Tags Posts tagged with "kelemen hunor"

kelemen hunor

Un fost ministru al Educației, psihologul Mircea Miclea (profesor universitar în cadrul UBB Cluj) a afirmat că Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureș s-ar fi înființat ilegal.

Reamintim că liderii UDMR și chiar și reprezentanți ai statului maghiar au reacționat foarte dur la aflarea veștii că autoritățile române nu au mai autorizat funcționarea acestui liceu.  Statul Ungar a transmis un comunicat anunțând că nu va mai acorda sprijin României în procesul de aderare la OCDE. Părinții și elevii înscriși la acest  liceu au organizat un protest, pentru a atrage atenția că li se comite o nedreptate. Printr-un comunicat de presă transmis ieri, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că va relua întreaga procedură de autorizare a licelului Romano Catolic din Târgu Mureș:  “Imediat după ce condiţiile legale ne vor permite vom face toate demersurile necesare pentru reînfiinţarea acestui liceu. Împreună cu biserica și administrația locală vom relua procedura de înființare a școlii”.

Hotnews l-a chestionat pe Mircea Miclea (fost ministru al Educației în intervalul 2004-2005, în Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu), despre situația acestui liceu.

 

Reporter: Zilele trecute în Târgu Mureș au ieșit aproximativ 2.000 de persoane să protesteze față de situația neclară a Liceului Teologic Romano-Catolic. Scandalul pare să ia cote monstruoase. Ungaria și-a suspendat sprijinul pentru aderarea României la OCDE. Avem elevii și copiii, avem scandalul politic, avem un ministru al Educației care poate sau nu poate face ceva?

Mircea Miclea: Să lămurim trei lucruri: 1) Înființarea liceului s-a făcut printr-o procedură ilegală. Nu poți să scoți niște clase dintr-o unitate de învațământ acreditată, să le dai o nouă personalitate juridică numindu-le liceu și să spui că acreditarea instituției din care s-au desprins se transferă și asupra noii instituții. Este aberant nu numai în raport cu legislația românească, ci și în raport cu orice legislație referitoare la calitatea educației, din orice țară; 2) Școlarizarea copiilor nu este periclitată. Ei pot fi școlarizați în vechea unitate de învățământ din care s-au desprins inițial, sau în orice altă unitate de învățământ în care sunt alocate clasele în care sunt înscriși elevii. Școlarizarea n-are legătură cu unitatea de învățământ unde are loc procesul instructiv-educativ; 3) Reacția Guvernului Maghiar e ipocrită. Adică, guvernul maghiar care condamnă CEU susținând că el e singurul în măsură să legifereze educația în Ungaria, fără intruziuni străine, face o intruziune străină brutală, intervenind în România, pentru a susține o ilegalitate. Asta e ipocrizie!
Ministerul Educației și autoritățile locale pot analiza oportunitatea înființării sau neînființării unui liceu teologic romano-catolic. Sunt pași clari, specificați în legislație, care trebuie urmați. Nu înființezi un liceu “pe sub masa” și apoi mizezi că, prin presiunea străzii, și a nu știu cărui guvern, reușești să îl legalizezi.

Se întețesc momentele de tensiune între politicienii români și maghiari, pe tema sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Liderii UDMR nu se sfiiesc să admită că n-au niciun motiv să fie sensibilizați de aniversarea celor 100 de ani de la înfăptuirea Statului Național Unitar Român. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a acordat un interviu pentru ziarul maghiar Szabadsag, afirmând că: “românii trebuie sa accepte ca noi nu vom putea și nici nu vrem să sărbătorim 2018. Această acceptare ar trebui să fie parte a înțelegerii și respectului reciproc”. De altfel, UDMR a lansat și un contra-slogan la aniversarea României din 2018:  ”O mie de ani în Ardeal, o sută în România”.

Iată cele mai importante comentarii făcute de Kelemen Hunor, în interviul amintit, potrivit site-ului de presă alba24.ro

”Sunt sigur că dacă statul român în ultimii 100 de ani nu ar fi încercat în mod permanent și deschis să asimileze minoritățile și să lichideze orice ce nu este român, atunci generația de astazi s-ar poziționa altfel față de acest subiect. Dar pentru că între cele două războaie mondiale și sub regimul Ceaușescu această intenție a fost una clară, iar după 1989 deseori s-a putut sesiza acest scop neexprimat expres, este evident ca se regenerează fricile: românilor este frică ca noi vrem să rupem Ardealul, iar maghiarii se tem ca românii vor să ne ia identitatea etnică”.

