Tags Posts tagged with "ion pantelimon"

ion pantelimon

La șefia PNL se va instala, în sfârșit, o conducere unică, după încheierea fuziunii cu vechiul PDL, dispusă de Tribunalul București încă din 2014. Dacă la nivelul organizației centrale, disputele interne par să nu se mai termine, la Cluj, democrat-liberalii din tabăra lui Emil Boc s-au instalat încă de la început, cu mare lejeritate, la șefia organizației PNL, de parcă nicicând n-ar fi făcut parte din vreun alt partid, cu atât mai puțin din cel al lui Traian Băsescu, partidul care nu demult era dușmanul de moarte al PNL-ului. Liderii clujeni s-au preocupat să păstreze “pacea” în interiorul organizației lor, cunoscându-și fiecare interesele. Așa se face că la alegerile organizate pentru desemnarea noii conduceri a PNL Cluj,  nu se întrevede vreo surpriză. Funcțiile au fost  deja distribuite, iar candidații înscriși nu trebuie să concureze cu nimeni pentru pozițiile lor. În schimb, dacă liderii clujeni vor da greș în privința susținerii candidatului potrivit, la alegerile de la centru (programate în iunie), ei riscă să piardă nu doar influența la nivel de partid, ci și funcții politico-administrative importante.

Cine va conduce organizația municipală

Astăzi, la Hotel Napoca se desfășoară algerile pentru desemnarea conducerii organizației municipale. Viceprimarul Dan Tarcea, din vechea gardă PNL (acomodat cât se poate de bine în orgrada lui Emil Boc), va prelua, oficial, președinția PNL Cluj Napoca. În echipa sa vor intra ca prim-vicepreședinți fostul viceprimar din perioada lui Sorin Apostu, Radu Moisin (în prezent consilier local, avocat de profesie) și consilierul local Sabin Sărmaș (din tabăra  PNL,  IT-ist de profesie). Vor mai fi, de asemenea, 8 vicepreședinți: consilierul local Radu Rațiu (provine din PDL și este șeful Cluj Arena); fostul viceprimar Gheorghe Șurubaru (aripa PDL), în prezent City-manager în Primăria lui Boc; Ion Pantelimon (tot din aripa PDL și tot un apropiat al lui Boc), în prezent acesta este șeful Regiei Autonome a Domeniului Public; Hadrian Arion, fost șef la Inspectoratul Școlar (aripa PNL) și consilierii locali Ovidiu Florian (aripa PNL), Bashar Molhem (aripa PNL), Constantin Tomoș (aripa PDL), Dan Vaman (aripa PNL).

Șulea nu mai face pe viteazul

La alegerile de duminică (23 aprilie), șefia organizației județene îi va reveni tot actualului președinte, europarlamentarul Daniel Buda (din tabăra vechiului PDL). Deși a existat o tentativă din partea primarului de Florești, Horea Șulea, de a-l contracandida pe Buda, el a fost sfătuit să stea în banca sa, pentru a nu încurca în vreun fel împărțeala funcțiilor. Șulea a înțeles mesajul, spun sursele Actual de Cluj, motiv pentru care nu și-a mai înscris candidatura. În urmă cu câteva săptămâni, primarul Șulea se lăuda prin emisiuni că intenționează să candideze: “pentru că PNL are nevoie să fie condus de un bărbat adevărat”. Viteja lui a ținut cam tot atât cât a durat emisiunea la televizor, pentru că acesta a realizat că nu ar fi primit sprijin nici măcar de la colegii săi din vechiul PNL- spun aceleași surse. În echipa lui Buda vor mai intra senatorul Marius Nicoară (fost președinte al vechilor liberali), dar și deputatul Adrian Oros (aripa PNL).

