Tags Posts tagged with "Horia Nasra"

Horia Nasra

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra, a ținut să precizeze că PSD a contribuit la preluarea, de către Primăria Cluj Napoca, a celor două străzi care se aflau în administrarea Ministerului Transporturilor și în concesiunea Companiei de Căi Ferate.  Este vorba despre străzile Depului și Badea Cârțan din Cluj Napoca, care stau de ani de zile neasfaltate, tocmai pentru că administrația locală nu avea posibilitatea să efectueze lucrări de întreținere, având în vedere că acestea nu făceau parte din patrimoniul municipalității.  Nasra consideră că poate nu era rău ca edilul Boc să consemneze că reprezentanții PSD s-au străduit la rândul lor să remedieze această problemă administrativă, mai cu seamă că de la începutul anului, tot ceea ce face primarul este să se plângă prin emisiuni că nu e sprijinit de la nivel cental, deși atât el cât și colegii săi au depus interpelări și fac demersuri pentru rezolvarea mai multor probleme care țin de municipiul și județul Cluj Napoca.

„Este foarte bine că cele două străzi au intrat în administrația municipalității prin Hotărârea de Guvern, aprobată în ședința din 5 aprilie. Acum șase săptămâni i-am adresat o întrebare domnului Alexandru-Răzvan Cuc, Ministrul Transporturilor, care avea ca obiect intrarea străzilor Depoului şi Badea Cârţan în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca. Răspunsul ministrului a fost prompt iar cel al Guvernului practic, după cum se poate constata. Trecerea era extrem de importantă deoarece străzile acestea au nevoie de lucrări capitale. Știu că mai există situații similare și cu siguranță le voi semnala factorilor guvernamentali. Sunt conștient că e imporant să rezolvăm cât mai repede și eficient toate problemele clujenilor, iar domnul primar Emil Boc ar trebui să aibă încredere că PSD se implică”, a comentat Nasra.

Reprezentanții Primăriei Cluj Napoca au transmis că au început demersuri pentru preluarea acestor străzi încă din 2013. Oficial, le-a cerut Ministerului în 2015. Riveranii de pe respectivele artere, dar și cei de pe strada Triajului cer Primărie asfalt de câțiva ani încoace, însă administrația nu le-a putut onora cererile. Străzile Depoului și Badea Cârțan urmează să treacă în patrimoniul Primăriei Cluj în termen de 30 de zile de la publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial.

 

PSD-iștii din Consiliul Județean Cluj sunt destul de reținuți în a-i face o opoziție reală președintelui Alin Tișe (PNL), deși, în ultimele șase luni s-au abordat mai multe teme la nivelul administrației județene, care au iscat controverse. Liderul social-democraților clujeni, deputatul Horia Nasra, a semnalat metoda clientelară prin care primarilor le-a fost ditribuită  suma de 40.000.000 de lei (provenită din cota de 20% din impozitul pe venit și din sume defalcate din TVA). Numai că acuzațiile lui Nasra, n-au fost preluate și de către colegii săi, în plenul de ședință al Consiliului Județean. Dimpotrivă, Liberalii și PSD-iștii păreau să  fi ajuns dinainte la o înțelegere privind împărțirea banilor. În mare parte, amendamentele propuse de PSD-iști au fost agreate de PNL-UDMR, iar la finalul ședinței toți consilierii au plecat liniștiți acasă. Din defalcarea prezentată de Nasra, reiese, în mod evident că primarii liberali au fost favorizați la această alocare bugetară.

“Cum se împarte banul public în județul Cluj? Cu carnetul de partid! Două măgării într-un interval de șapte zile, marca PNL Cluj: sub mandatul primarului Emil Boc un chioșc costă 55.000 euro iar sub conducerea președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, banii sunt repartizați după culoarea carnetului de partid. După ce în vara anului trecut Tișe i-a intimidat pe primarii PSD trimițându-le o scrisoare în care-i îndemna să fie atenți la comunicarea politică, astăzi împarte banii publici după bunul plac, pe criteriul carnetului de partid” – a transmis Nasra.

Cum se apără Tișe

Președintele Consiliului Județean Alin Tișe susține că spre deosebire de social-democrați el chiar a stabilit o metodă echitabilă de distribuire a fondurilor, bazată de priorități, și nicidecum pe culoare politică: “Este metoda pe care am instituit-o din primul meu mandat. Ținem cont de arierate, de situația lucrărilor de investiții din fiecare localitate.  Și chiar nu am avu discuții cu social-democrații. Au fost mici amendamente la sumele pe care le-am propus, să mai multăm dintr-un loc în altul, dar în principiu toată lumea a fost de acord cu aceste alocări”, a explicat Tișe.

Conform Hotărârii propuse de Tișe, cei 40.000.000 de lei se împart astfel, arată Nasra:

• CÂMPIA TURZII (PNL) – 1.137.000
• DEJ (PSD) – 720.000
• GHERLA (PSD) – 720.000
• TURDA  (PSD)- 720.000
• HUEDIN (PNL) – 1.037.000
• AGHIREȘU (PNL)- 570.000
• AITON (PSD) -360.000
• ALUNIȘ (PNL) – 510.000
• APAHIDA  (PSD) – 360.000
• AȘCHILEU  (PSD) – 360.000
• BACIU – (PSD) 360.000
• BĂIȘOARA (PNL) – 510.000
• BELIȘ (PSD) – 360.000
• BOBÂLNA (PSD) ¬ 360.000
• BONȚIDA (PNL) – 570.000
• BORȘA (PNL) – 510.000
• BUZA (UDMR) – 740.000
• CĂIANU (PSD)– 350.000
• CĂLĂRAȘI (PNL) – 570.000
• CĂLĂȚELE (PNL) – 510.000
• CĂMĂRAȘU – 355.000
• CĂPUȘU MARE (PNL) – 570.000
• CĂȘEIU (PSD) – 360.000
• CĂTINA (PSD) – 360.000
• CEANU MARE (PSD) – 360.000
• CHINTENI (PSD) – 360.000
• CHIUEȘTI (PNL) – 510.000
• CIUCEA (PNL) – 510.000
• CIURILA (PNL) – 510.000
• CÎȚCĂU (PNL) – 510.000
• COJOCNA – 360.000
• CORNEȘTI – 360.000
• CUZDRIOARA – 360.000
• DĂBÂCA (PNL) – 510.000
• FELEACU (PSD) – 358.000
• FIZEȘU GHERLII – 510.000
• FLOREȘTI (PNL) – 208.000
• FRATA (PNL) – 510.000
• GEACA (PNL) – 520.000
• GILĂU (PSD)- 360.000
• GÎRBĂU (PNL) – 570.000
• IARA (PNL) – 510.000
• ICLOD (PSD) – 360.000
• IZVORU CRIȘULUI (UDMR) – 750.000
• JICHIȘU DE JOS – 360.000
• JUCU (PSD) – 360.000
• LUNA (PSD) – 360.000
• MĂGURI RĂCĂTĂU (PNL) – 510.000
• MĂNĂSTIRENI  (PSD) – 360000
• MĂRGĂU (PSD) – 360.000
• MĂRIȘEL (PSD)  – 360.000
• MICA (PSD) – 360.000
• MIHAI VITEAZU (UDMR) – 750.000
• MINTIU GHERLII – 360.000
• MOCIU (PNL) – 520.000
• MOLDOVENEȘTI (independent) – 750.000
• NEGRENI (PNL) – 510.000
• PALATCA (PNL) – 510.000
• PANTICEU (PSD) – 360.000
• PETREȘTII DE JOS (PNL) – 510.000
• PLOSCOȘ (PNL) – 510.000
• POIENI (PNL) – 510.000
• RECEA CRISTUR (PNL) – 510.000
• RÎȘCA (PNL) – 510.000
• SĂCUIEU (PSD)- 360.000
• SĂNDULEȘTI (PSD)- 360.000
• SĂVĂDISLA (UDMR) – 750.000
• SIC (independent 2016) – 740.000
• SÂNCRAIU (UDMR) – 760.000
• SÂNMĂRTIN (PSD) – 360.000
• SÎNPAUL (PNL) -510.000
• SUATU (UDMR) – 750.000
• TRITENII DE JOS (PSD) – 360.000
• TURENI (PNL) – 570.000
• ȚAGA (PNL) – 510.000
• UNGURAȘ (UDMR) – 750.000
• VAD (PNL) – 510.000
• VALEA IERII (PNL) – 510.000
• VIIȘOARA (PSD) – 360.000
• VULTURENI (PNL) – 515.000

sursa: Horia Nasra (Facebook)

