Tags Posts tagged with "garaje"

garaje

Peste 1500 de garaje urmează să fie demolate în Cluj-Napoca, în diferite cartiere ale orașului, urmând să fie înlocuite cu parcări supraterane, cu terase verzi și, unde este cazul, cu locuri de joacă și spații verzi.

Deocamdată, două proiecte de parcări din cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, au fost dezbătute la ședințele de urbanism, acestea fiind contestate de vecini pe motiv că încarcă zona, în loc să aducă în cartier liniște și spații verzi. După discuții, proiectele au fost modificate și s-au propus parkinguri mai micuțe, cu terase verzi, locuri de joacă și spații unde cei din cartier să își petreacă timpul.

Acum, Primăria a pus în consultare proiectul unei parcări supraterane propuse în cartierul Mărăști, printre blocurile comuniste, pe strada Trotușului. În acest cartier unde betoanele sunt la ele acasă, Primăria a mai construit un parking în zona Fabricii-Fabricii de Zahăr (cu 310 locuri). La momentul respectiv, riveranii s-au opus amenajării parkingului, însă Primăria i-a convins cu politica obținerii de locuri de parcare în noul obiectiv pe cei care și-au pierdut garajele sau locurile de parcare din zonă în urma construirii parcării supraterane.

Acum, pe strada Trotușului, administrația locală vrea să ridice o parcare cu demisol, parter, două etaje și o terasă cu iarbă care va avea, în total, circa 300 de locuri de parcare.

Chiar și așa în zonă există 1500 de apartamente și, chiar cu acest parking va exista un deficit de sute de locuri de parcare.

Potrivit proiectului, amenajarea parkingului va duce la demolarea a peste 100 de garaje și la desființarea a câtorva zeci de locuri de parcare la sol.

După faza în care proiectul parcării este în consultare, acesta urmează să fie supus atenției Comisiei de Urbanism spre avizare.

Viceprimarul Dan Tarcea a spus recent că s-au inițiat mai multe Planuri Urbanistice Zonale de regenerare urbană în baza cărora vor fi construite parkinguri în locul garajelor urmând să fie demolate circa 1500 de garaje. Proiectele prin care garajele sunt înlocuite de parkinguri de cartier se află în diferite faze de avizare. Primul parking va fi construit pe str. Primăverii nr. 20, apoi mai avem pe Primăverii nr. 8, Trotușului nr. 5, zona străzilor Albac – Azuga, str. Mogoșoaia nr. 7 și str. Liviu Rebreanu, Tarcea estimând că lucrările efective de construcție a primelor parkinguri (concomitent cu demolările de garaje) vor începe în 2018.

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Administrația locală a mai demolat în ultimii ani peste 200 de garaje de cartier de pe amplasamnetul parkingurilor pe care deja le-a construit. Peste 100 de garaje (60 legale) s-au demolat în Gherogheni pentru a face loc parkingului Băișoara (317 locuri parcare), alte peste 90 (plus 38 de parcări ilegale) s-au demolat în cartierul Mărăști pentru parkingul Fabricii (310 locuri) sau alte 26 în Mănăștur pentru parkingul Mehedinți (126 locuri). Încă 60 de garaje urmează să se demoleze tot în Mănăștur, aceastea fiind pe amplasamentul viitorului parking cu 410 locuri pe care primăria vrea să-l edifice pe strada Primăverii-Aleea Gârbău.

sursa foto: anti-garaje Facebook

Trei clujeni au demonstrat că municipalitatea pecepe ilegal taxa de ocupare a domeniului public în cazul garajelor și copertinelor dar și că aceasta este stabilită la o valoare mult prea mare, fără niciun fundament legal.

Aceștia au fost somați să plătească Primăriei, în total, peste 6700 lei în 2015,  an în care taxa de ocupare abuzivă avea valoarea de 60 lei/mp/an, iar administrația trebuie să le dea banii înapoi. Anul trecut, prin alte decizii ale instanței s-a demontrat că Primăria percepe ilegal taxă și în cazul locuințelor și spațiilor comerciale.

Cristina Ștefanache, Traian Moldovan și Radu Augustin Moldovan au cerut primăriei în aprilie 2016 revocarea parțială a Hotărârii nr.25/2010 privind aprobarea Regulamentului de închiriere pentru parcările, garajele și copertinele aflate pe domeniul public sau privat (în ceea ce privește existența taxei de ocupare abuzivă a domeniului public) dar și, parțial, a Hotărârilor prin care s-a aprobat cunatumul taxei pentru anii 2014 și 2015.

