Tags Posts tagged with "judetul Cluj"

judetul Cluj

Potrivit Mediafax, Ministrul Transpoturilor,  Alexandru Răzvan Cuc, a făcut o vizită de lucru pe șantierul Autostrăzii Turda – Sebeș și a anunțat că loturile 3 și 4 de drum se vor finaliza până la finele acestui an.  Cuc a subliniat că îl nemulțumește situația lotului 1 și că moblizarea constructorului îl dezamăgește.  Cuc a spus că urmează să aibă o întâlnire cu constructorii, pentru a le cere să-și respecte angajamentele contractuale.

„Am inspectat lotul 1, 2 şi 3. Am fost foarte nemulţumit de ceea ce am găsit pe lotul 1. Îl altept mâine pe antreprenorul de pe lotul 1 la o întâlnire, să ne spună exact ce planuri are, întrucât are o mobilizare destul de dezamăgitoare şi progresul fizic este destul de lent. Să ne spună dacă vrea să mai lucreze pentru companie şi pentru România în general că în ritmul ăsta nu voi mai tolera niciodată să avem astfel de întârzieri nejustificate din varii motive invocate de antreprenori. După cum am spus şi după ce am văzut tronsoanele Lugoj-Deva, statul român este un partener onest şi acelaşi lucru îl aştept şi de la antreprenori”, a transmis ministrul Transporturilor, potrivit Mediafax.

Răzvan Cuc a mai spus că a verificat și vizitele foştilor miniştri în şantier şi că a constatat că progresul fizic al lucrărilor a crescut cu numai 1%:  “Este foarte puţin, în condiţiile în care constructorii vin cu tot felul de scuze: trebuie să mai luăm un acord, un aviz, lucrurile acestea trebuiau făcute dinainte. Ştiu că anul trecut a fost un an mort pentru infrastructură (…) Ei şi-au asumat că îl vor finaliza undeva la sfârşitul primului semestru 2018, dar cu astfel de mobilizare, eu nu cred. Eu nu tolerez astfel de comportament”, a spus ministrul.

Autostrada Sebeş-Turda este proiectată la o lungime de 70 de kilometri, are patru loturi și traversează judeţele Alba şi Cluj. Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

Valoarea lucrărilor, fără TVA, este de 541.739.137 de lei pentru lotul unu, 549.332.393 de lei pentru lotul doi, 420.511.921 de lei pentru lotul trei, 470.004.894 de lei pentru lotul patru. Finanțarea este asigurată în proporție de 85% din Fondul de Coeziune şi 15% din Bugetul de Stat.

Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa parţial judeţele Alba şi Cluj, fiind împărţită în patru loturi.

Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

Valoarea lucrărilor, fără TVA, este de 541.739.137 de lei pentru lotul unu, 549.332.393 de lei pentru lotul doi, 420.511.921 de lei pentru lotul trei, 470.004.894 de lei pentru lotul patru, toate fiind finanţate din Fondul de Coeziune, 85%, şi Bugetul de Stat – 15%.

Cuc s-a angajat ca loturile 3 și 4 să fie finalizate cel târziu în decembrie, 2017.

 

Deputatul Cornel Itu este elementul cheie în “artileria” cu care PSD Cluj va ataca alegerile parlamentare din 11 decembrie. Lider al organizației social-democrate din Dej, Itu a fost considerat mereu un adversar redutabil de către liberali, având în vedere că el reușește de ani de zile să se mențină în preferințele alegătorilor din zona Dej – Gherla și nu numai. Deși de-a lungul timpului a mai fost curtat de alte partide, Itu a rămas fidel social-democrației, convins fiind că PSD este singura formațiune care are forța să creionează politici publice dedicate tuturor oamenilor, singurul partid care răspunde în totalitate nevoilor de dezvoltare socială și economică a țării. Se declară un politician cu profunde valori creștine, pasionat de istoria țării și de de spațiul românesc. Aflat deja la al doilea său mandat de deputat, Itu a avut ca prioritate legile care au vizat Educația, Sănătatea, Sportul și Economia. A militat intens pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru susținerea firmelor românești precum și pentru sprijinirea producătorilor locali. Datorită lui, administrația clujeană este  astăzi în măsură să demareze proiectul primului parc științific și tehnologic din Transilvania, cunoscut sub numele de Tetapolis. Din postura de deputat, Cornel Itu a purtat negocierile la nivel de Guvern pentru preluarea din custodia CFR, a unui teren de peste 80 de hectare. Pe acest amplasament – situtat în imediata vecinătate a parcului industrial Tetarom – a fost gândit proiectul Tetapolis. Fără intervențiile și negocierile pe care el le-a purtat, acest teren nu ar fi ajuns în patrimoniul Consiliului Județean Cluj.