”Cea mai mare eroare ar fi dacă în anul 2018 am adopta poziția ariciului și ne-ar fi frică în toată această perioadă, ne-am plânge și am sta crispați. Trebuie sa evităm cumva această stare, pentru ca din frică și din plânsete nu putem să construim, trebuie să adoptam discursul cinstit și sincer. Trebuie sa spunem ce gândim și ce așteptăm de la statul român după 100 de ani.”

”Considerăm că trebuie să organizăm conferințe științifice în care acești 100 de ani să fie analizați, diseminați, dezbătuți de istorici și specialiști, să înțelegem, să reanalizam și reformulăm tot ce s-a întâmplat, ceea ce poate desigur fi reformulat în astfel de ocazii.”
”În acealași timp pregătim publicații prin care arătăm cu ce am contribuit noi, ce am făcut, cu ce am contribuit în ultimii 100 de ani în evolutia Ardealului, a României – în toate domeniile suntem creatori de valori pe care dorim să le prezentăm. Titlul acestui set de publicații este O mie de ani in Ardeal, o sută în România”.

”Românii trebuie să accepte că noi nu vom putea și nici nu vrem să sărbătorim 2018. Această acceptare ar trebui s- fie parte a înțelegerii și respectului reciproc”.
”Periodic mă tem că din cauza faptului că în România nu prea avem ce rezultate să prezentăm în anul centenarului, acest an va fi trecut cu un naționalism de prost gust”.

“Nu vor putea să spună că am construit 1800 de km de autostradă, am legat după 100 de ani regiunile istorice prin infrastructură. Nu putem să raportăm ca dacă ne urcam astăzi în tren în București, vom ajunge la Blaj mai repede decât acum 100 de ani. Vor putea să spună că durează mai mult călătoria cu o oră și jumătate de la Blaj la București decât acum 100 de ani. Deci, din acest punct de vedere pentru mine este o mare întrebare ce poate să prezinte statul român, în afara faptului că există și după 100 de ani. În astfel de situații există tendința să sărbătoreasc cu tot felul de retorici naționaliste cei 100 de ani”.

Plenul celor două camere parlamentare se reunește astăzi, de la ora 11.00, pentru a adopta moțiunea de cenzură la adresa Guvernului Sorin Grindeanu, inițiată de PSD și ALDE.  Dacă din cei 464 de parlamentari, 233 vor vota în favoarea moțiunii, premierul Sorin Grindeanu pleacă acasă. Numai că liderul PSD, Liviu Dragnea nu a reușit să-i atragă de partea sa pe toți parlamentarii PSD, iar cum negocierile cu UDMR s-au anulat ieri, sunt foarte mari șansele ca moțiunea de cenzură să fie respinsă. Sursele Actual de Cluj au informat că Dragnea s-ar baza pe votul parlamentarilor reprezentanți ai unor minorități (altele decât UDMR), numai că acestea ar fi oricum insuficiente.

Dintre parlamentarii clujeni, cei 4 reprezentanți ai PSD – Horia Nasra (deputat), Cristina Burci (deputat), Cornel Itu (deputat) și Vasile Ilea (senator) – vor vota, în mod cert, în favoarea moțiunii lui Dragnea. Atât Nasra cât și Ilea (liderii filialei clujene a PSD), au apreciat că permierul Grindeanu nu poate rămâne în funcție atâta timp cât a pierdut spijinul politic al partidului.

Cei 4 reprezentanți PNL – Florin Stamatian (deputat), Adrian Oros (deputat), Sorin Moldovan (deputat) și Marius Nicoară (senator) – au mandat de la partid să nu-și exprime votul. Nicoară a precizat pentru Actual de Cluj că înainte de ședința parlamentară au fost convocați la o întâlnire cu noul președinte al PNL, Ludovic Orban. “De principiu nu avem de ce să ne amestecăm noi în mizeria generată de PSD. Sigur, e nefiresc ca un premier să rămână în funcție împotriva voinței partidului care l-a desemnat, dar aceasta nu e problema noastră. Noi vom participa la ședința parlamentară, să nu ni se reproșeze că nu ne facem treaba, dar nu votăm. Toți liberalii avem mandat să nu votăm”, a precizat Marius Nicoară.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat și el că de vreme ce discuțiile cu PSD au fost stopate, parlamentarii maghiari nu vor mai participa la vot.