Articolele din Regulementul Primăriei contestate de clujeni

sursa HCL 25/2010 – Consiliul Local Cluj-Napoca
sursa HCL 494 – aprobare taxe și impozite pe 2015, Primăria Cluj

Primăria a motivat că în caz de neplată a abonamentului pentru garajul amplasat pe domeniul public sau privat până la data de 31 martie a anului în curs, contractul se reziliază, iar proprietarul garajului/copertinei va fi obligat să achite taxa de ocupare abuzivă a domeniului public sau privat sau se va proceda la desfiinţarea garajului sau copertinei cu respectarea dispoziţiilor legale, pe cheltuiala deţinătorului garajului/copertinei şi fără plata de despăgubiri. Dar și că oamenii trebuie să cunoască regulamentul de parcare și să achite abonamentele de parcare la termen.

Astfel, forul local a respins solicitarea, iar cei trei, reprezentați de avocat – Letiția Morar, s-au adresat instanței. Tribunalul le-a dat dreptate în noiembrie 2016, menționând că forul local a fixat ilegal taxa și a dispus restituirea sumelor. Nefiind vorba despre o decizie definitivă, aceasta a fost atacată cu recurs de Primărie. Curtea de Apel a judecat recursul și la finalul lunii mai 2017 a decis definitiv și executoriu că Tribunalul a pronunțat o decizie cu corecta interpretare și aplicare a legii și a dat dreptate oamenilor menționând că Primăria a stabilit ilegal respectiva taxă.

“Taxa astfel instituită nu are însă un atare caracter precum cel prevăzut de prevederile Codului fiscal, fiind o măsură care excede atribuţiilor cu caracter fiscal delegate consiliilor locale cu privire la gestionarea terenurilor din domeniul public sau privat al Municipiului, fiind nu o taxă sau impozit, ci realmente o penalitate, un tarif de despăgubire”, se arată în sentință.

“Legal a reţinut instanţa de fond că din modalitatea de reglementare a situaţiilor în care se datorează taxa de ocupare abuzivă a domeniului public sau privat reiese că, în realitate, aceasta nu reprezintă o sarcină fiscală, ci are natura juridică a unei despăgubiri datorate după rezilierea contractului de închiriere, atât timp cât beneficiarul abonamentului expirat datorează respectiva taxă ca o consecinţă a rezilierii contractului şi pentru a evita a se proceda la desfiinţarea garajului/copertinei. În mod corect s-a reţinut de către prima instanţă care este semnificaţia juridică a inexistenţei titlului pe baza căruia s-a procedat la închiriere. Aşadar, după rezilierea contractului de închiriere, taxa sau tariful de ocupare abuzivă reprezintă în realitate o despăgubire sau o sancţiune pentru ocuparea abuzivă, fără titlu, a terenurilor proprietatea municipiului. Despăgubirea nu poate fi asimilată taxei pe teren ori altor taxe locale, astfel că legal s-a reţinut că aceasta nu poate fi instituită în temeiul unei hotărâri de consiliu local, conform art. 283 din Legea nr. 571/2003. Prin urmare, susţinerea recurenţilor în sensul că actele administrative anulate au fost adoptate legal, în temeiul art. 36 alin. 1 şi 2 lit. c) din Legea nr. 215/2001 este neîntemeiată. Prevederile art. 36 din Legea nr. 215/2001 nu stabilesc printre atribuţiile consiliului local atribuţia de adoptare a unei astfel de despăgubiri”, se mai arată în sentința Curții de Apel.

Astfel, Primăria trebuie să dea banii înapoi celor trei, plus cheltuieli de judecată în primă instanță și la recurs, dar și să-și reconsidere respectiva taxă.

În mandatul trecut, Primăria a inițiat și modificarea regulementului de parcare în așa fel încât în cazul garajelor să se plătească abonamentul nu până în 31 martie ci până la final de octombrie, în așa fel încât să nu fie cazul să se achite taxa de ocupare abuzivă.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat pentru Actualdecluj.ro că specialiștii Primăriei studiază motivarea deciziei instanței și că în funcție de ceea ce s-a dispus în aceasta se va acționa. Adică, dacă taxa de ocupare abuzivă a domeniului public este ilegal stabilită sau prea mare, atunci primăria o va reconsidera.

Cert este că cei trei, în primă fază, își vor primi banii înapot dar și cheltuielile de judecată.

Tot taxa de ocupare abuzivă, însă în cazul locuințelor și spațiilor comerciale, a fost la fel declarată ilegală, au anunțat cei de la Costas, Negru și Asociații.

