Tags Posts tagged with "gunoi"

gunoi

sursa foto: Szakáts István

Situația lacului de levigat toxic format între fosta groapă de gunoi a Clujului și centura de ocolire Vâlcele-Apahida este mult mat gravă decât în expertiza realizată de Universitatea Tehnică și comandată de Consiliul Județean Cluj. Studiul Universității recomandă ridicarea unui zid între centură și muntele de gunoi, însă acest lucru este greu de realizat deoarece levigatul n-a fost epurat iar întreaga zonă este expusă alunecărilor de teren, reclamă activiști din societatea civilă clujeană. Aceștia spun că “au apărut crevase – unele de 2.5m adâncime în muntele de gunoi, avalanșa de gunoi vine încet peste drum” și că în cel mai scurt timp “centura va fi închisă” iar tot traficul greu va trece din nou prin oraș.

“În 2 noiembrie levigatul era la 4m de carosabil. De la apăsarea dealului de gunoi, șanțul care ar fi putut să conducă levigatul către Apahida s-a ridicat. Nu mai curge nimic, de vreo lună de zile, iar astfel levigatul se captează în spatele barajului de pământ și gunoi. La o diferență de nivel de 30cm asta înseamnă încă 50.000 metri cubi de lichid toxic. O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someș și apoi Tisa ar produce un incident internațional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic. Apele române cer de la CJ o stație de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Județean nu a avut loc unde să pună o stație mică cu osmoză inversă, o stație de epurare nu are unde să pună nici atât. Deci CJ o să stea și o să dea vina pe Prefect că nu-i dă starea de alertă. Dar și dacă ar primi-o: construcția stației de epurare nu are șanse să se temine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe șest, că se vorbește de incident internațional. Și atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine și mai alunecos. Și pământul amestecat cu gunoi vine și mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi. Doi, sub Centură deja curge levigatul. Și nivelul o să se ridice și mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase de la greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic”, a semnalat Szakáts István.

sursa foto: Szakáts István
sursa foto: Szakáts István

Activistul a adăugat că situația este și mai dramatică deorece expertiza Universității Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi și Centură, iar în realitate acest viitor șantier va fi foarte greu de gestionat și va duce la închiderea centurii și la încărcarea Clujului cu mai mult trafic.

Crevase în muntele de gunoi, sursa foto: Szakáts István
sursa foto: Szakáts István
sursa foto: Szakáts István

“Expertiza Universității cere intervenții urgente la Pata Rât. Intervențiile vizează o zonă foarte sensibilă, barajul de gunoi – o mlaștină care se umflă constant de la apăsarea dealului și care blochează curgerea lichidului toxic în aval. Centura e în pericol, dar lucrările de consolidare nu pot începe înainte de epurarea levigatului. Stația însă nu va fi construită și pusă în funcțiune. Nu în această iarnă. Iar ploile vin. Lacul o să crească, și riscul de a mai avea avalanșe de gunoi crește. Riscul ca Centura să fie compromisă, e deja semnificativ. Și dacă cumva cândva se apucă de lucrări, Centura va trebui închisă. Dacă nu, s-a dus Centura. Deja e pe ducă. Și încă ceva. Din cauza patului de argilă și a gunoiului care alunecă peste, ecologizarea muntelui de gunoi prin acoperirea acestuia cu pământ e imposibilă. Greutatea ar aduce tot dealul peste Centură. Până nu se face zid de sprijin – ori aici vorbim de ani – o să ne tot putem făli zilnic cu muntele nostru de gunoi. Iar Clujul se poate redenumi Orașul de sub Poalele Pata Râtului”, a mai semnalat Szakáts István.

sursa foto: Szakáts István

Lacul de levigat toxic de la Pata Rât aproape și-a dublat volumul în ultima lună, semnalează activiști din societatea civilă clujeană. Aceștia spun, după ce au inventariat din aer situația, că suprafața inundată cu levigat provenit de la groapa de gunoi de la Pata Rât a ajuns de la 3 la 8 hectare. Între timp, autoritățile din Cluj se arată depășite de situație și duc încă bătălii politice pe gunoiul Clujului.

 

“Suprafața inundată de levigat acum e mult mai mare decât Parcul Feroviarilor (5.3 hectare).
Și mai e o veste proastă, Muntele de gunoi alunecă spre centură. Lacul toxic are o adâncime de un metru jumate în câteva locuri, în general e pe la 40cm, și la margini merge către câțiva centimetri”, atrag atenția aceștia. 