Reprezentanții USR și cei ai PMP au anunțat că nu vor participa deloc la ședință.

Potrivit Hotnews.ro,  PSD a anunțat că se bazează pe votul a 250 de parlamentari. Criza în interiorul partidului a apărut dupa ce premierul Sorin Grindeanu a refuzat să demisioneze, desi a pierdut sprijinul PSD (partidul majoritar aflat la Guvernare). PSD și aliatul său ALDE au un total de 244 de senatori și deputți, care ar vota în majoritate covârșitoare în favoarea acestei moțiuni. Numărul sustinătorilor lui Grindeanu din rândul parlamentarilor PSD este greu de evaluat.

 

 

După ce social-democrații ardeleni s-au revoltat la adresa propunerilor parlamentarilor maghiari (ca 15 martie să devină ziua națională a comunității maghiare; ca pragul de reprezentare a minorităților în instituțiile administrative de stat să scadă de la 20% la 10%), liderul UDMR Kelemen Hunor a anunțat că formațiunea sa nu va mai participa la votul pentru moțiunea de demitere a Guvernului.

Potrivit Hotnews.ro a avut loc o ședință a conducerii UDMR în care s-a decis ca parlamentarii maghiari să nu participe la vot, să iasă din sală. Kelem Hunor i-a acuzat pe “naționaliștii de serviciu” care s-ar fi activat după pornirea negocierilor de ieri cu PSD.  El a precizat că UDMR “nu a cerut niciodata ceva ce nu are corespondență în Europa “lucru absolut firesc”, în condițiile în care: “am fost trimiși în Parlament să susținem în primul rând interesele comunității noastre și în al doilea rând interesele societății românești”.

“UDMR nu se poziționează în nicio tabără, nu votează nici cu Grindeanu, nici cu Dragnea, nici împotriva lui Grindeanu, nici împotriva lui Dragnea. Nu ne-a convins nici o tabără fiindca nu ne așezăm nici pe partea unuia, nici pe partea celuilalt. N-am avut negocieri cu nimeni. Am avut discuții. E o diferență uriașă”, a spus Kelemen Hunor.

 

Kelemen Hunor a criticat în special declarațiile naționaliste ale fostului președinte al României, Traian Băsescu, reamintindu-i că atunci când i-a convenit a beneficiat la rândul său de sprijinul maghiarilor: “Domnul Băsescu a făcut azi niște declarații iresponsabile. El a cerșit de două ori voturile maghiarilor și secuilor cât a fost președinte”, a spus președintele UDMR (foto sus).

by -
0 113

Președintele UDMR, clujeanul Kelemen Hunor, bagă bota-n gardul autorităților române, despre care spune că au făcut un “efort uriaș” pentru a minimaliza importanța congresul minorităților europene, ce are loc în aceste zile la Cluj – aceasta după ce la deschiderea evenimentului nu s-a prezentat nicio oficialitate, nici măcar primarul Emil Boc, care a preferat să trimită un mesaj reciclat.

