Tags Posts tagged with "Levigat"

Levigat

Adormitul prefect Aurel Cherecheș s-a încăpățânat să refuze solicitarea Consiliului Județean de a declanșa procedura de instituire a „stării de urgență”  în privința poluării masive de la Pata Rât, iar consecințele nu întârzie să apară. Soluția tehnică recomandată de reprezentanții de mediu – privind închirierea unei stații de osmoză inversă care să trateze levigatul toxic de la baza rampei de gunoi – stă să cadă, din pricina procedurilor birocratice arhicunoscute. Administrația județeană nu își permite să semneze contractul cu firma care a câștigat procesul de negociere, respectiv Process Engineering SRL, pentru că firma care s-a clasat pe locul al doilea, Exxro SRL Genova, nu e mulțumită de rezultat. Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Consiliului Județean, firma Exxro a solicitat lămuriri în privința deciziei de atribure a contractului firmei Process Engineering, apreciind că aceasta n-ar avea competențe în materie de proiectare. Consiliul Județean are obligația, conform prevederilor legale, să-i ofere firmei Exxro un răgaz de cinci zile, în cazul în care se hotărăște să reclamă rezultatul negocierii la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). O acțiune la CNSC ar presupune compromitarea întregii proceduri de închiriere a stației de osmoză, având în vedere că solicitarea reprezentanților de la instituțiile de mediu și de sănătate era ca administrația județeană să intervină cât mai urgent cu acest sistem de preluare și tratare a levigatului de la Pata Rât.

Dacă se instituia starea de alertă, birocrația dispărea

Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a subliniat în cadrul Comitetului pentru Situații de Urgență că declanșarea stării de alertă (care ar fi condus la instituire stării de urgență), ar fi fost utilă mai ales pentru evitarea unor astfel de blocaje.  Starea de urgență este o procedură administrativă care mobilizează absolut toate instituțiile de stat abilitate să intervină pentru remedierea unei probleme precum situația alunecărilor de la Pata Rât. Administrația județeană nu ar mai fi fost constrânsă de procedurile standard privind semnarea unor contracte de achiziție, având posibilitatea să intervină în regim de urgență pentru achiziția stației de osmoză. Fără a oferi o explicație plauzibilă, prefectul  – care este și președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență – a refuzat să ofere sprijin Consiliului Județean Cluj. Așadar, situația de la Pata Rât nu este nici pe departe pe cale de a se fi soluționat.

Citește si:

Show maxim pe spezele clujenilor: “Dumneavoastră sunteți un pericol pentru Cluj!”. Decizia stării de alertă, amânată pentru comisii. “De ce să amânăm, să poluăm mediul încă o săptămână?!

 

sursa foto: captura video - lacul de levigat din Cluj, 2 octombrie

Lacul de levigat toxic de la Para Rât continuă să crească. Ministrul Mediului, prezent la Cluj la începutul săptămânii, a făcut o demonstrație de forță și a cerut demisii ale oficialilor instituțiilor de mediu. Acum, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe iese public și susține că la Pata Rât doar nivelel cuprului e mai mare decat valorile normale, după analize de sol și apă.

“Consiliul Județean Cluj a fost informat de către asocierea condusă de NORD CONFOREST (cei care se ocupă de închiderea gropii Pata Rât – n.red.) în legătură cu cele mai recente rezultate ale analizelor de sol și de apă efectuate la depozitul neconform de deșeuri Pata Rât, analizele de laborator fiind efectuate de Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică.
Potrivit informării, analizarea în laborator a celor șase probe de sol și a celor două probe de apă prelevate în prezența reprezentanților Gărzii de Mediu a relevat faptul că, în cazul a nu mai puțin de patru din cele șase probe de sol valorile obținute în urma analizelor de laborator nu depășesc nici măcar pragul de alertă. În același timp, în cazul celorlalte două probe de sol, provenite din același loc dar de la adâncimi diferite, valorile înregistrate pentru sulfați, cadmiu și plumb depășesc doar pragul de alertă, fără a se pune însă în vreun fel problema depășirii pragului de intervenție. În acest context, singurul parametru ale cărui valori se mențin încă relativ crescute este cuprul”, a ținut să anunțe Tișe.