Teoretic, USR ar trebui să se regăsească într-o amplă opoziție. Sunt, însă, destui membri de partid care au fost și-au și rămas conectați la resursele PSD, iar de acest lucru liberalii s-au temut cel mai mult, deși în mod public n-au fost în stare s-o rostească vreodată. Actual de Cluj informa înainte de alegerile parlamentare, că o parte dintre USR-iști nu vor avea nicio problemă să conlucreze cu PSD-ul, și că liberalii nu se vor putea baza pe ei în Parlament pentru opoziție. Un exemplu concret este deputatul USR de Cluj, Adrian Dohotaru. Acesta și-a dorit să devină consilier local, de pe lista PSD, pe vremea cand Aurelia Cristea era candidata PSD la Primărie. Cum acest lucru nu i-a ieșit, s-a lipit ulterior de USR, câștigând și un loc eligibil pe lista candidaților la alegerile parlamentare. Norocul a fost de partea lui Dohotaru, USR obținând la Cluj un scor cu mult peste tot ceea ce anunțau sondajele. Dohotaru s-a trezit deputat, dar încă nu-și înețelge prea bine menirea în Parlament, astfel că se concentrează tot pe probleme de ordin local, care țin de ograda primarului Emil Boc. De altfel, tot pentru o problemă de ordin local și-a oficializat relația cu liderul PSD Cluj, deputatul Horia Nasra.

Printr-o scrisoare deschisă, Nasra (PSD) și Dohotaru (USR) au anunțat că-și unesc forțele pentru implementarea unui proiect-pilot de buget participativ care să stea la baza unei propuneri legislative la nivel național. Ei i-au transmis primarului Emil Boc (PNL) să implementeze acest proiect la nivel local, și i-au acordat în acest sens și un termen: de o săptămână. Nasra și Dohotaru au arătat că în urma consultărilor legate de bugetul național din 2017, Ministrul Consultării Publice și al Dialogului Social, Gabriel Petrea, a decis alocarea de resurse (aprox. 100.000 de lei) pentru implementarea unui proces de bugetare participativă pe parcursul anului 2017, urmând ca o primărie să își asume alocări bugetare în 2018, de cel puțin 10% din bugetul de investiții și reparații, rezultate în urma co-deciziilor cetățenești.

“Propunerea noastră este ca bugetul participativ al anului 2017 să se desfășoare sub forma unui program multi-anual denumit Cluj, Capitală Verde a Europei, propus deja de mediul asociativ local. Subliniem că municipiul Cluj-Napoca nu este la un nivel nici măcar apropiat pentru a câștiga titlul în anii imediat următori. Cu toate acestea, Comisia Europeană poate premia și eforturi substanțiale și politici publice vizionare, care să conducă la o calitate cât mai ridicată a vieții pentru locuitorii Clujului, concept-umbrelă și pentru strategia de dezvoltare a orașului (2014-2020). Inițiativa Cluj, Capitală Verde se dezvoltă pe trei paliere. În primul rând, ne cerem dreptul la oraș prin reaproprierea spațiului public, în special a celui verde: pietonalizarea culoarului Someșului, spații publice în cartiere, realizarea unor parcuri de proporții în estul, centrul și vestul orașului etc. O a doua axă constă într-o mobilitate mai sustenabilă în oraș prin încurajarea transportului public în defavoarea traficului auto privat și crearea unor coridoare cicliste și pietonale. Un al treilea palier este colectarea selectivă la sursă, creșterea cotei de reciclare la un nivel civilizat, similar mediei UE, cuplate cu măsuri care asigură justiția socială pentru oamenii mutați la Pata Rât, într-o zonă poluată, mulți dintre ei lucând în condiții toxice în sistemul de salubrizare al Clujului. Inițiativa propusă, după cum observați, este transpartinică, dar mai ales are un caracter civic, în sensul consolidării democrației participative. De aceea, o participare, care nu include mii de oameni la deliberări și evenimente publice și zeci de mii de clujeni prin instrumente digitale, o considerăm din start drept un eșec. Suntem orașul cu cea mai importantă implicare cetățenească din țară, cu expertiză universitară și echilibru politic între forțele partinice, de aceea este firesc să ne orientăm în primul rând spre Cluj pentru implementarea bugetului participativ Cluj, Capitală Verde”, se arată în scrisoarea adresată primarului Emil Boc.

Dohotaru a propus suma de 30.000 de lei pentru proiectul pilot privind bugetarea participativă
Dohotaru a propus suma de 30.000 de lei pentru proiectul pilot privind bugetarea participativă

Scrisoarea semnată de Nasra și Dohotaru a fost postată pe Facebook. În același timp, primarul Emil Boc posta și el pe Facebook despre discursul dezaprobator la adresa Guvenrului Grindeanu pe care l-a ținut, la invitația Grupul Partidului Popular European în fața Comitetului European al Regiunilor.

Cât despre bugetarea participativă dar și Capitala Verde, administrația clujeană a mai avut tentative în aceste direcții. Clujul s-a mai înscris o dată în 2008 să fie Capitală Verde a Europei în 2010 sau 2011, bineînțeles, fără succes, netrecând de etapa selecției pentru a rămâne în competiție. De atunci s-a consolat că a fost singurul oraș din România care s-a înscris. În toamna lui 2016, civicii din Cluj, prospăt înregimentați în partidului lui Nicușor Dan, USR, au propus administrației clujene să-și asume o nouă candidatură, cu politici publice consistente care că aducă orașului acest titlu în 2019. Propunerea a rămas atunci în aer.

Aici detalii: Cealaltă Capitală (im)posibilă. Propunere din societatea civila: nu e Cultural, hai sa fie verde

În 4 februarie 2017, arhitecți clujeni l-au abordat din nou pe edilul Emil Boc la evenimentul de anunțare a proiectului câștigător pentru reabilitarea Turnului Pompierilor pentru a relua discuțiile privind înscrierea orașului în cursa pentru Capitala Verde a Europei. Inițial, primarul a răspuns că trebuie să analizeze chestiunea ca nu cumva iarăși să râdă toată lumea că orașul vrea să fie ceva ce nu este. Apoi s-a arătat disponibil să deschidă discuțiile pe această temă.

În ceea ce privește bugetarea participativă, primăria a mai implementat un proiect pilot care n-a dus nicăieri, adică n-a avut continuitate.  A făcut bugetare participativă pentru cartierul MĂnăștur în cursul lui 2013, adică a adunat cetățenii (președinți de asociații de locatari aflați în evidența primăriei) și i-a întrebat ce doresc să se facă în cartier, apoi a centralizat propunerile și și-a asumat să direcționeze fonduri bugetare din bugetul lui 2014 înspre realizarea acestora: așa s-a făcut un parking, asfaltări sau s-a reabilitat cinematograful Dacia. În 2015, s-a făcut bugetare participativă pentru proiecte de tineret, mai ales că orașul avea titlul de Capitală Europeană a Tineretului. S-a făcut un portofoliu de proiecte pe cu bani norvegieni ( pe o inițiavă câțtigată de Grupul Pont), iar banii s-au alocat de la bugetul local pentru finanțarea lor. Acesta proiect a continuat și în 2016. 

