Tags Posts tagged with "grigorescu"

grigorescu

by -
0 394
Sensuri unice vor fi introduce pe artere din cartierele Gheorgheni și Grigorescu. Potrivit Primăriei sunt vizare arterele Sinaia dar și Aleea Băișoara, pe aceasta din urmă urmând să fie inversate actualele sensuri unice de circulație.
 
Administrația locală a aprobat ca pe strada Sinaia, tronsonul curpins între strada Iancu de Hudedoara și strada Macului, să fie introdus un sens unic. Acesta va fi dinspre strada Iancu de Hunedoara, spre strda Macului. Măsura va aduce cu ea și luarea în evidență a unor locuri de parcare pe Iancu de Hunedoara, pe zona cu sesns unic, mai precis între B-dul 1 decembrie 1918 și aleea carosabilă de lângă blocul C1, strada Alexandu Vlahuță nr. 21, pe ambele părți ale carosabilului.
O altă măsură privind schimbarea reguluilor de circulație vizeazp srada Aleea Băișoara. Pe aceasta urmează să fie inversate sensurile unice de circulație,  între sediul Primăriei de cartier și aleea Băița,  cu sensul de deplasare de la Primărie spre aleea Băița,  inclusiv pe aleea Scărișoara cu 
sensul nou de deplasare dinspre aleea Băișoara spre str. Liviu Rebreanu. Noile reglementări de circulație au făcut obiectul unei hotărâri a Comisiei Municipale de Sistematizare a Circulației, care a avut loc în data de 2

noiembrie 2017  ți acestea vor fi puse în practică până în luna decembrie.

 

Primul mare ansamblu arhitectural clujean postbelic a fost proiectat și ridicat de comuniști în 1960. În plan urma să aibă o populație cât Câmpia Turzii și toate utilitățile necesare.

Puțini clujeni știu că urbanizarea orașului Cluj-Napoca așa cum îl știm azi, cu giganticele cartiere Mărăști, Mănăștur, Grigorescu și altele, a început în 1960, înainte de marea industrializare care a adus în oraș zeci de mii de muncitori pentru întreprinderile orașului.

Ansamblul s-a numit “Detaliu de sistematizare – cartierul Donath”. E vorba, evident, de actualul cartier Grigorescu, numit de maghiari Donath. De ce acesta și nu altul? Unul dintre membrii echipei de proiectare a fost arhitectul clujean Vasile Mitrea. Acesta explică în volumul “Cluj-Napoca în proiecte: 50 de ani”, unde figurează și imaginile de mai sus: “zona făcuse deja obiectul unui proiect de urbanizare în 1937, când arhitectul Florea Stănculescu a căutat să răspundă unei comenzi de parcelare și edificare a unor locuințe de tip vilă destinate unei categorii sociale cu venituri mai mari. O bună parte din străzi s-a realizat în perioada interbelică și tot atunci a început și execuția imobilelor ce au ocupat cu precădere partea de est. Ca atare, la nivelul anului 1960 exista deja o rețea de străzi, din care circa 85% aveau stratul de uzură din pământ, cu o echipare edilitară incompletă, era început un cadru construit de bună calitate în viitorul complex de locuit est, iar multe din ochiurile rețelei, circa două treimi, erau ocupate doar punctual de construcții. În plus, exproprierea era o formalitate în sistemul socialist”.

La data începerii proiectării, viitorul cartier avea mai puțin de 1.800 de locuitori. Acum aici locuiesc zeci de mii.