De ce este important pentru Cornel Itu să câștige un nou mandat de deputat?

Pentru că îmi doresc foarte mult să continui acest drum, să fac mai mult pentru Cluj, pentru locuitorii județului nostru. Iubesc această zonă, aici m-am născut, am crescut, știu care sunt problemele cu care se confruntă oamenii, i-am sprijinit cât am putut și vreau să fac acest lucru în continuare. PSD are nenumărate proiecte legislative, fie că vorbim despre educație, tineret, sport sau mediul economic. Am început un drum și sunt cât se poate convins că PSD rămâne cea mai bună soluție pentru România.

Clujul nu prea a fost până în prezent un fief al social-democraților, cum îi convingeți pe oameni să vă voteze?

Printr-o cumunicare mai eficientă. PSD chiar a inițiat programe pentru dezvoltarea mai multor categorii sociale, deci, avem ce să le transmitem oamenilor. Pentru tineri, de pildă, a fost gândită o strategie care va fi derulată prin Programul Național de Locuințe. Se dorește, practic, subvenționarea chiriei pentru tineri. Vrem ca anual să le putem asigura 1500 de locuințe de serviciu, fie că vorbim despre medici, profesori debutanți, persoane cu dizabilități sau tineri care vin din medii defavorziate.  Tot pentru tinerii de până în 26 de ani, care studiază sau care sunt angajați, vom acorda sprijin pentru accesare de credite în regim avantajos: pentru cursuri, chirii sau pentru un avans la casă. Dacă valoarea creditului va fi de 40.000 lei,  80% va garanta statul, iar dobânda ar fi subvenţionată tot de stat în procent de 100%.  Vom sprijini tinerii și educația, în același timp, dacă vom majora bursele pentru studenți. Vom lansa, de asemenea, programe menite să asigure un acces mai facil la locuri de muncă.

În ce direcție ar trebui să se concentreze politicienii și liderii administrației locale, pentru dezvoltarea Clujului?

Mai sunt încă foarte multe lucruri de făcut, în special pe partea de infarstructură, că vorbim despre drumuri, despre rețele de apă și canal sau chiar despre Aeroport. Parcurile industriale și cele tehnologice trebuie, de asemenea, să rămână o prioritate pentru noi toți. Industria IT și cercetarea sunt domeniile viitorului care vor aduce beneficii materiale enorme județului nostru. Productorii locali, agroturismul – sunt sectorare care contribuie la economia țării, ca atare nu ne putem permite să le neglijăm nici pe acestea. Turismul, în ansamblu, ar putea fi o surse importantă de venit pentru județul Cluj, dar acest lucru presupune ca administrația județeană să înțelegă să investească în infrastructura rutieră. Sigur, Guvernul și noi parlamentarii vom susține demersul administrațiilor locale și județene, însă strategia modernizării trebuie să fie pusă pe primul loc pentru ca lucrurile să înceapă să se miște în direcția bună. Clujul are potențial turistic, am spus-o în nenumărate rânduri, că vorbim despre turism balnear (Salina Turda, Băile Cojocna, Toroc Dej sau Figa), ori de turism montan – speologic (Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Vălul Miresei, Munții Apuseni). Avem apoi mănăstririle și bisericile de lemn, bisericile reformate, muzeele și alte obiective culturale. Consider că ar trebui creat un departament la nivelul administrației județene care să inițieze srict programe de turism.

Cum ar trebui să arate viitorul Guvern, în opinia dumneavoastră?

