Tags Posts tagged with "gradina botanica"

gradina botanica

by -
0 135

Duel între păsări și interpreți de muzică clasică: se întâmplă la Cluj, marți seara, la grădina botanică.

A cincea ediție a evenimentului “Noaptea Privighetorilor” organizat de Societatea Ornitologică Română are loc în Cluj, în seara de 23 mai, de la ora 18. “Noaptea Privighetorilor” începe cu un tur ornitologic ghidat, de la ora 18, la fel ca în anii trecuți. “Participanții merg să vadă și să asculte păsările cântătoare, iar apoi pot admira o expoziție fotografică cu tema “Păsări ÎnCântătoare”, explică organizatorii, care au pregătit o oră mai târziu un concert de muzică clasică, cu piese compuse de George Enescu, Ravel, Ludwig van Beethoven, Mouquet, Prokofiev, Mozart, Webern sau Dvořák. Soliști sunt Eva Butean, Dioszegi Benjamin, Raluca Ilovan, Teodora Buia, Sonia Vulturar, Fodor Lilla și Daniel Demian.
Participarea la eveniment este gratuită, dar va trebui să plătiți bilet de intrare la grădina botanică, 6 lei. Dacă vremea e nefavorabilă evenimentul se va desfășura în Casino-ul din Parcul Central.

by -
1 514

“Alice în ţara minunilor”, binecunoscuta poveste scrisă de Carroll Lewis, a ajuns și în Cluj, în fața a sute de oameni care s-au înghesuit să asiste la spectacolul pus în scenă de artiștii ai operei clujene.

Zeci de copii s-au teleportat într-o lume plină de farmec, de poveste, cu personaje încântătoare. N-au lipsit Iepurele Alb, Pisica de Cheshire, Ducesa, Pălărierul nebun, Regele și Regina cea crudă, toate ieșite în calea lui Alice în călătoria ei. Scenele fanteziste i-au încâtat pe cei mici, dar și pe cei mari, mărturie fiind “puhoiul de oameni de tot felu”, așa cum plastic explică portarul la intrarea în Grădina Botanică Alexandru Borza.

Aleile devin neîncăpătoare, iar undeva în depărtare, poți desluși cântecele și aplauzele copiilor. Dacă “piticii” se delectează cu spectacolul, unii dintre părinți își pierd răbdarea. Spațiul devine neîncăpător, aproape irespirabil. “Hai să ne mai plimbăm pe-aici”, dă tonul un bărbat de vreo 30 de ani. A asistat, tot aici, la un spectacol de balet în grădina romană. “A fost ceva fantastic, păcat că n-am venit și azi mai repede cu copiii pentru a prinde un loc cât de cât bun.  Nu prea putem vedea acum nimic.” E trecut de ora 7, iar clujenii continuă sosească la opera din aer liber.


Reprezentația din grădina botanică a fost susținută de Opera Group Project, formație de tip cameral, cu velități solistice dar și de acompaniament, condusă de contrabasistul și tenorul Alexandru Mânzat și formată din artiști din cadrul Operei din Cluj. Regizorul spectacolului a fost Iulian Sandu. Mișcarea scena Urbană este cunoscută pentru inițiativele de reactivare a unor spații nefolosite ale orașului cu ajutorul artiștilor clujeni. În 2012, arhitecții implicați în inițiativa Scena Urbană au dat tonul pe cetățuie, iar în 2013 a fost anul dedicat grădinii botanice când s-au mai organizate spectacole aici.

 

14152212_1078678455551355_1348168892_o 14139050_1078685268884007_530856665_o 14139308_1078685532217314_300369410_o 14124061_1159485820775882_10047511_o 14152157_1159487047442426_759185877_o 14123507_1078685232217344_1314428758_o 14123476_1159487010775763_2067758878_o

 

Arhitecta Daniela Maier, coordonatoarea inițiativei Scena Urbană, a menționat după eveniment că cea mai mare satisfacția a sa este că a văzut în timpul specacolelor și doamne trecute de a doua tinerețe care au venit să consume operă. “Public tânăr avem, fără doar și poate, copii să nu mai vorbim. Dar am văzut în public și ieri în Mănăștur și astăzi aici, în grădina botanică, doamne de 70-80 de ani care poate nu își mai permit să își cumpere bilete la operă și totuși au ieșit să vizioneze un spectacol. Este cea mai mare bucurie a mea. Cât despre următoarele evenimente, pot spune că trebuie să ne adaptăm spațiilor și să ne așteptăm la un număr mare de spectatori pentru că oamenii încep să iasă la astfel de evenimente. Aceasta este provocarea”, a spus Daniela Maier.

