Tags Posts tagged with "Iasi"

Iasi

Eşti la început de drum în carieră sau vrei să treci la următorul nivel? Îţi doreşti o carieră în Resurse Umane sau vrei să îţi dezvolţi abilităţile de Lider, Recruiter, Trainer sau Speaker? Acum ai posibilitatea să te specializezi, în cadrul unui program intensiv de doar 6 luni. Trainingul e 100% practic.

La “Şcoala Practică de HR” gândită de compania Evolution HCC au început înscrierile pentru programul privat în Resurse Umane. Acesta se adresează în mod special celor care doresc să lucreze sau lucrează în resurse umane şi companiilor româneşti care vor să îşi ajute angajaţii să se dezvolte.

Şcola Practică de HR e cea mai bună alegere pentru cei care sunt preocupaţi de dezvoltarea profesională, dar care fac parte din categorii extrem de diferite. Astfel, publicul ţintă e alcătuit din:

– Persoane care activează în Resurse Umane, sunt la început de drum şi vor să treacă la următorul nivel în carieră

– Persoane care îşi doresc o reorientare în carieră spre Resurse Umane şi îşi doresc să facă asta la un nivel profesionist

– Persoanele care vor să îşi dezvolte abilităţile de Lider, de Recruiter, de Trainer şi chiar de Speaker

– Persoanele care vor să practice Resurse Umane la un nivel de calitate înalt, cu tehnici ancorate în realitate, adaptate la practica din România

– Companiile care doresc dezvoltarea angajaţilor în sisteme şi procese de HR, Training, Leadership, Dezvoltarea Brandului de Angajator.

– Persoanele care îşi doresc un job în domeniul la care visează.

Înscrierea în programul privat nu este condiţionată de diploma de licenţă.

“Acesta este un program privat, intensiv, care se bazează pe proiecte reale şi exemple clare din diferite companii unde vei participa activ alături de profesionişti din domeniu. Cursurile ating subiecte precum: resurse umane, employer branding, inteligenţă emoţională, strategii de motivare şi retenţie, leadership şi public speaking şi se adresează atât profesioniştilor din sfera resurselor umane care vor să devină mai buni în ceea ce fac, cât şi persoanelor care vor o reorientare în carieră, optând pentru domeniul resurselor umane”, spun organizatorii.

Astfel, cei care vor să devină profesionişti în resurse umane, care vor să se perfecţioneze în Recrutare si Headhunting, Sisteme de Motivare şi Evaluare, Marketing şi Promovarea Jobului, Psihologia Angajatului şi a Angajatorului se pot înscrie în sesiunea Octombrie 2017 în program.

Inscrierile pentru Sesiunea Octombrie 2017 au început deja, iar acest proiect se desfăşoară în acelaşi timp în mai multe oraşe: Cluj, Timişoara şi Iasi. Detalii – scoalapracticahcc.ro

ScoalaPractica HCC este un proiect dezvoltat cu pasiune, alături de persone din diferite companii cu expertiză în domeniile lor de activitate.

Dorinţa companiei este de a schimba perspective resurselor umane în organizaţii şi de a crea un climat mai sănătos, cu servicii de calitate. Mai ales pentru că, în Romania, încă există o lipsă de informare şi dezvoltare în acest domeniu.

Polițiștii locali din țară sunt din ce în ce mai răsfățați de către edilii șefi. 2017 este anul în care primării din țară au aprobat alocări financiare de la bugetele locale pentru achiziția unor dotări “năstrușnice” pentru polițiștii locali. Tocmai în ideea de a le eficientiza intervențiile dar și a le îmbunătăți imaginea în comunitate. O altă explicație se leagă de alinierea polițiilor locale cu cele din marile orașe europene.

Spre exemplu, la primăria Iași s-au alocat bani pentru achiționarea a șase cai care să fie utilizați de poliția locală unde s-a decis organizarea unei patrule călare pe model britanic. Potrivit datelor vehiculate de administrația locală ieșeană, caii și obiectele de harnașament sunt aproape 100.000 de lei iar ca să funcționeze noua patrulă călare la nivelul poliției locale s-a suplimentat bugetul cu circa 60.000  de euro. La Iași, poliția locală n-a susținut propunerea, însă aceasta a fost ambiția edilului.