Cred cu putere într-un Guvern PSD, condus de un premier care să-și asume politicile și programul nostru. Nu exclud o alianță cu ALDE sau cu alte formțiuni care vor dori și vor fi în măsură să sprijine programul nostru de guvernare, însă știu că lumea va vota PSD. Am încredere că oamenii au înțeles foarte bine că PSD este un partid care își asumă deciziile, care știe să creeze politici pentru toate categoriile sociale, pentru toți oamenii, nu doar în favoarea unora. Românii sunt realiști, prin urmare își doresc să fie reprezentanți de cei care sunt conectați la problemele lor de zi cu zi.

Care ar fi principalul argument că PSD este cea mai bună opțiune?

Am demonstrat că suntem aproape de oameni, de nevoile lor și vom face lucrul acesta în continuare. În guvernele PSD s-au impus o serie de măsuri care au sprijnit atât categoriile sociale defavorizate, cât și mediul economic. Au cresut pensiile și salariul minim pe economie și vor mai crește, treptat. S-au acordat o serie de facilități fiscale importante pentru mediul de afaceri iar acestea nu se vor opri aici. Din 2017 scade din nou TVA-ul, companiile vor fi scutite de taxele pe profitul reinvestit, se vor elimina taxele nefiscale, și nu numai. Ne dorim ca și mai mulți români din clasa de mijloc să se apropie de politicile noastre și să le susțină, iar eu am convingerea că acest lucru se va întâmpla.

15202643_1139080176147124_1948705150003705025_n

Articol produs de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj, Cod mandatar financiar: 11160007

În timp ce liderii administrației clujene se mândresc peste tot cu puzderia evenimentelor care au împânzit orașul, cu concerte de anvergură internațională, cu competiții sportive importante, cu multiple investiții și cu o dezvoltare economică de invidiat, drumurile din județ arată ca după un bombardament. Și culmea este că nu vorbim despre orice drumuri, ci în special despre cele care-i conduc pe oaspeți prin renumitele zone turistice ale județului Cluj. De pildă, pe tot traseul Someșul Rece – Mărișel, drumul e complet ciuruit, semn că administratorii drumului n-au înțeles să asigure nici măcar un minim de reparații curente. Iar această situație trenează încă din toamna anului trecut.  Mai jos, imagini concludente în acest sens:

13649487_1029891483712903_10349937_n

Nu e foarte clar cum a fost tocat bugetul de lucrări și investiții al Consiliului Județean, în ultimii doi ani, un lucru, însă, este sigur, că deși drumurile din județul Cluj arată poate mai prost decât în oricare al județ al țării, fostul și actualul vicepreședinte, Vakar Istavan, nu se simte deloc cu musca pe căciulă, dimpotrivă. El se consideră chiar mulțumit de activitatea sa. Recent, în Actualdecluj.ro a fost ironizat, precizându-se că mai degrabă era bun prieten cu petrecerile organizate de primari, decât cu sarcinile de lider al instituției județene, și s-a ofuscat imediat. Vakar i-a reproșat redactorului Actualdelcuj.ro că despre el chiar nu se poate spune că nu a făcut nimic la Consiliul Județean: “Cred că dacă am reparat 200 de km de drumuri județene nu are cum să însemne că nu am făcut nimic”, i-a spus Vakar Istvan redactorului Actualdecluj.ro. Ca să traducem, 200 de km, din cei peste 1300 de km pe care îi are Consiliul Județean în administrare, înseamnă, în opinia vicepreședintelui Consiliulu județean, mai mult decât nimic.  Nu ne rămâne decât să așteptăm imagini cu acele drumuri din județul Cluj care chiar arată impecabil. Între timp, un sfat prietenesc, nu circulați cu mașina pe traseul din imaginile de mai jos, mai ales dacă sunteți însoțiți de prieteni/oaspeți străini. În primul rând e jenant, fără să nu mai punem la socoteală riscurile.

13617607_1029891503712901_1543728550_n (1)

13617627_1029891390379579_1411566622_n (1)  13624993_1029891463712905_146838862_n

Raportul Curții de Conturi privind finanțele publice locale pe 2014, făcut recent public, atestă abateri majore comise de primăria Cluj-Napoca dar și de Consiliul Județean (CJ) Cluj prin care bugetele locale au fost prejudiciate de sume considerabile. Primăria are de recuperat peste 13,2 milioane de lei, iar CJ Cluj, apraope 900.000 de lei.