Echipa de arhitecți și proiectanți a fost formată din arhitectul Augustin Presecan, școlit în urbanism la Moscova, și de arhitectul clujean Vasile Mitrea. Acesta din urmă rememorează în volumul “Cluj-Napoca în proiecte: 50 de ani”: “Aveam la dispoziție un cadru natural deosebit – concavitatea primitoarea a dealului Hoia – Cetățuia și prezența Someșului MIc – dar și un teren în care libertatea concepției era limitată de străzile existente și construcțiile deja realizate. În același timp, experiența internațională – exceptând-o pe cea sovietică – era destul de rar prezentă în extrem de puținele publicații, iar practica românească se reducea la încercările de la Galați, București, Reșița, Baia Mare, Brăila etc. și la unele puncte de vedere afirmate în revista “Arhitectura” (prima însumare a experienței românești “Unități urbanistice complexe” va apărea abia în 1969). Și totuși aveam un bagaj de informații – chiar dacă erau trecute prin filiera sovietică – privind relaționarea funcției de locuire cu întregul orașului; principiile de organizare ale rezidențialului (unde micro-raionul sovietic devenea echivalentul “unității de vecinătate” occidentale); normele cerute de exigențele confortului inclusiv în domeniul circulației; criteriile contemporane privind compoziția urbană și altele. Amintind însă pregătirea din facultate, mai puțin amplă pe problematica urbanismului, putem spune că la nivelul anilor ’60 se făcea o proiectare de pionierat. De altfel în același deceniu al șaptelea al secolului trecut se ajunsese și la o anumită detașare măcar de terminologia curentă sovietică, trecându-se de la “raion” la tradiționalul cartier, iar în curând se va folosi termenul de “complex de locuit” în locul microraionului”.
În ce privește “raionul” ce avea să devină cartierul Grigorescu, Mitrea arată că acesta era compus din trei “microraioane”, adică trei complexe de locuit ce urmau să asigure peste 6.000 de apartamente, pentru aproximativ 25.000 de locuitori, deci un mic orășel de talia Câmpiei Turzii. Primul dintre aceste microraioane, cel din est, era ocupat aproape total de vile construite în perioada interbelică, astfel că intervențiile au fost, arată Mitrea, “punctiforme”: cinci blocuri turn și hotelul Napoca. În partea opusă a cartierului, în zona de vest, aceasta era liber de construcții în pondere de 70% – erau construite, atunci, doar Institutul de Chimie al Academiei și câteva locuințe. “Dar primul complex de locuit atacat a fost cel din mijloc, centralul, deși avea o dispersie de fond locativ bun, de aproape 28%, și o rețea de străzi deja definită. Viitorul cartier urma să dispună de un centru cu toate categoriile de dotări, de la necesitățile zilnice la cele periodice șiocazionale situat la extremitatea sudică, spre albia Someșului, a complexului central; trei centre comerciale la nivel de complex de locuit; o creșă-grădiniță, o școală cu opt clase și un liceu, dispuse în vecinătatea grădinii de cartier; trei dispensare; o bază de agrement nautic la sud, beneficiind de apariția unui lac de acumulare propus în amonte de podul-baraj Garibaldi”.

Dar cartierul nu a fost ridicat așa cum apare în proiect – mai întâi, că n-au fost construite toate elementele proiectului inițial. Apoi, 15 de ani mai târziu, au apărut celebrele “îndesiri” ce au plantat blocuri de patru etaje între turnuri. Și apoi, pentru că sistematizarea auto a zonei nu a fost respectată. L-am sunat pe arhitectul Vasile Mitrea ca să-l întrebăm cum i se pare acum cartierul – în special după îndesirile care i-au schimbat forma inițială. “În afară de dezamăgire totală ce să zic?”, spune el și detaliază: “prima problemă a fost că acest cartier a fost gândit într-un anumit fel, trebuia să meargă până în zona unde se întâlnește cu Someșul. S-a făcut doar microraionul central și cel de Vest, ceva mai târziu. A doua problemă e că în 1977 s-a făcut o îndesire, așa se cerea atunci, trebuia crescut numărul de apartamente pus la dispozția populației, și au apărut blocurile între turnuri, după care s-au făcut și în interiorul cartierului, în acest fel s-au eliminat o serie de spații de parcare, spațiile de joacă și evident că această îndesire nu a fost în favoarea confortului cetățenilor. A treia problemă – circulația auto trebuia să se facă perimetral, iar în centru trebuia să rămână doar o zonă pietonală, cu spații verzi. S-a făcut proiectul, amenajări unde trebuiau să fie arondate școlile, din păcate s-a introdus și acolo circulația auto. Cartierul trebuia să aibă un centru de cartier, către Someș, și care nu s-a mai făcut. Cartierul trebuia să aibă și un debarcader la oglinda de apă și amenajarea lacului, atunci s-a propus podul stăvilar ca să permită formarea lacului și așa mai departe”.