„Diplomația română continuă să susțină că în România problema minorităților naționale este soluționată în mod exemplar. Noi, însă, spunem că, astăzi, această problemă este departe de a fi pe deplin rezolvată”, a spus Kelemen ieri la deschiderea congresului minorităților europene, FUEN. “În România, considerată de către autorități un model, niciun reprezentant al puterii centrale nu a dat curs invitației noastre de a participa la acest Congres. Președintele țării, Ministerul de Externe, dar nici Guvernul României nu au trimis nici măcar un mesaj de salut Congresului FUEN. Cu toate acestea, suntem considerați importanți: ne bucurăm zi de zi de ”atenția sporită” a autorităților române. Diplomația română a făcut un efort uriaș pentru a minimaliza importanța acestui eveniment”.
„De când am demarat Inițiativa Minority SafePack, am redevenit importanți pentru diplomația românească. În mod constant ne creează o reputație proastă, spun lucruri neadevărate despre noi și intențiile comunității noastre”, a adăugat acesta: despre inițiativa Minority SafePack, pornită oficial ieri la Cluj, Kelemn spune că autoritățile române o consideră o unealtă pentru separatism etnic, iar comunitatea maghiară din România ar intenționa să pericliteze integritatea teritorială a României. “Recent, un secretar de stat din Guvernul României a declarat în mod fals că rezoluțiile și hotărârile pregătite pentru adoptare în cadrul Congresului FUEN ar viza obținerea autonomiei teritoriale”, spune el. “Realitatea este că nu există un astfel de proiect de hotărâre”, a adăugat Kelemen, precizând că minoritatea maghiară cere doar respectarea promisiunilor cuprinse în Rezoluția de Alba Iulia, din 1918, conform căreia maghiarii din România trebuie considerați factori constitutivi ai statului. “Înaintea aderării la UE, România și-a asumat responsabilitatea îndeplinirii criteriilor statului de drept, soluționarea în mod european a relației dintre majoritate și minoritate, retrocedarea comunității și bisericilor maghiare a patrimoniului confiscat abuziv de dictatura comunistă.
La sfârșitul anilor 90, Legislativul de la București a parcurs câțiva pași importanți în acest sens, pași care atunci păreau determinanți, iar, după aderarea la UE și NATO, s-a constatat un regres vizibil în acest domeniu”, adaugă el: “nu există un mecanism de control, nu există sancțiuni. Între timp au fost introduse mijloace pentru restricționarea drepturilor dobândite, pentru intimidarea liderilor din sfera politică și publică și pentru care nu prea găsim justificare; vorbim despre organele de verificare și de control, parchete și instanțele de judecată, practic, instituțiile justiției și mecanismele de forță. Lupta împotriva corupției este un pretext bun pentru încălcarea demnității persoanelor și instituțiilor”.

Totodată, președintele UDMR a menționat faptul că primarul din Cluj Napoca, Emil Boc, care a fost pentruo vreme și premier al României, ”nu a avut timp să participe” la deschiderea congresului de ieri. “A trimis însă un mesaj în care repetă și detaliază mesajul pe care un fost ministru de Externe l-a prezentat în urmă cu câțiva ani, aici, la Cluj, când a fost sărbătorită semnarea de către România a acordului cadru privind protecția minorităților. Sărbătoarea de atunci a avut două defecte minore: unul a fost faptul că minoritățile nu au fost invitate la eveniment, iar cel de-al doilea a fost că ministrul de Externe de atunci a omis să menționeze că prevederile acordului cadru nu au fost aplicate”, a precizat președintele UDMR.
Primarul Clujului susține în scrisoarea sa adresată Congresului că, situația minorității maghiare este bună, însă președintele UDMR, Kelemen Hunor, îl contrazice în privința acestei afirmații: „Suntem totuși optimiști, deoarece constatăm că, după 27 de ani, în zilele precedente desfășurării Congresului FUEN, la una din intrările în municipiu au fost amplasate indicatoare multilingve cu denumirea orașului. Nu din proprie inițiativă, nu din bunăvoință, ci pentru că Primăria fost obligată de o sentință judecătorească să amplaseze aceste indicatoare”.

Citește și:

O inițiativă a minorităților din Europa ce are nevoie de un milion de semnături se pune pe roate la Cluj

by -
0 303

Liderul unui partid aflat aproape mereu la guvernare de la Revoluție încoace se plânge că situația infrastructurii e dezastruoasă și că e “inacceptabil” și “rușinos” ca drumul cu trenul de la Cluj la București să dureze la fel de mult ca acum 50 de ani. De fapt, viteza a rămas neschimbată de mai bine de un secol.

“Investițiile care nu au fost făcute, dacă îmi permiteți o remarcă un pic malițioasă, nu am reușit să facem în o sută de ani, cel puțin când ne apropiem de centenar ar trebui să intrăm pe o altă logică de gândire. În o sută de ani să nu reușești să legi provinciile istorice cu autostrăzi, să faci mai mult în 2017, cu trenul, decât acum 50 de ani, dacă vrei să mergi de la Cluj la București sau de la Cluj la Brașov sau de la Oradea la Constanța, este ceva inacceptabil, este ceva rușinos. De aceea eu cred că un efort comun ar trebui să facem, ar trebui o strategie națională, un proiect de țară care ne lipsește”, a declarat astăzi în Sălaj pentru presă președintele UDMR, clujeanul Kelemen Hunor, în preambulul congresului național al formațiunii de mâine, de la Zalău.