“Taxa ocupare abuzivăcea mai recentă invenție a Consiliului Local Cluj-Napoca pentru a alimenta bugetul local, a fost desființată de instanțe, într-un litigiu finalizat la Tribunalul Cluj, care reconfirmă nelegalitatea H.C.L. Cluj-Napoca nr. 48/2010 și respectiv nr. 284/2010. În fapt, vom reține că prin H.C.L. Cluj-Napoca nr. 48/2010, a fost reglementat regimul despăgubirilor pentru ocuparea abuzivă a locuințelor și spațiilor cu altă destinație, proprietate a Municipiului Cluj-Napoca și s-a instituit taxa ocupare abuzivă. Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit la acel moment drept 2 lei/mp/zi pentru spațiile cu destinația de locuințe, respectiv 8 lei/mp/zi pentru spațiile cu altă destinație. Ulterior, s-a emis și H.C.L. nr. 284/2010, prin care s-au reglementat suplimentar majorări de întârziere de 0,5% pe zi pentru despăgubirile indicate anterior. H.C.L. nr. 48/2010 prin care s-a instituit această taxă ocupare abuzivă a fost anulată de Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr. 4508/20.06.2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1701/16.02.2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj”, au arătat avocații de la Costaș, Negru & Asociații în octombrie 2016.

Detalii AICI. 

sursa foto: Viorel Nistor Facebook

O platformă de 3500 de metri pătrați ocupată cu circa 100 de garaje a fost identificată în cartierul Gheorgheni ca liberă de sarcini de administrația locală și urmează să fie supusă reconversiei. Adică garajele vor fi demolate și în locul lor va fi edificat un parking modular. Primăria a anunțat că intenționează să demoleje garajele din oraș însă că o a face treptat, pe măsură ce va identifica insule mai mari ocupate de acestea care să se preteze pentru proiecte de parcări supraterane sau parkinguri pe structură ușoară cum au propus în mandatul trecut consilierii PSD. Câteva sute de garaje au fost deja demolate și înlocuite cu parkinguri supraterane. Alte sute urmează să fie puse la pământ, pe măsură ce vor începe proiectele de parcări deja anunțate de municipalitate. Mai nou, riveranii au cerut parkinguri subterane cu locuride joacă la suprafață în loc de clasicele “blocuri pentru mașini” edificate deja în cartierele Mănăștur, Mărăști sau Gheorgheni.

 

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Detalii: Topul garajelor din Cluj. Câți clujeni vor demolarea acestora

În ultimii ani, consilierii social-democrați din Consiliul Local au cerut implementare unui sistem integrat de parcări și nominalizarea de fonduri în acest sens. Pe lângă parkinguri la intrările/ieşirile din oraş şi schimbarea regulilor de tarifare a locurilor de parcare din centru, în acest sistem ar fi trebuit incluse, după cum declarau aceștia şi parcări pe structură metalică, în locul zonelor ocupa de garajele de cartier. Propunerea s-a bucurat de susținere din partea primarului Emil Boc care a salutat-o, însă până acum administrația locală nu a reușit să facă pași concreți pentru implementarea sa.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat în 13 iunie că Primăria a identificat prima platformă de garaje dintr-un cartier clujean pe care dorește să o transforme într-un parking modular – pe structură ușoară sau metalică. Aceasta este situată pe strada Liviu Rebreanu în cartierul Gheorgheni, are 3500 mp, este ocupată cu circa 100 de garaje și este liberă de sarcini. “Pentru această zonă există propunerea să facem un parking modular care să înlocuiască garajele existente. În acest sens vom demara un Plan Urbanistic Zonal de regenerare ca în cazul celor pe care le avem deja în lucru în cartierul Mănăștur. Oricum avantajul parkingului modular este acela că va presupune mai puțin timp pentru amenajarea lui decât în cazul unei parcări supraterane”, a declarat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Propunerea viceprimarului a fost deja salutată cu aplomb de clujeni mai ales că aceasta implică demolarea maghernițelor sau depozitelor de murături dintre blocuri, așa cum sunt numite în Cluj garajele de cartier. Dar au condamnat faptul că Primăria nu își asumă revoluția estetică a cartierelor cu subiect și predicat.  “Viceprimarul Clujului a anunțat azi, la un post de radio, construirea primului parking modular (pe schelet metalic) între blocuri. Mai clar, pe strada L. Rebreanu 2 (cart. Gheorgheni – Interservisan), a fost identificat terenul de 3 mii mp unde se vor dărâma garajele existente și se va construi ceva civilizat (zice el). Acesta e un detaliu, la urma urmei, mai important poate fi ce-a zis mai apoi viceprimarul Tarcea, că, „odată cu asta, în Cluj, vremea garajelor de tablă a…” și n-am înțeles bine ce a zis. Cred că a vrut să spună că „a trecut” sau „a expirat” și că, în sfârșit, va începe civilizarea feței orașului. Căci cu „maghernițe” colorate printre blocuri, în care se ține mașina iarna și când plouă, dar și murături și „hodoroage” ce nu au loc în casă, nu se poate vorbi despre „smart city”, oricât de drag ți-ar fi orașul și oricât de mulți bani ar avea. „Revoluția estetică” (de pe urmă) a mult-lăudatei noastre urbe are un punct de plecare zero și un preț, ce trebuiesc asumate!”, a scris pe o rețea de socializare profesorul universitar Viorel Nistor. 