La 50 de ani de când cartierul a fost proiectat și construit, la 40 de ani de la îndesirile care l-au mutilat și la 20 de ani de când au apărut să apară, la periferie, și ansamblurile imobiliare ridicate pe sistem capitalist, în regim privat, Mitrea conchide: “că acestea sunt dezamăgiri ale mele, mai puțin contează. Dar sunt dezamăgiri ale locuitorilor, care au mizat pe un anumit confort, au mizat că nu se întâlnește pietonul cu automobilul, un centru de cartier cu toate dotările”.

Citește și:

FOTO Grigorescu, așa cum nu-l știai. Cum arăta cartierul clujean cu jumătate de secol în urmă

by -
2 519

Clujul are probleme cu gunoaiele nu doar la groapa de deșeuri de la Pata Rât, ci și în amonte de oraș – cantități impresionante au fost colectate de pe Someș în doar două zile. “Mă gândesc cu groază ce s-ar fi întâmplat dacă nu exista acest stăvilar și acestea ajungeau pe Someș în orașul nostru”, spune city managerul Gheorghe Șurubaru.
Gunoaiele au fost reținute de stăvilarul montat pe râul Someș în amonte de oraș și în aval de comuna Florești. Între gunoaie – o oală, ghivece din plastic, lemne, pungi cu gunoi. Dar, spune Șurubaru, a găsit și … canapele, dulapuri, frigidere și scaune. “Cine aruncă o canapea în Someș? Cei care probabil le schimbă, nu știu; am găsit și animale moarte”, spune el pentru actualdecluj.ro. Acesta adaugă că a înștiințat Garda de Mediu, care de ieri face controale în amonte de oraș ca să vadă de unde provin aceste deșeuri. “Eu pot să știu cine le-a aruncat sau le-a depozitat? Garda de mediu a fost înștiințată, de ieri face controale pe Someș”, spune el.

Citește și:

Când va fi gata sistemul care va împiedica gunoiul din Florești să mai ajungă în Cluj via râul Someș

by -
0 264

Ajunge pe o măsea: într-un oraș cu o criză acută a locurilor în creșe și grădinițe Primăria din Cluj-Napoca ridică o creșă nouă în cartierul Grigorescu.
Primul pas – aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului de investiții – e săptămâna viitoare, când consilierii locali ar urma să-i aprobe. E o lucrare de amploare, căci costurile sunt estimate la un milion de euro – mai exact 4,2 milioane de lei. Trebuie spus însă că proiectul are o vechime de trei ani – indicatorii au fost aprobați inițial în 2014, când a fost semnat și un contract de lucrări cu Gentilia Construct, care însă a fost reziliat la începutul acestui an; lucrările ar urma să fie continuate de altă firmă, Canion Impex, pentru 3 milioane de lei – diferența rămasă. Banii vin de la Ministerul Dezvoltării Regionale pe o listă în care mai e inclusă construirea unei creșe de cartier pe strada Grigore Alexandrescu, în valoare de 13 milioane de lei, podul peste Someșul Mic pe strada Garibaldi – 5 milioane lei, pod pe strada Porțelanului – 6,4 milioane și podul Traian – 6,4 milioane. Condiția e ca până la sfârșitul acestui an să fie semnate contractele, care depind la rândul lor de o întreagă documentație ce trebuie trimisă la minister. Anunțul din partea ministerului cu lista de lucrări aprobată a venit în iulie – când oricum Primăria făcuse deja o parte dintre aceste lucrări pe cheltuiala bugetului local, cum ar fi podul Traian.
Creșa ar urma să aibă 80 de locuri pentru copii, în patru camere.

Amintim, anul trecut doar în Cluj-Napoca s-au născut nu mai puțin de 6.600 de copii. Numărul locurilor în creșe, însă, e suficient doar pentru 1 din 6 sau chiar mai puțin. Să spunem totuși că numărul locurilor s-a dublat în ultimii ani: acum sunt 1.090 în 15 creșe, între care cele mai multe, câte 100, sunt la creșele Veronica în Mănăștur, Patrocle pe Herculane și Vrăjitorul din Oz, în Mărăști (foto). Aceasta din urmă a fost deschisă doar în urmă cu un an, pe strada Episcop Nicolae Ivan, fosta stradă Coastei, după evacuarea populației de rromi din zonă.