De atunci, primăria n-a mai făcut nimic. Exista planul să extindă inițiativa chiar în cartierul Mărăști, însă nimeni n-a mai lucrat la acest proiect.

“Independenții” de la Cluj care se vor în politica mare. Cine din USR a colaborat cu PSD

Primăria extinde bugetarea participativă din cartierul Mănăștur. Anul acesta se face lista de proiecte ale tinerilor

Cinci sute de mii de lei pentru tinerii care au idei de schimbare a Clujului. Federația Share a lansat un tutorial pentru call-ul de proiecte

 

Tânărul parlamentar Sorin Moldovan, care a câștigat un mandat de deputat la alegerile din decembrie, 2016, (teleportat fiind pe lista PNL Cluj, de la organizația București), i-a acuzat public pe social-democrații clujeni că nu i-au susținut amendamentele privind finanțarea unor lucrări la infrastructura Clujului. Moldovan a postat o așa zisă atenționare, pe pagina personală de Facebook, cum că dezvoltarea Clujului ar fi în pericol, dat fiind faptul că propunerile sale privind finanțarea unor lucrări din bugetul național nu au fost adoptate. El i-a acuzat în mod direct pe parlamentarii PSD că nu au votat pentru amendamentele pe care le-a propus,  privind acordarea de finanțări pentru continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania (sectoarele Cluj – Mihăiești, Suplacu de Barcău – Borș), și extinderea pistei Aeroportului clujean.  Ulterior PNL Cluj a trimis și un comunicat de presă pe această temă: “PNL Cluj îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de gestul parlamentarilor PSD, în mod special a parlamentarilor PSD Cluj în frunte cu Horia Nasra, de a respinge finanţarea acestor proiecte de o importanţă majoră nu doar pentru cetăţenii judeţului Cluj, ci pentru cetăţenii întregii Transilvanii. PSD a arătat încă o dată că pentru ei nu a contat încrederea şi votul acordat de cetăţeni şi demonstrează că ei susţin doar legile şi proiectele care îi favorizează, iar acest lucru s-a putut observa şi prin modificarea Codului Penal şi de Procedură Penală din zilele trecute” – au transmis liberalii.

Nasra despre Moldovan: “deputatul google nu face diferența între mii și mii,mii lei” 

Liderul PSD Cluj, deputatul Horia Nasra – care are exact aceeași vârstă cu Sorin Moldovan (31 de ani) – îi contrazice pe liberali, susținând că el a votat pentru amendamentul privind lucrările la Autostrada Transilvania, chiar dacă propunerile colegului său nu aveau legătură cu realitatea: “Eu am votat amendamentul cu Autostrada, dar am făcut-o la modul simbolic, ca să nu se speculeze că aș fi împotriva proiectului în sine. Însă amendamentul era formulat la modul prostesc, așa, după un simplu search pe Google. Deputatul Google Moldovan înțelege să facă amendamente după niște știri de pe net. Le formulează ca amendamente ca să pozeze apoi pe Facebook. De fapt el nici nu poate să facă diferența între mii și mii, mii lei, chiar a fost atenționat în sensul acesta. Habar nu avea ce propune. A cerut, așa, niște sume aberante, ca să fie. Solicitările lui nu s-au bazat pe niciun argument tehnic. Dacă ar privi în ansamblu strategia Ministerului Transporturilor ar putea să observe că sunt planuri bine determinate privind continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Deci vor fi bani și pentru aceste lucrări, ordonate după priorități, în funcție de licitații, de atribuirea contractelor”, a comentat Nasra.

Tânărul PSD-ist le-a reamintit liberalilor că Liviu Dragnea a alocat finanțări importante pentru modernizarea noii piste a Aeroportului clujean, când era ministru al Dezvoltării, deși Aeroportul clujean se afla și se află în custodia Consiliului Județean Cluj. “Să vii acum să ceri sume aberante pentru Aeroportul Consiliului Județean Cluj, fără nicio o fundamentare, numai așa că vrei tu? Păi așa puteam propune și eu ca Ministerul să ne cumpere niște avioane. Liberalii cum de uită că Emil Boc nu a finanțat niciun obiectiv al Aeroportului clujean, pe vremea când era prim-ministru? N-a finanțat nici centura Metropolitană, nici spitalul regional de urgență. De ce nu amintește nimeni despre datoriile colosale de la Autostrada Transilvania pe care Guvernul Boc le-a lăsat moștenire Guvernului Ponta? Boc a plătit o centură ocolitoare (Vâlcele – Apahida) cu o sumă de trei ori mai mare decât valoarea estimată. Iar această centură înghite și acum bani mulți din bugetul național. Despre acest lucru de ce nu spun liberalii nimic?”, a comentat Nasra.

Foto: Sorin Moldovan (PNL)/Horia Nasra (PSD)

 

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra, a fost câteve luni consilier local, apoi, spre norocul său, alegerile parlamentare i-au adus un mandat de deputat. Cu toate acestea, Nasra, contină să fie preocupat de politica administrativă locală, pândindu-i primarului Emil Boc absolut toate mișcările și declarațiile publice. Sursele Actualdecluj.ro relatează că planul tânărului Nasra nu e doar acela de a câștiga un nou mandat în fruntea PSD Cluj, ci mai ales de a deveni principalul opozant al edilului liberal Emil Boc, în ipoteza în care acesta va mai rămâne candidatul PNL la Primăria Cluj Napoca și peste patru ani. Aceleași surse arată că Nasra e încurajat în demersul său de însuși liderul social-democraților, Liviu Dragnea. De altfel, dacă e să avem în vedere că Horia Nasra a fost numit în celebra comisie parlamentară de verificare a activității SRI, într-un moment extrem de delicat pentru această instituție, este cât se poate de evident că Dragnea îl tratează cu multă încredere. Ba mai mult, niciun alt lider social-democrat nu-și permite în acest moment să-l combată sau să-l concureze pe Nasra, motiv pentru care, mai mult ca sigur el va avea cale liberă spre un nou mandat de președinte al PSD Cluj. Alegerile la nivelul organizației județene ar urma să aibă lor la începutul acestei veri și sigur că până atunci lucrurile ar putea să ia o altă tunrură, însă,  în momentul de față Nasra rămâne principalul lider al social-democraților clujeni.

Îl acuză pe Boc de ipocrizie: “primarul nu face decât să-și mascheze nerealizările” 

Primarul Emil Boc s-a dus la un post de radio cerându-le parlamentarilor clujeni, mai ales celor din PSD, să facă lobby intens pe lângă Guvern, pentru proiectul centurii de sud a Clujului.  În replică, Horia Nasra susține că Boc nu face decât să se folosească de o retorică politică falimentar repetitivă, prin care vrea să-și ascundă nerealizările din ultimii ani și lipsa de viziune pentru dezvoltarea orașului pe termen lung.