„Vom avea Poliţie călare şi la Iaşi, după model britanic. Nu ştiu dacă place sau nu place, poate aduce mai multe sau mai puţine zâmbete, dar eficienţa s-a văzut, prezenţa lor în spaţiul public trebuie să fie din ce în ce mai activă. Vrem să facem o gardă de cinci cai, vor învăţa şi echitaţie, sper să găsim minimum cinci poliţişti locali care să nu distrugă caii, – ştiţi ce am în vedere -, şi credem că va oferi o ima­gine mai deosebită oraşului nostru. Nu este o glumă, am mai discutat un pic şi anul trecut acest subiect, dar unii de pe la Poliţia Locală au crezut că nu este bine. Eu am spus că este bine, am văzut cam cum se prezintă o Poliţie călare şi în Ger­mania, Franţa sau Marea Brita­nie“, susține Mihai Chirică, primarul Iaşului, citat de ziaruldeiași.ro.

sursa foto: 7est.ro

Primii cinci cai au ajuns la Iași în 2017, iar în primă fază primăria nu a găsit călăreți printre polițiștii locali care să știe să stunească animalele. La primul concurs organizat pentru ocuparea posturilor la patrula călăre nu s-a prezentat nimeni, ulterior polițiștii locali de la alte servicii s-au apucat să învețe să călărească.

La Primăria din Timișoara, polițiștii locali au primit anul acesta bani pentru mai multe mașini, dar și pentru o șalupă. Mai precis, 30 de masini noi (SUV-uri, MCV-uri, autoturisme, microbuze), doua remorci si o salupa care urmează să se adauge parcului auto al poliției locale Timișoara care deține deja 18 mașini de diferite tipuri și o remorcă. În bugetul local s-au prevăzut pentru dotările anului 2017 la poliția locală Timișoara peste 3,6 milioane lei.

Poliția din Timișoara are în dotare și circa 40 de biciclete care sunt folosite de polițiștii locali. Acestea sunt utilizate pentru patrulare.

sursa foto: tion.ro

Primarul din Timișoara, Nicolae Robu, a criticat în repetate rânduri polițiștii locali din subordine menționând că aceștia nu sunt destul de numeroși, eficienți sau pregătiți, în așa fel încât să răspundă prompt solicitărilor venite de la timișoreni. Așa că primăria a investit în logistică ca să compenseze. Poliția locală din Timișoara are și un compartiment de Patrulare Navală care are în sarcină să monitorizeze râul Bega ale cărui maluri au fost reabilitate cu bani europeni. Tot pe malurile Begăi se patrulează și cu bicicleta.

salupa de salvare din Timișoara, sursa foto: opiniatimisoarei.ro

La Cluj, primarul Emil Boc este mai cu moț. Dacă din 2005 până în prezent, poliția locală avea în dotare pe lângă mașini și două scutere, din 2017, s-a achiziționat un vehicul de transport de tip segway, electric, cu care polițiștii locali să patruleze mai eficient.  Primul vehicul a costat 14.000 de lei, urmând ca poliția locală să mai cumpere și altele. Acesta ajunge la maxim 20 de km/h, urmând să fie dotat cu girofar şi claxon. Are o autonomie de 4 ore și se încarcă de la prize normale. Ideea de a cumpăra un astfel de vehicul a aparținut primaurlui Emil Boc care a remarcat tehnologia la vizitele în străinătate și care a decis să o aducă și în Cluj pentru a da o imagine modernă poliției locale. S-a vehiculat și propunerea ca polițiștii locali să utilizeze bicicleta, însă despre aceată propunere viceprimarul Dan Tarcea a spus că este utopică.

Poliția Capitalei are biciclete cu autoechilibru de tip Segway încă din 2013 când s-au cumpărat zece astfel de vehicule cu câte 8500 de euro fiecare.

sursa foto: b365.ro

Alte primării din țară și-au dotat poliția locală cu scutere electrice (tricicle). La Galați s-au cumpărat cu câte 5000 de euro bucata două scutere electrice care ating 40 kilometri pe oră și care, potrivit polițiștilor, cresc de 5 ori intervențiile acestora față de o patrulă pedestră.

La Primăria Brăila, tot anul acesta s-au cumpărat motoscutere de câtre 2500 lei fiecare pentru organizarea unei patrule de la poliția locală care să se ocupe de monitorizarea parcului monument din municipiu. Ca investiții viitoare, primăria brăileană a anunțat că dorește să cumpere, tot pentru poliția locală, ATV-uri pentru misiunile de teren.

sursa foto: adevarul.ro

La Deva, primăria a cumpărat pentru polițiștii locali biciclete electrice încă din 2015 pentru a stimula transportul electric și a încuraja investitorii de la fabrica DHS care au produs astfel de biciclete la Sântuhalm și apoi le-au scos și pe piața din România, la vânzare.

sursa foto: hunedoaralibera.ro

 

by -
0 622

O firmă de Resurse Umane din Cluj îşi deschide filială în Iaşi, anunţă reprezentanţii companiei. Motivul: există piață, oameni şi companii care au nevoie de oameni. Oraşul a devenit atractiv pentru mai multe companii – în urmă cu doar o lună, un grup internațional cu sediu în Cluj, din domeniul IT, anunţa că îşi deschide sediu în acelaşi oraş.