Teama vine de la centru

Chiar dacă pe plan local funcțiile s-au dat deja, acest lucru nu înseamnă că liderii PNL Cluj au scăpat de emoții. La nivel central, Ludovic Orban (din vechea tabăra liberală) acaparează teren în cursa pentru președinția PNL. O poziționare greșită din partea organizației clujene ar aduce pierderi importante pentru Daniel Buda, Alin Tișe și chiar pentru Emil Boc. Daniel Buda deține un mandat de europarlamentar, pe care intenționează să-l păstreze și în viitor. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, își dorește și el funcția de prim-vicepreședinte la nivel central, iar Emil Boc are la rândul său planuri politice înalte, chiar dacă în prezent nu vorbește despre ele. Or, cei trei s-au cam poziționat în jurul candidaturii lui Cătălin Predoiu (fost ministru al Justiției în Guvernul Boc). În cazul în care președinția PNL va fi câștigată de Orban, e de înțeles că liderii clujeni vor rămâne cam izolați. De altfel, iau și ei în considerare ipoteza ca Orban să câștige președinția partidului. Buda a devenit cam rezervat în a face declarații privind susținere oficială a vreunui candidat. În prezența lui Orban, la conferința de presă, el a spus că delegații clujeni vor primi ordine: “Sigur,  noi vom face recomandări, însă acest lucru nu înseamnă că ne vom duce să-i controlăm pe delegați. Fiecare va vota cum va dori”. Emil Boc a avut grijă, de asemenea, să se ducă să-l întâlnească pe Orban (vezi foto jos), chiar dacă la conferința de presă și la ședința de partid nu s-a afișat cu el.

Nu e încă foarte clar dacă actualul secretar al partidului, Cristian Bușoi, se va înscrie în competiția pentru președinție (el fiind considerat un apropiat al lui Klaus Iohannis), însă, un lucru este cert la acest moment, că mai mulți lideri de organizații, din Ardeal dar și din Sud și Moldova (în special cei din vechea gardă a PNL), i-au făcut promisiuni de susținere lui Orban.

(Foto jos: ultima conferință la sediul PNL Cluj, cu Ludovic Orban și Daniel Buda în mijloc, deputatul Adrin Oros în stânga și senatorul Marius Nicoară în drepata)

Una dintre cele mai bănoase instituții deconcentrate din județul Cluj este Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP), filială subordonată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Eugen Cecan reușește de ani de zile să se mențină la conducerea acestei Direcții – inițial cu sprijin de la PNL, iar ulterior și cu sprijin de la Guvernul Ponta. Tehnocrații n-au găsit nici ei de cuviință să-l schimbe din funcție, însă, de data acesta nu prea mai are cale de scăpare. Sursele Actualdecluj.ro au informat că organigrama DRDP va fi modificată, în următoarele zile, iar Cecan va fi tras pe linie moartă. Interesant e că, recent, la un post local de radio (Realitatea FM), el a ținut să spună că nu ar mai avea nicio legătură cu PNL-ul. Surse din PSD arată că Cecan ar fi făcut demersuri pentru a fi acceptat în tabăra social-democraților, în speranța că va fi menținut la șefia DRDP. El nu a putut fi, însă, contactat pentru a confirma acest lucru. Cert este, că în noua organigramă a DRDP, postul său nu mai există. Altfel spus, Cecan o să fie îndepărtat de la conducerea acestei Direcții, exact după formula în care, în 2012, reușea să-i ia locul lui Ion Pantelimon, omul de casă al lui Emil Boc.