Parking modular verde, sursa foto: designbuybuild.co.uk

Parcările supraterane pe care primăria le are deja în plan anunțate spre a înlocui garajele de cartier au fost contestate de riverani. Oamenii au cerut recent Primăriei ca aceste parcări (una pe Primăverii – Peana și una pe Mogoșoaia) să fie subterane, cu terase verzi la suprafață, cu locuri de joacă. Sau chiar în locul lor să fie construite grădinițe. Deocamdată viitorul lor n-a fost lămurit.

Detalii: Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

În plus, în proiectul cultural inițial al orașului candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană, un grup de arhitecți clujeni au propus un proiect pilot pentru transformarea unui spațiu de cartier ocupat cu garaje într-unul cu o  o structură pe două nivele, care să ofere spații de parcare la nivelul solului și spații verzi care să fie utilizate ca locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior. Într-o etapă ulterioară, era propusă îmbunătățirea modelului și replicare sa în zone cu profil similar.

Detalii: Demolăm garajele de cartier? Pilda asumată pentru Cluj-Napoca 2021

Clujenii vor locuri de joacă pentru copii și parcări subterane în locul garajelor de cartier

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

sursa foto: anti-garaje Facebook

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui an, aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

 

Serviciul Public de Interes Local pentru Administrarea Parcarilor din cadrul primăriei clujene are în administrare 10782 garaje pe domeniul public sau privat al municipiului. Cele mai multe garaje sunt în cartierul Mănăștur, 3574, după care urmează cartierul Mărăști cu 3574 de garaje și cartierul Gheorgheni cu 1753 garaje. Pe locul patru este cartierul Zorilor unde există 1195 de garaje iar pe locul cinci cartierul Grigorescu unde există 1022 de garaje. În zona centrală alte 42 iar în cartierul Gruia alte 33 de garaje.
Aceste garaje edificate pe domeniul public sau privat din oraș aduc și venituri la bugetul local. În 2015, Serviciul Parcări a încasat taxe de aproape 1.900.000 lei, potrivit datelor furnizate de primărie. În 2016, până la finalul lunii octombrie, pentru garaje se plătise deja suma de peste 1.092.000 lei.
Recent primăria a anunțat că  peste 470 de garaje (mai precis, 367 de garaje si 81 de locuri de parcare existente) din cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni vor dispărea treptat, în următorii ani, după ce vor intra în construcție cinci noi parcări de cartier pe amplasamentul acestora. Până acum, administrația a mai demolat alte peste 200 de garaje aflate tot pe amplasamentul parcărilor supraterane pe care deja le-a edificat în cartiere. Alte 60 vor mai dispărea de pe amplasamentul viitoarei parcări Primăverii-Aleea Gârbău.
Un studiu realizat de un partid politic din Cluj în vara acestui an, pe mai multe teme printre care și cea a garajelor din oraș, a pus pe tapet date interesante. Sondajul făcut pe un eșantion relevant pentru populația orașului (peste 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) a relevat faptul că 59 % dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor de cartier, iar 39 % dintre respondenți sunt indeciși. Doar 2% dintre cei care au fost intervievați s-au promunțat împotriva demolării garajelor.
Chiar cu aceste date, primăria și-a asumat o politică a pașilor foarte mărunți privind demolarea garajelor.
Ca să nu învrăjbească clujenii, administrația Boc a anunțat demolează garaje doar acolo unde va construi parkinguri de cartier și terenul ocupate de acestea este cu situație juridică curată. Totuși, anul acesta, odată cu FaceBOC, primarul a sfătuit oamenii din oraș să nu investească în garaje pentru că, treptat, primăria le va demola. Poliția locală chiar a demarat controale în acest an ca să demonstreze că multe dintre garajele din oraș nu sunt folosite pentru mașini ci ca depozite. Deocamdată aceste demonstrații sunt fragile, un control recent în cartierul Mărăști a atestat că două garaje, cu intrare de pe Dorobanților, sunt folosite ca depozite de legume.
Când mâna administrație „tremură”, strategia culturală a orașului vine cu modelul care ar rezolva situația garajelor din cartiere. În aplicația asumată de Cluj-Napoca pentru titlul de Capitală Culturală Europeană este tranșată problema inestetică și nefuncțională a garajelor din Cluj. Cum? Simplu, există un proiect de regenerare urbană sumat la capitolul care vizează crearea unei platforme de creativirate socială.
Se numește Garaje 2.0 și este un proiect pilot care urmărește creșterea calității, funcționalității precum și a gradului de utilizare publică a spațiilor dintre blocurile de locuințe. Și a fost propus de un grup de arhitecți clujeni.
sursa foto: designbuybuild.co.uk
sursa foto: designbuybuild.co.uk
Peste tot în România, cartierele orașelor sunt dominate de mici garaje dără un design predefinit. Nu de puține ori, ele ocupă tot spațiul dintre blocuri, fără a lăsa loc unor spații care să poată fi utilizate public. La inițiativa unui grup de arhitecți clujeni, va fi derulat un proiect-pilot care va viza un spațiu de acest gen, de dimensiune mai mică, selectat în funcție de disponibilitata și interesul locuitorilor din zonă, prin care garajele actuale vor fi înlocuite cu o structură pe două nivele, care să ofere spații de parcare la nivelul solului și spații verzi care să fie utilizate ca locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior. Într-o etapă ulterioară, acest model poate fi îmbunătățit și adoptat pentru zone cu profil similar”, se arată în strategia culturală a Clujului-candidat la titlul european. 
Având în vedere faptul că orașul și-a asumat să continue programul cultural al orașului chiar dacă Clujul nu a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană, încă nu se știe în ce măsură acest proiect pilot privind garajele din cartiere va fi implementat.