Evolution HCC, o firma cu capital integral românesc, şi-a început activitatea în Banat, Timişoara, s-a extins în Transilvania, are acum sediu în Cluj-Napoca şi urmează să atace şi piaţa din Moldova, prin deschiderea filialei în Iași. Aceasta e proaspăt lansată: e operaţională de la jumătatea lunii aprilie. Reprezentanții firmei spun că au ajuns să înregistreze lunar o creştere cu până la 20% a numărului de clienţi. Aceștia vin din marile oraşe ale ţări, dar și din alte state europene, astfel că în primul trimestru al anului Evolution a ajuns la 150 de clienţi, pe mai multe linii de business: recrutare si headhunting,  dar și alte servicii de resurse umane, ca organizare de training-uri, teambuilding-uri sau evaluare de personal. Au găsit și o strategie. “Suntem într-un moment în care suntem foarte atenți la ce proiecte noi lucrăm, le luăm după analize riguroase. Ca să facem o analogie cu sectorul auto: poți să fii producător de calitate, mai scump sau să faci producție de masă. Am ales prima variantă și am constatat că e o opțiune care se poate valida și pe piața resurselor umane”, spun reprezentanții firmei de Recrutare.

După ce au ajuns în Moldova cu un curs de resurse umane, au constatat că piaţa de acolo oferă oportunităţi în domeniul recrutării de personal. „Foarte multe companii mari şi mici, naționale sau multinaționale, din zona tehnică, outsourcing  și IT au decis să deschidă filiale în Iași. Şi nu întâmplător – este o zonă unde sunt foarte mulţi oameni bine pregătiţi, cu facultăţi foarte bune, e o zonă cu oameni care au fost nevoiţi să emigreze în alte ţări sau în oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Bucureşti. Am simţit acest lucru din discuţiile cu persoane de HR în cadrul cursului nostru de HR Premum, când am avut ocazia să întâlnim persoane din companii din Iaşi şi Moldova – au o foame de dezvoltare foarte mare. Oamenii îşi doresc să rămână acolo şi să lucreze în firme competitive, la proiecte interesante, să fie apreciaţi şi motivaţi în Iaşi. Şi de 3 ani încoace au acces la astfel de firme, atât româneşti, cât şi străine”, spune Geo Ivanov, CEO al companie de Resurse Umane Evolution HCC. Există o serie de companii care deja şi-au stablit sedii acolo, exemplifică acesta: Softvison, companie clujeană care a deschis birou şi în Iaşi după Timişoara, Bucureşti, XEROX, Continental, Amazon. E o listă care se completează anual.

 

 

Extinderea în Iaşi e în plan de ceva vreme pentru firma românească, spun reprezentanţii săi, deşi pe piaţa forţei de muncă activează companii puternice de HR. „De doi ani am vizat extinderea în aceea zonă şi am studiat foarte mult mediul bussines, locurile de muncă disponibile, dar şi mediul universitar, ca să vedem care este piaţa şi care e potenţialul. Am ajuns la concluzia că oamenii din acea zonă seamănă foarte mult cu cei din zona Clujului de acum 5-6 ani, sunt foarte bine pregătiţi şi îşi doresc să se afirme la ei acasă. Am decis că acum e nevoie de noi pentru că recrutarea a devenit dificilă şi acolo. Şi atunci intrăm şi noi în joc, chiar dacă e o piaţă pe care se bat companii multinaţionale şi firme puternice. În momentul în care rata şomajului e mare sau se găsesc oamenii uşor nu se vede sau nu iese în evidentţă cu adevărat valoarea firmelor de HR”, crede Ivanov. Domeniile vizate sunt cele tehnice, producţie, outsourcing, vânzări, accounting, IT, marketing, inginerie, pe poziţii de middle şi top managemnt, pentru recrutare şi headhunting de personal.

Vezi şi:

Companiile care ocupă noile birouri ale Clujului. Timișoara și Iașiul au bătut Capitala Transilvaniei la închirierea de spații (Studiu)

 

Şi IT-iştii merg la Iaşi

În urmă cu doar o lună, o altă companie cu sediu în Cluj, de data aceasta una americană, activă în dinamicul sector IT, anunţa că descide un birou la Iaşi. Asta în condiţiile în care piaţa clujeană e deja recunoscută ca fiind una extrem de competitivă, unde se dau mari bătălii pe cei mai buni oameni. 3Pillar Global anunţa aşadar deschiderea celui de-al treilea centru de dezvoltare IT din România – cel din Iaşi, care se alătură birourilor din Timişoara şi Cluj începând cu a doua jumătate a lunii mai. Compania americană a anunțat încă de anul trecut intenția de a-și extinde operațiunile prin deschiderea unui birou într-un alt oraș din România sau din regiune. Iași a fost alegerea desemnată de board-ul companiei, “după o lungă etapă de analiză care a luat în considerare mai mulţi factori”, dintre care: un centru universitar important, nivelul de calificare a specialiștilor IT și disponibilitatea acestora pe piața muncii, posibilitățile de extindere a operațiunilor, infrastructura orașului. “Am explorat o serie de opțiuni și am fost impresionați de tot ce are orașul Iași de oferit. Cu o viață culturală extrem de ofertantă, un număr mare de talenteși un sector tehnologic performant ce trece printr-o perioadă de dezvoltare accelerată, Iași este orașul ideal pentru a atrage noi membrii în echipă . Centrul din acestă regiuneva fi o componentă cheie a strategiei de creștere globală a 3Pillar Global”, a menţionat David DeWolf, CEO-ulcompaniei. Anul acesta, 3Pillar Global vrea să ajungă la 50 specialiști IT în centrul din Iași, urmând să depășească 100 până în 2018.