Primăra a dat sporturi cu nemiluita angajaților, deși legea n-o lăsa

Potrivit raportului, cele mai grave abateri comise de primăria Cluj-Napoca au vizat efectuarea unor plăți nelegale în 2014 de peste 13,1 milioane de lei, către angajații instituției. Acestea “reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit angajaţilor, prin includerea în salariul de bază a unor sume prevăzute de art. 14 din Legea nr. 285/2010 (stimulente), în condiţiile în care unii angajaţi nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, aşacum sunt definite de art. 1 din O.G. nr. 92/2003 (…) (Dispozițiile legale – n.red.) sunt  clare și imperative în sensul că, includerea în salariul de bază a drepturilor băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul art. 227(4) ale O.G. nr. 92/2003, este doar
pentru personalul din cadrul compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale care administrează creanţele fiscale”, se arată în raportul Curții de Conturi.

A plătit lucări în afara contractului la iluminatul public

O altă plată nelegală vizează decontarea a 134.000 lei către  Elin GmbH & Co Austria Sucursala Cluj-Napoca, cei care au în concesiune modernizarea sistemului de iluminat public, urmare acceptării în situaţiile de lucrări a unor articole de lucrări neexecutate. “Analizând prevederile contractuale și documentele care au stat la baza plăţilor efectuate către Elin GmbH & Co Austria Sucursala Cluj-Napoca, s-a constatat faptul că entitatea auditată a decontat către executant cantități de lucrări reprezentând racorduri stâlpi la nivelul numărului de stâlpi montați în rețelele de iluminat public executate la obiectivele: Calea Turzii partea I, Calea Turzii partea II, Aleea Stadion, Uzinei Electrice și Ion I. C
Brătianu. Potrivit clauzelor contractuale, racordarea stâlpilor la rețeaua de energie electrică
presupune plasarea cablului subteran, realizarea egalizării de tensiune, împreună cu șurub
de pământare M10, protecție pentru cablurile din canalurile de cabluri. La data încheierii contractului lucrările realizate de către Elin GmbH & Co Austria Sucursala Cluj-Napoca au fost doar de modernizare a sistemului de iluminat public pe rețeaua executată de către Electrica Distribuție Transilvania Nord, Sucursala Cluj-Napoca și racordarea stâlpilor presupunea identificarea rețelei, cablurilor, plasarea de cabluri pentru racordare. În situația de față, Elin GmbH & Co Austria a realizat toate lucrările de investiții care constau în execuția propriu zisă a rețelelor de alimentare subterane, achiziția și montarea
stâlpilor livrați gata de racordat, plasați în nisip, betonați și montați astfel încât nu se justifică
suma decontată pentru racordurile de stâlpi”, a arătat Curtea de Conturi.

Nu a radiat creanțele morților

Ale greșeli pe care primăria le-a făcut vizează neradierea din evidențe a unor persoane decedate care încă figurează ca plătitori de taxe și impozite, dar și a unor societăți comerciale radiate. Ambele categorii figurează cu creanțe către bugetul local de peste 380.000 lei.

De asemenea, primăria n-a încasat împozite pe mijloacele de transport în comun cu masă mai mare de 12 tone însumând 325.000 de lei, dar nici nu a înregistrat în evidențe și a încasat banii din taxa anuală instituită pentru vizarea anuală a autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţilor de alimentaţie publică.

VEZI CE AU GREȘIT CELE DOUĂ INSTITUȚII LA RAPORTUL TRECUT AL CURȚII DE CONTURI

Ce a greșit primăria la drămuirea banului public: mese „grase” pentru delegațiile străine sau oficialii de la București și săltarea de la plata impozitului pentru Grand Hotel Italia și USAMV

Deconturi nelegale pentru campusul arhiepiscopiei sau firma care a renovat muzeul de la Ciucea. Prejudiciu la bugetul județului de peste 460.000 lei

În schimb, Consiliul Județean a prejudiciar bugetul județului cu sume mai mici decât cele ale primăriei, însă a făcut mult mai multe plăți nelegale către o serie de entități prin care Inspectoratul pentru Situații de Urgență sau Arhiepiscopia Clujului, Vadului și Feleacului.

