Tags Posts tagged with "Festivaluri Cluj"

Festivaluri Cluj

by -
0 303

Organizatorii Jazz in the Park susțin un nou proiect, iar în perioada 13-15 octombrie pe străzile orașului va răsuna muzică de calitate.

“Arta ne întâmpină în stradă. Timp de trei zile străzile și piațetele orașului găzduiesc zeci de performance-uri artistice. 30 de artiști, 10 locuri de desfășurare, peste 50 de reprezentații. Kid friendly, family friendly, pet friendly. 🙂 13-15 octombrie, Cluj.”, menționează organizatorii.

Bulevardul 21 decembrie, Piața Mihai Viteazu, Piața Mărăști, Strada Andrei Șaguna, Primăverii sau Piața Unirii sunt doar câteva dintre locurile propuse clujenilor în următoarele zile.

PROGRAMUL COMPLET AICI

by -
0 229
Sursa foto: Jazz in the Park

Peste 70.000 de persoane au fost timp de o săptămână la evenimentele Jazz in the Park, după calculele de la final de ediţie ale organizatorilor. În oraşul în care până nu de mult însemnele cu “Nu călcaţi iarba” speriau locuitorii, oamenii au dansat în parc până aproape de miezul nopţii duminică şi au vizitat periferia defavorizată de lângă groapa de gunoi pentru un… concert. Organizatorii anunţă că au adunat 13.500 de euro din bilete neobligatorii la festival, bani care vor finanța inițiative culturale, sociale și educaționale, după un apel de proiecte.

Festivalul a ajuns în acest an în mai multe locaţii: cei 70.000 de participanți români și străini, câţi spun organizatorii că au avut în şapte zile, au ajuns la concertele din Parcul Central, de pe malul Someșului, de pe străzile din oraș, de la Opera Maghiară, dar și de lângă groapa de gunoi a orașului, acolo unde locuiesc peste 1.500 de oameni în cea mai izolată comunitate a Clujului, Pata Rât.

Jazz in the Park la Pata Rât. Marius Mariș / http://komiti.ro/
Jazz in the Park la Pata Rât. Marius Mariș / http://komiti.ro/

Cât despre muzicieni, aceştia au fost peste 200 din 15 țări. Nu s-a auzit doar jazz la “Jazz in the Park”, ci și combinații ale jazzului cu alte stiluri, de la rock, funk până la electro. Printre artiștii care au concertat la festival se numără americanii de la Vintage Trouble, veniți pentru prima dată în România, avangardistul muzicii jazz Dhafer Youssef, unul dintre cei mai celebri percuționiști ai lumii, Jojo Mayer și trupa lui, Nerve, regina muzicii latino din Peru, Susana Baca, corul a cappella Viva Vox, Dario Rossi, trupele Mammal Hands, Barcelona Gipsy Balkan Orchestra, Skalpel, Hidden Orchestra, Gauthier Toux Trio.

Vezi cum a fost la concertul lui Dhafer Youssef:

Jazz cu sala plină la Cluj. Dhafer Youssef, muzica şi eşarfa colorată

Parcul a fost amenajat cu zonă de food court, cu tonete de îngheţată, cafea şi cocktailuri, dar şi cu obişnuitul de acum “Târguţ Vintage” la care nu găseai neaparat produse vintage. A apărut în acest an şi scena electro. Lumea a stat pe iarbă, cei mici au putu să îşi care “pouf”-uri uriaşe în faţa scenei, iar obişnuiţii parcului (nu neaparat obişnuiţi cu muzica de scenă) s-au oprit să se lămurească care e treaba cu noile apariţii. “E un concept foarte bun ăsta – cu jazz în parc, chiar dacă nu e doar jazz. Lumea vine liniştită, nu e condiţionată de o oră, de bilet, aşa îi atragi şi pe cei care nu sunt neaparat fani de jazz”, a împărtăşit unul dintre participanţii de la festival.

Festivalul s-a încheiat duminică seara cu un concert-“petrecere” la scena principală din parcul Central. Cu Vintage Trouble. Solistul a lansat mesaje sociale, a vorbit despre muzica muzicienilor (vs cea a calculatoarelor), i-a îndrumat pe participanţi spre mişcări noi de dans şi, la final, s-a lăsat dus pe braţe. Acesta a ţinut să le mulţumească organizatorilor pentru pregătirea festivalului şi clujenilor pentru participare, zâmbete şi dans.

„A fost cu siguranță cea mai bună și complexă ediție de până acum, am avut un line-up de excepție, o aranjare diferită a parcului, cu mai multe scene care se completau și o scenă nișată pe electro-jazz care a fost extrem de bine primită. Atmosfera a fost extraordinară atât în parc, cât și în celelalte locuri în care am fost prezenți: pe mal, la Operă, pe străzile orașului și la Pata Rât. Ne pare bine că am ajuns și în cea mai defavorizată zonă a Clujului, lângă groapa de gunoi a orașului, iar evenimentul de acolo a unul special cu o atmosferă deosebită”, spune fondatorul festivalului, Alin Vaida.

La această ediţie, în program au existat trei concerte cu bilete plătite, cele de la Opera Maghiară; la celelalte evenimente intrarea a fost liberă, iar participanţii au avut opţiunea de a achiziţiona şi “biletul neobligatoriu” – adică un bilet pe care participanții îl puteau plăti dacă-și doreau să susțină Fondul Jazz in the Park. Prin această metodă s-au adunat 13.500 de euro, bani care intră în Fondul Jazz in the Park și vor finanța inițiative culturale, sociale și educaționale. “Un apel de proiecte va fi inițiat luna aceasta și se pot înscrie toți cei care au propuneri care se încadrează în cauza de anul acesta: proiecte cultarale, educaționale și sociale pentru comunitatea de la Pata Rât și pentru oraș”, transmit organizatorii. Cei care doresc să contribuie la Fondul Jazz in the Park pot cumpăra online bilete neobligatorii de pe biletmaster.ro și kompostor.ro.

Câștigătorii Concursului Internațional Jazz in the park 2017
Unul dintre segmentele festivalului a fost dedicat concursului pentru trupe de jazz.
Antal Gabor Trio din Ungaria e trupa care a câștigat anul acesta Concursul Internațional Jazz in the Park, desfășurat în cadrul festivalului, pe malul Someșului. Premiul al doilea îi revine formației Paolo Recchia Trio din Italia, iar premiul al treilea – trupei Hences Quartet. Juriul a acordat premii pentru cel mai bun instrumentist – Markosi Joszef (Lilin Quartet) și cel mai bun solist vocal – Diana Săveanu (Infusion). Premiul pentru cea mai valoroasă compoziție merge la Koszika es Csabika, iar distincția pentru cel mai bun aranjament a obținut-o trupa The Roots.
Juriul a mai acordat un premiu onorific pentru tehnică remarcabilă toboșarului Fekecs Ákos, din Antal Gábor Trio, vocalistului Sandu Bantaș din Beyond Duo din Republica Moldova și un premiu special tinerei saxofoniste de 10 ani Berkes Adél din Berkes Quartet.