 

 

 

by -
0 260

Primele trei aeroporturi din Europa ca și grad de dezvoltare sunt toate din România. Oradea conduce topul și este urmată de alte două orașe din țara noastră.

Potrivit telegraph.co.uk, Oradea a crescut cu 500% la numărul de pasageri pe parcursul anului 2016.  Aeroportul din Iași este al doilea, cu o creștere de 131%, iar Aeroportul Aurel Vlaicu, din București, ocupă locul al treilea în topul realizat de publicația britanică, cu o creștere de 122%.

La nivel european, România ocupă locul al doilea la creșterea numărului de pasageri, cu un procent de 24%, fiind depășită doar de Islanda.

Organizația Internațională a Aviației Civile estimează că rețeaua de transport aerian la nivel global se dublează la fiecare 15 ani și este de așteptat ca în 2030 se se întâmple la fel. 3,77 de miliarde de oameni au zburat cu avionul în 2016.

Top 5 aeroporturi europene la gradul de dezvoltare

  1. Oradea, Romania – 488% / 2016
  2. Iasi, Romania – 131 %
  3. București, Aurel Vlaicu – 122%
  4. Ostende, Belgia – 65%
  5. Palanga, Lithuania – 60 %

În 1957 Clujul era un oraș cu cartiere insalubre, chiar unul dintre ele era denumit Bufnița, unde nu se putea intra din cauza populației preponderent rome, și nu avea cum să-ți placă. Marian Lazăr, arhitect şef al municipiului în perioada 1965-1972, angajat din anii “50 în serviciul de urbanism al orașului rememorează că Timișoara era un oraș mult mai frumos, plin de parcuri și de vile frumoase.  Lazăr ăși mai amintește că a învățat să-i placă Clujul abia după ce în 1958 și-a vizitat  un fost coleg din Iași care l-a învățat cum să privescă mahalalele pline de dughene și mizerie: prin prisma oamenilor și poveștilor.

De ce era Clujul un oraș urât 

“Orașul purta încă vie amprenta bombardamentelor din timpul războiului. Era o criză de locuințe greu de imaginat. Din 1938 când populația orașului număra 114.000 de locuitori în 1956 a ajuns la peste 154.700 de locuitori adică a crescut cu 35,72%, timp în care s-a construit foarte puțin, doar câteva blocuri pe care le puteai număra pe degete de la brațe și cel mult 300-400 de case familiale. Mă gândeam mereu la Timișoara, un oraș plin de parcuri și de vile care de care mai frumoase. În Cluj am găsit doar două asemenea cartiere: Andrei Mureșeanu și Grigorescu. Am găsit însă, în schimb, mai multe zone și chiar cartiere întregi insalubre, cu niște case mizere, mai degrabă erau hrube, nu case, și care începeau din centrul orașului. În plin centru era Piața Cipariu care continua cu strada Dragalina, cartierul Între Ape, Strada Lingurarilor și, ceva mai departe, Bufnița. În Cluj mai erau zone cu același aspect cenușiu dar puțin mai salubre, cum erau străduțele din spatele hotelului continental, zona strazilor Cuza Vodă sau Barițiu”, remorează inginerul fost arhitect-șef al orașului perioada lui 1957 din Cluj.

Care erau zonele mizerabile din oraș. Cum și când s-a scăpat de ele

Piața Cipariu

“Era cea mai centrală zonă insalubră, dar și una din cele mai mizere. Era situată cam pe locul ocupat în prezent de catedrala Greco-Catolică și parcarea de alături, dar cu ramificații pe străzile Muncitorilor, Plugarilor, Gherogheni și Calea Turzii. Aici erau 300 de locuințe insalubre cu peste 1000 de locuitori, cifre stabilite în baza unui recensământ din acea perioadă. La primărie exista un proiect, întocmit de Institutul de Proiectare a Construcțiilor Tip, București, conform căruia urma să se construiască în acest loc, după demolare, 300 de apartamente în blocuri cu parter și patru etaje. Dezafectarea și salubrizarea zonei s-a făcut în perioada anilor 60-70, după mai multe încercări nereușite și care s-au lăsat cu destituiri răsunătoare de șefi. Blocurile de locuințe, însă, nu s-au construit din rațiuni de ordin urbanistic”.