„Emil Boc este primarul Clujului de aproape zece ani și în tot acest timp nu a reușit să rezolve problema traficului din Cluj-Napoca iar astăzi caută vinovați pentru neputința sa. Chiar dacă în ultimele săptămâni dl. Emil Boc și-a rezumat activitatea administrativă doar la centura de sud a Clujului, un proiect discutat încă din anii `90 dar care nu a fost o prioritate pentru Emil Boc cât timp a fost prim-ministru și nici în mandatele sale de primar, PSD va susține un plan coerent de descongestionare a traficului din zona metropolitană, inclusiv Centura de Sud a Clujului! Orice soluție privind descongestionarea traficului din Cluj-Napoca este bine venită însă este important să definim tendințele strategice de dezvoltare ale Clujului în zona metropolitană.  Există un dialog instituțional și un proiect de viitor pentru cel puțin două generații, între Cluj-Napoca și localitățiile Feleacu, Apahida, Baciu și Florești, apoi, Jucu și Gilău, în privința gestionării traficului, pentru că toate aceste localități sunt legate ombilical de Cluj-Napoca? S-a efectuat o analiză cadastrală reală a numarului de exproprieri, a costurilor? Cum putem corela acest proiect cu Someșul navigabil promis în campania din 2012 și monorailul pe albia râului Someș propus în 2014?” a comentat Horia Nasra.

Liderul PSD Cluj i-a reamintit lui Boc că în repetate rânduri chiar el a menționat că finanțarea celebrei centuri de sud trebuie să vină din trei surse: locale, naționale și europene. „În loc să identifice soluții aplicabile privind descongestionarea traficului într-un timp relativ scurt, Emil Boc le ceară parlamentarilor clujeni să-i facă temele. Sigur, acest lucru nu este o problemă, cel puțin nu pentru noi, parlamentarii  PSD. Oricum, PSD i-a făcut temele lui Emil Boc în repetate rânduri: Dacă luăm ca referință luna octombrie a anului 2013 (la inaugurarea pistei de 2.100 metri a Aeroportului Inernațional Avram Iancu Cluj), când primarul Emil Boc îi cerea vicepremierului Liviu Dragnea, un ajutor pentru realizarea bazei sportive din Gheorgheni. În 2016, la inaugurarea acelei baze sportive, Emil Boc a uitat să amintească de rugămintea adresată președintelui PSD, Liviu Dragnea care s-a finalizat printr-o finanțate de aproximativ 20 de milioane de lei. Probabil că dl. Emil Boc a uitat și episodul inaugurării pistei propriu-zise a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj, o investiție susținută de PSD, cea mai mare investiţie din judeţul Cluj de după Revoluţie. Cu siguranță că Emil Boc a uitat și faptul că Guvernul PSD a început construcția drumului expres Turda-Sebeș, o investiție de peste 550 milioane euro și că a alocat milioane de euro pentru lucrări de infrastructură în comunele din județul Cluj”, a spus Nasra.

El a adăugat că PSD se va ocupa în continuare de temele nefăcute ale primarului Emil Boc și că va sprijini toate proiectele serioase ale Clujului.

Foto jos: Horia Nasra

nasra

by -
2 560

PSD Cluj mizează pe un scor foarte bun la alegerile Parlamentare din 11 decembrie, iar motivul ține în primul rând de integritatea candidaților desemnați pentru această competiție electorală:

“Când am votat lista de candidați în interiorul organizației noastre, am ținut foarte mult să se respecte în totalitate Codul de Conduită și de Etică al Partidului Social Democrat. Candidații noștri pot demonstra oricând, pe lângă integritate și o pregătire profesională foarte bună. De la aceste criterii am plecat și sunt mulțumit că lista noastră a fost confirmată și de platforme/structuri independente”, a comentat liderul PSD Cluj Horia Nasra.  Scorul electoral din 11 decembrie ar putea aduce PSD-ului 3 mandate de deputați și 2 de senatori.

Camera Deputaților

Horia Nasra deschide lista candidaților social-democrați pentru Camera Deputaților. El a fost numit în fruntea PSD Cluj după alegerile locale din iunie și a obținut și un mandat de consilier local. Are doar 31 de ani și este absolvent de Istoria-Antropologie. Extrem de dedicat partidului, s-a ocupat timp de mai mulți ani de relația cu presa, fiind totodată unul dintre consilierii/consultanții liderilor de partid, pe probleme de comunicare.

Cornel Itu, deputat și inginer de profesie, se află pe locul al doilea la Camera Deputaților. E parte din vechea gardă a PSD și se bucură de respectul colegilor săi mai ales pentru rezultatele electorale excelente pe care a reușit de fiecare dată să le aducă partidului, în zona Dej-Gherla. Dintre parlamentarii vechi, doar Itu a mai fost păstrat pe lista de candidați a PSD Cluj.

Cristina Burciu, economist de profesie, este parte din echipa PSD Turda. În prezent conduce Compania de Apă Arieș, candidând de pe locul al treilea la Camera Deputaților.  Burciu s-a implicat intens în campania alegerilor locale, PSD Turda reușind să obțină mandatul de primar prin intermediul lui Cristian Matei.

Senat

Vasile Ilea, om de afaceri clujean, deschide lista PSD pentru Senat. Nu are foarte mare vechime în partid, însă, s-a implicat intens în alegerile locale din iunie. A obținut un mandat de consilier județean, iar astăzi are toate șansele să devină senator.

Simina Sipos, economist de profesie, este președintele Organizației de Femei din cadrul PSD Câmpia Turzii. Lucrează în cadrul Companiei de Apă Arieș și se numără printre reprezentanții cu state vechi în PSD.

Articol produs de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj, Cod mandatar financiar: 11160007

 

 

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra, unul dintre cei mai tineri candidați la Camera Deputaților (31 de ani), este de părere că partidul său are avantajul de a-și fi desemnat numai candidați a căror integritate nu poate fi pusă la îndoială.  Nasra consideră că social-democrația se bucură de o tot mai largă popularitate în rândul alegătorilor, inclusiv în județul Cluj. În opinia sa, noul Guvern al României trebuie să fie condus de un premier membru al partidului care va câștiga alegerile, un om care nu se va ascunde în spatele etichetei de tehnocrat și care își va putea asuma un program de guvernare bine definit politic.

1. De ce este important pentru liderul PSD Cluj, Horia Nasra, să devină deputat?

De câțiva ani urmăresc cu atenție activitatea parlamentară și legile promovate sau amendate de parlamentari. Există însă câteva puncte gri și legi care pot provoca o dezbatere utilă în societate însă care au fost ocolite în ultimii patru ani și cred că noua legislatură, cu mulți parlamentari la primul mandat, va avea o abordare mai directă, mai deschisă. Reorganizarea administrativă, remodelarea arhitecturii instituționale prin revizuirea Constituției României sunt două proiecte fundamentale care au fost abandonate la nivel de acțiune politică, fiind abordate doar la nivel de retorică. Am sesizat și în această campanie electorală că unii competitori au lansat teme politice periferice. România are nevoie de un proiect de țară, de la A la Z, care să producă efecte sociale și economice pe cel puțin două generații iar pentru asta, din 11 decembrie, trebuie să avem ca priorități reorganizarea administrativă și revizuirea Constituției.

2. Cum explicați faptul ca PSD continuă să se menține în topul preferințelor alegătorilor din Moldova și din sudul țării, fără a reuși să se impună și în județele din Ardeal?

Nu știu dacă este cea mai pertinentă observație electorală. În Transilvania am câștigat alegerile locale în Timiș, Hunedoara, Sălaj, Bistrița și Maramureș. Stânga este pe un trend pozitiv în Transilvania, un exemplu elocvent fiind și municipiile Turda și Gherla din Cluj, unde PSD a obținut încrederea cetățenilor în detrimentul candidaților liberali. Față de ciclurile electorale precedente, există o apetență mai pronunțată față de social-democrație în Ardeal și cred că programul de guvernare al PSD a demonstrat și în această campanie, preocupările noastre pentru îmbunătățirea calității vieții ardelenilor.

