, arhitectul Șerban Țigănaș, membru și el în Comisia de Urbanism, a precizat că ansamblul ar fi unul la scara zonei, care oricum și-a schimbat structura prin apariția unor „volume masive”, care găzduiesc unități de învățământ superior și spații de cazare, iar de cealaltă parte a străzii zona e completată cu spații de agrement și comerciale.

 

În ceea ce privește indicatorii propuși, proiectul a preluat indicii din PUG (Procent de Ocupare a Terenului de 50%, și un Coeficient de Utilizare a Terenului de 2,8), a precizat Borda. „PUG-ul l-ați făcut dumneavoastră (noul regulament de construire, încă neintrat în vigoare, n.red.), ați pus ce ați vrut acolo. E un conflict de interesese aici”, a intervenit Iancu. “PUG-ul e făcut de mult. Dvs încercați de câțiva ani să mă împiedicați să lucrez în oraș”, a încercat să răspundă Borda.

 

Primarul Emil Boc a preluat însă ideea lansată de Iancu și a solicitat ca proiectul să fie susținut de un alt arhitect, declarându-se împotriva unui conflict de interese… “așa pe față”. „Sunteți în conflict de interese, nu puteți fi și jucător și arbitru! Ați făcut PUG-ul. Să vină altcineva, o spun cu tot respectul față de dvs. Dumneavoastră trebuie să vă abțineți, trimiteți pe altcineva din firmă! Nu se poate un conflict de interese, așa pe față”, a spus Boc, în ciuda faptului că Borda a încercat să explice că intervenția unui alt arhitect, parte tot din firma sa, nu are cum să schimbe situația.

 

„Abținerea durează de 5 ani (contractul pentru noul PUG a fost semnat în 2009, însă acesta nu este încă în vigoare, n.red.), pot să dau faliment în acest timp! Conflictul nu există, eu fac PUG și alt proiect. Nu am schimbat indicatorii zonei, am schimbat funcțiunea. O zonă extinsă de aici, în PUG actual e campus universitar”. Pe ea s-au construit birouri, mall, hotel, locuințe. 80% din teritoriul “campusului” și-a schimbat destinația. . În PUG acum acolo e “campus universitar”, iar în PUG-ul nou e zonă mixtă”, a precizat Borda. „Nu trebuie să invocați PUG neaprobat. Trebuie să spuneți cum vă raportați la PUG existent”, a încercat să intervină Ligia Subțirică, cea care ocupă funcția de arhitect-șef al muncipiului, însă primarul Emil Boc s-a declarat tranșant. „Cât ești proiectant PUG nu vii în comisie. A fost decizia dvs. să veniți la licitația pentru PUG. Proiectul se amână! E o chestie de respect și de potențial conflict de interese”, a conchis Boc. „Noi facem PUG și în Timișoara și în Oradea, nu ni s-a mai spus așa ceva”, a spus Borda, însă intervențiile sale nu l-au convins pe primarul șef de ședințe de urbanism.

 

Înainte de finalul ședinței de miercuri însă, Borda a fost înlocuit de un alt proiectant, iar analiza propunerii imobiliare a fost reluată, primarul Emil Boc constatând că noul proiect ar schimba profilul zonei, care e acum „campus”. Arhitectul Eugen Pănescu, membru CTATU, dar și coleg de echipă de proiect PUG cu Borda, a încercat la rândul său să explice că încadrarea de „campus” universitar a fost prevăzută în vechiul PUG (realizat în 1999), încă în vigoare, pe o arie extinsă, care, în timp, s-a transformat în cu totul altceva decât campus. În toată această zonă, acum sunt vreo trei clădiri care respectă această destinație: clădirea FSEGA, un cămin și o universitate privată. În rest, zona s-a cam schimbat. Sunt locuințe, e Iulius Mall, sunt clădiri de birouri, hotel. Zona nu mai e de campus universitar”, i-a amintit Pănescu primarului municipiului.

 

Boc s-a arătat însă îngrijorat de perspectiva nemulțumirilor celor din zonă. „Știți ce scandal o să am eu dacă bag locuințe între studenți? Nu sunt de acord cu schimbarea profilului zonei. Lângă o facultate nu aprob locuințe, aprob cămin de studenți. În interiorul campusului nu faci bloc de locuințe, să mai bagi cuțit în rană. Eu dau informare către Consiliul Local și cer punctul de vedere al CL, nu îmi asum schimbarea de destinație”, a anunțat Boc. Dialogul cu edilul nu a mai ajuns la detalierea și analiza proiectului – amplasare, distanțe față de vecinătăți, regim de înălțime.

 

Țigănaș a amintit însă că deja Consiliul Local a aprobat o serie de PUZ-uri în zonă, prin care unor alți beneficiari li s-a permis schimbarea de destinație din campus universitar pentru alte funcțiuni. „Tocmai am discutat în această ședință de egala măsură în tratarea propunerilor. Aceasta e o zonă foarte importantă, pe care s-au făcut multe presiuni, unde s-a produs o mutație. E o soluție corectă ideea de a discuta în CL pentru a aplica egala măsură”, a fost de părere Țigănaș, arhitecții amintind totuși că în „campusul” de UTR în realitate există un singur cămin studențesc.

 

„Nu aprob un astfel de proiect între cămine studențești. Punct. Cred că nu mă înșeală bunul simț. Merg pe bun simț”, a fost replica primarului. „Am ajuns să discutăm în Cluj în manieră extrem de simplificată. Aici nu e vorba de un „între”.”, a încercat să explice președintele Ordinului Arhitecților din România, care s-a văzut nevoit să precizeze că nici “patinoarul” nu există ca destinație urbanistică. Discuția a degenerat însă înspre un show al primarului care nu a ezitat să ridice tonul în fața membrilor comisiei de urbanism pe care o conduce și chiar a decis încheierea ședinței. „Nu schimb destinația unei zone, fiindcă vor trei arhitecți. Vă mulțumesc pentru participare. La revedere”, a spus Boc nelăsând arhitecților drept la replică.

 

Atitudinea primarului nu a rămas fără urmări de după în sala de sticlă a Primăriei, între colegii de breaslă. „Vreau puțin respect, dacă vreți să venim aici să ne pierdem timpul”, i-a lansat replica Țigănaș Ligiei Subțirică. Arhitectul-șef și-a invitat totuși colegul de comisie la o cafea, nu înainte ca Țigănaș să apuce să dea asigurări că intenția sa e de a rămâne„lupte”, chiar și în noile condiții ostile de „dialog”.

Foto: Mihai Hendea

Video: Luminita Silea