Strada Dragalina

“O altă zonă, tot centrală, dar mult mai sărăcăcioasă și mult mai rău famată era pe Strada Dragalina, care se întindea pe versantul dealului Cetățuia, până aproape de actualul hotel Belvedere. Era atât de inasalubră zonă și solul atât de afectat, încât chiar după dezafectare, dezinfectare și decaparea solului, versantul a degajat mirouri greu de suportat, încă mulți ani. Dezafectarea și asanarea s-au realizat în anii 1963-1964. Se estimează că au fost evacuați (strămutați) 1500-2000 de oameni. Casele rămase goale au fost repartizate pe întreprinderi și instituții care aveau sarcina să le demoleze și să returneze materialele refolosibile ca țiglă, cărămizi, lemnărie. Tot persoanlul din aparatul tehnic al primăriei a fost repartizat pe grupuri de case, cu scopul de a da asistență tehnică și a preveni accidentele pe timpul demolărilor. Atunci am auzit și unele lucruri frumoase despre oamenii care au trăit aici în sărăcia de pe versantul dealului Cetățuia. Se zice că aici s-au născut sau au copilărit persoane care au devenit persoane de prim rang ai orașului. Din păcate i-am uitat aproape total. Îmi aduc aminte de îndrăgita actriță Viorica Cernucan, de la Naționalul Clujean și de scriitorul Nagu Istvan care descrie în mai multe cărți perioada vieții petrecută aici. După dezafectarea și asanarea integrală a versantului, la stradă au fost construite cele 5 blocuri cu patru etaje, iar versantul dealului a fost amenajat ca parc public orășenesc. Când aceste lucrări se apropiau de sfârșit s-a constatat că s-a uitat o mică zonă insalubră. Era o fâ;ie îngustă situată chiar pe malul Someșului, până la strada Dragalina, în continuarea clădirii de pe strada Horea, colț cu Someșul, unde funcționa încă o fostă moară de apă. Șefii mi-au dat-o pentru rezolvare mie. Așa a apărut aici, după demolări, un mic scuar cu acces din strada Dragalina și unde a funcționat, un timp, o mică cofetărie care avea o terasă în acest scuar”.

2

3

Cartierul Între Ape

“Era situat pe străzile Uzinei Electrice, Sacâmului, Teodor Mihali (azi Splaiul Independenței) și era un cartier insalubru. În ordinea cronologică a dezafectărilor, acesta a fost primul atacat în 1959-60, atunci când s-a început construcția Sălii Sporturilor și a Piscinei, dar a fost dezafectat doar parțial, partea dinspre blocurile cadrelor universitare. Restul cartierului, nedemolat, a fost salubrizat în timp parțial, prin realizarea rețelelor edilitare stradale și racordarea caselor la acestea. Numărul locuitorilor strămutați s-a etimat la 400-500 de persoane”.

Strada Lingurarilor

“Pe teritoriul vechiului Mănăștur a existat o zonă insalubră, pe strda Lingurarilor, de ambele părți a străzii, pe o lungime de circa 1 kilometru. Mizeria și sărăcia de aici erau comparabile cu celelalte zone, dar densitatea locuințelor insalubre era ceva mai redusă. Aici locuiau țigani români, iar în celelalte țigani unguri. Zona a fost demolată la începrea construcției blocurilor din cartieurl Mănăștur, în anii 80. S-au strămutat aproximativ 2000 de persoane. Dup construcția blocurilor cu zece etaje numele străzii a fost schimbat în strada Primăverii, după cartierul bucureștean unde locuia înalata protipendadă a vremii”.

4

Cartierul Bufnița

“Era cel mai insalubru și mai mizer cartie al orașului. El figura pe hărțile Clujului și avea și un nume oficial, dar lumea îi spunea Bufnița. Era situat între stăzile Fabricii, Sobarilor și râul Someșul mic. Era populat mai ales de familii de țigani, dar și de alte etinii. Un recensământ în acest cartier nu s-a făcut pentru că era periculos să intri în zonă. Zona era comparată cu scene din filmele de groază. Locuințele de aici erau improvizate din chirpici, lemn, cartoane și mai ales rebuturi de la fabrica de porțelean. Utilitățile lipseau cu desăvârșire. Deni nu exista nici apă la cișmea și nici lumină electrică. Prin anii 1962-1963, pentru dezafectarea Bufniței, în prealabil, s-au pregăit mai multe barăci din periferia orașului: Valea Seacă, Borhanci, Bărc și Valea Chintăului. Apoi, într-o noapte, zona afost înconjurată de miliție, în așa fel încât nu se putea nici intra nici ieși, după care, toți locuitorii au fost urcați în camioane și duși în barăcile pregătite anterior. Fiecare familie a primit o cameră – o boxă – în baracă și un WC uscat în spatele barăcii. Până dimineață, cartierul a fost dărâmat în întregime cu buldozerele, după care terenul a fost nivelat. Cartierul nu s-a mai refăcut. Barăcile în care au fost mutați cei din Bufnița au suprviețuit încă mulți ani, erau construcții cu fundații de beton sau piatră, peteți de zidărie, șarpantă de lemn, învelitoare de țiglă sau cartor asfaltat, însă nu aveau utilități”.