14114717_1159555140768950_260168917_o

Un alt susținător al Scenei Urbane, Ovidiu Blag, a spus și el că publicul clujean este din cea în ce mai receptiv la spectacolele aduse în spațiul public. Aceasta în timp ce rememora amintiri din copilăria sa din cartierul Sinuța din Zorilor, situat gard în gard cu grădina botanică, unde când era copil sărea și convingea cuplurile romantice să arunce un ban în ochiurile de apă pentru îndeplinierea unei dorințe. “Am văzut în Mănăștur gospodine care erau ieșite pe gem și urmăreau spectacolul de operă. Apoi domnii obișnuiți ai locului care își închideau cutiile cu table și, încet, încet își cedau locurile către doamne și copii ca să urmărească spectacolul. Și aici în grădină a fost extraordinar. Spațiul a fost neîncăpător, însă așa a fost dată autorizația, doar pentru piațeța romană. A fost nebunie în seara asta. Pentru prima dată am văzut cum dirijorul își ia stativul și se mută în timpul reprezentației ca să facă loc publicului”, a menționat Blag. Ca un bilanț estimativ, portarul de la Grădina Botanică a spus că au trecut pragul spre operă circa 1800 de oameni.

14151927_1159555460768918_1675938926_o

Evenimentul de ieri din Parcul Primăverii dar și cel de sâmbătă din grădina Botanică s-au organizat în parteneriat cu primăria în cadrul evenimentului Seri de Vară Clujene, gândit de instituție pentru a anima week-endurile din luna august.

Ce urmează la Scena Urbană

Daniela Maier spune că are multe idei pentru anul următor, dar că toate sunt deoacamdată gânduri. În următoarea perioadă inițiativa Scena Urbană se va concentra pe definitivarea planșelor dedicate Cimitirului Central – hărțile cu personalități, un circuit al marilor sportivi înmormântați la Cluj, toate traduse pentru a fi accesibile publicului, mai ales că evenimentul se va reîntoarce de Luminație, în 1 noiembrie, cu o manifestare în grădina Házsongárd.

Ca o mică dezvăluire pentru ce va mai urma în 2017 la Scena Urbană, Maier a spus că își dorește foarte mult un concert de romanțe și nu numai. “Să fie și gondole, să avem și Ciobănaș cu 100 de oi. Va fi o surpriză și un eveniment inedit”, a mai precizat arhitecta.

14163819_1159585040765960_1585258431_o

Spectacolul de operă “Alice în Țara Minunilor” – o adaptare după operă de Robert Chauls s-a desfășurat în Grădina Romană, în colaborare cu Opera Group Project.

Conducerea muzicală: Flaviu Mogosan
Regia Artistică: Sandu Iulian Ioan
Pregătirea muzicală: Renata Burcă
Concept costume si machiaj: Anca Pintilie

Distribuție:
Oana-Maria Trimbitas – Alice
Adonis Tanța – Motanul Cheshire/Palarierul
Stefania Barz – Ducesa
Delia Mihali – Regina
Zoli Molnar – Omida, Iepurele de Martie, Grifonul
Ato Sumi – Iepurașul, Bucatareasa
Adrian Stramtu -Regele/țestoasa

Cor:
Rusu Mara Cristina
Conț Mara
Cucu Ioana Alexandra
Spiroiu Tania Medeea

 

sursa foto: Seri de Vara Clujene

O scenă cu adevărat verde, mutată din locația obișnuită de pe asfalt pe petecul de verde din parcul Primăverii, unul dintre puținele spații verzi publice cu care este dotat cel mai mare cartier al Clujului, Mănășturul, a fost luată cu asalt, aseară, de publicul curios să asculte operă produsă exclusiv de artiștii formați în oraș.