Citește și:

Frustrare pentru părinții cu copii mici din Cluj: numărul de locuri în grădinițe ajunge doar pe o măsea

Pasajul de supratraversare a căii ferate în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu menit să degreveze circulația din cartierul Grigorescu, pe o arteră importantă de legătură a parcului industrial al județului cu orașul dar și cu una dintre comunele satelit, Baciu, va intra în șantier cel mai probabil în 2019. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că la finalul verii – începutul toamnei se va lansa licitația pentru studiul de fezabilitate, urmând ca în 2018 să se facă și licitația de execuție. În acest condiții pasajul ar putea să intre în șantier doar în 2019.

Potrivit lui Tarcea, studiul de fezabilitate va fi cel care va stabili indicatorii pentru obiectiv: dacă să fie supra sau subteran, cât sunt investițiile, lungimea, lățimea, etc.

“Am elaborat caietul de sarcini pentru Studiul de fezabilitate. În aceeaşi etapă suntem şi în cazul pasajului rutier din Piaţa Mărăşti, care va fi subteran sau suprateran, încă nu ştim, Studiul de fezabilitate ne va da soluţia. În acest moment aşteptăm un răspuns de la Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice pentru a valida Caietul de sarcini pentru demararea licitaţiei pentru Studiul de fezabilitate. Acest studiu de fezabilitate ne va spune pe unde va trece, care va fi lungimea, care va fi lăţimea, care vor fi terenurile afectate de aceste două obiective. Cu siguranţă, aceste două pasaje rutiere vor ajută să avem o circulaţie mult mai bună în municipiul Cluj-Napoca”, a declarat Tarcea, citat de Radio Cluj. Aici detalii: Soluţia pentru fluidizarea traficului în zona Tăietura Turcului

Riveranii din cartierul Grigorescu sunt din ce în ce mai revoltați și cer Primăriei soluții pentru calmarea traficului din cartier. Ceea ce trebuia să salveze și să degreveze traficul de pe cea mai aglomerată rută din România, Florești-Cluj – o centură de ocolire peste dealuri – a ajuns un coșmar pentru locuitorii din Grigorecu. Centura de nord, la pachet cu ansablurile imobiliare autorizate de Primăria Florești sub pădure, în zona Donath Vest, aduce un trafic infernal pe strada Donath prin cartierul Grigorescu. Riveranii spun că nu pot ieși din parcări, că circulă în coloane la anumite ore de vârf, dar și că tot acest trafic care vine dinspre Florești intră în Cluj-Napoca pe o stradă periculoasă, în pantă, unde în fapt, deși există două benzi (fără trotuare) și asflat, în realitate se circulă doar pe o bandă.

De asemenea, alte probleme de trafic sunt generate de parcul Tetarom I și de ansamblurile imobiliare din zona Tăietura Turcului, arteră care leagă Grigorescu de comuna Baciu și cartierul Gruia, dar și parcul industrial al Consiliul Județean de oraș.

“Vă dați seama că și mâine ne-am apuca de lucrări dacă am avea autorizația de construire. Problema în Cluj-Napoca nu sunt banii pentru aceste investiții pentru că avem posibilitatea să mergem pe proiecte multi-anuale. Difucultățile sunt generate de problemele de proieprietate și apoi de pașii bitocratici pentru organizarea procedurilor de achiziție”, a afirmat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Unii riverani au propus Primăriei chiar realizarea (asfaltarea) drumului de pământ prin pădurea Hoia care să scoată traficul dinspre Florești pe centura de nord în zona Muzeului Etnografic, în așa fel încât să nu mai afecteze așa mult cartierul Grigorescu. Numai că respectiva zonă e și așa sufocată de dezvoltările imobiliare autorizate de Primăria Cluj pe Tăietura Turcului sau de parcul industrial Tetarom I.

Ca soluția, Primăria are în mânecă doar acest pasaj subteran, dar și un drum rapid de-a lungul căii ferate, cu prelungire spre comuna Baciu, ambele proieiecte fiind prinse în Planul de Mobilitate, dar aflate într-un stadiu incipient.