 

Autoritățile din Cluj tot fac ședințe și întâlniri cu iz de răfuieli politice și avansează date care contrazic realitatea, după cum spun activiștii. În timp ce Consiliul Județean susține că trebuie neutralizată o cantitate de 600 mc de levigat, în teren situația este alta. “8 hectare înseamnă vreo 25.000 mc. Ce tot se bate câmpii cu 600mc. La o medie de 50 cm adâncime rezultă 40.000 mc. Fără cantitatea care s-a infiltrat deja s-a infiltrat in sol. Și la o adâncime medie de 25 cm, tot vorbim de 20.000 mc”, au atras atenția aceștia.

sursa foto: Szakáts István

Încă nu s-a făcut nimic. În plus, închiderea gropii de gunoi de la Pata Rât – prin acoperirea cu pământ – aflată deja în lucru (CJ a contractat o firmă di grupul ACI Cluj) ar putea avea consecințe dezastruoase. Muntele de gonoi ar putea pica pe centura Vâlcele – Apahida care trece prin zonă, iar infiltrațiile de levigat ar putea genera destabilizarea drumului ocolitor (și așa foarte scump, poreclit centura de diamant a Clujului deoarece a avut la final costuri exorbitante, fiind afectat de alunecări de teren în foarte multe sectoare).

Deja din luna iulie, gunoiul din vechea rampă a Clujului a început să o ia la vale.

Ultimul comunicat de presă pe tema închiderii gropii de gunoi de la Pata Rât și neutralizării lacului de levigat emis de cel care gestionează închiderea gropii – Consiliul Județean Cluj – atară că săptămâna aceasta va fi gata experiza care să spună de ce alunecă groapa și ce măsuri se impun. De asemenea, instituția spune că a semnat deja un contract pentru închiriere unei stații de osmoză inversă care să neutrarlizeze lacu lde levigat. În plus, instituția mai cheamă toate celelelate instituții să se implice (de la Apele Române, la Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului) pentru a gestiona situația invocând faptul că toate se fac responsabile pentru situația de la Pata Rât, nu doar Consiliul Județean. Cert este că acestea instituții sunt depășite de situație, cel puțin asta au arătat discuțiile, comunicatele și întâlnirile purtate în ultimele luni. 

Așa după cum se cunoaște, în cadrul procesului de închidere și ecologizare a rampei de la Pata Rât, în data de 22 iulie a.c., a avut loc o alunecare de teren, respectiv a corpului deșeurilor, și o poluare cu levigat a zonei adiacente. Inițial, prin hotărârea nr. 9 din 08.09.2017, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și toate celelalte instituții cu atribuții în domeniu au apreciat situația ca fiind una de urgență și că pentru remedierea acesteia se impun a fi luate de Consiliul Județean o serie de măsuri în regim de maximă urgență.

Ulterior, prin hotărârea nr. 15 din 19.10.2017, același Comitet pentru Situații de Urgență s-a răzgândit și a decis nu numai că nu se impune declararea stării de alertă ci, mai mult, că nici măcar nu s-a dovedit existența unei situații de urgență?!? Întrebarea ar fi: de ce oare s-a mai constituit CJSU, dacă nu era o situație de urgență, câtă vreme, potrivit legii, acesta se constituie doar în astfel de cazuri?! În plus, Consiliul Județean Cluj semnase deja în data de 16.10.2017 contractul de închiriere a unei stații de osmoză inversă menită să rezolve problema poluării.

  Până la sfârșitul acestei săptămâni va fi finalizată expertiza care va indica cu exactitate cauzele alunecării și va stabili măsurile care se impun.

            Având în vedere că instituțiile competente, membre ale CJSU, inclusiv Garda de Mediu, Agenția de Mediu, Apele Române ș.a.m.d. apreciază că nu s-a dovedit situația de urgență, Consiliul Județean va continua, conform contractului de finanțare cu fonduri europene, respectiv a contractului de lucrări încheiat cu antreprenorul, procesul de închidere și ecologizare a rampelor neconforme de deșeuri din județ, inclusiv a celei de la Pata Rât.