Cum a ajuns Cecan la DRDP 

Dintotdeuna au existat speculații despre modul în care sunt dijmuite contractele de lucrări la drumuri, însă, DNA nu prea caută suspecți în zona aceasta. Cert este, că la nivel de partide, postul de la conducerea acestei Direcții a fost mereu considerat o adevărată miză. Eugen Cecan a preluat DRDP Cluj, în 2007, la recomandarea liberalilor. Pe atunci, în fruntea Guvernului se afla Călin Popescu Tăriceanu. În 2009, când în fruntea Guvernului se afla Emil Boc, locul lui Cecan a fost luat de Ion Pantelimon, unul dintre acoliții PDL-ului de atunci. Boc l-a vrut pe Pantelimon la DRDP, iar omul a rămas în istorie de a fi gestionat cel mai costisitor contract de lucrări, al celebrei centuri de diamant Vâlcele – Apahida. De la 45 de milioane de euro, cât erau estimate lucrările, s-a ajuns la costuri de peste 160 de milioane de euro. În prezent, Pantelimon conduce Regia de Administrare a Doemniului Public (RADP), care se află sub autoritata Primăriei lui Emil Boc.

În 2012, când USL-ul (PNL+PSD) a intrat la Guvernare, Eugen Cecan și-a revendicat locul la șefia DRDP Cluj. Liberalul Marius Nicoară a inisistat ca Cecan să fie impus din nou la conducere, iar acest lucru s-a și întâmplat. S-a modificat și atunci organigrama, iar postul lui Pantelimon a fost desființat. Cecan a revenit în funcție, iar de atunci nu a mai fost clintit din scaun. O dată cu aprobarea noii organigrame, locul lui Cecan ar putea fi luat de Marius Cătăniciu, inginer în cadrul instituției.

Potrivit surselor Actual de Cluj, ar urma să fie schimbați și alți șefi de instituții deconcentrate, în perioada următoare.

 

sursa foto: Emil Boc - FAcebook

Strandul Sun din cartierul Grigorescu aflat în subordinea regiei primăriei va fi transformat într-un aqua park. Proiectul se află în stadiu incipient, mai ales pentru că este nevoie de devierea unor rețele electrice pentru a pune în operă inițiativa. Până atunci, Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) a pregătit publicului un bazin olimpic prin transformarea unuia dintre bazinele strandului și acoperirea sa cu un balon presostatic cu bani de la primărie. Noul bazin olimpic se va deschide publicului de luni.

“Bazinul Olimpic Grigorescu, care va funcționa pe toată durata anului. Bazinul de dimensiuni olimpice (50m x 25 m), acoperit cu un balon presostatic, asigură o temperatură a apei de 26-28 grade Celsius, tratată automat grație unui sistem de filtrare modern. Acesta este dotat cu aparatură pentru fitness: treadmill aquaness (benzi de alergare acvatice), aquabike aquaness (biciclete acvatice), static Swim (sistem de înot contracurent pentru antrenament aquafitness). La Bazinul Olimpic Grigorescu, Primăria Cluj-Napoca și RADP vor derula programe speciale de învățare a înotului pentru elevii din clasele primare, în intervalul orar 8.00-12.00″, a anunțat primarul pe pagina sa de Facebook. 

sursa foto: Emil Boc - FAcebook
sursa foto: Emil Boc – FAcebook

Programul de funcționare a noului bazin va fi de luni–vineri între 6.00- 22.00, sâmbătă– duminică între 8.00-18.00. Biletul de intrare va costa 18 lei, iar copiii, elevii, studenții, pensionarii și persoanele cu dizabilități vor plăti doar 12 lei.

Investiția de realizare a bazinului de la ștrandul Sun a fost suportată de primăriei. Cu cei peste 3,3 milioane lei alocați  au fost construite spații tehnice și vestiare, a fost reparată și refinisată cuva bazinului (care a fost adusă la o cotă maximă de 1,50 m), a fost reamenajată zona de acces către bazin, cu instalațiile electrice și de gaze aferente și s-a acoperit acest nou bazin cu un balon presostatic.

Intenția anunțată de primărie este de a amenaja strandul Sun ca un aqua park, RADP demarând în acest sens studiile urbanistice. Pentru punerea în operă a proiectului este nevoie și de devierea magistralei electrice din zonă la care administrația locală spune că în prezent se lucrează la proiect.