Atmosfera pe mal de Somes. Sursa foto: Jazz in the Park

Juriul concursului a fost format din Ștefan Vannai, profesor de jazz, Balázs Bágyi, președintele Uniunii Jazziștilor din Ungaria, Florian Lungu, promotor de jazz, Dragoș Bâscă, promotor de jazz și Aranka Takacs, managerul Concursului Internațional Jazz in the Park.

by -
0 162

Programul Jazz in the Park de azi include un concert, cu bilete plătite, la Opera Maghiară, dar şi concerte gratuite pe malul Someșului, unde cântă trupe din competiţia din cadrul festivalului. S-ar putea să auziţi muzică şi pe străzi în centrul orașului, iar azi e deschisă şi scena neconvenţională a ediţiei: la Pata Rât. Ziua se încheie cu un jam session.

Opera Maghiară găzduiește de la ora 20:00 concertul lui Dhafer Youssef, headliner al festivalului și unul dintre cei mai apreciați muzicieni și un ambasador important al muzicii cu influență arabă. A fost premiat la BBC World Music în 2003 și 2006, a vândut peste 50.000 de albume în toată lumea, a urcat pe scenele tuturoe marilor festivaluri de jazz din lume:  Montreux, North Sea Jazz, Oslo și Umbria și a colaborat cu artiști precum Paolo Fresu. Omar Sosa sau Tigran Hamasyan.
Pe malul Someșului începe de la ora 18:00 Concursul Internațional Jazz in the Park.  15 trupe au ajuns în finală și cântă de azi și până joi în fiecare seară pe malul Someșului, zona Plajei Grigorescu.

Iată cine concertează astăzi în concurs:

ora 18: Berkes Quartett

Ora 18:45: Beyond Duo

Ora 19:30: Sain Mus

Ora 20:15: Antal Gabor Trio

Ora 21:00: Hences Quartet

Ora 22:00: Hot Club de Cluj

 

Accesul e liber, pe bază de bilet neobligatoriu – pot contribui toți cei care doresc la Fondul Jazz in the Park prin cumpărarea a cel puțin un bilet neobligatoriu în valoare minimă de 10 lei.

Azi e ziua în care e activă scena de la Pata Rât. Activitățile încep aici de la ora 16:00 cu un performance al celebrului percuționist Dario Rossi, obișnuit să cânte în fața a sute și mii de oameni, în stradă. El folosește obiecte pe care le reciclează – tigăi, țevi, farfurii – iar show-ul lui e unul extraordinar. Îl veți putea întâlni și pe străzile din Cluj. Tot la Pata Rât, de la ora 18:00 cântă Hot Club de Cluj, de la 19;00 – Taraf de Caliu, concert realizat cu sprijinul Centrului Cultural Clujean. De la ora 20:00 e programată surpriza serii: Barcelona Gipsy Balkan Orchestra concertează chiar la Pata Rât, după ce aseară a deschis festivalul la Opera Maghiară.

Ora 16:00: Dario Rossi

Ora 18:00: Hot Club de Cluj

Ora 19:00: Taraf de Caliu

Ora 20:00: Barcelona Gipsy Balkan Orchestra

Cu sprijinul Primăriei sunt puse la dispoziție autobuze spre Pata Rât în regim gratuit.

Accesul la concertele de la Pata Rât e liber cu bilet neobligatoriu pe care îl puteți cumpăra dacă doriți să sprijiniți fondul Jazz in the Park și inițiativele educaționale, sociale și culturale din Pata Rât și din restul orașului.

Blend găzduiește seara Jam Session între artiștii de la festival și oricine vrea să interacționeze și să-și testeze talentul muzical, iar artiștii stradali vă vor întâmpina de azi și până duminică pe Bulevardul Eroilor, în fața clădirii The Office, la Off the Wall și în piațeta Operei Maghiare.

Despre noutăţile ediţiei:

Începe Jazz in the Park: în Parcul Central, pe mal de Someş, la Operă şi la Pata Rât. Orchestra care deschide festivalul la Operă stă o zi în plus ca să cânte şi la Pata Rât

Peste 300 de asociații și fundații cer primăriei fonduri pentru diverse manifestări culturale, festivaluri, evenimente pe care le au în vedere să le organizeze anul acesta în Cluj-Napoca. Suma totală solicitată este de peste 35,6 milioane lei.

Liniile de finanțare pe care s-au depus proiecte anul acesta, potrivit regulamentului local al primăriei, au fost: proiecte derulate în cadrul programului Cluj Never Sleeps, proiecte de tineret, proiecte culturale regionale, proiecte culturale locale, proiecte culturale, artistice, educaţionale, realizate de către fundaţii sau asociaţii întemeiate în baza OG 26/2000, în parteneriat cu instituţii publice de cultură şi/sau de învăţământ, având sediul în municipiul Cluj-Napoca și proiecte cu caracter social.

Primăria a publicat deja lista asociațiilor și fundațiilor care vor bani în 2017. Evaluarea cererilor depus se va face până ân 28 februarie. Pe lista sunt 311 asociații și fundații care cer finanțări în sumă totală de peste 35,6 milioane de lei.

Primăria a fost penalizată în raportul Curții de Conturi din anii precedenți (2015 și 2016) că finanțează asociații care taxează publicul, realizând profit, însă instituția a atacat raportul de control în instanță. Printre aceste entități finanțate nelegal potrivi Curții de Conturi a fost nominalizat și Festivalul Internațional de Film Transilvania cu care primăria și-a asumat un parteneriat de susținere financiară, dar și cel care primește cea mai mare sumă de la bugetul local, mai ales că este un eveniment de marcă al orașului. Primarul a declarat că astfel de practici ale Curții de Conturi nu vor face decât să omoare cultura din oraș, menționând că primăria se va bate în instanță pentru ca lucrurile să intre în normal și administrația să poată ajuta manifestările culturale care au făcut orașul apreciat și cunoscut în țară și peste hotare.

Anul trecut, din totalul listei de solicitanți, 316 de asociații și fundații (care ceruseră în total 35,4 milioane de euro), au fost propuse spre finanțare 134 de entități cu o sumă de 8.145.000 lei (17 care derulează proiecte majore au primit o repartizare de 4.635.000 lei, iar restul de 117, o alocare de 3.510.000 lei).