            În contextul în care Apele Române susțin că nu e vorba de o poluare accidentală ci de una continuă și istorică ce datează încă din anii 2000, se pune întrebarea de ce Apele Române nu au luat măsuri concrete în tot acest interval? În același timp, care sunt măsurile pe care le-au impus fostului administrator al rampei pentru a se stopa această poluare, respectiv pentru a se înlătura efectele ei? Asta, întrucât Consiliul Județean a preluat rampa de la Pata Rât, în vederea închiderii, la jumătatea anului 2015. Mai mult, în pozițiile publice exprimate, Apele Române afirmă că autorul poluării e Consiliul Județean deși nu există nicio expertiză care să stabilească poluatorul, cauzele și responsabilii.

Având în vedere situația existentă, Consiliul Județean va solicita implicarea tuturor autorităților centrale cu atribuții în domeniu, respectiv Comitetul Național pentru Situații de Urgență, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Administrația Națională Apele Române. ș.a.m.d“, arată Consiliul Județean.

by -
0 293

După ce încă un incendiu suspect a apărut în această dimineață la rampa de gunoi temporară a Clujului, un deputat îi cere primarului Emil Boc să facă publice înregistrările video din zonă, ca să vadă dacă nu cumva focul a fost pus intenționat.

Focul din această dimineață a izbucnit la una dintre cele trei rampe de deșeuri din zonă – aici a funcționat rampa de gunoi de la Pata Rât, închisă recent după 40 de ani, una administrată de o companie privată și a treia, cea mai recentă, administrată de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP). La aceasta din urmă a izbucnit în această dimineață un incendiu de proporții. „Îi solicit primarului Emil Boc să facă publice înregistrările care monitorizează rampa, un raport asupra cauzelor incendiilor și un plan concret prin care să prevină astfel de situații critice!”, declamă președintele PSD Cluj, deputatul Horia Nasra. “În secolul internetului nu se poate ca primarul Emil Boc și oficialii primăriei să nu poată gestiona, păzi, această rampă. De asemenea, le sugerez să nu caute alți vinovați decât propria incompetență administrativă și lipsa conștiinței sociale”, conchide acesta.

Citește și:

Arde din nou rampa de gunoaie a Clujului

Pompierii clujeni au lucrat toată noaptea pentru a stinge rampa de gunoi a orașului care a luat fost marți seara. Flăcările deschise au fost stinse, însă deșeurile încă ard mocnit.

PROMISIUNI și ROMÂNIA se mai vedeau din opera artistului Dan Perjovschi de la Pata Rât printre flăcări și fum. Artistul a desenat în aprile pe zidul care ține deșeurile Clujului pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la romii care locuiesc și muncesc la groapa temporară de gunoi a orașului.

Azi-noapte, rampa a luat din nou foc.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență, focarele de incendiu cu flăcări deschise de la suprafața deșeurilor au fost lichidate pe parcursul nopții, însă este necesară eliminarea focarelor ce ard mocnit în masa deșeurilor pe suprafața afectată. “Operațiunile de stigere și supraveghere a focarelor continuă cu patru autospeciale de stingere și 18 pompieri militari, sprijiniți de patru autocisterne și trei utilaje ale Regiei Autonome a Domeniului Public”, a mai informat ISU Cluj.

Imaginile din timpul operaíunilor derulate de ISU la rampa de gunoi a Clujului sunt infiorătoare.

sursa fotografii: ISU Cluj

sursa foto: captura video - lacul de levigat din Cluj, 2 octombrie

Lacul de levigat toxic de la Para Rât continuă să crească. Ministrul Mediului, prezent la Cluj la începutul săptămânii, a făcut o demonstrație de forță și a cerut demisii ale oficialilor instituțiilor de mediu. Acum, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe iese public și susține că la Pata Rât doar nivelel cuprului e mai mare decat valorile normale, după analize de sol și apă.