“E un petec de verde acest parc, infim, nici nu-ți vine în mod normal să ieși acolo pentru că nu arată a parc. Dar acest spațiu a fost neîncăpător aseară. În jurul puțintelului spațiu verde unde a fost gândită scena pentru concertul de operă s-au strâns zeci de oameni fermecați că se poate să iasă și la ei în cartier, într-un parc”, a sintetizat un participant la spectacolul de operă de aseară care a avut loc în Parcul Primăverii din Mănăștur.

Artiştii clujeni, absolvenţi ai Academiei de Muzică Gheorghe Dima şi elevii Liceului de Coregrafie Octavian Stroia au ancorat publicul în amintiri din alte timpuri, în cadrul spectacolului ORFEU  ȘI EURIDICE, ce va conține fragmente din opera de Christoph Willibald Gluck.

sursa foto: Seri de Vara Clujene
sursa foto: Seri de Vara Clujene

Evenimentul a fost inițiat de Scena Urbană, manifestare inițiată acum câțiva ani de arhitecții din cadrul Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania, pentru a convinge publicul clujean să-și utilizeze orașul și spațiile cu potențial. Acum, Scena Urbană a făcut un parteneriat cu primăria clujeană la evenimentul Seri de Vară pentru a aduce în ultimul week-end din luna august spectacole inedite în locații neobișnuite din Cluj.

Potrivit organizatorilor de la Scena Urbană, aseară în cartieurl Mănăștur au participat la spectacol circa 500 de persoane care, culmea, au încăput foarte bine în piticul parc Primăverii al cartierului.

sursa foto: Seri de Vara Clujene
sursa foto: Seri de Vara Clujene

În parcul Primăverii din Mănăștur un alt arhitect coordonator al Asociației Urbannect, Dan Clinci, a montat Sufrageria Urbană unde au avut anul trecut loc diverse ateliere pentru copii și locuitorii din cartier, dezbateri sau chiar un campionat de table cu premii. În cadrul proiectului inițiat de asociație, Orașul Acasă, livingul urban din paleți a poposit în diverse cartiere ale Clujului și a strâns povești despre oameni și viitor.

Când „arunci” înt-un loc urban o sufragerie din paleți, apar povești între și cu oameni

Unii mănăștureni și-au exprimat chiar regretul că spectacolul de operă de aseară din Parcul Primăverii a ținut foarte puțin. “Evenimentele organizate de noi nu depășesc în general 60 minute. Ne străduim să fim cât se poate de punctuali din respect pentru cei prezenți și ne asumăm de fiecare dată atât noi cât și artiștii implicați, riscuri mari legate de vreme și diferite tipologii de spațiu. Am fost onorați de prezența, și în această seară, a peste 500 de oameni. Ca de obicei, aceste momente ne motivează să revenim. Va mulțumim”, au spus organizatorii de la Scena Urbană, post eveniment.

În seara aceasta, un alt spectacol de operă, sub aceeași umbrelă, a Scenei Urbane și a Serilor de Vară Clujene este programat în Grădina Botanică Alexandru Bogza din Cluj. Este vorba despre Alice în Țara Minunilor, o adaptare după opera lui Robert Chauls. Spectacolu va avea loc sâmbătă, 27 august, de la ora 19.00, iar intrarea este liberă.

Artiștii clujeni au făcut repetițiile pentru eveniment și au postat o mostră din ceea ce se va întâmpla deseară la grădina botanică din oraș. Pentru spectacol vor fi folosite doar decorurile naturale.

ORFEU ȘI EURIDICE
Fragmente din opera de Christoph Willibald Gluck
Orfeu – Laura Essig
Euridice – Adriana Țidor
La pian – Lizbeth Tetrade
Regia – Ina Hudea

Balerini – Șerban Chinan, Ariana Chinan, Balli Anita, Felecan Ioana, Györkös Andrea,Matei Holeleu – Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică Octavian Stroia
Maria Ungureanu – Studiourile de Balet Simona Noja
Coregraf – Luminita Toader