VEZI ȘI:  Banii pentru cultură s-au înmulțit pentru cei aleși de primar. Peste regulament și voia comisiei, reclamă consilierii din opoziția lui Boc

CUM ARATA LISTA DE SOLICITANȚI DE ANUL ACESTA:

anunt_1918 by actualdecluj on Scribd

Sursa foto: Comedy Cluj

După opt ediții de festival de film de toamnă, organizatorii Comedy decid să îi schimbe locul în agenda de evenimente a Clujului. Astfel, dacă acesta se desfășoară acum în perioada 21-30 octombrie, ediția a 9-a ar putea să fie în septembrie. Sau, oricum, în vremuri mai calde. Explicația simplă: toamna plouă și e frig. Explicația ceva mai extinsă: orașul nu prea are cine știe ce ofertă de spații de evenimente, așa că organizatorii se bat pe aceleași spații, merg în cele neconvenționale și în stradă, numai că cele două opțiuni din urmă nu pot fi accesate decât în vremuri mai prietenoase.

“De la anul vrem să schimbăm perioada de desfășurare a festivalului, vrem zile cu soare și să ieșim în stradă, avem teatru, avem stand-up comedy, ne îndreptăm spre un sezon mai prietenos”, a spus Renate Roca Rozenberg, PR al festivalului. “Vrem să dezvoltăm Comedy, dar vremea nu ne lasă. Anul viitor vom mări aria artelor care au de-a face cu comedia, vrem să aducem inclusiv expoziţii de picturi, fotografie, caricaturi”, a spus şi Takacs Aranka, director executiv al festivalului.

Principalul scop rămâne găsirea unei perioade mai prietenoase, inclusiv pentru evenimente în aer liber. “Vrem să aducem evenimente în stradă. Cu tot ce înseamnă comedie. Inclusiv literatură, poezie, evenimente artistice, performance-uri. Am studiat alte festivaluri din lume, sperăm să aducem aici bucăţi din ele, să completăm proiecţiile de film cu cele de arte vizuale”, a menţionat Takacs Aranka. De ceva vreme, festivalul de film are oricum şi o componentă care se axează pe spectacolele de teatru.

 

dsc_3767

În acest moment, cea mai bună opţiune pentru organizatori pare să fie începutul lunii septembrie. Nimic nu e încă bătut în cuie. Cât despre suprapunerea cu alte festivaluri în oraşul festivalurilor, reprezentanţii Comedy spun că obiectivul principal e să se identifice o perioadă fără un alt festival de film (TIFF-ul se organizează în mod tradiţional la final de mai – început de iunie). “Să nu ne suprapunem cu un festival de film, e maxim ce poţi (în oraşul plin de evenimente). Festivaluri de film încă nu sunt multe”, spune PR-ul festivalului. Chiar şi pe această nişă îngustă de evenimente au apărut însă manifestări: recent au fost Zilele Filmului Maghiar, iar în acest week-end se anunţă trei zile cu film de la Les Films de Cannes a Cluj-Napoca, 2016 fiind primul an în care festivalul de la Bucureşti ajunge cu o extensie în Capitala Transilvaniei.

Şi mai e o problemă în oraşul cu o încărcată agendă de evenimente, spun organizatorii. Ar fi vorba tocmai de o lipsă de organizare. “În Cluj nu există o agendă clară a evenimentelor. Chiar dacă se cunosc perioade, sunt unele care se suprapun. Sunt în Cluj festivaluri care se ţin de ani de zile, sunt şi unele care se lansează, ar fi bine să facem o construcţie mai logică a agendei”, susţine Takacs Aranka.

Iar coordonarea şi organizarea sunt de dorit şi din alt motiv, nu doar pentru evitarea concurenţei în atragerea publicului: e problema limitărilor în ceea ce priveşte infrastructura în fostul oraş candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 (pierdut în faţa Timişoarei). Aceasta e o problemă pe care o semnalează organizatorii de evenimente de multă vreme şi nu e vorba doar de locuri pentru proiecţii şi spectacole, ci şi de lipsa de suficiente locuri care să permită expoziţii, spre exemplu. “Ca spaţii de teatru indoor, Clujul e destul de limitat. În această perioadă, şi teatrele au propriile stagiuni. Ar mai fi locaţiile neconvenţionale. Câtă vreme nu creştem infrastructura culturală, avem aceleaşi săli în care ne rotim cu toţii. Şansa este, în acest context, să folosim oraşul ca o mare scenă”, completează Roca-Rozenberg, care face parte şi din echipa de comunicare a TIFF.

Despre filmele din agenda Comedy 2016 şi estimări de spectatori:

Festival de film Comedy Cluj: 150 de filme, buget mai mic, secțiune “Exotică” și filme românești

by -
0 368
Sursa foto: Cluj Design Days (de la ediția I, 2015)

Lămpi sofisticate, pantofi desenați, păsări ceramice, lucruri pentru acasă ori de purtat în oraș – made in Cluj. Sau în Transilvania. Sau în România. Organizatorii Cluj Design Days vor să pună pe piață astfel de produse și anunță ediția de 2016 a târgului cu produse ale creativilor locali. Inițiatorii proiectului aduc și câteva elemente noi față de anul trecut, pentru imbold nou în industria locală de design: târgul e, de data asta, cu vânzare și se pregătește și un show, atipic, de modă. Cluj Design Days, târg de produse realizate de designeri locali din Transilvania şi nu numai are loc în 13-16 octombrie, la Iulius Mall. Câteva zile mai târziu, peste 70 de designeri vin cu produsele la Cluj, în cadrul unui festival de design lansat anul trecut, de “Capitala Europeană a Tineretului 2015” – a doua ediție de ZAIN – Design Expressions. Organizatorii au anunțat deja că vor avea un “pop up shop” de unde se vor putea cumpăra produse.

După ce, vreme îndelungată, designerii locali se promovau mai degrabă în evenimente la București, de anul trecut piața locală a început să se miște și la Cluj, loc de unde nu lipseau designerii, ci locurile (evenimentele) de expunere. Față de prima ediție, la Cluj Design Days în 2016 se trece la nivelul următor: se și vând produse.