Ofialul CJ Cluj a mai adăugat că probleme legate de contaminarea apelor subterane vor fi rezolvate în cel mai scurt timp. “Cel mai probabil în cursul acestei săptămâni va fi gata procedura de închiriere a unei stații de epurare bazate pe principiul osmozei inverse. În contextul în care aceasta va deveni funcțională în perioada imediat următoare, urmând să funcționeze la capacitate maximă încă din luna octombrie, calitatea apelor subterane din zona afectată va cunoaște o îmbunătățire rapidă și semnificativă”, a spus Tișe.

Oficialul nu oferă valorile din analizele la care face referire. Nici nu menționează care sunt depășirile.

De cealaltă parte oameni din societatea civilă atrag atenția că lacul de levigat este tot mai mare. În plus, deputați USR continuă să facă interpelări la Ministerul Mediului și să ceară soluții.

(lacul de levigat Cluj – Pata Rât în 2 octombrie 2017)

“În lipsa colectării separate la sursă pe cel puțin trei fracții (reciclabil, biodegradabil, rezidual), programate în zile diferite, pe tip de deșeu, în lipsa implementării unor măsuri de prevenire a generării de deșeuri și în lipsa educației, a sancțiunilor și a depozitării neconforme, avem la Cluj un lac de levigat, munți de deșeuri și poluare care afectează orașul. La întâlnirea de la Prefectura Cluj pe care ați condus-o a fost propusă și anunțată ca fiind funcțională de la mijlocul lunii octombrie o stație de osmoză inversă care să trateze levigatul. Stația poate trata 165 de metri cubi de levigat, dar scurgerile actuale, potrivit specialiștilor, sunt de 230 de metri cubi. Scurgerile de levigat și lacul format au mai multe surse: rampa veche, intervențiile repetate ale pompierilor pentru a stinge incendiile și depozitul temporar RADP.
Există un studiu realizat de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, în colaborare cu Consiliul Județean Cluj și alte organisme abilitate, cu privire la sursele levigatului? În cazul în care nu există, când va fi definitivat și la inițiativa cărei instituții? Dacă se constată că o bună parte din scurgerile de levigat vin de la depozitul temporar RADP, din subordinea Primăriei Cluj, ce măsuri iau Ministerul Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului Cluj din subordinea sa?
Totodată, doresc să vă re-supun atenției, verificarea respectării prevederilor Ordinului Ministrului Sănătății 119/2014, cap 1. Art 11, privind distanța minimă legală de protecție sanitară între teritoriile protejate și a depozitelor de deșeuri care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației din Pata Rât, a căror locuințe se găsesc la mai puțin de 1000 de metri de platformele de stocare temporară a deșeurilor RADP și Salprest Rampă. Amintesc că la Pata Rât au fost evacuate de Primăria Cluj-Napoca sute de persoane, iar locuințele construite de Primărie pentru aceștia au fost amplasate la 350 de metri de depozitul SALPREST și la 850 de metri de depozitul RADP, amenajate ulterior mutării. Potrivit directorului Direcției de Asistență Publică Cluj, distanțele de protecție sanitară avizate pentru cele două platforme temporare au fost asimilate cu cele pentru rampele de transfer, respectiv de 200 de metri, conform prevederilor din Ord. MS 119/2014. DSP Cluj a emis avizul care a fundamentat acordul de mediu pentru cele două depozite temporare din partea Agenției de Protecția Mediului în ciuda acestor disfuncționalități.
În cazul în care avizul DSP și autorizația APM nu respectă prevederile legale și platformele temporare vor fi închise, ce măsuri vor fi dispuse pentru a asigura continuitatea colectării deșeurilor în județul Cluj?”, au fost punctele ridicate de deputatul USR Adrian Dohotaru într-o interpelare adresată Ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu.

sursa foto: colaj Alin Tișe Facebook, antena 3

Președintele Consiliul Județean din Cluj, Alin Tișe, amenință că va formula și el plângeri penale împotriva Ministrului Mediului și a comisarilor de la Gardă, după ce vineri cei de la Mediu au anunțat că au făcut sesizare penală privind modul în care instituția condusă de el a gestionat situația depozitării deșeurilor din județ. Tișe o amenință direct pe Graţiela Leocadia Gavrilescu, Ministrul Mediului, și o acuză a a instigat Garda de Mediu împotriva autorităților admistrative din Cluj. El o face și incompetentă.

Amintim că în zona gropii de gunoi de la Pata Rât din Cluj (lângă care se depozitează și acum deșeuri în depozitul temporar deschis de Primăria Cluj prin Regia Autonomă a Domeniului Public) s-a format un loc toxic de levigat. Acesta afetează cursurile de apă din zonă și a generat alunecări de teren în zona centurii de ocolire a Clujului, Vâlcele Apahida.