Organizator: Primăria Cluj-Napoca
Coorganizator : Ordinul Arhitecților din România Filiala Transilvania, Scena Urbană

sursa foto: Urbannect

Serile de vară clujene se vor încheia în acest final de săptămână cu două reprezentații spectaculoase programate în parcul Primăverii din cartierul Mănăștur, dar și în Grădina Botanică. Ambele spectacole vor reuni artiști care vor delecta clujenii cu două spectacole de operă și sunt inițiate de Scena Urbană (proiect al Ordinului Arhitecților – Filiala Transilvania prin care se încearcă aducerea în atenția publicului a unor spații publice cu potențial ale orașului) în parteneriat cu primăria clujeană

În parcul Primăverii din Mănăștur un alt arhitect coordonator al Asociației Urbannect, Dan Clinci, a montat Sufrageria Urbană unde au avut anul trecut loc diverse ateliere pentru copii și locuitorii din cartier, dezbateri sau chiar un campionat de table cu premii. În cadrul proiectului inițiat de asociație, Orașul Acasă, livingul urban din paleți a poposit în diverse cartiere ale Clujului și a strâns povești despre oameni și viitor.

Când „arunci” înt-un loc urban o sufragerie din paleți, apar povești între și cu oameni

Acum, la finalul acestei săptămâni, un alt eveniment este programat în Parcul Primăverii pentru a-l reintroduce în circuitul evenimentelor culturale din oraș. Este vorba despre o reprezentație de operă susținută de artiştii clujeni, absolvenţi ai Academiei de Muzică Gheorghe Dima şi elevi ai Liceului de Coregrafie Octavian Stroia care vor ancora publicul în amintiri din alte timpuri, în cadrul spectacolului ORFEU  ȘI EURIDICE, ce va conține fragmente din opera de Christoph Willibald Gluck.

Spectacolul este programat vineri, 26 august, de la ora 20.00 în parcul Primăverii.

Cât au costat Serile de Vară clujene

Reprezentația este inițiată de Scena Urbană în parteneriat cu primăria în cadrul celei de la VI-a ediție a manifestării Seri de Vară Clujene gândită de instituția pentru a însufleți luna august, perioada din an în care în Cluj-Napoca nu se întâmpla mai nimic.

Daniela Maier, Scena Urbană: “Toate locurile care vă fac să oftaţi : “Of, ce bine ar fi dacă aici…..” sunt potenţiale scene”

Tot în week-end-ul acesta, sub aceeași umbrelă, este programat și un spectacol de operă în Grădina Botanică “Alexandru Bogza” din Cluj-Napoca. Este vorba despre Alice în Țara Minunilor, o adaptare după opera lui Robert Chauls. Spectacolu va avea loc sâmbătă, 27 august, de la ora 19.00.

La ambele evenimente intrarea va fi liberă.

Opera din Cluj este cunoscută pentru îndrăzneala din ultimii ani de a promova genul printre clujeni cu spectacole programate în diverse zone publice din oraș. În Piața Unirii, pe lacul Chios, în parc. În urma acestor reprezentații, directorul instituției, Florin Estefan spune chiar că numărul de spectatori pe stagiune a Operei Clujene a crescut considerabil, reușind să atragă public nou.

Opera, din nou în stradă

Anul acesta, Serile de Vară Clujene, au reunit spectacole de folk pe Plaja Grigorescu sau de jazz în Piața Muzeului.

Foto/ Video Ce probleme are Gara, poarta oraşului ruptă de oraş. Cu scenă se vede altfel

Strada Kogălniceanu, varianta pietonală cu trăsuri: loc pentru 250 de mașini sau 1.800 de oameni?

FOTO/VIDEO Tu, Oraşul şi Filmul: o seară în stradă, cu Charlie Chaplin şi magnolia

FOTO/VIDEO Cum se vede Carmen pe Cetăţuie. Scena pentru locurile neglijate ale oraşului, cu panoramă

Oamenii, monumentele şi poveştile din “Panteonul Transilvaniei”. Cum arată Scena Urbană în Cimitirul Central

 

by -
0 175

Eveniment inedit la Cluj mâine seară, Noaptea Privighetorilor, pe care o organizează pasionații de ornitologie de la Societatea Ornitologică Română Cluj: e un “duel” între muzicienii din păduri și cei din orașe: păsări cântătoare contra soliști și interpreți de muzică clasică.