Inginerul Marian Lazăr își mai amintește că a început să-i placă Clujul abia după ce și-a vizitat Iașiul și a costatat că e mult mai plin de mizerie în mahalale decât Clujul. Cu toate acestea, un coleg de școală pe care l-a vizitat acolo l-a învățat că dughenele și mahalalele trebuie privite prin prisma poveștilor și oamenilor din ele. Așa a ajuns să descopere și istorisiri din Cluj și o nouă perspectivă asupra orașului, de la Ciobanul Donath la breslele de meșteșugari ai orașului.

Foto și rememorări – Revista Orașul, nr. 4, 2009, Anul IV

by -
0 401

Echipa clujeană  n-a obţinut nici un succes în retur şi e obligată să câştige luni la Iaşi pentru a mai spera în salvarea de la retrogradare.

Misiunea Universităţii este cu atât mai dificilă în condiţiile în care antrenorul Adrian Falub are mai mulţi fotbalişti indisponibili. Daniel Martins a suferit o fractură de metatarsian în ultima etapă şi e indisponibil mai multe luni, Pablo Ceppelini e suspendat, în timp ce Bambara, Castillion şi Veselovski sunt răciţi. Olandezul Gravenberch a lipsit în ultimele zile, fiind învoit pentru a asista la funeraliile bunicii sale.

Astfel, nu mai puţin de şase jucători pot absenta într-un meci capital pentru supravieţuirea pe prima scenă. “Noi mergem acolo şi suntem obligaţi să câştigăm. Iaşiul are prima şansă, e favorită, e o echipă care n-a pierdut nici un meci în retur, are patru victorii şi o remiză. Trebuie să facem un mic pas pentru salvare, trebuie să înscriem neapărat”, a explicat antrenorul Adrian Falub.

 

 

Cu 21 de imobile, Clujul este, după București, al doilea cel mai bine reprezentat oraș din țară pe harta națională a clădirilor de birouri, realizată (chiar pe hârtie) de compania internațională de consultanță imobiliară Jones Lang LaSalle.

Echipa JLL a realizat o hartă cu imobilele de birouri din principale centre economice din țară: București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. Cea mai populată hartă este, evident, cea a Bucureștiului, pe care apar 142 de clădiri existente de birouri. De asemenea, în Capitală dezvoltatorii au mai anunțat lansarea a încă 30 de imobile. În afara Bucureștiului, Clujul stă cel mai bine, ca număr de centre de afaceri. Astfel, pe harta celui mai mare oraș din Transilvania sunt reprezentate 21 de clădiri de birouri, în Timișoara sunt 11, în Iași 18, iar în Brașov – 10.

 

DSC_1687

 

„E o mișcare contra-curent într-o lume a omniprezentului GPS, dar care are simbolistică aparte de stabilitate. Publicarea acestor hărți reprezintă în mod clar trendul ascendent pe care piața închirierilor de birouri îl are în contextul dezvoltării fulminante în România a industriei IT și a serviciilor externalizate non-IT”, spun reprezentanții JLL.

 

 

DSC_1696

 

Cu trei mari proiecte în derulare în această perioadă, Clujul își va consolida poziția pe piață și în anul care tocmai a început. „În 2015, piața clădirilor de birouri din Cluj se apropie de maturitate o dată cu finalizarea proiectelor aflate în prezent în dezvoltare (fazele II, n.red.): The Office (NEPI-Ovidiu Șandor), Liberty Technology Park (Fribourg) și Cluj Business Center (Felinvest), care vor duce stocul de birouri moderne la peste 200.000 mp”, a menționat pentru Actualdecluj.ro Dan Zaharia, senior leasing consultant Extind Management, care a contribuit la actualizarea hărților cu clădirile de birouri moderne pentru Iași și Cluj-Napoca.

 O dată cu lansarea noilor centre de afaceri de mari dimensiuni se așteaptă nu doar intrarea unor noi jucători pe piața locală, ci și reașezarea companiilor deja operaționale cu sedii. “Cred că în 2015 va fi mai pregnantă tendința de consolidare a operațiunilor marilor companii de IT și Outsourcing în clădiri moderne, cu suprafețe mari pe nivel și cu multe servicii adiționale disponibile în clădire sau în proximitate pentru angajații din acele clădiri. De exemplu: mai multe posibilități de a lua masa, farmacii, săli de conferințe modulare, grădinițe în limbi străine, after-school, săli de fitness. O caracteristică specifică pieței de birouri din Cluj este dezvoltarea propriilor clădiri de birouri de către marile companii de IT, cum ar fi cazul celor de la iQuest și FortecH. De asemenea, Clujul este în avanpostul orașelor verzi din România întrucât aproape toate noile dezvoltări de clădiri de birouri clasa A sunt dublate de un efort de certificare ca imobile verzi la standarde internaționale (LEED, BREEAM)”, a completat Zaharia.