Vezi și: VIDEO Grigorescu se revoltă. Oamenii îi cer socoteală lui Boc pentru traficul care intră din Florești, pe Donath

 

Dezvoltările imobialire haotice din Florești afectează din ce în ce mai mult și cartierul Grigorescu. Riverani din această zonă sunt din ce în ce mai supărați după ce s-a inaugurat centura de nord a Floreștiului care aduce trafic infernal în Grigorescu, care intră pe o stradă periculoasă unde se circulă în condiții nesigure, pe doar o bandă accesibilă. Ei bat obrazul primarului Boc și îi cer soluții pentru ca acest cartier, unul dintre cele mai frumoase ale orașului, să ajungă să fie sufocat de mașini.

Ceea ce trebuia să salveze și să degreveze traficul de pe cea mai aglomerată rută din România, Florești-Cluj – o centură de ocolire peste dealuri – a ajuns un coșmar pentru locuitorii unui dintre cele mai frumoase cartiere din Cluj-Napoca.

Centura de nord, la pachet cu ansablurile imobiliare autorizate de Primăria Florești sub pădure, în zona Donath Vest, aduce un trafic infernal pe strada Donath prin cartierul Grigorescu. Riveranii spun că nu pot ieși din parcări, că circulă în coloane la anumite ore de vârf, dar și că tot acest trafic care vine dinspre Florești intră în Cluj-Napoca pe o stradă periculoasă, în pantă, unde în fapt, deși există două benzi (fără trotuare) și asflat, în realitate se circulă doar pe o bandă.

Oamenii din Grigorescu încep să îi ceară primarului Emil Boc socoteală pentru ceea ce se întâmplă dar și soluții. Unii au propus chiar realizarea drumului de pământ prin pădurea Hoia care să scoată traficul în zona Muzeului Etnografic, în așa fel încât să nu mai afecteze așa mult cartierul. Numai că respectiva zonă e și așa sufocată de dezvoltările imobiliare autorizate de Primăria Cluj pe Tăietura Turcului sau de parcul industrial Tetarom I.

Primarul Emil Boc a declarat că este la curent cu problemele apărute în Grigorescu, dar spune că nu este de competența sa să intervină sau să sisteze dezvoltări imobiliare de pe raza comei Florești. Edilul a mai precizat că drumul din zona Donath vest dinspre Florești care coboară în cartieurl Grigorescu exista și că el s-a transformat în drum de circulație ca o alternativă pentru oamenii din Florești. Potrivit lui Boc, deocamdată se fac monitorizări de către arhitectul-șef al județului în privința încărcărilor generate de dezvoltările imobiliare din zona Donath-vest și se caută soluții ca centura mică din Florești să nu strice calitatea vieții oamenilor din Grigorescu.

Intrarea în Cluj-Napoca dinspre comuna Florești, despre care autoritățile clujene deja au anunțat că e mai aglomerată ca una dintre șoselele veterane la acest capitol, artera de intrare din București, DN 1 dinspre Otopeni – 60.000 de mașini care intră zilnic în oraș. Pe acest tronson s-a stabilit chiar și un record național de trafic de peste 74.000 de mașini zilnic.

Ca să degreveze ruta, autoritățile din Florești au pregătit două proiecte – un drum ocolitor pe Valea Gârbăului dar și darea în exploatare a respectivei centuri de nord care dă în strada Donath din Grigorescu.

Dintre acestea, doar centura de nord a fost realizată prin asfaltarea unui drum de pământ existent.

Un alt proiect care ar trebui să salveze Grigorescu de traficul infernal este și centura metropolitană a Clujului pentru care primăria lui Boc face eforturi și lobby ca Ministerul Transporturilor să pornească studiile pentru ca aceasta să fie susținută din bani europeni.

Primarul Emil Boc a făcut declarații despre situația traficului de pe strada Donath în emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

 

22 selâptembrie 2016

Prefectul Gheorghe Vușcan spune că, procedural, nu poate opri edificarea blocului mamut de pe strada Rarău din cartierul Grigorescu, autorizat pe o stradă înfundată cu case, pentru că n-are la mână niciun fel de neconformitate constatată de Inspectoratul de Stat în Construcții. Așa că Instituția Prefectului nu va ataca în contencios autorizația de construire emisă de primărie.