Cluj Design Days 2015:

FOTO Designeri de Cluj pentru piața de la Cluj. Ce îți propun creativii locali să îți duci acasă

“Anul trecut Cluj Design Days şi-a propus să treacă în revistă creativitatea locală în materie de design de obiect. Acum ne pregătim să le luăm acasă şi nu doar pentru că sunt frumoase, ci şi pentru a susţine creativii”, arată inițiatorii Cluj Design Days. Evenimentul este organizat de MUZA şi Dunga, organizatori și ai târgurilor de design Christmas B[u]y Design şi Mărţişor Pop-Up Store.  Peste 40 dintre cei mai interesanţi designeri locali şi naţionali sunt așteptați la târg. “Am schimbat destul de multe față de anul trecut, cea mai mare schimbare fiind faptul că anul acesta evenimentul este cu vânzare. Deci, practic, Cluj Design Days este acum un mare pop-up store în care vom avea peste 40 de designeri care își vor expune cele mai noi produse, pe care anul acesta le putem lua acasă. Noutatea vine ca răspuns la cererea publicului, dar și la necesitatea designerilor de a se autosusține, precum și la nevoia noastră de a-i ajuta. Fiindcă practic nu prea îi ajutăm cu multe dacă doar le expunem produsele. Și anul trecut multă lume voia să cumpere produse expuse și de aceea am și dezvoltat linia asta de târguri de design pe care am desfășurat-o de la ediția trecută: cu târgul de Crăciun, Christmas B[u]y Design și târgul de mărțișoare designer made Mărțișor Pop-Up Store”, spune Adrian Balcău, designer și inițiator de eveniment.

 

Sursa foto: Cluj Design Days
Sursa foto: Cluj Design Days
În plus, anul acesta organizatorii vor să aducă și designeri din afara Clujului. “În 2015 am trecut în revistă designerii clujeni, iar anul asta aducem la Cluj designerii bucureșteni și nu numai. Practic, promovăm designerii autohtoni, dar cea mai mare parte a designerilor va fi din Cluj. Rămânem pe același principiu – că totul se întâmplă la București și trebuie sa activăm un pic și Clujul. Și tocmai că anul acesta suntem și mai ambițioși și vrem să-i aducem pe bucureșteni aici”, completează Adrian.
14355512_1781262805451108_6288025287056373119_n
14368677_1782086358702086_3066975228104303503_n
Ceramic Sparrow. Sursa imagine: Cluj Design Days
De asemenea, la ediția din acest an, “Zilele Design-ului” de Cluj includ în program și un fashion show. Anul trecut, și cei de la ZAIN au avut așa ceva în program – cu creațiile a doi designeri români, în… biserică. Cei de la Cluj Design Days vor acum spectacol cu dans, iar proiectul a intrat și în competiția COM’ON Cluj de bugetare participativă, unde a obținut 454 de voturi și, deci, și o parte de finanțare. “Ne propunem să organizăm un fashion show care să expună cele mai recente lucrări ale aproximativ 10 dintre cei mai activi tineri designeri clujeni într-un context creativ și intrigant. Ne propunem să realizăm o prezentare de modă experimentală cu dansatori contemporani în rolul manechinilor în care dansul și mișcarea vor sublinia estetica hainelor și atmosfera întregului eveniment”, arată inițiatorii de la Dunga. “Va fi un show mai experimental, în care vom încorpora dans și improvizație și vom lucra împreună cu o echipă de actori pentru conceperea spectacolului, iar hainele și acesoriile vor fi ale designerilor care participă la expoziția din cadrul Cluj Design Days 2016”, menționează Adrian.
Sursa imagine: Cluj Design Days
Sursa imagine: Cluj Design Days
În noiembrie – festival ZAIN, cu 70 de designeri
La doar câteva zile distanță, echipa ZAIN revine cu a doua ediție de festival de design. Pentru piață e bine, zic organizatorii Cluj Design Days. “Ne bucurăm ca nu suntem singurii care organizăm evenimente pe design, că, practic, lucrăm spre un scop comun, fiecare în maniera lui. Noi susținem și ZAIN-ul și orice alte evenimente legate de design. Cu cât mai multe, cu atât mai bine”, spune Adrian Balcău.
Peste 70 de designeri îşi expun, în noiembrie, produsele la Cluj, în cadrul ZAIN – Design Expressions. La această ediție, promotorii introduc un proces de selecţie a designerilor care participă în expoziţia centrală, lansează un “pop up shop” de unde se pot achizţiona produsele designerilor prezenţi şi mizează pe creşterea cu peste 50% a numărului de participanţi. Festivalul va avea loc între 3 și 6 noiembrie 2016 şi nu mai e unul strict de promovare locală a designerilor autohtoni, ci, de data asta, vrea expunere internaţională. “Piaţa locală e încă într-un stadiu incipient, ne aflăm într-un moment mai degrabă de design de obiect, decât design de produs (în serie). Ca prim obiectiv, rămâne să conştientizăm importanţa designului în conturarea unui oraş creativ. Credeam cu tărie că oraşul Cluj-Napoca va face în cel mai scurt timp, forţat sau organic, un viraj spre a deveni un oraş “creativ””, spunea Răzvan Luca, project manager ZAIN.
Mai multe informații:

250 de lei pe noapte o cameră dublă în pensiune. 350 de euro pentru patru nopți / pe cameră, într-un apartament de 3 camere în Grigorescu. Sau 150 de euro pe zi într-un apartament de două camere, unde se pot caza 4-6 persoane, în cartierul Între Lacuri. Acestea sunt câteva dintre ofertele pe care le-au lansat clujenii pentru perioada festivalului Untold, care se desfășoară la început de august. Dacă faci un calcul simplu, vezi că pentru patru zile de stat în Cluj la festival plătești cam cât o chirie pe o lună. Sau, dacă refuzi ofertele la suprapreț din piață, mai ai o variantă: să stai gratis. Da, gratis! Pe canapeaua cuiva, în casa cuiva, la locuitori ai orașului care au aderat la populara platformă de Couchsurfing. Pe bunăvoința și ospitalitatea clujenilor au mizat și organizatorii când au lansat campania “Adoptă un Untoldist!”, inspirată din ideea popularizată anul trecut de un clujean.

Campania s-a lansat în 3 iunie, iar pe Couchsurfing, platforma de baza prin care se “Adoptă un Untoldist, au apărut 81 de conturi noi în prima zi, în doar 2 zile s-au creat 126 de profile noi, iar săptămâna trecută numărul acestora a trecut de 1500. Chiar şi aşa, ar mai fi nevoie, având în vedere că statisticile organizatorilor arată că doar 25-30% dintre cei care participă la UNTOLD sunt din Cluj şi nu au nevoie de cazare. Estimările pentru ediţia din acest an merg înspre 300.000 de participanţi.