Cu privire la exemplul rutei Cluj Napoca – Brașov să semnalăm că aceasta a fost modernizată în … 1890, ceea ce a permis scurtarea duratei călătoriei, de la 20 de ore până atunci, la opt ore, în vreme ce acum durata s-a redus la ceva mai mult de 7 ore.
Calea ferată Oradea – Cluj – Brașov a fost înființată după ce în 1867 în parlamentul de la Budapesta ministrul de resort Miko Imre și-a prezentat planul de rețea de căi ferate ungare ce prevedea construcția a 25 de astfel de căi de rulare, iar pe poziția a doua se afla cea care ajungea în Brașov prin Cluj. Concursul pentru construirea și exploatarea acestei căi ferate a fost publicat în 2 iulie 1867. Tronsonul Oradea – Cluj a fost câștigat de firma Warring Brothers iar lucrările au început în toamna anului 1868. În 7 ianuarie 1869 era pusă piatra de temelie a gării Cluj, clădirea era finalizată în același an, o dată cu trei linii de circulație, iar prima călătorie e marcată în 5 august 1869, doar până în Baciu și retur, cu 60 de călători.

Să precizăm că UDMR a fost mai mereu la guvernarea țării de la Revoluție încoace și a avut miniștri în aproape fiecare Guvern.

Citește și:

Cum nu a evoluat mersul trenurilor din Ardeal: cât faci între Cluj și Brașov

sursa foto: Szabadság

Printr-o rezoluție postată pe Facebook, președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că partidul este solidar cu viceprimarul Anna Horvath, o susține pe aceasta fiind convis că este un politician care a activat în interesul comunității cu onestitate și respect pentru litera legii care își va demonstra nevinovăția. De cealaltă parte, PSD Cluj cere printr-un cominicat de presă, demisia lui Horvath din funcția de viceprimar al municipiului.

Potrivit rezoluției postată de Kelemen Hunor, UDMR așteaptă finalizarea anchetei și e convins că rezultatul cercetării organelor de justiție va demonstra nevinovăția Annei Horvath, dar și că, până atunci, viceprimarul clujean beneficiază de prezumția de nevinovăție. Președintele UDMR a mai spus că se așteaptă ca în media să nu apară ipoteze care nu corespund realității, fără să facă referire care ar fi acestea.

Și președintele filialei clujene a UDMR, consilierul Csoma Botond, a postat un mesaj pe pagina de socializare prin care face apel la prezumția de nevinovăție a viceprimăriței Ana Horvath.

“O cunosc pe Ana din 2007. Din iunie 2012, când a fost aleasă de Consiliul Local ca viceprimar, a dezvoltat multe colaborări între noi. Este un om onesc pe care l-am întâlnit și e dedicat comunității. A încercat să ajute pe toată lumea care i-a solicitat acest lucru și a avut o muncă de admirat în cadrul Primăriei. N-a crezut că deține adevărul suprem ca politician și s-a bazat pe societatea civilă ca partener. De asemenea, ea beneficiază de prezumția de nevinovăție. Ana, rezistă!”, a fost mesajul acestuia.

Viceprimarul Anna Horvath a fost pusă astăzi sub control judiciar pe 60 de zile, potrivit procurorilor DNA, pentru că și-ar fi folosit influența  pe lângă funcționari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unui proiect imobiliar în care un om de afaceri avea interese economice.  Procurorii au anunțat public că inculpata Horvath Anna a pretins omului de afaceri procurarea și remiterea unui număr de 60 de abonamente,având o valoare totală de circa 20.000 lei, la două festivaluri de muzică, pe care să le ofere ulterior ca stimulent voluntarilor care o sprijineau în cadrul campaniei electorale. “Cele două persoane au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma încheierii unui contract de sponsorizare, urmând ca viceprimarul Horvath Anna să indice omului de afaceri datele de identificare ale unei persoane juridice cu care să fie încheiat acest contract. De asemenea, în același context, inculpata Horvath Anna a promis că și după alegerile locale îl va ajuta pe același om de afaceri și în cazul altor proiecte imobiliare în care acesta din urmă avea interese economice”, au arătat procurorii DNA.