“Consiliul Județean Cluj a fost informat de către asocierea condusă de NORD CONFOREST (cei care se ocupă de închiderea gropii Pata Rât – n.red.) în legătură cu cele mai recente rezultate ale analizelor de sol și de apă efectuate la depozitul neconform de deșeuri Pata Rât, analizele de laborator fiind efectuate de Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică.
Potrivit informării, analizarea în laborator a celor șase probe de sol și a celor două probe de apă prelevate în prezența reprezentanților Gărzii de Mediu a relevat faptul că, în cazul a nu mai puțin de patru din cele șase probe de sol valorile obținute în urma analizelor de laborator nu depășesc nici măcar pragul de alertă. În același timp, în cazul celorlalte două probe de sol, provenite din același loc dar de la adâncimi diferite, valorile înregistrate pentru sulfați, cadmiu și plumb depășesc doar pragul de alertă, fără a se pune însă în vreun fel problema depășirii pragului de intervenție. În acest context, singurul parametru ale cărui valori se mențin încă relativ crescute este cuprul”, a ținut să anunțe Tișe.

Ofialul CJ Cluj a mai adăugat că probleme legate de contaminarea apelor subterane vor fi rezolvate în cel mai scurt timp. “Cel mai probabil în cursul acestei săptămâni va fi gata procedura de închiriere a unei stații de epurare bazate pe principiul osmozei inverse. În contextul în care aceasta va deveni funcțională în perioada imediat următoare, urmând să funcționeze la capacitate maximă încă din luna octombrie, calitatea apelor subterane din zona afectată va cunoaște o îmbunătățire rapidă și semnificativă”, a spus Tișe.

Oficialul nu oferă valorile din analizele la care face referire. Nici nu menționează care sunt depășirile.

De cealaltă parte oameni din societatea civilă atrag atenția că lacul de levigat este tot mai mare. În plus, deputați USR continuă să facă interpelări la Ministerul Mediului și să ceară soluții.

(lacul de levigat Cluj – Pata Rât în 2 octombrie 2017)

“În lipsa colectării separate la sursă pe cel puțin trei fracții (reciclabil, biodegradabil, rezidual), programate în zile diferite, pe tip de deșeu, în lipsa implementării unor măsuri de prevenire a generării de deșeuri și în lipsa educației, a sancțiunilor și a depozitării neconforme, avem la Cluj un lac de levigat, munți de deșeuri și poluare care afectează orașul. La întâlnirea de la Prefectura Cluj pe care ați condus-o a fost propusă și anunțată ca fiind funcțională de la mijlocul lunii octombrie o stație de osmoză inversă care să trateze levigatul. Stația poate trata 165 de metri cubi de levigat, dar scurgerile actuale, potrivit specialiștilor, sunt de 230 de metri cubi. Scurgerile de levigat și lacul format au mai multe surse: rampa veche, intervențiile repetate ale pompierilor pentru a stinge incendiile și depozitul temporar RADP.
Există un studiu realizat de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, în colaborare cu Consiliul Județean Cluj și alte organisme abilitate, cu privire la sursele levigatului? În cazul în care nu există, când va fi definitivat și la inițiativa cărei instituții? Dacă se constată că o bună parte din scurgerile de levigat vin de la depozitul temporar RADP, din subordinea Primăriei Cluj, ce măsuri iau Ministerul Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului Cluj din subordinea sa?
Totodată, doresc să vă re-supun atenției, verificarea respectării prevederilor Ordinului Ministrului Sănătății 119/2014, cap 1. Art 11, privind distanța minimă legală de protecție sanitară între teritoriile protejate și a depozitelor de deșeuri care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației din Pata Rât, a căror locuințe se găsesc la mai puțin de 1000 de metri de platformele de stocare temporară a deșeurilor RADP și Salprest Rampă. Amintesc că la Pata Rât au fost evacuate de Primăria Cluj-Napoca sute de persoane, iar locuințele construite de Primărie pentru aceștia au fost amplasate la 350 de metri de depozitul SALPREST și la 850 de metri de depozitul RADP, amenajate ulterior mutării. Potrivit directorului Direcției de Asistență Publică Cluj, distanțele de protecție sanitară avizate pentru cele două platforme temporare au fost asimilate cu cele pentru rampele de transfer, respectiv de 200 de metri, conform prevederilor din Ord. MS 119/2014. DSP Cluj a emis avizul care a fundamentat acordul de mediu pentru cele două depozite temporare din partea Agenției de Protecția Mediului în ciuda acestor disfuncționalități.
În cazul în care avizul DSP și autorizația APM nu respectă prevederile legale și platformele temporare vor fi închise, ce măsuri vor fi dispuse pentru a asigura continuitatea colectării deșeurilor în județul Cluj?”, au fost punctele ridicate de deputatul USR Adrian Dohotaru într-o interpelare adresată Ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu.