Cine ce oferă

Pagina de Facebook s-a populat la rândul său cu anunțuri de cereri și oferte. Robi Lukacs “adoptă” 3 Untold-iști: unul din Germania și doi din București. Andreea a anunțat că primește un britanic, mai ales dacă e de partea celor care ar fi vrut UK în Uniunea Europeană. “Vă aştept cu dragă inimă la mine acasă. Vă las vouă patul dublu, eu dorm pe canapea. Şi când aveţi chef, dăm şi un fusball. Tot ce vă rog e să nu facem gălăgie după ora 22, am vecini sensibili”, scrie Sebastian. Care explică și de ce a aderat la Couchsurfing. “În timpul festivalului, Clujul e foarte aglomerat şi chiriile sunt foarte mari. Nu mi-ar plăcea să merg în alt oraş, poate pentru prima oară şi să nu am unde să dorm. Avem un oraş ospitalier şi e timpul să o dovedim”, spune Sebastian. Doi arhitecţi, George și Iulia, îşi pun la bătaie biroul din Plopilor, amplasat, adică, aproape de locul de desfășurare al Untold-ului. “Suntem doi arhitecți simpatici, avem un birou minunat în Plopilor, aproape de locaţia Untold. Am văzut campania şi ne-am gândit să adoptăm şi noi. Îl cazăm pe doritor pe canapeaua noastră, care e extensibilă, putem lua chiar doi, avem și o bucătărie. Nu avem televizor, dar avem wireless, așa că poate sta omu pe Facebook cât vrea. Avem și o oală de sarmale”, expun cei doi “bonusul”. I-am întrebat pe arhitecții generoși cum s-au hotărât să primească oaspeți festivalieri. “Ne-am alăturat campaniei ca o reacție la clujenii care au văzut în acest festival o oportunitate de a scoate bani din “untold”. Resping total ideea practicării unor chirii atât de mari, doar pentru că acest context o permite. Dincolo de acest aspect, intervine și latura noastră umanistă, ne face mare plăcere să intrăm mereu în contact cu lume nouă”, povestește Iulia Gaveniuc, pentru Actualdecluj.ro. “E chiar trist să cauți bucuria dintr-un astfel de eveniment și să trebuiască să cheltuiești pentru patru zile în Cluj cât pentru o vacanță în străinătate”, completează Iulia. Cei doi arhitecți și-au găsit deja oaspeți: doi tineri din București.

Cine caută “adopție” la Cluj

“Vin din Bucureşti la Untold, îmi place să ies în oraş, să mă joc cu căţelul, să merg la festivaluri (de muzică sau de film) şi vreau să găsesc pe cineva cu interese comune, cu care să mă distrez vara asta la festival! Voi daţi cazarea, eu aduc de băut şi multă voie bună!”, scrie Andrei, care vrea și el să fie adoptat la Cluj. Vivek e indian, lucrează pentru ONU în Sudanul de Sud și vine pentru 23 de zile în Europa pentru o excursie. În august ajunge în Cluj la Untold și vrea să fie adoptat. La nevoie, anunță că e pregătit și cu un cort. “Sper să mă bucur de spiritul Transilvaniei”, scrie Vivek. Kethleen are 21 de ani, vine din Brazilia în Europa, pentru o excursie de o lună și ajunge și ea la Cluj, la Untold. Caută o canapea coomodă și prieteni de festival. Daniel vine cu prietena lui din Germania. “Voi mă ajutați cu cazare, eu vin cu restu (băutură, mâncare, etc)”, a anunțat Daniel.

Cum a pornit “Adoptă un Untold-ist!”

“Nu-l lăsa să doarmă pe stradă! Adoptă un Untold-ist!” e îndemnul organizatorilor Untold, inspiraţi de initiativa unui tânăr care a lansat o astfel de invitaţie în timpul festivalului. Între capitalele europene, Amsterdamul este pe primul loc la rata de couchsurfing pe cap de locuitor: 3,3% dintre cetățeni își pun la dispoziție gratuit canapeaua sau dormitorul pentru cei care vor să viziteze orașul. Cluj-Napoca ajunsese la un procent de doar 1,2%. Asta în oraşul descris adesea ca fiind foarte prietenos cu turiştii, dar în care preţurile de cazare cresc simţitor în perioade de vârf şi în care devine complicat să mai găseşti loc de dormit în zilele în care “năvălesc” festivalierii. Menţionăm că pentru ediţia din acest an organizatorii au anunţat că se aşteaptă la 300.000 de participanţi. Adoptă un Untold-ist își propune să strângă peste 8.000 de locuri de cazare în casele clujenilor prin binecunoscuta platformă de couchsurfing. Clujenii care vor să-și pună la dispoziție locuințele pe perioada festivalului UNTOLD sunt invitați pe pagina de facebook și să folosească profilele de couchsurfing pentru a adopta un untold-ist în funcție de lucrurile pe care le au în comun.

Adoptă un Untoldist a fost o campanie inițiată de un clujean, Mihai Huțanu, și a fost pornită oarecum fără un obiectiv măreț. Nouă ni s-a părut o inițiativă frumoasă, demnă de lăudat, pe care ne face mare plăcere să o susținem. Targetul de 8.000 de conturi pe Couchsurfing ar fi demonstrat că suntem cel mai prietenos și ospitalier oraș din Europa în raport cu străinii. Deocamdată sunt undeva la 1600 de conturi noi, create special pentru Adoptă un Untoldist, însă proiectul nu se oprește aici și cu siguranță anul viitor vor avea mai mulți clujeni curajul să-și facă prieteni noi prin intermediul Adopta un Untoldist și Couchsurfing. Un lucru foarte interesant este ca o parte din cei care adoptă untoldiști sunt oamenii adoptați și ei la rândul lor de acest oraș, nu sunt clujeni nativi“, menționează Ștefana Giurgiu, PR manager pentru Untold. 
Opțiuni de cazare
 
Pe de altă parte, organizatorii au pregătit și ei o ofertă pentru cei care au nevoie de cazare: un camping în livada Palocsay și pachete de cazare în căminele studențești din Hasdeu și Observator. “În căminele studențești avem 1800 de locuri de cazare din care până acum s-au vândut 1500. Campingul Palocsay poate găzdui până la 25.000 de locuri. Până acum am vândut peste 2000 de locuri, dar ne așteptăm ca valul mare de oameni să-și rezerve locurile în săptămâna festivalului, la fel ca anul trecut, când am vândut peste 4000 de locuri”, spune Ștefana. Menționăm că anul trecut la UNTOLD 72% din participantii la festival au venit din afara Clujului și numai 28% au fost clujeni. “Anul acesta, procentele se păstrează în mare, cel puțin până acum. Practic, doar 25-30% din cei care participă la UNTOLD sunt din Cluj și nu au nevoie de cazare. Restul de 70-75% dintre festivalieri aleg să se cazeze în unități hoteliere, în camping, campus, apelează la ospitalitatea localnicilor sau aleg csă caute cazare în localitățile din împrejurimi”, spune reprezentanta organizatorilor.
Pentru cine vin străinii la festival