3. Ce trebuie sa facă politicianul Horia Nasra, concret, pentru ca percepția clujenilor legat de PSD să devină mai favorabilă, dacă este să avem în vedere că în municipiul Cluj Napoca n-ați avut un rezultat atât de bun la alegerile locale?

O comunicare eficientă a inițiativelor PSD și un discurs echilibrat dar bine structurat de stânga. Sunt foarte mulți clujeni de stânga, însă poate de multe ori am fost prea laburiști în abordare. Există numeroase pungi de sărăcie în Cluj, o problemă reală a marginalilor, abandonați cel puțin în municipiu de Emil Boc, apoi există o reală problemă locativă care a fost ocolită de factorii de decizie locali. Nu trebuie să uităm nici problema gunoaielor nerezolvată de Alin Tișe și liderii PNL.

4. Care sunt atu-urile social-democraților clujeni în disputa cu liberalii?

În primul rând am respectat în integralitate Codul de Conduită și de Etică al Partidului Social Democrat când am votat lista de candidați ai PSD Cluj, toți demonstrând și o pregătire profesională normală. De la acest criteriu am plecat și sunt mulțumit că lista noastră a fost confirmată și de platforme independente, analiza Mișcării civice Inițiativa România confirmând alegerea corectă a echipei de candidați ai PSD Cluj. Suntem o generație nouă care respectă criteriile de integritate și susține statul de drept. Vă rog să priviți lista PNL Cluj, emană o senzație brejnevistă în frunte cu senatorul Marius Nicoară, care după ce a făcut un accident, a fost depistat cu o alcoolemie de circa 1,65 gr.% și este trimis în judecată, PNL Cluj îl trimite în Parlament. Apoi candidatul impus de la centru în baza unicului criteriu de cumetrie politică… Nici nu știu astăzi cine mai reprezintă dreapta, PNL sau USR?!

5. Cum credeți ca ar trebui sa arate viitorul Guvern al României?

Primul ministru trebuie să fie membru al partidului care câștigă alegerile. Nu ne mai putem ascunde de răspundere în spatele etichetei de tehnocrat. Democrația funcționează prin alegeri, iar în alegeri se prezintă partide cu programe politice bine definite. Chiar dacă există o supărare a oamenilor pe clasa politică, justificată în mare măsură, democrația nu funcționează fără reprezentare politică. Miniștrii noului guvern trebuie să aibă o expertiză profesională substanțială în portofoliul asumat.

6. Cum vedeți scena politică românească, în urmatorii patru ani?

Sper să păstrăm dezbaterea politică în parametrii decenței și ai democrației. După cum vedeți în ultimii doi ani, un val de populism a lovit Occidentul și o abordare asemnănătoare ar fi foarte periculoasă pentru România. Sunt optimist în ceea ce privește componența viitorului Parlament și cred că în acest interval vom reuși să începem reorganizarea administrativă și revizuirea Constituției

Echipa candidaților PSD

15300623_385330778479773_2127091799_n

Articol produs de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj, Cod mandatar financiar: 11160007

 

Lideri ai romilor care trăiesc la Pata Rât – groapa de gunoi a orașului –  au venit luni la primărie și au participat la întreaga ședință de Consiliului Local pe parcursul căreia au afișat foi A4 cu diferite mesaje adresate consilierilor locali: anti segregare, pro condiții mai bune de locuire și obținerii de locuințe sociale. Cele câteva comunități distincte de la marginea orașului au cerut chestiuni diferite: unii să se întoarcă în oraș prin obținerea de locuințe sociale, alții să intre în legalitate și să li se recunoască urbanistic casele construite deja. Primăria i-a tratat cu clișee: discuții, deschidere, preocupare permanentă, s-a luptat mult pentru ameliorarea lucrurilor, facem tot ce putem. Primarul a recunoscut, însă, că orașul are o problemă la capitolul incluziune.

Liderii din cele trei comunități de romi care trăiesc în ghetoul de lângă groapa de gunoi a orașului, Pata Rât,(în proces de închidere) dar și lângă platforma temporară de stocare a gunoiului (deschisă anul trecut în subordinea Regiei Domeniului Public a primăriei) au venit să ceară primăriei să se implice pentru a le rezolva problemele, susținuți de profesorul universitar de la UBB Eniko Vincze sau de Simona Ciotlăuș de la Fundația Desire, inițiatorii campaniilor Căși sociale acum! și Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!

Vorbim de trei comunități distincte, după cum chiar aceștia au explicat. Una pe strada Cantonului creată temporar de primărie în 2000, prin contracte pe 5 ani pentru containere de termopan care au rămas și în ziua de azi locuite, una mai aproape de goapa de gunoi și botezată Dallas ridicată pe un teren privat cumpărat de un olandez și una pe strada Platanilor (aproape de rampa noua temporară de gunoi), creată de primărie în 2010 când a construit aici locuințe modulare pentru a muta romii pe pe strada Coastei (care aveau contracte de închiriere cu primărie) pe un teren care s-a oferit bisericii și pe care s-a construit Campusul studențesc Nicolae Ivan.

Romii au participat la întrega ședință a Consiliului Local din 28 noiembrie și au afișat diferite mesaje pentru aleșii locali, pro îmbunătățirea condițiilor de locuire, anti segregare. La final au luat și cuvântul.

“În 2002 ne-am mutat pe Cantonului pentru o perioadă scurtă. Am 42 de ani. Acum se împlinesc 16 ani de când stau acolo. Copii au crescut, am fete în clasa a X-a, care învață coafor, manichiură. N-avem alte posibilități pentru ele, le-am făcut barăci lângă noi să stea. În 19 noiembrie a avut loc un incendiu pe stradă. N-a fost unul pus, ci de la un scurtcircuit. O baracă a ars și focul s-a extins la alte 5-6. Așa ceva n-am văzut în viața mea. 7 familii au rămas făcă adăpost. Ana Adam a cărei casă a ars și-a depus dosarul pentru a primi o locuință socială și e pe locul 200. Ce șanse avem noi? Să mai stăm încă 20 de ani în aceleași condiții? Eu cred că omul este impotant iar noi cei de aici suntem tot oameni”, a subliniat Ioan Doghi, care a repezentat comunitatea de romi de pe strada Cantonului. El a mai militat pentru ca Ana Adam, cea care și-a pierdut locuința în urma incendiului să fie tratată cu mai multă preocupare de administrația locală. Chiar, femeia a intervenit și a spus că nu e pretențioasă, nu vrea apartament sau garsonieră ci un acoperiș deasupra capului.

15322593_1250783744979422_572905506_o

15322611_1250783991646064_2022333344_o

“Pe lista de priorități pentru locuințele sociale (listă aprobată de Consiliul Local la ședința din 28 noiembrie – n.red.) am observat că au fost 384 de cereri din care au primit punctaje 254 de persoane. Locatarii de pe Cantonului au depus 83 de cereri din care 60% au primit punctaje și sunt pe lista de priorități până la poziția 254. Sperăm să și primească locuințe în 2017”, a adăugat și Eniko Vincze.

Mihai Ciorbă de 54 ani ca vorbit în numele coloniei Pata Rât, cunoscută ca Dallas-ul și a semnalat faptul că cei 30 de angajați la noua rampă de gunoi a orașului luați din rândul coloniei nu primesc beneficiile salariale legale, nici nu lucrează în condiții de securitate. “Trebuie să vă gândiți și la marginile orașului unde sunt mii de copii care merg la școală și care vor crește fără viitor. Ei n-au posibilitatea să facă o școală înaltă. Noi trebuie să lucrăm și lucrăm să le creăm un viitor. Eu nu doresc locuințe ci să schimbați destinația pământului cumpărat de olandez unde ne-am făcut case și s-au făcut și școală, grădiniță. Așa vom putea să ne punem lumină, apă, să trăim civilizat”, a subliniat Ciorbă.