by -
4 266

Mulți proprietari de garaje pentru mașini le folosesc pentru altceva decât ca să-și gareze autovehiculele: a demonstrat-o ieri Poliția Locală din Cluj care a descins în spatele pieței agroalimentare Mărăști, la garajele cu acces din Calea Dorobanților, ca să verifice dacă acestea sunt folosite pentru scopul cu care au fost construite, adică pentru gararea mașinilor.

Concluzia – două garaje erau folosite ca depozite de legume și fructe. Proprietarii celor două garaje au fost amendați cu o sumă total de 3.000 de lei, dar polițiștii au și cerut Serviciului Public pentru administrarea parcărilor din Cluj-Napoca rezilierea contractelor de închiriere pentru terenul ocupat, pentru cele două garaje transformate în depozite.

sursa foto: anti-garaje Facebook

Peste 470 de garaje (mai precis, 367 de garaje si 81 de locuri de parcare existente) din cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni vor dispărea treptat, în următorii ani, după ce primăria se va apuca că construiască parcări de cartier – 5 la număr – pe amplasamentul acestora. Până acum, administrația a mai demolat alte peste 200 de garaje aflate tot pe amplasamentul parcărilor supraterane pe care deja le-a edificat în cartiere. Alte 60 vor mai dispărea de pe amplasamentul viitoarei parcări Primăverii-Aleea Gârbău.

La ședința ordinară a Consiliului Local de miercuri, oficialii primăriei au anunțat că 471 de garaje (adică, de fapt, 367 de garaje si 81 de locuri de parcare existente) vor dispărea din cartierele Mărăști, Mănăștur și Gheorgheni pe măsură de administrația locală va pune în operă proiectele unor parcări supraterane pe străzile Azuga, Trotușului, Primăverii, Băița sau Mogoșoaia, pe cinci amplasamente pentru care a reușit să rezolve probleme juridice legate de terenuri.

AICI DETALII:

Cinci noi parkinguri pentru Cluj în cartiere

În locul celor aproape 400 de garaje vor fi amenajare, potrivit estimărilor primăriei (cifrele reale vor veni în momentul finalizării studiilor urbanistice și proiectelor), circa 1500-2000 de locuri de parcare.

Construcția de parkinguri de cartier merge mână în mână cu un alt plan măreț al primăriei, de a demola garajele din oraș. Oficialii instituției au anunțat că grajele de cartier vor fi demolate treptat, pe măsură ce primăria va găsi amplasamente compacte ocupate de acestea unde va construi parkinguri.

Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Ca să nu învrăjbească clujenii, mai ales că în oraș există peste 10.000 de garaje, din care primăria mai și încasează venituri consistente la bugetul local.

Totuși, anul acesta, odată cu FaceBOC, primarul a sfătuit oamenii din oraș să nu investească în garaje pentru că, treptat, primăria le va demola.

Administrația locală a mai demolat peste 200 de garaje de cartier de pe amplasamnetul parkingurilor pe care deja le-a construit. Peste 100 de garaje (60 legale) s-au demolat în Gherogheni pentru a face loc parkingului Băișoara (317 locuri parcare), alte peste 90 (plus 38 de parcări ilegale) s-au demolat în cartierul Mărăști pentru parkingul Fabricii (310 locuri) sau alte 26 în Mănăștur pentru parkingul Mehedinți (126 locuri). Încă 60 de garaje urmează să se demoleze tot în Mănăștur, aceastea fiind pe amplasamentul viitorului parking cu 410 locuri pe care primăria vrea să-l edifice pe strada Primăverii-Aleea Gârbău.

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

FaceBOC. Despre piața garajelor de cartier. Primarul: “Eu nu aș face o investiție pe termen mediu sau lung într-un garaj în oraș”

 

 

sursa foto: anti-garaje Facebook

Într-o lună, a precizat  primarul, pe chatul cu cetățenii de pe Facebook, vor fi anunțate primele amplasamente cu garaje din cartiere unde se vor construi, fie parcări supraterane, fie subterane.

“E clar că la Cluj problema garajelor trebuie să treacă la un alt nivel. Acest lucru nu se va putea rezolva atâta timp cât proprietatea de sub garaje nu este stabilită. La asta lucrăm, astfel încât în momentul în care propunem desființarea, să venim cu soluția alternativă pentru modernizarea acestor zone de garaje. Să nu fim nevoiți sa retrocedăm vreun spațiu spațiu, pe parcurs. Drumul acesta (demolarea – n.red.) este clar cel al Clujului. Asta ține de rezolvarea juridică. În maxim o luna vom prezenta primele platforme de garaje care vor fi disponibile pentru a fi înlocuite cu parcări la sol, supraterane sau chiar subterane. Totul depinde de rezolvarea problemei proprietăților de sub garaje”, a spus primarul Emil Boc.

Primarul, întrebat fiind de un cetățean dacă să investească sau nu în cumpărarea unui garaj din cartierul Mănăștur, zona Moldoveanu, a avansat ideea că, pe teremen scurt investiția într-un garaj în municipiu este fezabilă doar pentru cei care au resuse financiare consistente.

“Aș avea reținere să fac investiții pentru cumpărarea de garaje în Cluj-Napoca. Nu aș face o investiție de acest fel pe termen mediu sau lung într-un garaj în municipiu dacă am resurse financiare limitate. Pe termen mediu și lung garajele de cartie vor fi înlocuite cu parcări la sol sau parkinguri etajate”, a completat Boc.