Evenimentul are loc mâine seară la ora 18.30 în grădina botanică din Cluj-Napoca și susține candidatura orașului la titlul de capitală culturală europeană în 2021.

Ca de obicei în ultimii trei ani, “Noaptea Privighetorilor” începe cu un tur ornitologic ghidat, de la ora 18.30. Participanții merg să vadă și să asculte privighetorile și celelalte păsări cântătoare, iar apoi pot admira o expoziție fotografică de păsări sălbatice din România. De la ora 19,30 începe și concertul de muzică clasică. În 2016, lista de partituri este următoarea: Bach – Invențiune la 2 voci, Beethoven – Sonata pentru vioară și pian nr. 5 în Fa major, Op. 24 Primăvara, Beethoven – Sonata pentru vioară și pian nr. 6 în La major, Op. 30, Vivaldi – Anotimpurile – Primăvara, cvartet de coarde, Dvořák – Cvartetul de coarde nr. 12 în Fa major, Op.26 “American” și Haydn – Cvartetul de coarde nr. 3, Op.33 “The Bird”.

Cântă Szentkúti Anna, Bálint Réka, Demény Renáta, Sonia Vulturar, Diószegi Benjámin, Gratiella Aranyosi și Nicolae Boboia.

Participarea la eveniment este gratuită, dar biletul de intrare în Grădina Botanică costă șase lei.

by -
0 614

Poți vizita gratuit grădina botanică din Cluj-Napoca într-o zi din această primăvară, cu o condiție – să ai o carte la tine.

Clujeanul Victor Miron, cel care încearcă să promoveze lectura prin diverse mijloace – inclusiv o zi, anul trecut, când a reușit să facă municipalitatea să accepte călătorii gratis cu transportul în comun pentru cei care au cărți la ei – îi cheamă pe clujeni pentru al treilea an la rând la grădina botanică “Augustin Borza” în 23 aprilie, de Ziua Internațională a Cărții, când intrarea e gratuită pentru persoanele care prezintă o carte în loc de bilet, iar la ora 16 în foișorul din grădina japoneză pasionații de lectură pot participa și la o ediție a clubului de lectură Vocea cititorului.

Citește și:

MULTIMEDIA “Arca lui Ion”. Clujul depozitează toată flora României în cel mai mare herbar al țării

by -
0 328

Se schimbă conducerea Grădinii Botanice din Cluj-Napoca: fostul șef s-a pensionat, în locul său vine directorul grădinii botanice din orașul sălăjean Jibou.

gradinabotanica

Directorul Vasile Cristea (foto stânga) s-a pensionat iar locul său ar urma să fie ocupat de directorul Centrului de Cercetări Biologice (CCB) Jibou, Cosmin Sicora, chiar de mâine. “De mâine sunt în Cluj, dar oficial contractul meu începe în 1 noiembrie. Voi fi director interimar, nu știu cât timp pentru că nu există o limită, deocamdată. Voi avea un contract de prestări civile, care durează cât e nevoie, dar îmi mențin poziția de director la Jibou, voi face naveta”, a spus Sicora pentru actualdecluj.ro, adăugând că decizia vine la propunerea rectorului universității Babeș-Bolyai Ioan Aurel Pop și că va face naveta la Cluj-Napoca, fără a se stabili aici.
Sicora (41 ani – foto) e licențiat în microbiologie la UBB din 1997, un master în manipulacosminsicoratimbrurea genetică a plantelor din 1998, un doctorat în biologia mediului înconjurător luat cu summa cum laudae la universitatea maghiară din Szeged, și are nu mai puțin de trei burse postdoctorale – la NATO Science în 2006, la fundația universității finlandeze Turku în 2008 și la universitatea de stat din Arizona, în 2009.