La ședința de urbanism din vara aceasta la care s-a discutat proiectul noului aquapark, arhitecții l-au critica pentru modul de abordare propus, mai ales că acesta prevedea foarte multe parcări cu vedere la Someș și nu un proiect prin care să lege oamenii de râu și proiectul să fie bine integrat în zonă. Șeful RADP Ion Pantelimon spunea că obiecțiie vor fi discutate și că proiectul noului aqua park se va face, mai ales că oricum în prezent în fața ștrandului există un spațiu care funcționează ca parcare.

14480467_1123038771118280_7745295806032073594_o

Un contract absolut dubios semnat între Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) – subordonată Primăriei – și firma Transilvania Development – controlată de omul de afaceri Sorin Dan – se lasă cu o pagubă imensă pentru structura de stat. Concret, în 2007 omul de afaceri s-a asociat într-un proiect imobiliar cu regia Primăriei (RADP), care la momentul respectiv era condusă tocmai de Ion Pantelimon, năstrușnicul directoraș care a construit și centura Vâlcele-Apahida la un preț triplu față de valoarea inițială licitată, fără să fie tras în vreun fel la răspundere. Așadar, Sorin Dan s-a angajat să realizeze un centru rezidențial, iar Ion Pantelimon să pună la dispoziție pentru acest proiect peste 135.000 de metri pătrați, în Pepiniera Becaș. În perioada imediat următoare, însă, au început să apară procese de revendicare pentru terenul respectiv, astfel că investiția nu mai putea fi realizată. Din motive greu de priceput/acceptat, nici RADP și nici Sorin Dan nu au recurs la încheierea acestei asocieri, deși era evident că investiția nu mai putea fi realizată, iar contractul chiar permitea renunțarea la asociere, fără probleme. Anii au trecut și cum era de așteptat au trecut în beneficiul omului de afaceri Sorin Dan, care cere acum RADP-ului să-i restituie o sumă uriașă, de 900.000 de euro. Precizăm că suma este de zece ori mai mare decât cea pe care omul de afaceri pretinde că ar fi investit-o în afacere. Spunem “investit-o” pentru că în acest moment nu este clar cu ce titlu a alocat Sorin Dan cei 80.000 de euro, RADP-ului.  În mod logic și legal, banii lui Sorin Dan nu aveau ce să caute în contul RADP-ului, doar dacă din întâmplare omul de afaceri n-a confundat-o cu vreo bancă sau cu vreun Caritas. Banii ar fi trebuit să ajungă într-un cont care să vizeze asocierea pentru realizarea centrului rezidențial, or acest lucru nu s-a întâmplat iar banii s-au cheltuit pe nu se știe ce.