Pe site-urile de anunțuri gratuire, un garaj din beton, cu uși metalice, de exemplu în zona grădinii botanice din Cluj-Napoca se vinde cu 3500 de euro. O construcție similară din zona Între Lacuri, pe arterele Tucea-Dunării se vinde cu 2300 de euro. În cartierul Gherogheni se cere chiar 10.000 de euro pe un garaj de beton cu autorizație de construire. Pe strada Pasteur, prețul pentru un garaj de cărămidă și beton cerut de proprietar, pentru o construcție de 24 de mp este de 4500 de euro.
Pe C-tin Brâncuși, un graj din beton armat, racordat la curent se vinde chiar și cu 5000 de euro.
Pe un garaj de tablă din cartierul Grigorescu se cere suma de 2000 de euro. Tot un atfel de garaj din cartierul Gherogheni – zona Titulescu strada Muncitorilor se vinde cu 2400 de euro.
În cartierul Mănăștur prețul unui garaj de tablă de pe Calea Mănăștur, cu aturizație de construire, este de 3000 de euro.
Un garaj sub bloc pe strada Mereor pentru două mașini se vinde cu 10.900 de euro.
Se vând în oraș chiar și garaje (foto mai jos) pentru scutere sau biciclete cu 480 de lei:
garajel
Chiriile cerute de proprietari de garaje în Cluj-Napoca pornesc de la 20 de euro și depășesc 45 de euro.
În cartierul Zorilor în care locuiește și primarul Emil Boc, pe strada Gheroghe Dima, chiria lunară care se cere pentru un garaj este de maxim 200 de lei lunar. Iar proprietarii care l-au scos la mezat sunt încrezători că garajele vor dăinui, ba în plus te lasă să depozitezi ce vrei în garaj dacă ești dispus să-l închiriezi. “Domnule, au trecut 30 de ani de la Revolutie, nu s-o dărâmant niciunul. Ăsta-i cinstrit, legal, cu autorizatie, cum să mi-l dărâme? Și nici nu încurcă pe nimeni. Io plătesc taxă de teren la primărie pentru locul garajului”, a spus un proprietar care și-a scos la închiriat garajul.
Actualdecluj.ro a mai sunat proprietari care și-au scos la închiriat garajele, cu pretextul că dorim să depozităm mobilă în acestea. Atâta timp cât plătim chiria, nu e nicio problemă că nu ne punem mașina în garaje, putem să depozităm ce dorim – a fost concluzia. Oamenii sunt dispuși să coboare prețul de închiriere la 180 de lei/lună.
În 2009, în inventarul realizat de primărie prin poliţia locală, figurau peste 10.000 de garaje în cartierele clujene. Acestea aduceau venituri anuale de 900.000 de lei la bugetul local. În Cluj-Napoca există două tipuri de garaje. Edificate de primărie, aproape 4.900 (conform evidenţelor din 2009) şi peste 5800 de garaje amenajate pe cheltuiala deţinătorilor care au contracte de închiriere a domeniului public încheiate cu primăria. La aceste două categorii se adaugă şi garajele ilegale, fără autorizaţie, care urmau să fie inventariate de poliţiştii locali. Acest inventar nu a mai fost dat publicităţii până în prezent de primărie. Un impediment în calea demolării garajelor, pe lângă nemulţumirea deţinătorilor, este şi faptul că acestea sunt o sursă generatoare de venit la bugetul local. Cu toate aceste, administraţia locală a demolat mai multe garaje din oraş, înlocuindu-le cu parcări supraterane, iar deţinătorii au primit cu prioritate un abonament de parcare în noile parkinguri.
Sursa foto: Anti Garaje Cluj (Facebook)

sursa foto: designbuybuild.co.uk

Când administrația locală o dă la întors cu demolarea garajelor din cartiere și în fiecare an tergiversează îndepărtatea construcțiilor primitive care îngrădeasc spațiul public dintre blocuri, intervine strategia culturală. În planul orașului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană s-a tranșat subiectul garaje și s-a acceptat un plan de bătaie pentru demolarea acestora.

Fiind vorba despre 10.000 de garaje de cartier care există în Cluj-Napoca, primăria evită de la an la an să tranșeze situația lor. Ca să nu mai fie discuții și presiuni publice sau politice pentru demolarea supranumitelor „cotețe pentru murături”, în luna septembrie, primarul Emil Boc a anunát ca politică locală, că va demola garajele din oraș doar acolo unde situația juridică a terenurilor ocupate de acestea va fi clarificată și nu vor exista revendicări iar suprafețele se vor preta pentru construirea unor parkinguri de cartier. Aceasta după își asuma public, cu un an înainte, „să radă” toate aceste amenajări și să facă loc în cartiere pentru dotări publice sau parcări la sol.

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

Când mâna administrație „tremură”, strategia culturală a orașului vine cu modelul care ar rezolva situația garajelor din cartiere. În aplicația asumată de Cluj-Napoca pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 este tranșată problema inestetică și nefuncțională a garajelor din Cluj. Cum? Simplu, există un proiect de regenerare urbană sumat la capitolul care vizează crearea unei platforme de creativirate socială.

De ce râd când primarul spune că DEMOLEAZĂ GARAJELE de cartier în 2015

Se numește Garaje 2.0 și este un proiect pilot care urmărește creșterea calității, funcționalității precum și a gradului de utilizare publică a spațiilor dintre blocurile de locuințe. Și a fost propus de un grup de arhitecți clujeni. „Peste tot în România, cartierele orașelor sunt dominate de mici garaje dără un design predefinit. Nu de puține ori, ele ocupă tot spațiul dintre blocuri, fără a lăsa loc unor spații care să poată fi utilizate public. La inițiativa unui grup de arhitecți clujeni, va fi derulat un proiect-pilot care va viza un spațiu de acest gen, de dimensiune mai mică, selectat în funcție de disponibilitata și interesul locuitorilor din zonă, prin care garajele actuale vor fi înlocuite cu o structură pe două nivele, care să ofere spații de parcare la nivelul solului și spații verzi care să fie utilizate ca locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior. Într-o etapă ulterioară, acest model poate fi îmbunătățit și adoptat pentru zone cu profil similar”, se arată în strategia culturală a Clujului-candidat la titlul european. 