O repezentantă a celeilalte comunități rome de pe strada Platanilor, din casele modulale, a clarificat lucrurilor. “Suntem colonii diferite, unii de pe Cantonului vrea să locuiască acolo, alții nu. Cei de pe Costei care străm pe Platanilor în locuințele modulare nu vrea să stea acolo. Cei din Dalas vor să stea acolo, dar n-au acces la apă și enegie. Noi dorim să ne mutăm, dar nu suntem lăsați. Și suntem și foarte aproape de rampa temporată de gunoi. Avem trei copii la facultate în Cluj și 30 de copii la liceele bune din oraș. Am fost mutați de pe Coastei iarna și duși cu tot cu lucruri cu mașina de gunoi la locuințele modulare. Noi vrem să ne mutăm. Condițiile în care locuim sunt precare. 40 de persoane folosesc o singură baie. Stăm toți într-o cameră de 16 mp. Is sătulă ca din birou și de la masă se se spună că ne este bine”, a completat aceasta, care a și părăsit sala de ședință după intervenție.

15233661_1250783774979419_1181270515_o

Eniko Vincze și Simona Ciotlăuș au mai cerut lămuriri asupra modului în care s-au cheltui cei peste 4 milioane de euro prinși în bugetul pe 2016 la capitolul locuințe (fără ca nimeni din Sala de Sticlă să spună vreun cuvânt despre acest buget), au cerut continuarea proiectului de locuințe sociale de pe Sighișoarei (56 apartamente) început încă din 2008, au militat pentru atribuirea locuințelor sociale libere (90 după datele deținute de acestea) sau pentru continuarea proiectelor antisegregare și pro incluziune a romilor care s-au anunțat pe bani europeni dar nu s-au mai realizat (centru de consiliere, reabilitarea unor imobile din proprietatea primăriei de pe străzile Locomotivei şi Căii Ferate şi transformarea acestora în locuinţe pentru 11 familii), plus au solicitat schimbarea criteriilor de atribuire a locuințelor în așa fel încât oamenii de la Pata Rât chiar să aibă șanse se obțină o locuință ca fiind în situații de forță majoră.

Președintele de ședință, Florin Stamatian i-a tratat pe romi cu tact, dar fără speranță și cu clișee care nu schimbă sau nu vor schimba nimic: “există perocupare”, “s-au făcut pași”, “sigur, necesitățile nu sunt acoperite”, “la cum cunosc eu oamenii din executiv, locuințele vor fi atribuite onest”, “primarul este preocupat”, “poate știm înaintea dumneavoastră ce se întâmplă (la Pata Rât – n.red.)”, “s-a luptat mult pentru ameliorarea lucrurilor”, “sunt proiecte în derulare și o preocupare permanentă”, “ce au spus oamenii este mai mult decât un apel la umanitate”, “trăim cu toții în această comunitate și trecem pe lângă lucruri pe care nu le vedem sau ne rusinăm de ele și aplecăm ochii”, “e neplăcut”, “ne doare sufletul”.

Consilierul PSD Horia Nasra a apreciat că problema de la Pata Rât trebuie tratată serios, printr-un consens politic și un proiect asumat pe câțiva ani pentru rezolvarea problemenlor. Nu populist, prin replici sau glume de la masa de ședinte ci cu măsuri concrete. El a mai invitat primăria și oamenii din fruntea ei să mai viziteze Pata Rât.

Primarul Emil Boc a recunoscut că orașul are o problemă cu incluziunea socială pentru că oamenii nu vor locuințe sociale în cartiere. Edilul a dat ca exemplu viitoarelor locuințe sociale de pe Sighișoarei care urmează să se edifice la 10 minute de blocul în care el locuiește în cartierul Zorilor. “Am 500 de memorii împotriva acestor locuințe de la oamenii din cartier. Dar mi-am asumat că acestea se vor face pentru că clujenii au nevoie de ele. Aici trebuie să veniți (asociațiile – n.red.) parteneri și să spuneți că aceste locuințe sunt ale tuturor clujenilor, indiferent de situația socială. Jumătate din cei de aici din sală au fost la mine în problema locuințelor. Avem locuințe sociale retrocedate pe care, legal, nu putem să le atribuim. Sperăm ca viitorii parlamentari de la aceasta masă să schimbe legislația”, a afirmat primarul.

Boc a mai spus că primăria e deschisă unor discuții urbanistice, însă nu consideră oportună legalizarea comunității Dallas. “Nu mai vreau să ajungem la cuvinte ghetou ca după aceea să veniți tot dumneavoastră să spuneți că nu aici vrem să stăm și că aici vrea primăria să ne pună lângă Pata Rât să locuim”, a completat primarul. Despre problemele oamenilor de pe Cantonului, edilul a spus că primăria s-a implicat prin Direcția de Asistență Socială și Cantina instituției. Despre situația punctuală a celor care au rămas fără un acoperiș în urma incendiului din 19 noiembrie, primarul a oferit ca alternativă centrul social al primăriei, unde existră locuri libere și unde oamneii pot sta temporat, în așteptarea unei alte soluții. Boc a mai subliniat că primăria ofertă, prin direcția de asistență socială, ajutoare sociale, hrană, transport către școli pentru copii, susține o unitate mobilă de asistență medicală, dar și participarea copiilor la programul școală după școală.

Consilierul PNL Radu Moisin, viceprimar în timpul mutării romilor de pe Coastei, a ținut să spună că, chiar dacă momentul mutării n-a fost unul fericit, primăria a acționat legal, în ciuda diverselor platforme politice și organizații non-guvernamentale care susțin public contrariul pentru a obține fonduri de pe urma situației. Cu mențiunea că nu se referă la cei de la Desire sau la Eniko Vincze. “Pe Coastei erau construcțíi pe stradă, întreg cartierul Mărăști arăta ca Statele Unite ale Americii în secolul al XVIII-lea. Atât am putut ca soluție atunci, regulile urbanistice erau mai flexibile (cu referire reproșuri aduse primăriei pentru că a făcut terenul de pe Platanilor afost făcut pretabil pentru construcția de locuințe, unul aflat aproape de cel din Dallas și unul lângă care a făcut recent rampa temporară de gunoi, la mai puțin de 800 de metri – n.red.). Astăzi este mai greu să schimbi destinații ale unor terenuri pentru că toți se cred competenți și vor să avizeze și reavizeze ceea ce decide autoritatea locală, de la prefect, la arhitectul județului. Problemele dumneavoastră sunt imporante, dar la fel și parteneriatului și corectitudinea pentru rezolvarea lor. Clujul nu merită critica în afară. Toți suntem interesați de aceste probleme dar nu ne criticăm orașul înainte de a a le rezolva”, a subliniat Moisin.

Comunitate de la Pata Rât număra o mână la oameni. Dar a crescut vertiginos, printre gunoaie și pe gunoaiele orașului, sub ochii administrațieie locale în ultimii mai bine de zece ani. Este una dintre probleme sociale ale Clujului pe care nimeni nu vrea să și-o asume sau să o numească public și pentru care nu s-a găsit o soluție viabilă. O pară pe obrazul orașului. Romii nu sunt doriți în oraș, nici pe capul primăriei și sunt pur și simplu lăsați în pace să conviețuiască la Pata Rât și să fie subiect de reportaje internaționale atunci când jurnaliștii străini vin în Cluj-Napoca.

Prea-fericitii din groapa de gunoi from Veioza Arte on Vimeo.