 

DSCF7414

 

Conform datelor Actualdecluj.ro, dezvoltatorii celor trei mari centre de afaceri gândite în etape şi deja operaţionale în Cluj livrează în acest an “etapele II” şi aduc în 2015 încă aproape 4 ha de spaţii. Mai precis, doar Liberty Technology Park, The Office şi Cluj Business Center mai aduc un total de 38.000 mp de spaţii pe piaţa locală, care se află acum în şantier, au termene de predare în acest an şi caută chiriaşi în 2015.

Piaţa clujeană a fost anul trecut una dintre cele mai active la nivel naţional pe segmentul de birouri, arată o nouă analiză imobiliară. Suprafaţa de birouri tranzacţionată anul trecut în Bucureşti şi în principalele oraşe din ţară a totalizat circa 346.000 mp, cu 9,9% mai mult faţă de 2013, cu un avans de doar 5,57% în Capitală şi 61% în afară, potrivit datelor transmise MEDIAFAX de firma Esop Consulting. În afara Bucureştiului – în Cluj, Iaşi, Timişoara, Sibiu – au fost tranzacţionaţi 37.377 metri pătraţi, faţă de 23.218 metri pătraţi. În Bucureşti, volumul tranzacţiilor incluzând atât tranzacţiile de relocare, pre-închirieri, expansiuni şi renegocieri a crescut de la 291.588 de metri pătraţi la 308.353 metri pătraţi, potrivit datelor publicate de Mediafax. Anul trecut, Clujul a fost cel mai căutat oraş pentru sedii de companii, în afara Bucureștiului, potrivit unei analize a Jones Lang Lasalle. Printre noii chiriași de Cluj se numără companii ca Siemens (în Liberty Technology Park Cluj), Genpact (în United Business Center Tower) sau Yardi (în The Office).

 

Sursa foto: Liberty Technology Park
Sursa foto: Liberty Technology Park

 

 

 

by -
0 771
sursa foto: ziare.com

Zonele cu cel mai mare risc ca număr de cazuri de consumatori de droguri înregistrate se conturează în jurul marilor centre universitare și în județele de graniță: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Sibiu,Târgu-Mureş, Timişoara şi Constanţa, arata raportul pe 2013 al Agenției Naționale Antidrog (ANA), dat publicității săptămâna aceasta. Clujul este printre județele cu cele mai multe admiteri la tratament pentru canabis, hipnotice și sedative, dar și etnobotanice (SNPP, adică substanţe noi cu proprietăţi pshioactive), aflându-se într-un top trei pe prima sau pe cea de a doua poziție după București sau Iași.

Potrivit rapotului ANA, în Cluj s-au admis la tratament pentru canabis 60 de persoane, cele mai multe din țată, după care urmează București (46), Mureș (33) și Iași (24). La etnobotanice, Clujul urmează după București (111 persoane admise la tratament), cu 46 de persoane. În cazul hipnoticelor și sedativelor, Clujul este pe locul doi după Iași (122 de persoane) cu 60 de cazuri înregistrate.

1

În ceea ce priveşte urgenţele medicale ca urmare a consumului de droguri, ca indicator care reflectă schimbările ale modelului de consum la nivel naţional, raportul ANA atestă că urgențele medicale cauzate de consumul de droguri ilicite continuă să fie mai concentrată la nivelul câtorva unităţi administrativ teritoriale (Municipiul Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Galaţi). Cele mai multe cazuri (consum de droguri multiple și enobotanice) au fost înregistrate în sistemul de urgențe din Regiunea Nord-Vest -273 de cazuri. Zonele de risc foarte mare privind ponderea urgențelor înregistrate au fost declarate în București și Cluj.

2

 

În continuare, în municipiul Bucureşti, ponderea urgenţelor medicale cauzate de consumul de droguri ilicite este de peste o treime (37,8%), în timp ce, în judeţul Cluj, aceasta atinge 14,1%, determinând astfel includerea acestui judeţ într-o altă categorie de risc. Pe de altă parte, în judeţele Galaţi şi Iaşi, se înregistrează şi în acest an ponderi cuprinse între 5% şi 9,9%, ceea ce face ca, în segmentul teritorial format din cele 4 unităţi teritorial-administrative, să se acumuleze aproape două treimi (63,4%) din numărul total al urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri ilicite”, se arată în raportul Agenției Naționale Antidrog.

Comparativ cu 2012, creşte numărul unităţilor teritoriale aflate în zona de risc foarte mare, Clujul evidenţiindu-se, alături de Municipiului Bucureşti, ca având cea mai ridicată problematică în rândul urgenţelor medicale datorate consumului de droguri ilicite.