sursa foto: designbuybuild.co.uk

Ca să nu fie scandal în oraș printre peste 10.000 de clujeni, consilierii locali au decis la ședința extraodinară din 22 septembrie să modifice regulamentul de parcări din oraș, în așa fel încât clujenii care au garaje pe domeniul public să poată achita taxa de ocupare a acestuia până la 15 octombrie și să nu mai plătească 700 în loc de 50 lei. Păi și când demolăm garajele, mai ales că ele afectează calitatea vieții? – s-au scandalizat consilierii PSD. Mai ales că primarul a anunțat încă din 2014 că intenționează să se ocupe de acest subiect. Acum optica edilului s-a schimbat: garajele vor fi demolate, treptat și doar acolo unde situația juridică a terenurilor ocupate de acestea va fi clarificată și nu vor exista revendicări iar suprafețele se vor preta pentru construirea unor parkinguri de cartier.

„Avem o modificare de regulament de parcare produsul dezbaterii din Consiliul Local după ce consileirul Marcu Waltar și alți colegi au reclamat că taxa e fosrte mare pentru ocuparea abuzivă a domeniul public pe care trebuie să o plătească cei care au garaje și întârzie din diverse motive să o achite până 31 martie. În loc de 50 de lei, trebuie să plătească 700 de lei după 31 martie. Așa că am prelungit termenul până în 15 octombrie”, a explicat primarul decizia de modificare a regulamentului de parcare n sprijinul celor 10.000 de clujeni care au garaje sau copertine edificate pe domeniul public în Cluj-Napoca.

Opoziția PSD din Consiliul Local a ținut să intervină și să semnaleze primarului că noua decizie a deliberativului local reprezintă o nunațare de poziție și o legitimare a garajelor în Cluj-Napoca în contextul în care edilul a declarat public că va demola garajele din oraș. „Avem 10.000 de garaje și copertine care afectează calitatea vieții. Știu că v-ați arătat un susținător al ideii de demolare a garajelor. În 2014. Și acest lucru presupune o decizie radicală. Acum în 2015 v-ați nuanțat punctul de vedere. Dacă am demola garajele și am face parcări am câștiga peste 5000 de locuri de parcare în contextul în care în locul a două garaje s-ar amenaja trei parcări. În plus multe dintre aceste garaje nu sunt ocupate de mașini ci se țin murături în ele”, a atras atenția liderul consilierilor PSD, Claudia Anastase.

Primarul Emil Boc a făcut lumină asupra poziție sale în chestiunea demolării garajelor. „Soluția nu se află doar la primărie. Cadrul legal blochează toate amplasamentele de parkinguri acoperite cu garaje, amplasamente care sunt parțial revendicate. În măsura în care se vor elibera aceste amplasamente vom putea începe gradual demolarea garajelor unde soluția legală ne va permite. De zece ani de zile de când sunt primar, adică în două mandate și șase luni n-am semnat nicio autorizație pentru amenajarea unui garaj. Dacă am avea o prevedere legală ca în cazul autostrăzilor să putem expropria terenurile, atunci am putea face parkinguri pe aceste amplasamente cu garaje revendicate”, a spus primarul. Acesta a mai ținut să dea o veste încurajatoare consilierilor locali: viceprimarul Gheroghe Șurubaru are 25 de astfel de amplasamente cu probleme de revendicări în atenție pe care încearcă să le curățe din punct de vedere juridic. Iar apoi, spune primarul, pe acestea se vor amenaja parkinguri pentru că acestea reprezintă singura soluție viabilă care să răspundă nevoilro mai multor oameni.

Șeful Serviciul parcări al primăriei, Florin Bugnar, a fost și mai tranșant în chestiunea demolării garajelor: ele nu pot fi demolate până nu se oferă o alternativă de parcare cetățenilor. „Noi am avut în ultimii doi ani 47 de propuneri de locații pentru amenajarea unor parkinguri sau parcări modulare dar majoritatea nu au situație juridică clară. În cazul tuturor parkingurilor construite de primăriei s-au demolat mai mult de 100 de garaje pentru a face loc acestora”, a adăugat Bugnar.

Cu noile clarificări privind garajele și siguri pe faptul că nu va fi niciun scandal în oraș prilejuit de demolarea garajelor, consilierii locali au aprobat modificarea regulamentului de parcare în sprijinul celor care dețin astfel de construcții pe domeniul public din Cluj-Napoca.