Sursa foto: Garda de Mediu

Detalii: VIDEO Clujul are un nou lac. Unul toxic. Cum arată el din aer

E oficial: deșeurile de la Pata Rât bagă Clujul sub stare de urgență

Astăzi, președintele forului județean, Alin Țișe, a spus că “problemele de la Pata Rât există de 70 de ani, iar acum Consiliul Județean Cluj încearcă să închidă definitiv și să ecologizeze această rampă”. Potrivit lui Tișe, instituția pe care o conduce a luat toate măsurile dispuse prin Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, iar Ministrul Mediului nu a ințeles acest lucru din pricina incompetenței, instigând Garda de Mediu împotriva autorităților din Cluj.

 

“Unele măsuri au fost imediate iar altele, stabilite cu termene, precum 2 octombrie 2017, sunt în implementare. Garda Națională de Mediu a efectuat un control în data de 31.08.2017 când a stabilit, de asemenea, măsuri de implementat (cu termen!!!) pe care Consiliul Județean Cluj le-a respectat întocmai.Surpriza a fost că în data de 14.09.2017, Ministrul Mediului, incompetenta Graţiela Leocadia Gavrilescu, a instigat Garda de Mediu să anuleze termenele și măsurile propuse de această instituție și să aplice în mod abuziv alte sancțiuni. Asta, în loc să se implice activ în rezolvarea problemei care este a României, nu doar a Clujului. Asta, în condițiile în care, în țară, există rampe neconforme în procedură de infrigement și ministrul incompetent nu e preocupat de ele. Rampa de la Pata Rât este 90 % închisă și spre finalizare. Abuzul făcut de incompetenta ministră care a instigat și a făcut presiuni asupra comisarilor Gărzii de Mediu (amenințându-i cu destituirea) nu poate rămâne fără consecințe. Consiliul Județean Cluj va formula plângere penală împotriva Ministrului Mediului și a comisarilor Gărzii de Mediu”, a anunțat Tișe.

Comisarii Gărzii Naționale de Mediu au înaintat o sesizare penală, au anunțat în 15 septembrie reprezentanții instituției, după ce Consiliul Județean nu a respectat, în opinia lor, legislaţia de mediu în cazul depozitului de deşeuri de la Pata Rât și a lacului toxic de levigat care s-a format în zonă. În 2017, Consiliul Județean a fost amendat cu 150.000 de lei.

Detalii: Garda de Mediu: sesizare penală în cazul deşeurilor toxice de la Pata Rât

 

Liderii de la Prefectură și Consiliul Județean au timp să se certe prin intermediul presei, să-și aducă reciproc acuzații și să facă propagandă politică, în timp ce problema alunecărilor din zona Pata Rât rămâne o bombă cu ceas. Actual de Cluj a relatat în premieră despre alunecările de la baza acestei rampe, care au condus la prăbușirea unui munte imens de deșeuri până în pârâul Zăpodia. Incidentul s-a produs din pricina săpăturilor executate de  firma de construcții Nord Conforest, conform contractului avut cu Consiliul Județean Cluj pentru închiderea și ecologizarea acestei rampe. Reprezentantul Nord Conforest, inginerul-constructor Mădălin Cuncischi a explicat pentru Actual de Cluj că situația este cum nu se poate mai gravă, pentru că orice ploaie abundentă ar putea să preia cantități imense de gunoi și să le ducă până în mijlocul orașului. “E o situație de urgență și mă mir că nu s-a înțeles lucrul acesta la Prefectură. Noi facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a menține stabil muntele de gunoi, însă, dacă am fi avut o dispoziție de stare de urgență, am fi putut acționa mai eficient”, a subliniat inginerul Cucinschi.

De ce nu au fost anticipate alunecările?