Clujul rămâne fără viceprimar UDMR. Anna Horvath, sub control judiciar. A traficat influență pentru milionarul Zsolt Fodor contra abonanmente la festivaluri de muzică de 20.000 de lei pentru tinerii implicați în campania electorală

PSD Cluj a remis astăzi un comicat de presă prin care a cerut demisia viceprimarului Anna Horvath.

Potrivit măsurii dispuse de procurori, oricum controlul judiciar impică că, Horvath nu poate fi viceprimar pe timpul acestuia, 60 de zile.

by -
0 53

UDMR face raport paralel cu cel al autorităților din România pentru aplicarea reglementărilor Convenției-cadru pentru protecția minorităților și concluzia sa e că minoritatea maghiară nu e respectată în România.

România a depus la Consiliul Europei cu doi ani întârziere raportul de țară privind aplicarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților, iar ca răspuns la acest document UDMR a redactat un raport paralel. Am luat în considerare faptul că acel document conține o serie de inexactități și distorsionări,  din care rezultă într-o imagine eronată despre aplicarea drepturilor minorităților în România, despre modul în care statul a respectat prevederile din documentul pe care îl ratificase în urmă cu două decenii”, a spus Kelemen ieri într-o conferință de presă la Cluj.

Raportul paralel analizează retroactiv, pe o perioadă de șase ani, aplicarea prevederilor Consiliului Europei cuprinse în Convenția-cadru pentru protecția minorităților. Kelemen spune că raportul UDMR conține numeroase exemple privind sentințe judecătorești, măsuri abuzive din partea autorităților, proiecte de lege “care demonstrează clar faptul că România nu și-a îndeplinit angajamentele asumate prin Convenția-cadru”.

Documentul subliniază aspecte pe care comunitatea maghiară le resimte zilnic și anume faptul că, pe lângă lipsa asigurării drepturilor minorităților, au apărut, spune Kelemen, “tertipuri noi de îngrădire a drepturilor”.
În perioada celor șase ani monitorizați în acest raport, se poate observa o intensificare a incidentelor antimaghiare și un regres în privința drepturilor minorităților, precum și numeroase încercări de retragere a drepturilor obținute, consideră Kelemen. “Una  dintre cele mai importante concluzii ale raportului paralel, este că în ceea ce privește sentimentul de libertate al comunității, există mai degrabă motive de îngrijorare. Climatul de siguranță al comunității maghiare s-a deteriorat considerabil față de perioadă anterioară monitorizării, și anume, faptul că maghiarii nu pot beneficia pe deplin de drepturile și libertățile fundamentale ale minorităților naționale”, arată el.
Documentul prezintă și incidentele în care autoritățile statului au sancționat maghiari pentru că aceștia și-au asumat identitatea etnică, cel mai recent exemplu fiind marșul de la Târgu-Mureș de Ziua libertății secuiești, care s-a soldat cu sancțiuni ulterioare. “În raport Ținutul Secuiesc semnifică capitol aparte, deoarece aici pot fi  enumerate acte sistematice și planificate prin care sunt îngrădite drepturile comunității maghiare. În județele Covasna, Harghita și Mureș o serie de exemple concrete arată că discriminarea se face pe  criterii etnice deoarece, oriunde în țară, în toate celelalte regiuni istorice, într-un mod extrem de corect, se încurajează manifestarea identității regionale și specificului zonei. Singura excepție este Ținutul Secuiesc, unde aceste drepturi le sunt negate celor care trăiesc acolo”, a declarat președintele UDMR, adăugând că pot fi enumerate și decizii administrative, judecătorești în acest sens.
Folosirea limbii maghiare în administrația publică locală a fost semnificativ îngrădită prin înlăturarea inscripțiilor de pe clădirile administrative, lipsa formularelor în limba maghiară, lipsa publicării sau publicarea lacunară în limba maghiară a informațiilor de interes public.
Click aici pentru declarația audio a lui Kelemen Hunor

by -
0 43

Președintele celui mai mare partid constituit pe criterii etnice din țară – UDMR, clujeanul Kelemen Hunor, trage o linie la sfârșitul acestui an și concluzionează: 2015 a fost un an prost pentru comunitatea maghiară, “un an nefavorabil, un an al regresului”.