Citește și:

MULTIMEDIA “Arca lui Ion”. Clujul depozitează toată flora României în cel mai mare herbar al țării

Paradisul de lângă Cluj. Ce faci când te saturi de oraş în a doua cea mai mare grădină botanică din ţară VIDEO

Firma care furnizează lalele Casei Regale a Olandei a oferit Grădinii Botanice din Cluj câteva mii de bulbi,  dar şi sfaturi care fac parte din secretele horticultorilor olandezi şi care sunt extrem de importante pentru îngrijirea acestor plante.
“Practic, Grădina Botanică din Cluj nu a avut niciodată în cei aproape 100 de ani de existenţă atât de multe soiuri de lalele, în prezent înflorite. Cele peste zece mii de lalele, având culori de la albul zăpezii la roşu sau portocaliu aprins şi până la mov închis, oferă vizitatorilor un spectacol cu atât mai deosebit cu cât obţinerea unui soi nou poate dura până la 30 de ani”, explică reprezentanții Universității “Babeș-Bolyai”, sub tutela căreia funcționează grădina botanică.
În lume, în momentul de faţă, există peste 4.000 de soiuri de lalele, “extrem de multe dintre acestea fiind obţinute în ultimele două decenii”, arată UBB.

Ce fac elevii la școală, la ora de botanică – iau o plantă și o lipesc pe o coală, pe care o adaugă unui ierbar – e ceea ce cercetătorii de la grădina botanică din Cluj-Napoca fac de mai bine de un secol și jumătate – ceea ce face ca acum “herbarul” instituției, cum se numește colecția de plante uscate din varii specii, să fie cel mai mare din țară, cu zeci de mii de plante inventariate, absolut toate speciile din fauna României și specimene de pe șapte continente.

Câți dintre utilizatorii actualdecluj.ro știau că în pavilionul pe care trec de fiecare dată când vizitează grădina botanică, la etajul 1, se află cel mai mare herbar din țară, cu dulapuri întregi cu coli de plante presate? Foarte puțini. De ce? Colecția nu e deschisă publicului, doar cercetătorilor, și chiar dască ar fi, prezentarea acesteia nu e atractivă: colile sunt așezate în dulapuri una peste cealaltă, inventariate pentru a fi găsite de cercetători și, ca element de atractivitate, cu plante presate puse pe geamul transparent al ușilor de dulap. Un alt element inedit este că această colecție, care numără 680.000 de coli de ierbar și 120 de holotipuri (etaloane) de pe toate continentele, este în întregime digitalizată. E singura grădină botanică din țară care se poate lăuda cu această performanță; altfel, colile stau stivuite în dulapuri întinse pe zeci de metri – nu fără un aspect pitoresc, însă: dulapurile din lemn sunt lăcuite, au uși din sticlă transparentă pe care sunt lipite plante, iar între diverse astfel de dulapuri stau mese pentru cercetători, pe care tronează microscoape și atlasul biologic al României, în mai multe volume.


Mirosul persistent din vasta cameră a herbarului e de petrol, pentru că astfel erau dezinfectate până în urmă cu câțiva ani toate colile, sute de mii: o dată la zece ani fiecare coală era acoperită cu pensula cu petrol. S-a renunțat la această practică iar acum acestea sunt dezinfectate într-o ladă frigorifică de dimensiunea a două frigidere de înghețată: aici stau dosarele cu coli timp de două săptămâni, la o temperatură de -20 de grade, după care sunt puse în dulap iar locul acestora în ladă e luat de alte dosare.

În biroul său de la etajul I al clădirii în care se află și herbarul, încruntat în fața monitorului și cocoșat deasupra tastaturii, directorul Vasile Cristea e supărat că are de scris un e-mail: spune că e nedrept ca mailurile să ne ordoneze viața. De înțeles, când în spatele peretelui unele mostre de plante din herbar sunt vechi de un secol și jumătate: primele colecții au fost donate de Societatea Muzeului Ardelean, la fondarea universității Franz Joszef, în 1872. “Atunci s-a făcut și prima grădină botanică la nivel universitar, pe strada Clinicilor unde e facultatea de Biologie și Geografie, și un institut botanic mic pe locul clinicii de ginecologie de azi. După aceea s-a construit clădirea centrală a universității, unde s-a mutat muzeul botanic și herbarul.  Când l-a preluat administrația românească, l-a luat cu totul, cu tot cu această zestre, care a fost ulterior contestată de Societatea Muzeului Ardelean, procesele au durat zece ani până când au fost câștigate de universitate. Atunci profesorul Alexandru Borza a avut în primul rând grijă de herbar, ca să nu se distrugă”, explică Cristea.