În zona de sud-est a rampei Pata Rât, pârâul Zăpodia a fost astupat complet de deșeuri. Cantități imense de levigat se scurg în pământ, existând riscul să ajungă și la baza centurii Vâlcele – Apahida, dar și în Someș. “La o ploaie zdravănă o să ne trezim fără o jumătate din cantitatea gunoiului de la Pata Rât. Vă dați seama? Gunoiul poate ajunge oricând în Someș și de acolo nu văd ce s-ar mai putea face”, a spus Cucinschi. Cum a fost, însă, posibil să se ajungă în acest punct și de ce autoritățile și constructorul n-au anticipat această situație? Cucinschi a explicat că toate instituțiile abilitate erau la curent cu cantitățile imense de apă adunate sub mormanul de gunoi, dar că nimeni nu avea cum să prevadă filosofia solului. El arată că firma de construcții nu își poate asuma vreo culpă, atâta timp cât soluția tehnică pe care a propus-o inițial la licitație a fost îmbrățișată și avizată de absolut toate instituțiile abilitate, inclusiv de Administrația Bazinală de Ape Someș-Tisa. Reprezentantul firmei Nord Conforest admite că de abia după ce s-au demarat lucrările pentru implemntarea sistemului cu pompe (pentru captarea și transportul levigatului), au apărut primele semnele care indicau că terenul e alunecos. “Dacă am fi venit cu altă soluție tehnică, mi s-ar fi reproșat că nu respect angajamentul inițial din licitație. Nu exista vreun motiv care să ne facă să venim cu altă propunere tehnică, atâta timp cât am avut un Studiu de Fezabilitate aprobat”, a spus Cucinschi. În aprilie-mai când au apărut ploile s-au cerut aprobări pentru o serie de modificări tehnice, însă, îaninte ca acestea să se aprobe și să se implementeze, s-a produs alunecarea masivă în urma căreia un bloc imens de deșeuri s-a scurs în pârul Zăpodia.

Poluarea pe care n-a taxat-o nimeni

Constructorul arată că pârul Zăpodia, întreaga zonă, de fapt, e poluată continuu de ani de zile. Cantitățile de levigat netratat se scurg în pârâu, fără ca cineva să fi intervenit, până în prezent, în vreun fel. Mai mult, Mădălin Cucinschi afirmă că în pământ intră și levigatul de la rampa temporară aflată în vecinătate, pe care o administrează Primăria Cluj Napoca (prin RADP): “Levigatul acesta, de la groapa temporară a Primăriei ajunge tot la noi. Deci vorbim de o altă cantitate de apă care n-a fost luată în calcul”. Intervențiile repetate la incediile de la rampa de deșeuri, care au avut loc pe tot parcursul verii, au produs o cantitate și mai mare de levigat. “Pompierii au comunicat că au folosit 300.000 de metri cubi de apă, pentru a stinge incendiile. Credeți că apa aceea s-a evaporat, e tot acolo, transformată în levigat?” a spus Cucinscki. Atât el cât și președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, au subliniat că s-au luat primele măsuri privind stabilizarea solului. În acest moment se lucrează la o expertiză tehnică urmând să se propună noi soluții pentru finalizarea lucrărilor de închidere și ecologizare a rampei de la Pata Rât.

Prefectura se spală pe mâini

Comitetul Județean pentru Situații de Uregență s-a întrunit fără însă ca decizia să fie favorabilă Consiliului Județean. Noul prefectul Aurel Cherecheș (foto jos) a informat că nu existau motive întemeiate pentru a se declanșa procedura de stare de urgență. “Se pot aplica măsuri tehnice care să rezolve această situație, nu este necesar să declarăm stare de urgență pentru că ar însemna să încălcăm legea. Starea de urgență se declară dacă se întrunesc anumite condiții critice. Or, în cazul de față, există soluții tehnice care pot rezolva problema. Dacă am face concesii pentru Consiliul Județean ar însemna să facem pentru toată lumea și nu cred că ne dorim un asemenea lucru”, afirmă Cherecheș. El s-a declarat șocat de atitudinea reprezentanților Consiliului Județean. “Consiliul Județean ne-a cerut să convocăm Comitetul pentru Situații de Urgență, dar nici un lider din această instituție nu a fost prezent la ședință, nimeni din cadrul proiectului de management. Au trimis pe cineva de la Achiziții care n-a avut nimic de spus despre această situție”, a comentat prefectul. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, spune că noul prefect politizează o situație cu care, de fapt, era la curent încă de la început. “Noi am informat toate instituțiile abilitate, inclusiv Prefectura despre această situație. Am cerut să fie convocat Comitetul pentru Situații de Urgență acum mai bine de 20 de zile, iar Prefectura s-a deranjat să o facă de abia acum. Noi n-aveam cum să stăm după mofturile prefectului, am luat măsurile care se impuneau  pentru a stabiliza amplasamentul rampei de la Pata Rât. Așteptăm acum expertiza pentru a putea aplica cea mai bună soluție tehnică”, a spus Tișe. El a admis că termenul pentru închiderea rampei de la Pata Rât (septembrie, 2017), nu mai poate fi respectat în momentul de față.