 

În ce privește drepturile minorităților, spune Kelemen Hunor, 2015 e un an prost. „2015 poate fi considerat un an al regreselor, chiar dacă am putea să menționăm și unele aspecte pozitive. Personaje ale vieții publice au făcut nenumărate gesturi care au contribuit la crearea de tensiuni între minorități și majoritate, urmărind retragerea sau limitarea unor drepturi care au fost obținute cu ajutorul instrumentelor justiției”, a subliniat președintele UDMR.

Hunor și-a prezentat bilanțul pentru acest an politic și prioritățile partidului pentru 2016. “2015 a fost un an complicat și atipic deoarece, după  tragedia de la clubul Colectiv din București, sub presiunea străzii, conducerea executivă a țării a fost preluată de un guvern format din tehnocrați, care, în prezent, nu are nici opoziție și nici nu dispune de o majoritate parlamentară”, a spus el. „Nu se știe exact cine sprijină acest guvern și nici cine i-ar putea face opoziție. Aceasta nu este o situație fericită, însă, această soluție poate fi acceptată doar pe termen scurt, până la următoarele alegeri”.

Hunor subliniază că această situație a intervenit ca urmare a faptului că “niciun partid politic nu a dorit să preia puterea executivă”: „UDMR ar fi preferat dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate comasate, în primăvara anului viitor, dar această propunere nu a fost sprijinită de o majoritate, nu a existat voința politică necesară”, a arătat el.
Kelemen Hunor consideră important că, în acest an, a fost încheiat un acord între bisericile tradiționale maghiare și Ministerul Educației, privind învățământul confesional. Președintele Uniunii a evidențiat și faptul că, Parlamentul, la inițiativa UDMR, a declarat Ziua Limbii Maghiare drept sărbătoare oficială. Potrivit președintelui UDMR, un progres semnificativ constituie și adoptarea legii care a soluționat problema blocajului din domeniul ocupării posturilor vacante în instituțiile administrației locale.
Kelemen Hunor a ținut să amintească faptul că, la  Congresul UDMR, care a avut loc în aprilie, Uniunea a anunțat ca obiectiv prioritar pentru anul 2016, „reconfigurarea” politică. „În felul acesta, ne-am stabilit ca obiectiv adoptarea unui alt mod de a face politică ceea ce, firește, nu se poate realiza peste noapte, dar va fi deja vizibil la alegerile locale din vara anului viitor. Asta, pentru că rezultatele unei astfel de regândiri în politică devin tangibile atunci când o formațiune politică își prezintă candidații și programul pentru alegeri”, a spus Kelemen Hunor, referindu-se la procesul de schimbare asumat de UDMR în primăvara lui 2015, un proces de schimbare care, la alegerile locale și la cele parlamentare, va aduce oameni noi și o nouă abordare politică.

by -
0 23

UDMR sprijină alegerile anticipate, spune la Cluj președintele formațiunii, clujeanul Kelemen Hunor, la adunarea anuală a Consiliului Reprezentanților Unionali, ce a avut loc în weekend la Opera Maghiară din Cluj.

“O soluție imediată o reprezintă numirea încă în cursul lunii noiembrie, a unui nou guvern, cu sarcini concrete pe termen scurt, care includ și stabilirea unei direcții pe care societatea trebuie să o urmeze în anii care vin. Pentru aceasta, însă, este nevoie de un compromis politic și de acceptarea faptului că nu luptă pentru putere este importantă azi, ci guvernarea țării și găsirea unor răspunsuri la întrebările societății”, a spus Kelemen Hunor. Acesta susține și el formarea unui guvern tehnocrat, care să elaboreze bugetul de stat pentru anul viitor, și — după modificarea legii alegerilor parlamentare — să pregătească desfășurarea alegerilor anticipate. “‘Nu vedem posibil, în condițiile actuale, ca acest Parlament să rămână în exercițiu pentru încă un an, iar propunerea noastră în acest sens este organizarea simultană în 2016 a alegerilor locale și parlamentare”, susține el.
Amintim, mii de români au ieșit în stradă, în fiecare seară din ultima săptămână, după ce 30 de persoane și-au pierdut viața – între timp numărul lor a crescut la peste 40 – într-un incendiu în clubul bucureștean Colectiv. Cel mai mare protest din provincie, după numărul de manifestanți, a avut loc în fiecare seară la Cluj.