Tags Posts tagged with "finantare europeana"

finantare europeana

by -
0 63

După cum era deja de bănuit, apetența mediului privat din Regiunea Nord-Vest pentru finanțările REGIO 2014-2020 este extrem de mare, astfel, la trei săptămâni înainte de data de închidere a apelului de propiecte, prioritatea 2.2. Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor destinata IMM-urilor are încărcare de 522%. Acest fapt inseamna ca solicitarea de fonduri este de 522% mai mare decat finantarea disponibila pe aceasta prioritate pentru Transilvania de Nord.
Mai multe detalii aici:

http://www.nord-vest.ro/la-3-saptamani-inainte-de-inchiderea-apelului-finantarile-regio-pentru-imm-uri-au-incarcare-de-522/

Consiliul Județean Cluj se pregătește să reabiliteze două drumuri de pe un traseu turistic din zona Valea Drăganului. În acest sens, va fi scos la bătaie un buget extrem de generos, de peste 159.284.470 de lei (35,4 milioane de euro). Din această sumă, 156.098.780 de lei ar urma să fie accesați prin Programul Operațional Regional (fonduri europene). Solicitarea de finanțare va fi depusă până la finalul lunii mai, au informat reprezentanții administrației județene. În maxim 6 luni, finanțarea ar trebui să fie disponibilă, astfel că tot atunci va demara și licitația de atribuire a lucrărilor. De menționat că cele două drumuri adună puțin peste 25 de km, iar costurile pentru lucrări prevăzute în cererea de finanțare sunt imense, de peste 1,4 milioane de euro/ kilometru. Reprezentanții administrației județene au explicat că, fiind vorba despre un traseu turistic, dintr-o zonă montană, lucrările de modernizare implică o anumită complexitate. Nu e vorba doar de o simplă asfaltare, ci despre lucrări de consolidate, lărgirea unor tronsoane de pe traseu, construirea unor ziduri de sprijn etc. E de înțeles că bugetul generos va deveni o atracție în special pentru firmele de construcții care s-au obișnuit să stea agățate de banul public, iar din păcate, Consiliul Județean Cluj nu are deloc o experiență prea plăcută cu astfel de proiecte de investiție care au ajuns pe mâna unor constructori penali.

Bunele intenții care s-au lăsat cu prejudicii imense pentru Consiliul Județean

Demersul administrației județene de a asigura finanțări pentru o serie de proiecte importante de investiție, precum construcția Centrului ecologic de depozitare a deșeurilor, modernizarea drumului turistic Răchițele – Ic Ponor sau construcția noii piste a Aeroportului clujean, s-a lăsat cu prejudicii imense care, din păcate, sunt suportate tot din bugetul public. Consilierii județeni au atras atenția conducerii instituției că există riscul ca și această investiție să aibă soarta proiectelor căpușate de firmele deja celebre, abonate la fonduri de stat. E vorba despre acei contructori care în ultimii ani au avut acces la zeci de contracte finanțate din fonduri bulice, fără să-și fi onorat pe deplin obligațiile, sau care și le-au onorat de abia după ce beneficiarii au acceptat să tripleze costurile de execuție.

Situația centrului de deșeuri e un exemplu concret în privința modului în care poate fi periclitată o investiție destinată comunității. Firma principală din asocierea care a câștigat acest contract a intrat în insolvență. Fostul președinte al Consiliului Județean, Horea Uioreanu – arestat pentru luare de mită – a acceptat într-un mod mai mult decât dubios să continue lucrările cu firmele din asocierea respectivă, iar în locul contructorului principal a intrat, pe șest, firma clujeană, deja celebră, Construcții Napoca (al cărei patron,  Ioan Bene, e acuzat de DNA că i-a dat mită lui Uioreanu). Plățile din bani publici au curs spre conturile firmei, din păcate lucrările au fost complet date peste cap. S-au inventat lucrări suplimentare, ba chiar se speculează că ar fi fost provocate în mod intenționat alunecări de teren, astfel încât administrația județeană să fie obligată să plătească și mai mulți bani. Funcționarii Consiliului Județean au făcut plângeri penale împotriva firmei Construcții Napoca și cam asta a fost tot, instituția a rămas cu prejudiciul. Șanitierul a fost blocat timp de doi ani, iar statul Român se vede obligat azi să plătească penalități imense comunității europene, pentru că nu a reușit să-și respecte angajamentul de a construi în timp util un sistem ecologic de gestionarea deșurilor menajere.