UNTOLD 2016 va avea loc în perioada 4-7 august, iar pe scenă vor urca peste 150 de artiști internaționali de renume, dintre care: DIMITRI VEGAS&LIKE MIKE, AFROJACK, ARMIN VAN BUUREN, HARDWELL, MARTIN GARRIX, TIESTO, FAITHLESS, PAROV STELAR, Chase and Status DJ Set, Dannic, Dubfire Live: Hybrid, Dub Fx, Ella Eyre, James Arthur, Jamie Jones, Jeru the Damaja, Kwabs, Lost Frequencies, Mazde, Nahko and Medicine for the People, Netsky DJ Set, Pendulum & Verse DJ Set, Route 94, Rudimental DJ, Sasha, Scooter, Sharam, The Asteroids Galaxy Tour, Y’akoto.

UNTOLD a fost desemnat BEST MAJOR FESTIVAL în cadrul European Festival Awards 2015, eveniment ce a avut loc în Groningen, Olanda.

Vezi și:

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) generează un impact de 7,5 milioane de euro în economia Clujului, arată un studiu al Facultății de Business din cadrul Universității Babeș-Bolyai, transmis de reprezentantii TIFF. Potrivit realizatorilor sai, studiul are în vedere fondurile investite în economia locală pentru organizarea festivalului, taxele și impozitele locale generate de activitățile în directă legătură cu festivalul, dar și banii cheltuiți de participanți. Menționăm că anul trecut organizatorii au avut un buget de aproximativ 1,5 milioane de euro pentru pregătirea TIFF. Pentru ediția aniversară din 2016 (TIFF nr 15), estimarea de buget cu care lucrează organizatorii în acest moment este simiară – 1,5 milioane de euro (aprox. 6,7 milioane de lei). Au fost prevăzute și fonduri publice care urmează să fie direcționate spre festivalul clujean: 2 milioane de lei de la Ministerul Culturii și 1,4 milioane de lei de la primăria Cluj-Napoca.

Cei mai mulți “”tiff-ari” sunt clujeni: mai precis, documentul arată că ponderea clujenilor în totalul participanților la TIFF se situează între 81% și 85%, restul participanților fiind turiști din alte județe sau din străinătate. Conform studiului, turiștii sunt preponderent persoane cu venituri ridicate, peste medie, 48% dintre ei alegând să se cazeze la hoteluri și pensiuni pentru o perioadă de 3 sau 4 nopți, la un tarif mediu de 94,8 lei / noapte. În timpul petrecut în Cluj, 70% dintre turiști văd cel puțin 2 filme pe zi, iar 40% văd cel puțin 3 filme. Rămâne însă suficient timp pentru a face cumpărături (8% din vizitatori) sau a ieși în oraș alături de prieteni (57,9%) – ceea ce înseamnă că 66% dintre turiștii atrași la Cluj de festival reprezintă o sursă de venituri pentru localuri sau magazine din oraș. Ei cheltuiesc în medie 57,6 lei/persoană pentru masa, la care se adaugă costul biletului la film și transportul. Aproximativ 20% dintre turiști sunt public nou, veniți pentru prima dată la Cluj datorită TIFFLa încasările provenite direct de la vizitatori se adaugă sumele cheltuite de rezidenți. Clujenii participă în medie la 5 zile ale festivalului, respectiv la 1,42 de evenimente/zi. Studiul arată că 80% dintre ei realizează și alte activități cu prilejul ieșirilor la film, plătind în medie 49,5 lei pentru bunuri și servicii ca urmare a participării la un eveniment al festivalului.

Studiul a măsurat și percepțiile participanților cu privire la impactul festivalului asupra economiei și scenei culturale locale. Astfel, majoritatea respondenților consideră că TIFF atrage investiții în oraș și încurajează localnicii să dezvolte noi activități economice, dar și că introduce problema infrastructurii pe agenda autorităților locale. În ceea ce privește scena culturală locală, studiul arată că, pe lângă oferirea unor alternative de petrecere a timpului liber, acesta crește nivelul de educație și cultură, contribuie la dezvoltarea vieții culturale a Clujului și la promovarea culturii locale și facilitează comunicarea și dezvoltarea relațiilor la nivel social.Peste 50% dintre respondenți afirmă că TIFF este un simbol cultural pentru Cluj, iar 90 au o impresie bună sau foarte bună despre festival, în urma participării. Cei mai mulți participanți la TIFF sunt din categoria de vârstă 26-35 de ani, cu venituri peste medie și cu studii superioare (aproximativ 45% din total). Spectatorii sub 25 de ani reprezintă 27% din publicul festivalului, iar cei între 36 și 45 de ani aproximativ 15% din total. Pe toate grupele de vârstă, 86% din spectatorii TIFF sunt persoane care au cel puțin studii universitare.

Fostă “clujeancă”, Marcela locuiește acum în București, dar este una dintre participantele fidele ale TIFF-ului. Și în 2016, tânăra se pregătește să fie printre “turiștii” care vin la Cluj pentru festivalul de film, alături de soțul ei. „Așteptăm tot anul acest eveniment, pentru care venim câteva zile la Cluj. Alocăm cam 2000 de lei, pentru drum și cazare la hotel, dacă e cazul. Asta în caz că nu stăm la prieteni. Mai ieșim la masă, la o cafea, poate facem și mici cumpărături”, exemplifică tânăra pentru Actualdecluj.ro. 

Ce spun oamenii TIFF-ului

TIFF a pus pe harta orașului noi spații pentru desfășurarea acestora, contribuind la dezvoltarea infrastructurii culturale, subliniază organizatorii TIFF. “Festivalul a generat efecte importante în comunitate și prin educație, și prin implicarea în proiecte sociale. Era deja cunoscut faptul că TIFF a ajuns, în 15 ani, cel mai important brand cultural al orașului și unul din cele mai apreciate și respectate festivaluri de film din lume. Am fost însă curioși să vedem efectele TIFF asupra orașului dintr-o perspectivă de business, văzând numărul mare de invitați români și străini, precum și turiști, care vin anual la festival”, a declarat Tudor Giurgiu, președintele festivalului. Studiul UBB confirmă că TIFF este un brand local și un proiect cultural prioritar pentru oraș, iar cifrele demonstrează dezvoltarea economică pe care festivalul o generează: turiști, încasări și vizibilitate pentru toți partenerii noștri și pentru comunitatea locală în general”, declară Cristian Hordilă, managerul TIFF.