Lacul de levigat în 23 august sursa foto: Facebook
Un video aerian cu balta de levigat toxic din zona gropii de gunoi a Clujului de la Pata Rât a fost postat astăzi pe rețelele de socializate. Despre acest “lac” civicii din Cluj spun că s-a dublat în ultimele zile.
“De la 300 metri înălțime mirosul este insuportabil. Se vede mocirla și canalele prin care levigatul se infiltrează în sol. Mărimea lacului s-a dublat în câteva zile”, adaugă Szakáts István, una dintre vocile din societatea civilă clujeană. Video-ul a fost realizat în 13 septembrie.

Acesta pune la îndoială soluții avansate de Consiliul Județean Cluj, în cotextul în care, de sus, situația lacului toxic de levigat este îngrijorătoare.
“Consiliul Județean anunța așa: “una dintre soluțiile propuse pe care încercăm să o implementăm în cel mai scurt timp este achiziționarea unei stații de epurare, care să permită epurarea acelui levigat, să nu ajungă în râul Zăpodie și implicit în Someș. Capacitatea stației o calculează în acest moment experții, iar în momentul când avem tipul de stație pe care trebuie să îl achiziționăm. În termen de costuri încă nu pot să spun nimic pentru că nu avem capacitatea exactă a stației. Costurile vor fi aferente stației. Va fi o stație fixă, inclusiv alimentare cu energie electrică și alte lucrări de construcție. Consiliul Județean Cluj va suporta costurile de achiziție.” Ceea ce se vede din comentariu:
1. Expertiza nu e finalizată.
2. Stația nu e aleasă.
3. Stația nu e cumpărată.
4. Stația nu e adusă.
5. Construcțiile necesare pentru instalarea stației nu sunt efectuate.
6. Stația nu e instalată.
7. Stația nu e pusă în funcțiune.
Pompierii au folosit 300.000 metri cubi de apă pentru stingerea incendiilor. 300.000mc de apă e mai mult decât cade pe suprafața aia în 10 ani cumulat. De atunci apa aia șiroaie încet afară, spălând otrava. Sunt mai mult decât curios ce capacitate de stație de epurare o să judece Consiliul Județean că îi și ne trebuie”, a completat Szakats.
Despre noua problema a Clujului legată de gestionarea gunoiului, mai jos:

sursa foto: colaj Facebook

Doar 36 din cele peste 40 de platforme subterane dedicate colectării selective a gunoiului anunțate de Primăria Cluj vor fi gata până la finalul acestui an. Restul, până la 100, urmează să fie amenajate cel mai târziu până în noiembrie 2018. De altfel, în toamna lui 2018 expiră și contractele prin care Brantner și Rosal au fost desemnate să se ocupe de  salubritatea menajeră din Cluj-Napoca (ridicat gunoiul).

Primăria a scos la licitație un contract (acord cadru pe un și jumătate) pentru proiectarea și execuția a aproximativ 100 de platforme subterane dedicate colectării selective a gunoiului,  estimat la peste 4,8 milioane lei. Contractul a revenit firmei Euriteh Oradea – unic ofertant – despre care media scrie că ia lucrări la suprapreț prin atribuire directă sau că a fost acuzată de furtul tehnologiei privind platformele subterane de către o firmă spaniolă.

Potrivit managerului public al Clujului, Gheorghe Șurubaru, în baza acordului cadru, valabil 18 luni (pana în noiembrie 2018) și in baza contractelor subsecvente, Euriteh urmează să realizeze anul acesta circa 36 de astfel de platforme subterane. Mai precis, 18 bucăți până în luna noiembrie și alte 18 bucăți până în luna decembrie.

Restul de 64 de platforme îngropate pentru gunoi urmează să fie gata până în noiembrie 2018. Adică 27 de platforme au ca termen luna februarie 2018 iar alte 37 de bucăți urmează să fie livrate Primăriei până cel târziu în luna noiembrie anul viitor. “Între acestea se vor regăsi și 20 de platforme subterane în curtea unor licee și școli aflate în administrarea Primăriei. În cadrul acestui prim contract se va dota o platformă cu un sistem electronic pe bază de card și monitorizare la umplere, ceea ce va face posibilă accesarea punctului gospodăresc doar de către persoanele arondate la acesta. Acest sistem va fi implementat la următoarele loturi care vor fi scoase la licitație”, a mai anunțat Șurubaru.