Riveranii de pe strada Rarău, o stradă înfundată și îngustă, cu acces de pe Eremia Grigorescu, și-au exprimat public revolta că autoritățile clujene permit edificare unui bloc mamut cu cinci etaje, care în realitate va avea 7 etaje, într-o zonă de case, imobil care a rezultat în urma unor acte ce conțin nelegalități grave. Vorbim despre primul bloc ilegal din Cluj care s-a demolat printr-o decizie a instanței în 2010-2011. Acesta a fost autorizat în 2007 de Primărie, iar acum și-a schimbat proprietarul și a intrat oficial în șantier, fiind reautorizat în 2014.

De fapt, Inspectoratul de Stat în Construcții nu a verificat aspectele de legalitate privind emiterea respectivei autorizații semnalate de riverani pentru că, tot procedural, contravine regulamentului de ordine interioară după care funcționează instituția. Nici primăria n-a mai verificat niciun aspect, ci doar a emis autorizația în 2014. Din același motiv pentru care nici ISC nu s-a aplecat asupra verificărilor tehnice – dezvoltatorii au o decizie a instanței din 2010 prin care s-a respins acțiunea riveranilor împotriva proiectului. Instanța a respins însă prin respectiva decizie acțiunea riveranilor pe motivul tardivității plângerii prealabile formulate de aceștia.

Riveranii de pe strada Rarău au cerut prefecturii încă din luna august verificarea unor aspecte de legalitate privind modul de emitere a autorizației de construire care stă la baza șantierului imobilului de la nr. 17-19 care are P+D+2E+3E+4E. Prefectura a pasat cazul mai departe Inspecției de Stat în Construcții care a răspuns instituției abia în 12 septembrie. În răspuns, ISC spune că nu a făcut verificări, având în vedere că autorizația de construire a făcut obiectul unui dosar în instanță, unde există o decizie definitivă.

Așa că Instituția Prefectului spune că, din lipsă de neconformități constatate, nu poate ataca în contencios administrativ respectiva autorizație de construire emisă de primărie în 2014. Nici primăria nu a mai verificat niciun aspect în 2014 când a reautorizat proiectul, din același motiv, decizia instanței.

rarau
sursa: Instituția Prefectului Cluj

 

PE LARG DESPRE CAZ ȘI DESPRE NEMULȚUMIRILE RIVERANILOR AICI: 

Primăria extermină cartierele tradiționale ale Clujului. Oamenii de pe strada Rarău mor cu dreptatea în mână

Oamenii de pe Rarău s-au adresat din nou instanței și au înregistrat pe rol o acțiune privind anularea noii autorizații de construire și a documentelor care au stat la baza emiterii acesteia de către primăria clujeană. Între timp, șantierul avansează, iar beneficiarul autorizației, doctotul Sorin Gavriș, citat de TVR Cluj, susține că autorizația emisă e în regulă și valabilă.

 

 

 

by -
0 201

Piață volantă de legume și fructe lângă ștrand: de marțea viitoare, în cartierul Grigorescu.

Piața volantă de legume și fructe din cartierul clujean Grigorescu se mută în parcarea de la intrarea în ștrandul Sun, în fiecare marți între orele 15 și 19. Piața se adaugă celei de pe platoul Sălii Sporturilor, organizată în fiecare sâmbătă între orele 7 și 15, și celei din cartierul Gheorgheni, de pe strada Unirii, în fiecare zi de joi între orele 15 și 19. Amintim, anul trecut piața volantă din Grigorescu era organizată pe strada Sigismund Toduță, lângă piața 14 iulie. “În Grigorescu a fost întotdeauna mai dificil de găsit o locație potrivită, trebuia să închizi o stradă; o parcare e mai potrivită, nu mai închizi sau blochezi traficul, nu mai faci deranj pe stradă”, explică Mirela Ogruțan, reprezentantul municipalității.

by -
0 214

Loc nou de adunare pentru clujenii care locuiesc în cartierul Grigorescu: în încercarea de a-i încuraja pe aceștia să se îndrepte spre râul Someș care curge în vecinătate, un grup de tineri le-a amenajat bănci și o masă, din lemn, chiar pe malul râului.