De altfel, când caută aleator o plantă din colile depozitate în herbar, găsește o mostră veche de mai bine de un secol, din anul 1901. Cristea explică modul în care herbarul poate fi îmbogățit cu noi specii: “colile de herbar sunt obținute fie prin schimbul așa-ziselor exicate, fie prin donațiile cercetătorilor. Exicata este o publicație în care sunt înscriși taxonii care sunt disponibili. Botaniștii din Cluj au strâns un număr de specii, în 100 de exemplare. Aceasta este baza de schimb. Un botanist din Australia vede Hepatica Transilvanica, Crucea Voinicului. El nu o are, atunci îmi scrie și eu îi trimit coala de herbar cu planta pe care o dorește”.

 

În 1935 în incinta Grădinii Botanice s-a construit noua clădire în care funcționează și acum herbarul – care reprezintă o sumă de dulapuri din lemn de lariță, la care au fost adăugate dulapuri de dimensiuni mai mari, din pal presat, în perioada comunistă. Între dulapuri, din loc în loc, se găsesc mese de studiu, cu microscoape și enciclopediile botanice ale României.

Menționăm între altele că herbarul include o plantă din munții Rodnei, pe care botaniștii nu o mai găseau de 100 de ani. A fost atât de rară încât nu are un nume popular, ci doar unul științific – osulea porcii. Mulți dintre cercetători preferă să aducă la Cluj speciile găsite, din două motive principale – spune Cristea: “spun cercetătorii că la Cluj sunt cele mai bune condiții de păstrare și e cel mai consultat herbar, așa află și alți cercetători de existența lor”, adăugând că, după cum spun specialiștii, grădina botanică din Cluj e cea mai cunoscută grădină botanică din țară, peste hotare.


Herbarul e nu doar cel mai mare din țară, ci printre cele mai mari din această parte a Europei, și nu doar atât, dar e și cel mai consultat de cercetători – iar cele două elemente se întrepătrund: când un biolog vrea să ducă o plantă indexată la un herbar din țară, îl preferă pe cel din Cluj, pentru că astfel și munca sa e descoperită. De altfel în acest mod se îmbogățesc și colecțiile: “anul trecut și în acest an a primit din herbarul personal al unui coleg de la București, care a motivat, când a fost întrebat de colegii din București, că la Cluj sunt cele mai bune condiții de păstrare a herbarului și e cel mai consultat herbarul”, spune Cristea. De altfel, pentru acestea stă mărturie faptul că descoperitorii celei mai noi plante din România, găsită în zona Dobrogei, au preferat să aducă un exemplar de indexat în herbar la Cluj și nu la vreo altă grădină botanică – aceasta și pentru faptul că cel care a descoperit noua plantă, Matis Attila, e absolvent de Cluj. Citește aici mai multe detalii

 680.000 coli conține herbarul din Cluj

500.000 coli conține herbarul din București

by -
0 115

Expoziție inedită, în premieră națională, la Grădina Botanică “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, de mâine.

Vizitatorii grădinii botanice au ocazia să admire o expoziţie care înglobează cunoştinţe de botanică, etnobotanică şi lingvistică, comerciale, de psihologie a soacrei, de istorie şi nu numai, condimentate cu bancuri şi caricaturi pe tema soacrei, vor putea testa scaune şi taburete ale designerilor, care s-au inspirat din formele cactușilor.

Displaying afis_Scaunul Soacrei.jpg

Scaunul soacrei (Echinocactus grusonii Hildm.), descrisă de botanistul Heinrich Hildmann (în 1891) este nativă din Mexic, în apropiere de Mesa de Léon (Querétaro) și malurile râului Moctezuma, lângă Zimapán (Hidalgo), unde crește pe soluri vulcanice la o altitudine de cca. 1400 m. Numele genului provine din combinația cuvintelor din greaca veche „echinos”, care înseamnă arici și „cactos” care se referă la o plantă ghimpoasă cu identitate necunoscută, probabil o specie de scaiete.
Expoziția tematică “Scaunul soacrei” are loc în holul serelor mari din grădina botanică, între orele 9 și 18.