Primele zece puncte gospodăreşti îngropate vor fi construite, potrivit unor anunțuri făcute primăvara aceasta de oficialii Primăriei, în zona străzilor Mehedinţi – Vidraru din cartierul Mănăştur şi pe strada Borşa, din Gheorgheni. Aceste locaţii au o situaţie juridică clară a terenului, iar municipalitatea a emis deja autorizaţiile de urbanism.

Încă din 2016 Primăria Cluj a anunțat un proiect pilot pentru aruncarea selectivă a gunoiului în subteran. În cadrul acestuia s-a pus în funcțiune o primă platformă îngropată de colectare selectivă a deșeurilor în cartierul Zorilor (în care locuiește primarul), pe strada Luceafărului nr. 10, cu doar două zile înainte de alegerile locale din iunie 2016. Pe un proiect pilot, pus la punct de municipalitate împreună cu unul dintre operatorii care ridică gunoiul în Cluj-Napoca, compania Rosal. Atunci s-a spus că este vorba despre un sistem modern care permite menținerea curățeniei la punctele gospodărești, platforma având 3 containere pentru fracție uscată – sticlă, PET, plastic, hârtie, carton – și 1 container pentru fracție umedă – deșeuri menajere. Despre costurile sistemului, nici o vorbă, deși în filmulețul inaugural postat de primarul Emil Boc pe Facebook acesta apare alături de directorul Rosal Cluj, iar cei doi oficiali erau în măsură să ofere lămuriri cu privire la cine a suportat investiția de realizare a respectivei platforme. Anul trecut se spunea că alte două platforme după modelul celei din Zorilor vor fi amenajate în cartierele Mănășturi și Grigorescu. Acestea n-au mai fost amenajate.

DETALII:

Primăria “legalizează” îngroparea gunoiului menajer în oraș. Cu ce costuri?

Prima “ghenă” subterană pentru gunoi inaugurată în Zorilor. Se pregătește un monopol Rosal?

Anul acesta, municipalitatea a menționat că va merge pe un proiect integrat și a prevăzut și fonduri în acest sens în bugetul local. Așa s-a organizat licitația pentru amenajarea celor circa 100 de platforme subterane pentru colectarea deșeurilor în tot orașul, contract câștigat de Euriteh.

AICI DETALII despre firma Euriteh și contractele sale controversate din țară: UPDATE Firmă controversată câștigă licitația de peste 1 milion de euro pentru îngroparea selectivă a gunoiului în Cluj-Napoca

 

by -
0 301
sursa: Primaria Cluj

Sistemul pentru colectarea plutitorilor pus în funcțiune pe râul Someș din Cluj și despre care Primăria spune că este unic în țară are rezultate vizibile. Cantități impresionante de PET-uri și gunoaie s-au strâns în respectivul stăvilar montat la intrarea râului în cartierul clujean Grigorescu.

sursa: Primaria Cluj
sursa: Primaria Cluj

Cei de la Apele Române au cumpărat și ei un utilaj – amfibia – pe care l-au folosit la curățarea Someșului de macrofite (plante acvatice) care favorizează menținerea gunoiului la suprafața albiei. Cu acest utilaj s-au îndepărtat tone de astfel de plante.

DETALII: 35 de tone de vegetație acvatică scoase din Someș în Cluj-Napoca în doar câteva sute de metri

Lucrările de execuție a sistemului de colectare plutitori (proiectat la final de 2016) au fost achiziționate de administrația locală în luna februarie de la Energo Line pentru 215.376 lei. Șantierul a început în luna martie și s-a încheiat la începutul verii. Instalația a fost testată și îmbunătățită și a fost pusă în funcțiune luna aceasta, în iunie. Primăria a spus că un astfel de sistem ca cel de la Cluj este unic în România.

Stăvilarul este eco-friendly a presupus lucrări complexe, cu fundații de beton, stâlpi pe ambele maluri ale râului, un cămin de colectare din beton armat, o clădire anexă – depozit de 27 mp cu sistem de supraveghere video, sau panourile fotovoltaice care vor susține alimentarea cu energie electrică. De asemenea, ansamblul este deservit și de o platformă betonată de 20 mp unde vor avea acces mașinile de salubritate pentru a colectare deșeurile strânse de pe râu cu ajutorul noului sistem.

Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special cele din Florești, s-au resimțit în oraș și Someșul s-a umplut la propriu de gunoi.

Comuna Florești și-a asumat, de asemenea, să facă două astfel de stăvilare în localitate. Deocamdată despre aceste investiții, primăria din Florești nu a anunțat nimic. Floreștenii postează în continuare fotografii pe rețeaua de socializare Facebook cu munți de gunoaie depozitate în zona albiei Someșului în comuna de lângă Cluj.

 

by -
0 231

Clujul depozitează gunoiul pe o rampă temporară lângă care locuiesc mai multe comunități de romi, având în vedere că nu a reușit să termine depozitul ecologic pentru deșeuri. Acum, deputatul USR Adrian Dohotaru cere Ministerului Mediului să ia atitudine pentru ca orașul să nu mai suporte acest mediu toxic generat de depozitarea neconformă a deșeurilor.

“E anormal să vezi din aeroport muntele de gunoaie din Pata Rât! Putoarea se simțea în toată zona din cauza vântului dinspre rampe. Am depus o interpelare la Ministerul Mediului, adresată min. Grațiela Gavrilescu pe tema depozitării neconforme a deșeurilor. Ieri am avut o dezbatere în Parlament, la Comisia de Mediu, pe tema gropilor neconforme. Soluțiile sunt la îndemână dacă am avea autorități competente: colectare la sursă și reciclare într-un orizont de economie circulară. Cum interpelarea e mai tehnică, am făcut un video ca să expun mai clar situația. Fac un apel să ne unim cât mai mulți ca să punem mai clar pe agenda publică atât situația depozitării necorespunzătoare a deșeurilor, dar și a locuirii precare, într-un mediu toxic”, a subliniat Dohoraru.

Ce a solicitat deputatul USR și cum arată gunoiul Clujului

platforme realizate de Euritech în Târgu-Jiu, sursa foto: pandurul.ro

Peste 40 de platforme subterane dedicate colectării selective urmează să apară în Cluj-Napoca anul acesta. Primăria a scos la licitație un contract (acord cadru pe un și jumătate) pentru proiectarea și execuția a aproximativ 100 de astfel de obiective estimat la peste 4,8 milioane lei. Contractul a revenit firmei Euriteh Oradea – unic ofertant – despre care media scrie că ia lucrări la suprapreț prin atribuire directă sau că a fost acuzată de furtul tehnologiei privind platformele subterane de către o firmă spaniolă.

Acordul cadru scos la licitație de primăriei anul acesta vizează amenajarea a 100 de puncte gospodărești îngropate pentru colectarea selectivă a gunoiului în Cluj-Napoca. Ofertant a fost Euriteh Oradea care a oferit peste 4,7 milioane lei, cu circa 100.000 de lei mai puțin decît estimările din caitul de sarcini pus la bătaie de Primăria Cluj. Societatea și-a și adjudecat contractul, urmând să amenajeze anul acesta chiar jumătate din punctele gospodărești dorite de municipalitate. Primele zece puncte gospodăreşti îngropate vor fi construite în zona străzilor Mehedinţi – Vidraru din cartierul Mănăştur şi pe strada Borşa, din Gheorgheni. Aceste locaţii au o situaţie juridică clară a terenului, iar municipalitatea a emis deja autorizaţiile de urbanism.

Încă din 2016 Primăria Cluj a anunțat un proiect pilot pentru aruncarea selectivă a gunoiului în subteran. În cadrul acestuia s-a pus în funcțiune o primă platformă îngropată de colectare selectivă a deșeurilor în cartierul Zorilor (în care locuiește primarul), pe strada Luceafărului nr. 10, cu doar două zile înainte de alegerile locale din iunie 2016. Pe un proiect pilot, pus la punct de municipalitate împreună cu unul dintre operatorii care ridică gunoiul în Cluj-Napoca, compania Rosal. Atunci s-a spus că este vorba despre un sistem modern care permite menținerea curățeniei la punctele gospodărești, platforma având 3 containere pentru fracție uscată – sticlă, PET, plastic, hârtie, carton – și 1 container pentru fracție umedă – deșeuri menajere. Despre costurile sistemului, nici o vorbă, deși în filmulețul inaugural postat de primarul Emil Boc pe Facebook acesta apare alături de directorul Rosal Cluj, iar cei doi oficiali erau în măsură să ofere lămuriri cu privire la cine a suportat investiția de realizare a respectivei platforme. Anul trecut se spunea că alte două platforme după modelul celei din Zorilor vor fi amenajate în cartierele Mănășturi și Grigorescu. Acestea n-au mai fost amenajate.