 

 

 

 

 

Filialele clujene ale partidelor politice au intrat oficial în campania electorală, disputându-și cele 14 mandate de parlamentari alocate județului nostru, 10 la Camera Deputaților și 4 la Senat. Cine sunt oamenii care au fost poziționați pe primele locuri de pe listele de candidați și ce averi au ei, vă prezentăm în cele ce urmează, cu mențiunea că se preconizează ca numărul cel mai mare de mandate să ajungă în ograda PNL-ului. Concret, dacă ar fi să ne raportăm la rezultatele alegerilor locale din iunie, PNL ar urma să obțină 5 mandate la Camera Deputaților și doua la Senat, PSD două mandate la Camera Deputaților și 1 la Senat. UDMR 2 mandate la Camera Deputaților și 1 mandat la Senat. Ultimul mandat din Camera Deputaților ar urma să se fie jucat în etapa de redistribuiri, între candidatul ALDE și cel al USR, cel mai probabil.

Cine sunt candidații care pot ajunge în Parlament

Pe primele cinci locuri eligibile, din partea PNL pentru Camera Deputaților îi avem pe Florin Stamatian, Adrian Oros, Sorin Dan Moldovan, Marius Mânzat și Tudor Ștefănie. La Senat candidează Marius Nicoară și Călin Tuluc.

Florin Stamatian este medic ginecolog de profesie, a fost prefect de Cluj în perioada în care Emil Boc era premierul României. Se află la cel de-al treilea mandat în Consiliul Local.  Potrivit declarației sale de avere, deține împreună cu soția sa un teren intravilan de 1000 de mp și o casă de locuit de 400 de mp. Mai are, de asemenea, două mașini (un Peugeot 206 și un BMW X3), dar și tablouri și bijuterii evaluate la de peste 42.000 de euro.  La capitolul venituri, acesta declară o sumă deloc modestă, de peste 200.000 de lei (în mare, banii provin din salariile de la Spitalul Clinic Județean de Urgență dar și de la Universitatea de Medicină și Farmacie). Stamatian a ocupat un loc și în Consiliul de Administrație al societății falimentare Cluj Arena. Vechii liberali nu înțeleg cum se face că Stamatian – care n-a excelat pe plan politic și administrativ – a fost cadorisit tocmai cu primul loc la Camera Deputaților.

Adrian Oros este medic veterinar de profesie și profesor în cadrul USAMV Cluj. În prezent deține un mandat de deputat și se numără printre apropiații liderului vechiului PNL, Marius Nicoară. Oros are două terenuri în județul Cluj (de 1700 mp, respectiv 4100 mp), o casă de 280 de mp dar și un apartament de 70 de mp.  Mai deține două autoturisme, un BMW și un VW, și mai are și două conturi bancare, unul de 15.000 de euro, iar altul de peste 17.500 de lei. Venitul său anual s-a ridicat la circa 140.000 de lei (provenit de la Camera Deputaților și de la USAMV Cluj). A mai încasat de la Colegiul Medicilor Veterinari încă 35.000 de lei. Oros a fost de-a dreptul inexistent în ultimii patru ani în spațiul public, cu toate acestea are toate șansele de a mai recâștiga un mandat de deputat.

Sorin Dan Moldovan este tânăr, are 30 de ani, și a fost transferat de la organizația centrală a partidului pentru a candida pe listele PNL Cluj. Este fiul unui potent om de afaceri din Oradea care în anii trecuți a derulat mai multe contracte de lucrări publice. Pe plan profesional, Moldovan se laudă cu funcția de subsecretar de stat din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, deținută pe vremea când Guvernul României era condus de Emil Boc. După ce Guvernul Boc a picat, Moldovan a trecut pe statul de plată al firmei părinților. În prezent conduce organizația de tineret a PNL, la nivel național. Este licențiat al Universității Româno – Americane și mai are și un Master la SNSPA București. A mărturisit că și-a luat apartament și s-a mutat la Cluj, pentru a fi mai aproape de Organizația care l-a adoptat.  De altfel, Sorin Moldovan a informat că și-a petrecut o bună parte din copilărie în Cluj Napoca, având în vedere că tatăl său este din județul Cluj. Potrivit declarației sale de avere, acesta a avut un venit anual de peste 46.000 de lei (de la firma la care a fost angajat). A mai încasat de asemenea peste 26.000 de lei dintr-un contract de prestări servicii. Nu declară alte bunuri.

Marius Mînzat este în prezent vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj. Înainte de alegerile locale din iunie, el se afla chiar în fruntea acestei instituții, dat fiind faptul că fostul liberal Mihai Seplecan fusese revocat din funcție. Mînzat provine din organizația PNL Dej. La alegerile locale din iunie, organizația sa scotea un scor electoral absolut mediocru, liberalii riscând din acest motiv să piardă președinția Consiliului Județean în favoarea PSD. Deși n-a strălucit pe plan politic-administrativ, Mînzat are și el toate șansele să câștige un mandat de deputat. Conform declarației sale de avere, este proprietarul a șase terenuri intravilane, în Dej și în municipiul Cluj Napoca. Mai are, de asemenea, două case în Dej, și o casă în Cluj Napoca. Deține trei autoturisme (Hyundai, Mercedes, Suzuki) și are în cont peste 124.000 de lei. La capitolul venituri declară aproximativ 120.000 de lei, din salariile de la Consiliul Județean și de la Administrația Bazinală a Apelor Someș Tisa.

Tudor Ștefănie are la activ trei mandate de primar la nivelul municipiului Turda. A pierdut alegerile locale din iunie, însă, colegii săi de partid spun că oricum nu-și mai dorea să fie primar și că țintea demult un mandat de deputat. Potrivit declarației sale de avere, Ștefănie deține în Turda două case și un apartament, precum și două terenuri (intravilan și agricol). Are un credit bancar de 27.000 de eruo (scadent în 2020), iar la capitolul venituri declară peste 41.800 de lei (salariul de la Primărie).

Pe primele două locuri eligibile la Senat, din partea PNL îi avem pe Marius Nicoară și pe Călin Tuluc.

Marius Nicoară este liderul vechiului PNL Cluj. În perioada 2004-2008 a deținut președinția Consiliului Județean Cluj. A fost perioada în care administrația județeană a pus pe roate mai multe proiecte de dezvoltare, cel mai important fiind parcul industrial de la Jucu, în care prima oară a poposit compania Nokia. Tot atunci a demarat proiectul de dezvoltare a Aeroportului clujean și s-a semnat și contractul de concesiune cu compania Iulius Mall, care astăzi contribuie cu o redevență semnificativă la bugetul administrației județene. În 2008, Nicoară a pierdut alegerile pentru Consiliul Județean în favoarea lui Alin Tișe (cu care astăzi este coleg de partid). A candidat, de asemenea, în 2012, la Primăria Cluj, pierzând la un scor extrem de stâns în fața lui Emil Boc (cu care de asemenea acum este coleg de partid). În prezent e senator și a intrat în cursa alegerilor din 11 decembrie pentru a câștiga un nou mandat de parlamentar. Lui Nicoară i se reproșează că n-a fost foarte prezent în spațiul public în ultimii ani și de asemenea i se impută un accident rutier pe care l-ar fi săvârșit pentru că s-a urcat băut la volan.  Potrivit declarației sale de avere, este coproprietar al unui teren de 1800 de mp și al unei case de 70 mp. Mai are o barcă de agrement, dar și un autoturism Seat Ibiza. Declară tablouri a căror valoare se ridică la peste 100.000 de lei, și bijuterii și ceasuri în valorea de peste 40.000 de lei. Arată că a tranzacționat la Bursă acțiuni deținute la Banca Transilvania, câștigând 6,2 milioane de lei. În conturi bancare are peste 50.000 de lei. Declară și datorii care se ridică la 280.000 de lei. Mai figurează cu împrumuturi acordate unor firme în valoare de peste 2.000.000 de lei. La capitolul venituri, Nicoară declară indemnizația de senator (71.500 de lei), dar și dividende în valoare de peste 71.000 de lei).