Proiectul de modernizare a drumului turistic Răchițele – Ic Ponor rămâne, de asemenea, în istorie. Consiliul Județean a pierdut fonduri importante de la comunitatea europeană pentru că nu a reușit să finalizeze lucrările în timp util, și a rămas și cu un prejudiciu de câteva milioane de euro. Cei 20 de km de drum s-au finalizat în aproximativ 7 ani, în loc de 3. Firma de consturcții MBS – care aparținea unui om de afaceri turdean, extrem de bine conectat la contracte publice, în vremea guvernării PDL – s-a trezit că nu are capacitatea de a finanța lucrarea în termenii inițiali prevăzuți în contract. După mai multe încercări de a obține o majorare a bugetului – se presupune că demersul său s-ar fi lăsat și cu șpăgi, împărțite pe la fosta conducere a Consilului Județean (adică pe la echipa lui Uioreanu) – s-a intrat într-un nou blocaj, iar ulterior neînțelegerile s-au mutat în instanță. Cert este că administrația județeană nu a rămas doar cu prejudiciul, ci și cu lucrarea neterminată, fiind obligată să contracteze un alt constructor.

Scandalul care a stat în spatele investițiilor derulate în Aeroportul clujean este tot de notorietate. Firma Construcții Napoca a ajuns să realizeze pista de aterizare/decolare, de numai 2,2 km, cu fabuloasa sumă de 42 de milioane de euro.  Oamenii nu s-au mulțumit numai cu atât, au vrut și au primit chiar mai mult, pentru alte lucrări conexe. De altfel, scandalul de la Aeroport îl implică pe patronul firmei, Ioan Bene – care pentru a-și asigura lucrările și banii ar fi împărțit șpăgi nu doar lui Uioreanu, ci și directorului Aeroportului, David Ciceo (potrivit procurorilor DNA, care recent l-au și trimis în judecată). De menționat că toți banii care au intrat în conturile acestei firme nu proveneau din profitul înregistrat de Aeroport, ci din bugetul public al administrației județene.

E justificată, prin urmare, îngrijorarea unor consilieri județeni privind posibilitatea compromiterii noului proiect de modernizare a drumurilor DJ 108K (limita jud. Bihor – Baraj Drăgan) de la km. 26+455 la km. 29+495 și DJ 764B (Baraj Drăgan – intersecție DN1) de la km. 0+000 la km. 22+164,500. Deja s-a pierdut timp foarte mult cu pregătirea documentației de finanțare. Reprezentanții Consiliului Județean au explicat că birocrația i-a ținut pe loc.  Avizele necesare, de la Mediu, Ape, procedura de intabulare de la Cadastru, totul a durat mai bine de 9 luni. În acest moment, documentația de finanțare e completă, urmând ca dosarul să fie depus luna aceasta.

 

 

 

Consiliul Județean a adoptat Hotărârea prin care renunță la contractul de finanțare europeană, pentru cel de-al patrulea parc industrial. Se renunță la finanțare, dar nu și la lucrări, a ținut să precizeze liderul Consiliului Județean, Vakar Istvan.

Consilierii județeni au reproșat executivului că au gestionat prost proiectul Tetarom IV și că acesta ar fi motivul pentru care s-a ajuns la rezilierea contractului de finanțare. Ei au cerut inclusiv să se recupereze eventualele prejudicii. Managerul de proiect, Mariana Rațiu, a arătat că a făcut notificare în scris, încă de la început, privind toate neclaritățile pe care le-au semnalat firmele ofertante, în documentația proiectului. Ea susține, tocmai, că a recomandat fostei conduceri a Consiliului Județean să nu apeleze la linia de finanțare europeană, având în vedere problemele semnalate. Numai că executivul Consiliului Județean de la momentul respectiv nu a dorit să țină cont de argumente.  De abia acum, după ce constructorul a ajuns în etapa implementării, s-a stabilit, oficial, că majoritatea cantităților de lucrări prevăzute în proiectul tehnic nu corespund cu realitățile din teren. Dacă s-ar fi continuat în această variantă, administrația județeană avea obligația să achite un cost suplimentar de peste 50 de milioane de lei.  Mai mult, contractul de finanțare europeană obligă beneficiarul, adică pe Consiliul Județean, să-și asume tot soiul de termene și de obligații legat de funcționalitatea noului parc industrial. Iar în cazul în care aceste sarcini ar fi fost încălcate, apărea riscul înapoierii banilor europeni. Așa se face că plenul Consiliului Județean a acceptat să rezilieze contractul de finanțare, de comun acord cu finanțatorul. Vakar Istvan a mai explicat că nu există nici un risc privind impunerea unor penalități, având în vedere că nu s-a ajuns să se cheltuie vreun leu din suma contractată de la UE. “Sigur, firma care a greșit inițial proiectul tehnic trebuie să plătească pentru această eroare. Acum nu avem altă soluție decât să găsim resurse pentru a mergem mai departe cu lucrările. Vom reevalua ceea ce este de făcut, împărțim lucrările și eșalonăm cheltuielile pe o perioadă mai lungă de timp. Apoi dăm drumul la noi licitații și mergem mai departe cu proiectul. Avem noroc că situația este înțeleasă și de antreprenorul care a câștigat inițial acest contract”, a comentat Vakar.