Vedere de la ediția din 2015:

Vizită prin TIFF 2015, locul unde oamenii de film ies din ecran

Studiul TIFF, semnat de UBB

Cercetarea Facultății de Business din cadrul UBB a fost realizată cu suport logistic și tehnic oferit de UPC România și Samsung România, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.000 de persoane, dintre care 828 participanți la TIFF cu domiciliul stabil în Cluj-Napoca în ultimele 6 luni înaintea festivalului, inclusiv studenți, și 178 de participanți proveniți din alte orașe și din străinătate. Studiul a fost realizat de către o echipă formată din membrii departamentului de Servicii de Ospitalitate al Facultății de Business, sub coordonarea conf. univ. dr. Adina Negrusa și a conf. univ. dr. Valentin Toader. Potrivit coordonatorilor, la acest studiu s-a lucrat timp de doi ani: în 2014 și 2015.

Cifrele TIFF 2015 și banii primiți din fonduri publice în 2016

Festivalul Internațional de Film Transilvania (27 mai – 5 iunie 2016) este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociaţia pentru Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Ministerului Culturii și Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. La ediția din 2015, TIFF a stabilit un nou record de spectatori, cu peste 73.000 de bilete vândute, 110.000 de participanți (incluzând toate evenimentele gratuite, masterclass-urile, workshop-urile, lansările, expozițiile, concertele, petrecerile), 850 de profesioniști din lumea filmului invitați, 400 de proiecții și 223 de filme din 60 de țări. Echipa TIFF pregătește acum ediția cu numărul 15, care va avea loc la Cluj-Napoca între 27 mai și 5 iunie.

Festivalul Internațional de Film Transilvania a fost declarat unul dintre proiectele culturale prioritare ale Ministerului Culturii și primește una dintre cele mai importante finanțări din lista de 2016. TIFF-ul clujean primește 2 milioane de lei pentru ediția a 15-a, acesta fiind unul dintre cele mai generoase bugete de pe lista Ministerului Culturii. O sumă similară primește doar Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, adică tot 2 milioane de lei. Asociația Festivalul de Film Transilvania primește 1,4 milioane de lei și de la primăria Cluj-Napoca pentru ediția de 2016 a TIFF. Bugetul total pentru anul în curs e încă în “draft”-uri. “Estimarea cu care lucrăm e de 1,5 milioane de euro”, a menționat Tudor Giurgiu pentru Actualdecluj.ro.

Citește și:

TIFF 2016 e între 27 mai și 5 iunie; care sunt primele filme anunțate

by -
0 233

Electric Castel Festival i-a cucerit pe clujeni și pe amatorii de petreceri din România, iar ediția din vară se anunță din nou incediară.

Ultimul headliner e Skrillex, sau Sonny John Moore, pe numele său real. E un  producǎtor american de muzică electronică (în special dubstep și brostep) cu peste 10 milioane de singeluri vândute în întreaga lume. Piesele Skrillex au sute de milioane de vizualizări pe youtube.

Skrillex a început primul său turneu în calitate de artist solo la sfârșitul anului 2007, mergând la primul tur de Team Sleep Tour cu Team Sleep, Strata, și Monster in the Machine. Moore viziteazǎ America de Nord cu Alternative Press Tour, sprijinind așa trupe, ca All Time Low și The Rocket Summer, a apǎrut pe coperta revistei Alternative Press, într-un numǎr anual a “100 de grupuri pe care trebuie sǎ le cunoașteți” (100 Bands You Need to Know).


În iunie 2008 împreunǎ Noe Shane au început înregistrǎrile pentru albumul lor de debut, Bells. Tot atunci au lansat un mini-album Scary Monsters and Nice Sprites. A participat la înregistrarea albumului The Path of Totality al formației Korn. Skrillex a fost nominalizat la trei premii “Grammy”, în 2011, inclusiv “Best New Artist”. La a 54-a ceremonie “Grammy”, a fost acordat în trei categorii: «Scary Monsters and Nice Sprites» – Cel mai bun album electronic; «Scary Monsters and Nice Sprites» – Cea mai bunǎ înregistrare dance; «Benny Benassi – Cinema (Skrillex Remix)» – Cel mai bun remix.

Cunoscut pentru cele șase premii Grammy, producții pentru artiști precum Lady Gaga, La Roux și Bruno Mars, eadliner-ul a peste 300 de show-uri anuale, DJ, cântăreț și compozitor, Skrillex are peste 10 milioane de single-uri vândute în întreaga lume, reinventând dubstep-ul și modelându-l într-un stil personal, incluzând în acest amalgam de la dub, drum-and-bass și speed garage până la techno.

by -
0 109

Clujul a devenit o fabrică de evenimente în ultimii ani, dar nu are infrastructură de producere de evenimente. Este concluzia pe care o formulează directorul unui festival care a ajuns la Cluj la a 9-a ediție, fără să fie un eveniment de masă: Transilvania Jazz Festival. Evenimentul nu are sponsori privați și este susținut din fonduri publice.

Ajuns la cea de-a 9-a ediție, Transilvania Jazz Festival reuneşte, între 2 și 4 decembrie, la Cluj, mai mulți muzicieni de jazz ai momentului, din ţară şi străinătate. În cele trei seri de festival, publicul clujean se va putea bucura de evenimente muzicale asigurate de artiști români și internaționali precum Sebastian Spanache Trio, Marcian Petrescu Duo, Bodurov Trio și Paolo Profeti European Collective.

Prezența clujenilor la Transilvania Jazz Festival ne-a obligat ca în fiecare an să avem evenimente de jazz – fie aceste trei zile de festival, fie un concert special. Ediția din 2015 vine cu trei zile de concerte, cu limita pe care o pune de fiecare dată bugetul”, spune Simona Hodoș, director Transilvania Jazz Festival. “Clujul e fabrică de evenimente culturale în ultimii ani, ceea ce ne bucură, sperăm ca orașul să treacă și în următoarea etapă a procedurii și să se apropie de titlul de Capitală Culturală Europeană (pentru 2021)”, a completat Hodoș. Însă în “fabrica de evenimente” Cluj, organizatorii de festivaluri au de luptat pentru fonduri și public. E important că acest eveniment se construiește datorită parteneriatelor și a colaborărilor. Consiliul local și primăria susțin financiar acest concept, din păcate sponsori nu există. Numai parteneri”, spune Hodoș. Așa că în timp ce din alte părți se aduc exemple de genul – concerte de jazz în București sau evenimente culturale din Canada autofinanțate, la Cluj un festival de jazz nu are sponsori. Pe de altă parte, organizatoarea de festival recunoaște că nu au existat nici demersuri susținute de strângere de fonduri din zona privată pentru acest eveniment. „Criza economică din 2008 a blocat lucrurile, a schimbat strategiile și a redus bugetele. Cred că învățăm din mers, trebuie să ne adaptăm. Nu au existat sponsori nici în 2014, nici în 2015. Acesta nu e un eveniment de masă, de stradă. E probabil și această mentalitate – lumea a văzut că lucrurile merg înainte, așa că de ce să se implice? Am făcut demersuri (spre sponsori, n.red.) până la un moment dat. Noi mergem spre parteneri acum. Nu am reușit să avem niciun fundraiser care să se ocupe de asta. Pentru viitor, ne vom adapta contextului, asta vom încerca să facem”, spune Hodoș.