A dat bani Inspectoratului pentru Situații de Urgență, fără contract 

Potrivit raportului Curții de Conturi, CJ a plătit nelegal aproape 900.000 de lei pentru amenajarea centrului județean de coordonare și conducere a intervenției Cluj, dar și dotarea acestuia. “Între Judeţul Cluj şi Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă ”Avram Iancu” al Judeţului Cluj, a fost încheiat acordul de cooperare în vederea finanţării proiectului ”Centru Judeţean de Management al Situaţiilor de Urgenţă”, pe o perioadă de 3 ani. Acordul prevede ca proiectul să fie cofinanţat şi de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Avram Iancu” în limita sumelor alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie. Între obligaţiile părţilor pentru Judeţul Cluj se regăseşte aceea de a aloca în anul 2011 suma de 250 mii lei pentru finanţarea parţială a proiectului ce constituie obiectul acordului. Deşi prin acordul de cooperare se specifică numai pentru anul 2011 ca obligaţia de alocarea sumei de 250 mii lei pentru finanţarea parţială a proiectului, entitatea procedează nelegal la angajarea şi plata pentru obiectivul în cauză a sumei de 897 mii lei. Astfel, derularea lucrărilor la obiectivul în cauză s-au desfăşurat în condiţiile în care acordul de cooperare pentru cofinanţarea obiectivului de investiţii era expirat din data de 16.02.2014 şi în condiţiile în care cofinanţarea din partea Judeţului Cluj se referea doar la anul 2011 şi respectiv la suma de 250.000 lei”, se arată în raport.

Județul a  cumpărat motocicletă poliției clujene, nelegal

Tot CJ a plătit 129.000 lei din banii Autorității Teritoriale de Ordine Publică către Automobile Bavaria București pentru a cumpăra o motocicletă BMW. Ulterior a donat-o Inspectoratulului Județean de Poliție. “Menționăm faptul că ATOP, pentru care au fost efectuate achizițiile, este un organism consultativ fără competenţe în problemele operative a poliţiei”, se arată în raport.

Județul a efectuat plăți necuvenite de 165.000 de lei către  SC Proexrom SRL Iași, pentru “Servicii de expertizare tehnică a unor lucrăride investiții, la obiectivul Pistă de decolare-aterizare, de 3500 m Etapa I suprafețe de mișcareaferente la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca”, în scopul certificării îndeplinirii exigențelorprivind rezistența, stabilitatea, precum și siguranța în exploatare, strict pentru lucrările ce
vizează realizarea fundației pistei de decolare-aterizare.

A finanțat erorile proiectului campusul Arhiepiscopiei, fără bază legală

 

De asemenea, a dat și 245.000 de lei cofinațări în baza contractelor asumate, fără temei legal. Din acești bani, 108.000 lei au mers către programe şi proiecte privind activităţi de tineret a căror executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de cofinanţare sau pentru care unitatea beneficiară a finanţării nerambursabile nu a depus documente justificative aferente programului, respectiv pentru cheltuielile eligibile. Din aceeași suma, 107.000 lei s-au plătit necuvenit Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, pentru cheltuieli de capital în scopul realizării de către beneficiar a proiectului ”Construire Campus Teologic Nicolae Ivan” având în vedere erorile constatate în situaţiile de lucrări ataşate facturilor admise la decontare. Alți 30.000 lei au fost decontate cluburilor sportive, în baza unor contracte de cofinanţare nerambursabilă, pentru cheltuieli necuprinse în contractele de cofinanțare sau actelenormative care reglementează activitatea sportivă (prestări servicii reparații și întreținere
Centru de Recuperare Sportivi, întreținere aparatură, consultanță de nutriție sportivă), precum
și pentru cheltuieli care au fost realizate în afara valabilității contractelor (Clubul Sportiv
Universitatea Cluj, Asociația Sportivă Vulturul Mintiul Gherlii, Asociația Sportivă Unirea
Cămărașu). Suma de 60.000 lei s-a decontat fără bază legală pentru Crucea Roșie – Filiala Cluj, reprezentând lucrări suplimentare efectuate la baza de pregătire și ajutor și intervenții în situații de urgență.