Călin Tuluc este avocat profesie și se află la cel de-al doilea mandat de consilier județean. Este un apropiat al actualului președinte al administrației județene, Alin Tișe. De altfel, spun surse din partid, Tișe este cel care a insistat ca Tuluc să ocupe un loc eligibil pe lista candidaților la Senat, având în vedere că acesta își abandona, anul trecut, slujba de avocat pentru a prelua frâiele administrației județene într-un moment în care instituția se confrunta cu un blocaj administrativ (fostul liberal Mihai Seplecan fusese revocat din funcție, majoritatea proiectelor de dezvoltare rămânând blocate). Potrivit declarației de avere, Tuluc deține un autoturism VW Jetta, iar în conturi are 25.000 de lei. Declară venituri de 11.000 de lei, din salariul de la Consiliul Județean. De asemenea, a încasat peste 100.000 de lei din avocatură.

Pe primele două locuri considerate eligibe pentru Camera Deputaților, din partea PSD îi avem pe Horia Nasra și pe Cornel Itu.

Horia Nasra are 31 de ani, iar după alegerile locale din iunie s-a ales cu un mandat de consilier local. Tot atunci a fost numit președintele organizației PSD Cluj. Anterior el era purtătorul de cuvânt al partidului (la nivel de Cluj). A mai lucrat, de asemenea, în biroul parlamentarului Aurelia Cristea. Nasra este absolvent de istorie și antropologie, însă singura activitate cu care el se poate lăuda este cea de “politician”. De altfel, Nasra recunoaște că până în prezent s-a dedicat exclusiv partidului, neglijând posibilitățile de a-și construi o carieră profesională. Pentru că i-a picat cu tronc tocmai liderului PSD Liviu Dragnea, tânărul Nasra are acum toate șansele de a intra în Parlamentul României. El nu deține bunuri sau proprietăți pe numele său. În Cluj Napoca locuiește într-un apartament  închiriat. Potrivit declarației sale de avere, a avut venituri de peste 60.000 de lei (a lucrat în cadrul unui proiect european derualt de AJOFM și de asemenea în cabientul parlamentarului Aurelia Cristea).

Cornel Itu este unul dintre oamenii cu state vechi în PSD Cluj, deputat cu două mandate la activ. Chiar dacă lui i s-a datorat scorul foarte bun de la alegerile locale din iunie, obținut de PSD în zona Dej, era cât pe ce să fie scos din joc de mai tânărul social-democrat Horia Nasra. Itu nu s-a ferit să critice decizia liderilor de la centru, privind numirea lui Nasra la șefia PSD Cluj, iar revolta sa era să-l coste chiar locul eligibil de pe lista de la parlamentare. Puțin a lipsit ca Nasra să nu-l înlocuiască pe Itu cu un alt pretendent din organizația dejeană. Nici Dragnea nu i-a ținut spatele lui Itu, astfel că deputatul s-a luptat cu ceva emoții pe parcursul acestei veri. Lucrurile s-au remediat după ce Nasra a înțeles că nu e bine să se pună rău cu structurile de partid din teritoriu, știut fiind faptul că Itu se numără printre puținii oameni dedicați partidului, care se bucură de respectul și susținerea primarilor social-democrați. Astăzi, Itu are toate șansele să recâștige un nou mandat de deputat. Potrivit declarației sale de avere, el este coproprietar al unui teren de 944 metri pătrați și al unei case de 300 mp (în Dej). Deține două mașini, o Dacia Duster și un BMW. Are în conturi 35.000 de lei și 4.700 de euro. De la Camera Deputaților a încasat peste 60.000 de lei, iar din dividende de la o societate la care este acționar, 32.000 de lei.

Pe primul loc eligibil din partea PSD la Senat îl avem pe Vasile Ilea

Vasile Ilea nu are cine știe ce vechime în PSD, însă apropierea sa de actualul președinte al PSD Cluj, Horia Nasra, i-a adus acestuia un mandat de consilier județean. Pentru că prietenia și susținerea dintre cei doi a continuat și după alegerile locale din iunie, Ilea are acum șanse mari să ajungă senator. Despre el nu se cunosct prea multe date, în afara faptului că deține o mică afacere de organizare de evenimente. Potrivit declarației sale de avere, Ilea este coproprietar a trei apartamente în Cluj Napoca. Mai deține o casă, în coproprietate, tot în Cluj Napoca. Are o autoutilitară Mercedes din 2001. Nu declară alte bunui. La capitolul venituri declară 50.000 de lei, din dividende.

Pe primele două locuri, considerate eligibile pentru Camera Deputaților, din partea UDMR candidează Csoma Botond și Hegedus Csilla.

Csoma Botond este liderul UDMR Cluj. Acesta se află deja la al treilea mandat de consilier local. Și-a dorit să facă un pas înainte, astfel că a fost poziționat pe primul loc pe lista candidaților la Camera Deputaților. De profesie jurist, Csoma Botond a realizat venituri din această calitate de peste  29.000 de lei. Activitatea din Consiliul Local i-a mai adus venituri de încă 16.000 de lei. La capitolul bunuri declară o casă de 190 mp și un teren de 500 de mp. Mai deține o rulotă din 1980. În contul său bancar are suma de 6.700 de lei.

Hegedus Csilla este unul dinte membrii importanți ai UDMR. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii, pe vremea când maghiarii se aflau în parteneriat cu PDL, în Guvernul Boc. Este directorul Fundației Transilvania Trust, care are în gestiune Castelul Bánffy de la Bonțida. Potrivit declarației sale de avere, Hegedus Csilla deține două terenuri, în Cluj Napoca de 170 mp și într-un sat din județul Cluj de 1300 de mp.  Mai are un apartament și o casă. În conturi dispune de 23.000 de lei și de 1100 de euro. Declară venituri de 44.300 de lei (în calitatea sa de vicepreședinte executiv al UDMR), și de 7.900 de euro (de la Comisia Europeană).

Primul loc eligibil la Senat, din partea UDMR a fost atribuit lui Laszlo Attila

Laszlo Attila a fost viceprimar în municipiul Cluj Napoca înainte de 2012, iar în prezent este senator. Se numără printre puținii politicieni maghiari care au înțeles să-și îndrepte discursul politic și spre electoratul român. În ultimii patru ani, însă, Laszlo a cam dispărut din spațiul public. Dacă UDMR va scoate în 11 decembrie un scor precum cel obținut la alegerile din iunie, el are toate șansele de a intra în Palament cu un nou mandat de senator. Potrivit declarației de avere, politicianul maghiar are în Cluj Napoca două case și două terenuri. Mai are în comuna Bereni 5 hectare de teren agricol, dar și o casă de vacanță. Deține un autoturism VW din 2002, un ATV și o motocicletă. La capitolul datorii înregistrează suma de 17.500 de euro. A avut venituri de 69.800 de lei din indemnizația de senator.

Pentru unul din mandatele de deputați se vor lupta formațiunile ALDE, USR și PMP, dacă ne raportăm la datele din sondajele ectorale, precum și la rezultatele alegerilor locale din iunie.

Reamintim că alegerile parlamentare vor avea loc în 11 decembrie, 2016

Actualdecluj.ro va prezenta, în următorul articol, date despre candidații celorlalte partide, care sunt cotate cu șanse mult mai mici de a accede în Parlamentul României. (foto sus hotnews.ro)