Cum se cred unii “oameni de afaceri” pe socoteala statului

RADP este o biată regie de stat, falimentară, care de-a lungul anilor a tot fost căpușată de interpușii partidelor, în varii forme. Maestru campion în cheltuirea fără noimă a banului public precum și în înstrăinarea unor terenuri ale statului este, evident, Ion Pantelimon, ridicat la stadiul de director pe vremea când PDL era în floare. Artizan al “centurii de diamanat”, Ion Pantelimon poate să mintă fără să clipească atunci când e întrebat despre orice are legătură cu activitatea sa în slujba statului. De pildă, legat de contractul semnat cu omul de afaceri Sorin Dan, s-a grăbit să se disculpe într-un mod absolut jalnic, încercând să arunce vina pe fostul director, Mihaela Rozor (PSD). “Contractul poartă semnătura d-nei Rozor. A fost semant încă din 2003”, s-a grăbit să răspundă Pantelimon, de parcă acum lui i-ar reveni doar sarcina de a salava situația în care se află regia. Și, într-adevăr, pe vremea când Rozor se afla în fruntea regiei a semnat un prim contract cu omul de afaceri Sorin Dan, în vederea realizării unui complex de tip mall, la capătul străzii B-dul 1 Decembrie 1918, în zona Cora. Numai că a venit apoi administrația Boc, iar contractul pentru mall a fost anulat. În decembrie, 2007, Pantelimon se afla în deplinătatea funcției sale, convenind cu omul de afaceri Sorin Dan asupra unei noi afaceri, în frumoasa Pepinieră Becaș. Și fără ca această convenție să aibă legătură cu vreo procedură de licitație! Un centru rezidențial visa Sorin Dan, iar pe atunci nimeni nu l-a auzit să se plângă că ar fi fost în vreun fel nedreptățit. Dimpotrivă, el semnase un contract care-l favoriza din toate punctele de vedere, având la dispoziția un teren generos, într-o perioadă de plin boom imobiliar. De ce mai era nevoie? Să înceapă să construiască. Numai că planurile i-au fost date peste cap, câteva luni mai târziu, când au început să apară cererile de retrocedare pentru terenul resepctiv. În contract era stipulat în mod clar că asocierea poate fi încheiată cu acordul ambelor părți, însă în loc să treacă la fapte, din motive numai de ei știute, atât Ion Pantelimon cât și Sorin Dan au tăcut și și-au văzut de ale lor. Timpul a trecut, iar penalitățile din contract au tot crescut. Astăzi omul de afaceri Sorin Dan are pretenția ca regia falimentară RADP – în care Primăria pompează bani cu nemiluita pentru a o ține în viață – să-i dea 900.000 de euro.

Pe principiul: “Dacă Paszkany a putut eu de ce să nu încerc?”

În virtutea Asocierii cu RADP și probabil pentru a fi sigur că nu există nici un risc pentru ca afacerea să-i scape, Sorin Dan s-a grăbit să vireze niște bani în conturile acestei structuri. În total, omul de afaceri a transferat în contul RADP, în intervalul 2003-2004, un total de 400.000 de lei, circa 80.000 de euro. Întrebat în ce scop a alocat această sumă în contul RADP, având în vedere că în mod normal banii trebuiau transferați în contul asocierii, în vederea realizării investiției, Sorin Dan a cam dat din umeri, susținând că a fost “sensibilizat” de situația financiară cu care se confrunta Regia: “Le-am dat, că n-aveau bani de salarii. Asta e adevărul. Acum îi vreau înapoi. Și nici măcar nu le cer toate penalitățile care-s prevăzute în contract. Dar dacă faci un calcul, cu dobânda pentru 11-12 ani, ajungi la o sumă imensă”. Cu alte cuvinte, în 2003-2004, când piața imobiliară clujeană era în plină deschidere și nu avem nici un mall, Sorin Dan își permitea să fie sensibil la situația angajaților RADP, contribuind cu 80.000 de euro pentru plata salariilor. Acum, în 2015, când piața arată altfel, Sorin Dan își vine bine în fire și nu doar că nu-i mai vine să lăcrimeze la situația angajaților RADP-ului, dar devine chiar impasibil la gândul că aceștia s-ar putea confrunta cu falimentul dacă i-ar da lui cei 900.000 de euro, pe care a avut curajul să-i ceară printr-o notificare oficială. “Eu le-am dat bani mulți, la vremea respectivă. Știi cât de multe lucruri aș fi putut face cu 80.000 de euro? Numai un exemplu: cu suma aceasta Paszkany și-a cumpărat clădirea Sigma din Zorilor, pe atunci”, s-a justificat Sorin Dan. Prin urmare, dacă marea afacere nu i-a ieșit, Sorin Dan încearcă acum, prin rețeta cametei, să scoată o altă mică avere. Sigur, nu există nici o certitudine că actualul Consiliu de Administrație al Regiei îi va accepta solicitarea. De altfel, cel care a pus bazele acestui contact, face acum pe profesionistul, apreciind că nu se pune problema ca Sorin Dan să încaseze această sumă. Mai mult, Ion Pantelimon are tupeul să-și arate mușchii susținând că nici nu e dispus să aprobe ieșirea din Asociere (pentru a nu plăti eventuale penalități) și că firma lui Sorin Dan n-are decât să-și asume obligațiile contractuale. Evident că Sorin Dan nu are cum să-și asume vreo obligație contractuală, de vreme ce nu a dispus și nu dispune de teren, iar următorul său pas va fi instanța. “Eu nu spun că nu sunt dispus să negociez, dacă se dorește să rezolvăm pe cale amiabilă. Am cerut 900.000 de euro, dar nu trebuie să fie suma aceasta. Dar îmi vreau banii înapoi pentru că sunt banii mei. Și nu au cum să mă oblige să rămân într-o asociere, pentru că ei nu au teren. Mi-au adus acte false. Terenul respectiv, am aflat mai târziu, este de fapt al Armatei. Dacă nu vor, mergem în instanță“, a comentat acesta (foto jos).