Clujul, în top la urgențele cauzate de etnobotanice

Cazuistica de urgenţă datorată consumului de SNPP rămâne însemnată doar în 4 unităţi terioriale (Municipiul Bucureşti, Iaşi, Cluj, Galaţi), unde se cumulează aproape două treimi (61,2%) din cazurile înregistrate la nivel național”, se arată în raport.

3

Cele mai multe persoane condamnate din pricina drogurilor au fost înregistrate în Prahova, Timiş, Cluj şi Galaţi. „Raportat la numărul total populaţiei din zona aferentă, cele mai ridicate rate ale infracţionalităţii la regimul drogurilor se înregistrează în judeţele Alba, Tulcea, Prahova, Bistriţa Năsăud şi Timiş. Bucureştiul, deşi are cel mai mare număr de persoane condamnate la regimul drogurilor, se situează abia pe locul zece, după judeţele Brăila, Hunedoara, Galaţi şi Cluj”, arată ANA.

Marile aglomerări urbane, precum şi zonele transfrontaliere au continuat să rămână şi pe parcursul anului 2013, zonele cu potenţial criminogen ridicat în domeniul criminalităţii la regimul juridic al drogurilor. „În totalul cauzelor soluţionate la nivel naţional, municipiul Bucureşti continuă să se afle pe primul loc cu un procent de 67,38%, fiind urmat de Constanţa (5,69%), Ploieşti (3,7%) şi Cluj (3,5%)”, se precizează în raport.

Cele mai multe rechizitorii au fost înregistrate pentru structurile teritoriale din Bucureşti (26%),Constanta (11%), Cluj şi Timişoara (6,8%), Ploieşti şi Structura centrală (6%), ceea ce reprezintă, faţă2012, o scădere a valorii acestui indicator pentru Cluj şi Timişoara şi o creştere pentru Bucureşti, Constanţa, Ploieşti şi Structura centrală.

4

În ce priveşte condamnările pentru infracţiuni de trafic de droguri (art.2), şi în anul 2013 cel mai mare număr de cazuri a fost înregistrat în Bucureşti – 121 persoane majore, Prahova – 68 persoane, Timiş –54 persoane (din care 1 minor), Cluj – 50 persoane, Galaţi – 33 persoane (din care 1 minor) şi 30 de persoane în Hunedoara, spre deosebire de anul 2012 când acesta a fost înregistrat în Bucureşti (381), Hunedoara (89), Cluj şi Bihor (câte 47) şi Constanţa (44).

De unde vin drogurile în România

5

6

,6%

 

by -
0 143

Un fost student de la Politehnică din Iași se pregătește de expediția vieții. Mircea Serediuc , un obișnuit al intership-urilor, se pregătește să părăsească România, având ca destinații Kenya, Indonezia și Mexic.

 

A demarat o campanie de strângere de fonduri necesare deplasării și mai are nevoie de 1000 de euro pentru a-și pune proiectul în aplicare. Mai întâi acesta va merge în Kenya, într-o zonă rurală, unde vrea să-i învețe pe localnici să depisteze cancerul și să dezvolte un ONG. „Sunt probleme peste tot în lume. Eu m-am înhămat la acest proiect și sper să-l pot duce la bun sfârșit. În Africa există un nivel de trai foarte scăzut și vreau să trăiesc printre localnici, să stau cu ei și să-i ajut. Trebuie să prețuim lucrurile pe care le avem pentru că în alte părți e infinit mai greu”, a povestit Mircea pentru actualdecluj.ro . „O experiență internațională de genul ăsta te poate schimba extraordinar și din punct de vedere personal. Vezi altfel lucrurile”, a adăugat acesta.

Apoi, la începutul lunii august are în plan să ajungă în Indonezia, unde va preda unor studenți „Public Speaking”, în limba engleză, într-un institut de pregătire profesională. Aventura va continua apoi în Mexic, mai precis în Guanajuato. Aici va preda limba român și le va vorbi localnicilor despre tradițiile și cultura românească . „Poate într-o bună zi vor veni să ne viziteze țara. România nu e foarte cunoscută în aceste părți. Poate chiar va veni cineva de-acolo să investească în România.”

Mircea și-a propus să strângă 5000 de euro pentru a-și duce la bun sfârșit proiectul. A postat mai multe anunțuri în social-media și pe diverse site-uri și a strâns până acum în jur de 4000 de euro. Banii îi sunt necesari pentru cheltuielile de transport și pentru mâncare. În Indonezia și Mexic are asigurată cazarea.

Donații se pot face prin pay-pal, dând un click  AICI sau în următoarele conturi deschise la Banca Transilvania în lei sau în euro.

 RO: RO64BTRL02401201P31814XX

EUR: RO74BTRLEURCRT00p3181401 (Swift: BTRLRO22)