DETALII:

Primăria “legalizează” îngroparea gunoiului menajer în oraș. Cu ce costuri?

Prima “ghenă” subterană pentru gunoi inaugurată în Zorilor. Se pregătește un monopol Rosal?

Anul acesta, municipalitatea a menționat că va merge pe un proiect integrat și a prevăzut și fonduri în acest sens în bugetul local. Așa s-a organizat licitația pentru amenajarea celor circa 100 de platforme subterane pentru colectarea deșeurilor în tot orașul, contract câștigat de Euriteh.

Euritech Oradea a prestat contracte cu administrații publice din țară pe partea de gestionare a deșeurilor. La Argeș, la Oradea, la Vâlcea, în Hunedoara, etc.

Despre Euriteh, media din Hunedoara a scris că a primit pe tavă un contract de la primăria Deva prin atribuire directă pentru a realiza un studiu de fezabilitate privind amenajarea mai multor platforme subterane pentru aruncarea gunoiului, iar apoi a primit în aceleași condiții și realizarea lucrărilor. La un preț mult mai mare decât cel real, a mai titrat glasul-hd.ro. Detalii AICI.

Mai mult, presa din Târgu-Jiu sau cea din Vâlcea a relatat faptul că Euritech este acuzată de o firmă din Spania că a furat tehnologia privind platformele subterane de la aceasta și apoi a vîndut-o primăriilor din țară. S-a ajuns la plângeri în instanță și la autoritățile centrale. Managerul Euriteh, Emilian Gherdan s-a apărat atunci menționând că ceea ce face firma din Spania poate face oricine deoarece sistemul este liber de patent. Detalii pe pandurul.ro, AICI – Primăria Târgu Jiu, într-un scandal internaţional de înşelătorie.

Chiar Euritech a fost acuzată că livrează autorităților locale platforme care punc în pericol sănătatea oamenilor din carierele unde sunt amenajare dar și că acestea nu sunt conforme cu normele Uniunii Europene. Detalii despre acuze și dezmințiri, AICI: Emilian Gherdan, director general SC EURITEH SRL: respingem în mod ferm acuzațiile Teconsub SL ca fiind nefondate, pur șicanatoare și cu vădit caracter denigrator.

O altă societatea patronată de Gherdan, Europlast are deja un contract, în tandem cu o altă societate, cu administrația județeană Cluj pe partea de gestionare a deșeurilor în cadrul proiectului integrat de management a deșeurilor pe care Consiliul Județean se chinuiește de ani buni să-l realizeze. Contractul este de peste 13,5 milioane lei.

UPDATE

Directorul Euriteh Oradea, Emilian Gherdan a transmis Actualdecluj.ro că toate contractele pe care firma pe care o reprezintă le-a dobândit pe piața românească au fost realizate cu respectarea legii. “Legal am obținut informații referitoare la intențiile autorităților publice de a scoate la licitație diverse obiective, monitorizând zilnic anunțurile publicate pe SEAP. Legal am participat la licitații publice, respectând întru totul condițiile impuse de autoritățile contractante, dar mai ales legea. Respectând legea am dat dovadă de seriozitate, fapt ce ne-a permis să acumulăm experiență și să ne dezvoltăm ca și firmă, în România”, a informat Euriteh. În plus, oficialii societății susțin că acuzele apărute în spațiul public cu privire la contractele deținute cu autorități publice din țară ar fi rezultatul unor campanii de presă susținute de concurenții firmei de pe piața românească. Aceștia au mai adăugat că există și niște procese în instanță cu firma spaniolă care a formulat acuzații privind produsele Euriteh. “Asigurăm opinia publică că firma Euriteh, care a câștigat licitația pentru montarea platformelor subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor în municipiul Cluj Napoca, va monta produse de calitate care vor duce la creșterea calității vieții în municipiul Cluj Napoca”, a mai transmis directorul Emilian Gherdan.