Sorin-Dan

 

 

by -
0 360

Miza este un contract de peste 1,6 milioane de euro pe doi ani pentru întreținerea rețelei de bike-sharing pe care primăria urmează să o realizeze din bani europeni. Licitația a fost lansată la finalul lunii martie anul acesta și nici acum nu este finalizată. Primăria a dat contractul propriei regii și a fost prinsă cu mâța în sac de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Apoi a recunoscut că s-a pripit și a declarat neconformă oferta Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP), stabilind un alt câștigător. Regia a atacat primăria în instanță.

„Noi am fost declarațí câștigători de primărie, apoi am fost descalificați. De aceea ne-am dus în instanță pentru că va veni Curtea de Conturi și ne va cere socoteală. Am atacat decizia CNSC prin ni s-a respins contestația noului rezultat stabilit de primărie, adică atribuirea contractului către Wind Tehnologies”, a explicat directorul RADP, Ion Pantelimon.

Ovidiu Câmpean, președinte de rezervă al comisiei de licitație a explicat că RADP a fost descalificată la licitație după ce comisia de licitația a luat act de decizia CNSC (prin care s-a dispuns descalificare ofetei care a câștigat inițial licitația, cea a RADP – n.red.) și a respectat-o. „Termen în procesul cu RADP avem în 15 decembrie. Ne vom reprezenta cât putem de bine”, a declarat Câmpean.

Comisia de licitație a primăriei a încălcat legea

Vorbim de o decizie din luna august prin care CNSC a atras atenția că primăria clujeană a permis RADP să-și modifice oferta pe parcursul procedurii de atribuire, deși ar fi trebuit din start să îi descalifice pentru că au avut o propunere tehnică copy-paste la caietul de sarcini care nu a permis verificarea corespondenței acesteia cu specificațiile cerute de primărie. Și incompletă. Comisia de licitația a primăriei a cerut clarificări RADP în mod eronat și cu încălcarea prevederlor legalepresupunând că va oferta serviciile solicitate, deși din oferta acesteia nu putea să deducă în mode concret care sunt serviciile ofertate. „Printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentația de atribuire și a propunerilor tehnice prezentate din punct de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor minime din caietul de sarcini, așa cum este prevăzut șa art. 72, alin. (2), litera b) și f) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006. Consiliul constată că această verificare nu s-a făcut cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu. (…)Autoritatea contractantă nu a evaluat această ofertă (Cea a RADP – n.red.) cu respectarea prevederilor legale și a documentației de atribuire”, se arată în decizia CNSC din 11 septembrie 2014.