Populism ieftin pe tema: cine e de vină?

Vreo doi consilieri județeni care în viața de zi cu zi se ocupă cu făcutul de nimic (Mihai Seplecan&Rares Rusu) au prins momentul prielnic pentru a demonstra că știu să se facă auziți. Printre acuzații, lamentări – unul mai încurca din când în când proiectele – concluzia finală a fost aceea că cineva trebuie să răspundă, obligatoriu, că prea au auzit ei “din presă” că sunt multe proiecte de investiție care s-au blocat. Vinovați pentru blocaje, în opinia lor, nu pot fi decât funcționarii, sigur, că doar nu firmele care au luat/furat niște bani mulți, fraudând interesul public. Și nici conducătorii șpăgari care au vrut cu orice preț să-și facă publicitate pe seama unor proiecte nefezabile. Vakar Istvan a subliniat un amănunt prețios – că pentru recuperarea investiției pe care Consiliul Județean o face în noul parc industrial, ar fi nevoie să treacă peste 140 de ani. Însă cei doi consilieri au rămas imuni la o astfel de informație. Pe de altă parte, au fost și reacții pertinente legat de situația proiectului Tetarom IV. De pildă, consilierul PSD Vasile Sălătioan a reclamat că în mod normal, firmele care au făcut ofertă pentru realizarea Tetarom IV aveau obligația să semnaleze de la bun început că proiectul tehnic conține inadvertențe: “Când vorbim de ofertanți, spunem constructori, care se presupune că sunt niște specialiști. Ei chiar nu aveau nici un motiv să ajungă până în etapa de implementare cu un asemenea proiect tehnic. Aveau obligația să ne semnaleze de la bun început toate neclaritățile.”  Și pentru că directorul Tetarom, Viorel Găvrea, a ținut să se disculpe, susținând că el nu este responsabil sub nici o formă de modul în care a fost gestionat acest contract, consilierul PNL, Steluța Racolța, l-a pus imediat la punct: “Cum puteți spune că nu ați fost prezent în acest proiect, d-le Găvrea? Oare noi vorbim aici despre abatorul din Iclod, sau despre ce anume? În ultimii patru ani pe unde ați fost, când noi am tot dezbătut bugetele care vă implicau în mod direct?”. Argumentul lui Racolța a fost susținut și de consilierul PSD Dan Canta, care de asemenea i-a criticat atitudinea lui Găvrea. “Chiar așa, d-le Găvrea, cum puteți spune că nu știți nimic. Nu sunteți dumneavoastră administratorul Tetarom? Nu ați primit bugete de la Consiliul Județean?”. Găvrea a subliniat că sarcina echipei sale a fost strict aceea de a obține titlul de parc industrial, de care, de altfel s-a și achitat. În privința gestionării și implementării proiectului european ce viza investiția din Tetarom IV, responsabilitatea a aparținut Consiliului Județean. “Noi nu am lucrat deloc pe partea de implementare, nu a fost sarcina noastră. Cu tot respectul, nu vă înțeleg întrebarea”, a comentat Găvrea. Managerul de proiect, Mariana Rațiu, a explicat pentru Actualdecluj.ro că inițiativa privind demararea acestui proiect a aparținut  conducerii Tetarom. Documentația privind realizarea acestei investiții a fost de asemenea realizată de Tetarom. Partea de implementare a revenit, într-adevăr, echipei Consiliului Județean: “Noi ne-am ocupat de implementare, însă, am preluat documentațiile care au fost transmise de Tetarom, avizate de ADRNV. Nu am avut absolut nici un control asupra modului în care s-a realizat acel proiect tehnic”, a comentat Mariana Rațiu.