În Cluj există public de jazz și s-au dezvoltat și alte evenimente care încep să aibă continuitate. Noi oricum nu mergem agresiv la sponsori, fiindcă apoi se și creează anumite obligații față de ei, ți se poate impune un anumit artist sau o trupă”, a explicat directorul de festival. Cât despre așteptările pentru actuala ediție, organizatorii estimează să ajungă la 500-1.000 de spectatori. „La prima ediție, sala de 1.200 de locuri de la Opera Română a fost plină. De la asta am pornit. Dar lucrurile se mai diluează în timp, au apărut multe evenimente, Clujul evoluează foarte mult din punct de vedere cultural. Dar dacă orașul vrea să fie Capitală Culturală Europeană, mai e de lucru – ceea ce lipsește aici e infrastructura la nivelul producerii de evenimente. Noi de exemplu facem spectacole la Casa de Cultură, biletele trebuie să le vindem prin terți, iar pentru câte un eveniment mergem la partenerii de la ceainărie. Nu există o structură, una agregată – noi facem un concert, alții fac un alt eveniment”, amintește Hodoș. Festivalul de jazz este organizat în acest an cu un buget, susținut din fonduri publice, de 60.000 de lei.

Biletele pentru Transilvania Jazz Festival se pot procura de la birourile Diesel Events, Piața Unirii nr 10, și de la Casa de Cultură a Studenților, înaintea fiecărui concert, începând din 19 noiembrie 2015. Prețul unui bilet este de 20 de lei (15 lei cu reducere pentru studenti, elevi, pensionari).

 

Ce puteți vedea la Transilvania Jazz Festival în 2015.

Din agenda organizatorilor:

Sebastian Spanache Trio va deschide ediția din acest an, prin concertul programat în 2 decembrie (miercuri), ora 20:00, la Casa de Cultură a Studenților. Sebastian Spanache Trio are o activitate concertistică intensă, atât naţională cât şi internaţională, în ultimii ani împărţind scena cu artişti de talie mondială, cum ar fi Richard Bona, Hidden Orchestra, Adam Bałdych Imaginary Quartet sau Robert Mitchell’s Panacea. Trio-ul are la activ două albume lansate oficial, Humanized”, în 2013, şi „A Pasha’s Abstinence”, în 2014, cel din urmă fiind premiat ca „Cel mai bun album” la prima ediţie a Premiilor Revistei Sunete 2014. Sebastian Spanache Trio a luat naștere în a doua jumătate a anului 2011 la Timișoara și este format din Sebastian Spanache (pian, rhodes, wurlitzer), Csaba Sánta (contrabass, chitară bas) și Radu Pieloiu (tobe, percuție).

 

În cea de-a doua seară a festivalului, pe data de 3 decembrie (joi), publicul va avea parte de un adevărat regal de blues acustic, cântat doar cu chitara acustică, muzicuță acustică și voce de STORYTELLERS Acoustic Blues, în cadrul concertului „Povestitorii – muzicuța și chitara în tradiția adevărată a bluesului acustic”

Marcian Petrescu este singurul muzician de blues care a reușit performanța de a avea ca invitați pe albumele sale solo pe doi dintre cei mai importanți muzicutiști de blues ai momentului, ambii laureați cu Premiul Grammy – Sugar Blue și Charlie Musselwhite, propune un proiect extrem de proaspăt și de spectaculos, împreună cu unul dintre cei mai talentați și virtuoși chitariști din România în acest moment – Florin Giuglea. Colaborarea dintre cei doi a început încă din 2006, până acum concertând în peste 30 de orașe.
STORYTELLERS 

 


Bodurov Trio, condus de pianistul si compozitorul bulgar Dimitar Bodurov va concerta tot în seara de 3 decembrie (joi), în cadrul Transilvania Jazz Festival. Fascinația lui Bodurov pentru folclorul bulgar a evoluat într-un stil unic și a se poate regăsi în albumul lor “The Resumption Suite” din 2004. Trio-ul a mai susținut turnee și în Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania, Austria și Bulgaria.

Bodurov Trio

În ultima seară a festivalului, pe 4 decembrie (vineri), publicul clujean îi va putea asculta pe Paolo Profeti European Collective. Un ansamblu compus din 6 muzicieni de excepție, Paolo Profeti European Collective , condus de compozitorul Paolo Profeti, aduce împreună o secţie ritmică bine consolidată, formată din unii dintre cei mai apreciaţi muzicieni italieni, care lucrează deja împreună de mai mulţi ani (Davide Incorvaia, Cristiano Da Ros şi Alessandro Rossi) şi doi excepţionali muzicieni români: chitaristul Sorin Romanescu şi trombonistul Florian Radu. Inspirat atât din matricea post Bop, cât şi din muzica mediteraneană şi contemporană europeană, albumul Waiting for Bucharest” care stă la baza concertului de la Cluj, este produs de casa de discuri Fiver House Records și cuprinde compoziţii, inspirate din experienţa directă a compozitorului Paolo Profeti de tranziţie între Italia şi România.

Pe lângă concerte, în cadrul ediției din acest an a Transilvania Jazz Festival va avea loc și o dublă lansare de carte a cunoscutului muzicolog, jurnalist, comentator-promotor de jazz Alexandru Şipa.

Jazz Cocktail reprezintă o compilaţie de texte și documente (autografe şi poze preţioase) cu muzicieni cunoscuţi din ţară şi străinătate iar volumul “Teme de jazz – compozitori români”, alcătuit şi îngrijit de Alexandru Şipa cuprinde 87 de piese semnate de 17 dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi muzicieni români de jazz.

Transilvania Jazz Festival este un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj Napoca.

Proiectul susține candidatura orașului Cluj Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.