Comisia de licitația a permis RADP să-și modifice oferta tehnică

Consiliul constată că membrii comisiei de evaluare nu au ținut cont de cerințele obligatorii solicitate prin propria fișă de date a achiziției”, mai arată CNSC. Practic, printr-o serie de solicitări de clarificări, comisia de licitația a primăriei a permis RADP să-și modifice propunerea tehnică inițială, în sensul adăugirii serviciilor omise. În speță este vorba despre o modificare a propunerii tehnice, modificare care nici în acest moment nu corespunde documentației de atribuire deoarece lipsesc în continuare procedurile de muncă, tehnologii de realizare servicii proprii îm scopul dovedirii conformității propunerii de prestare a serviciilor cu cerințele prevăzute în caietul de sarcini și nici nu s-a făcut dovada corespondenței propriei propuneri tehnice a RADP cu specificațiile prevăzute în caietul de sarcini. Potrivit prevederilor legale, autoritatea contractantă avea obligația ca potrivit art. 78 din HG nr. 925/2006 să solicite doar clarificări și completări formale sau confirmări necesare evaluării ofertelor și nu elaborarea unei oferte conform cerințelor caietului de sarcini, aceasta aducând în mod evident un avantaj RADP și implicit încălcarea principiilor tratamentului egal, al nediscriminării și transparenței expres reglementate de OUG 34/2006”, mai susține CNSC.

RADP nu atacă decizia prin care e descalificată

La licitația pentru înreținerea rețelei de bike-sharing au participat trei ofertanți: Regia Autonomă a Domeniului Public (deținută de Consiliul Local), Wind Technologies (asociat unic și administrator Carmen Maria Pozna) și Sport Arena. Ultima societate a fost descalificată. Contractul a fost atribuit RADP pe criteriul prețului cel mai scăzut, peste 6,2 milioane de lei, în 23 iulie. Wind Techologies a avut o ofertă de peste 7,2 milioane de lei. Președintele comisiei de licitație a fost Adrian Răulea cel care conduce Serviciul Strategie şi dezvoltare locală, management proiecte din cadrul primăriei. Acesta nu a putut fi contactat pentru a oferi lănuriri cu privire la criticile aduse de CNSC.

În luna august Wind Technologies contesta rezultatul stabilit de primăria Cluj pe motiv că oferta RADP declarată necâștigătoare nu respecta caietul de sarcini și trebuia descalificată. CNSC admite contestația și dispune anularea rezultatului licitației și reevaluarea ofertelor, cu descalificarea ofestei RADP. Primăria recunoaște că a greșit (i-a act de decizia CNSC și o respectă, decizie prin care se penalizează tocmai modul în care comisia de licitație a evaluat oferta regiei primăriei) și în 30 septembrie stabilește un nou câștigător la licitația pentru întreținerea sistemului de biciclete, adică Wind Technologies. RADP contestă noul rezultat al licitației și nu primește câștig de cauză, așa că atacată în instanță decizia din 11 noiembrie. Nu și pe cea anterioară prin care CNSC a dispus descalificarea acesteia. RADP a motivat că nu i s-a comunicat respectiva decizie și de aceea nu a atacat-o.

Lanțul slăbiciunilor rețelei de bike-sharing

Având în vedere procesul de pe rolul instanțelor, contractul pentru întreținerea rețelei de biciclete nu a fost semnat. Acesta a fost lansat, potrivit informațiilor furnizate de primăriei, ca să completeze și să facă funcțional un alt proiect al primăriei care urma să fie implementat, însă care are întârzieri de contracte și suplimentări de milioane de lei. Și erori în caietul de sarcini. Vezi aici problemele. Vorbim de proiectul de bike-sharing care este unul cu finanţare europeană, în valoare totală de 14 milioane de lei. De acesta se ocupă firma Viacor Engineering, prin licitație. Aceasta a încheiat cu primăria un contract de 11,9 milioane de lei care implică realizarea efectivă a reţelei de închirie biciclete pe traseul Florești-Cluj-Napoca-Apahida. După finalizarea rețelei clujenii urmează să primească carduri de la primărie pe baza buletinului, card cu care pot circula cu bicicleta prin oraș iar apoi o pot lăsa în oricare dintre rastelurile din rețea. Proiectul trebuia finalizat în august 2013. Apoi în aprilie 2014. Următorul termen s-a decalat pentru 2015. Potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, Wind Technologies lucrează în cadrul proiectului de bike-sharing. 