Ansamblul de mese, bănci, scaune și o mică tribună, de mici dimensiuni, rămâne aici până în iunie, iar tinerii vor să-i încurajeze pe clujenii din Grigorescu să-l folosească – de exemplu organizează dezbateri, în fiecare marți la ora 16.

Inițiativa e parte din proiectul Someș Delivery, care se desfășoară în acest an pe tronsonul dintre podurile Garibaldi și Napoca. Someș Delivery are loc în acest an în 18 și 19 iunie, când, spun organizatorii, malurile vor fi amenajate și animate, pentru a pune în valoare potențialul râului.

Locul de întâlnire deschis azi e amplasat pe porțiunea de mal verde de pe strada Gavril Muzicescu, aproape de intersecția acesteia cu strada Sigismund Toduță.

Până în 19 iunie, acest loc va gazdui întâlniri săptămânale cu locuitorii zonei, coordonate de Dragoș Dascălu. Ziua avută în vedere pentru acestea este marțea, între 16 și 17. În afara întâlnirilor din cadrul proiectului Someș Delivery, spațiul va fi deschis locuitorilor din zonă, care îl pot folosi după cum doresc, ca mobilier urban.

Coordonatorul proiectului e Mihai Mateiu. L-am rugat să le transmită clujenilor din Grigorescu un mesaj cu care să-i aducă la prima dezbatere, de marți:

Dacă tot ne-a trimis la colegul său, Dragoș Dascălu, l-am întrebat și pe acesta:

Amintim, arhitectul Marius Moga a detaliat recent pentru actualdecluj.ro planul pentru noua platformă de pe mal de Someș. “Este vorba de un loc de întâlnire. Un loc e definit foarte clar de niște limite foarte clare. O întâlnire are nevoie de un anumit tip de organizare spațială pentru a face posibilă buna desfășurare a acesteia. Deci, am încercat să combinăm două principii. Organizarea spațială e dată foarte mult de panta malului verde care ne-a împins spre o gradenă. O simplă gradenă nu e suficient dacă vrei să ai o activitate pe ea. Atunci am încercat să introducem o platformă care este înconjurată pe o direcție de gradenă, pe alta de o masă cu bancuțe și pe ultima de o bancă. Toate acestea definesc limitele locului care rămâne deschis spre Someș”, explică Moga. Soluția a fost inițiată de studenții care au participat la workshop și s-a conturat pe parcurs. “Am început cu mai multe direcții, am găsit două mai bune din ele, apoi am ajuns la forma finală și la detalierea acesteia. Cel mai important principiu a fost să o putem face noi în câteva zile, deci fără detalii complicate și să nu ne sprijinim decât pe dig și pe bordura de la stradă. Nu am vrut să săpăm sau să ne ancorăm în terenul nartural”, a completat arhitectul după o rundă de muncă pe șantier. Structura a fost verificată de Adrian Turcu, inginerul structurist.

A doua ediție Someș Delivery va avea loc în weekendul 18-19 iunie. Până în 4 mai, este deschis un apel pentru proiecte, în cadrul căruia oricine poate propune evenimente sau amenajări care să fie puse în practică în cadrul Someș Delivery. Câștigătorii concursului vor primi sprijin logistic și financiar pentru a-și transforma ideile în realitate. Despre concurs găsiți mai multe detalii AICI.

Citește și:

 

FOTO. Pavilion nou pe malul Someșului. Se inaugurează duminică

by -
0 226

La opt luni de la decizie, într-o intersecție aglomerată din cartierul Grigorescu va fi amenajat un sens giratoriu, de azi, anunță Primăria Cluj-Napoca.

E vorba de intersecția străzilor Donath – Tăietura Turcului – Eremia Grigorescu. “Menționăm că această măsură a fost aprobată prin hotărârea Comisiei Municipale de Sistematizare a Circulaţiei din data de 23 ianuarie 2015 și va avea inițial un caracter experimental, urmând ca ulterior, dacă își va dovedi eficiența, să devină permanentă”, precizează Primăria.

Citește și:

Intersecție aglomerată în Grigorescu, primăria decide sens giratoriu dar nu-l amplasează nici după jumătate de an. Ce soluții există