Nu e prima licitație a primăriei clujene în care comisia  e penalizată că nu respectă prevederile legale

CNSC a penalizat recent o altă licitație derulată de primăria clujeană, cea de 30 de milioane de euro pentru salubrizarea orașului, mai precis faptul că comisia de licitație a primăriei condusă de directorul tehnic Virgil Poruția a favorizat ofertanții pe parcursul derulării procedurii permițând modificare ofertelor. La licitația în cauză au participat șase ofertanți. Trei au fost descalificați de comisia de licitație a primăriei. Alți doi trebuiau descalificați, inclusiv câștigătorul, după cum a stabilit CNSC. Primarul Emil Boc a declarat public că nu e vina funcționarilor ci a legislației interpretabile, de acea nu a dispus luarea niciunei măsuri împotriva funcționarilor din comisia de licitație. Vezi aici problemele. Mai mult deciziile CNSC din cadrul licitației au fost cotestate de primărie în instanță.

 

by -
1 410
sursa foto: pagina de Facebook Ioan Morocazan

 

Echipa care a mai lucrat în 2007-2008 în fruntea Regiei Autonome a Domeniului Public va conduce , din nou structura, începând cu luna aceasta. În urma concursul de recrutare și selecție a directorilor au fost calificați Ion Pantelimon – director general, Ioan Morocăzan – director tehnic și Bumb Zoița Olimpia – director economic.

Selecția s-a derulat din 1 până în 17 iulie. Morocăzan și Bumb sunt oamenii de încredere a lui Pantelimon, acesta lucrând cu ei și în trecut, atât la Direcția Regională de Drumuri, cât și în fostul mandat la RADP. fiecare din cei candidați sectați au dat concursuri individuale pentru fiecare post.

Pantelimon a lucrat timp de aproximativ un an în cadrul RADP, în subordinea lui Ioan Morocăzan cel care a condus până acum regia. El a ocupat poziția de șef la secția drumuri a regiei. Morocăzan a declarat pentru actualdecluj.ro că a început să lucreze în subordinea lui Pantelimon încă din 2005-2006, fiind angajat inginer la mecanizare la regionala de drumuri și poduri. “Am făcut și pe șoferul și mă bucur că am demonstrat că pot prin faptul că am condus regia primăriei. Nu m-am gîndit niciodată că sunt șeful lui Pantelimon. Faptul că el a acceptat să lucreze din nou la noi, a fost un câștig real pentru regie și angajați”, a spus Morocăzan.

Între 2007-2008, cei trei au mai condus RADP-ul, de pe aceleași poziții pe care s-au calificat în prezent. Pantelimon a fost între 2009-2012, director al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj. Zoița Bunb a lucrat în această perioadă cu el ca director economic. Morocăzan a rămas să conducă regia primăriei. Înainte să se întoarcă la RADP, în 2013, Pantelimon a mai lucrat timp de aproximativ un an ca director adjunct în cadrul Societății de Construcții NApoca. La  direcția de drumuri s-a ocupat de centura controversată de Est a Clujului, iar la Napoca de proiectul centrului de deșeuri.

RADP nu are o situația foarte roz și are pierderi și datorii, însă recent a prezentat forului local un plan de redresare care presupune preluarea portofoliului de lucrări de modernizare și reparații străzi, deținut în prezent de consorțiul Diferi-Kiat. De altfel, regia domeniului public are și în prezent contracte cu cele două societăți, dar și cu furnizorii de utilități – E. On Gaz, Regia de Termoficare sau Compania de Apă Someș pentru care lucrează pe partea de refaceri ale carosabilului, la intervențiile acestora.