Tags Posts tagged with "Emil Boc"

Emil Boc

Zona limitrofă Cluj Arena și-ar putea schimba fața, atât locul de joacă cât și zona unde erau amplasate vechile terenuri de tenis, printr-o colaborarea între primăriei și Județ, cei care dețin zona aflată în prelungirea spațiului de joacă.  Din 2014 s-au purtat discuții ca locul de joacă de lângă stadion să capete un aspect urban și să fie integrat în perisajul complexului parc-stadion și polivalentă. Recent, Primăria a cerut județului terenul de 1800 mp din zona locului de joacă și vrea să amenajeze pe el un patinoar.

Inițial (la începutul mandatului 2016-2020), Primăria a pornit un proiect de patinoar pe lacul Chios, după o ideea a viceprimaurului Anna Horvath. Pentru acest proiect a lucrat Regia Autonomă a Domeniului Public (care are în administrare lacul din parc) și s-a obținut chiar și un aviz de la Comisia de Monumente. Arhitectul Vasile Mitrea spunea că proiectul nu e imposibil, dar că este nevoie de un arhitect talentat și doi arhitecți foarte buni ca el să poată fi făcut în așa fel încât parcul central să nu fie afectat.

RADP a contract o firmă – 4C Project Consulting – care să se ocupe de partea urbanistică a proiectului. Conducerea RADP n-a luat în serios recomandările experților acreditați de Ministerul Culturii, astfel că documentația a fost semnată de un inginer. Mai mult, proiectul propus implica lucrări costisitoare.

Așa că, după discuții în Comisia de Urbanism a Primăriei s-a apelat la vechiile discuții pornite în 2014 privind reamenajarea locului de joacă din zona stadionului, concomitent cu amenajarea patinoarului pe terenul rămasneamenajat și aflat în proprietatea Consiliului Județean.

În 2014, arhitectul județului, Claudiu Salanță vorbea despre posibilitatea organizării unui concurs de soluții pentru reamenajarea zonei ocupată cu locul de joacă și cu fostele terenuri detenis ale județului. Atunci Salanță menționa că actualul spațiu de joacă aflat în proprietatea primăriei necesită parcurgerea unui proces de modernizare iar toată zona ar necesita o mobilare cu pavilioane într-o arhitectură modernă care să adăpostească micii comercianți care în prezent parazitează latura vestică a parcului central.

Acum, Primăria a cerut județului terenul de 1800 mp din prelungirea locului de joacă și dorește să studieze ca pe acesta să fie amenajat un patinoar. Consilierii locali au aprobat deja o hotărâre în acest sens. Urmează ca județul să decidă dacă va da municipalității acest teren. Despre un concurs de soluții pentru reamenajarea întregii zone, la pachet cu patinoarul, primarul Emil Boc nu a mai avansat nicio ipoteză. Oficialul a spus doar că după ce județul va da Primăriei terenul de lângă locul de joacă și pe el se va contura proiectul unui patinoar, instituția va iniția o dezbatere publică pentru a se pune în balanță ambele soluții: patinoar pe Chios și patinoar lângă Cluj Arena.

În momentul construcției stadionului Cluj Arena s-a avansat posibilitatea relocării locului de joacă aflat în proprietatea primăriei, însă după proteste ale societății civile și părinților acesta a rămas pe loc. Specialiștii au criticat prezenta sa, mai ales că locul de joacă nu este nicicum integrat în zonă.

Tot primarul spunea la finalul mandatului trecut că intenționează să facă curățeniei printre comercianții care s-au aciuat în parcul central cu tot felul de tarabe improvizate și să-i mute pe aceștia în prelungirea locului de joacă pentru copii, dacă Consiliul Județean va fi de acord, aceștia fiind proprietarii terenului. Recent, Primăria a pornit un proiect pentru a face chioșcuri modulare pe modelul celor de la Casa de Cultură a Studenților pentru a găzdui comercianții de pe Aleea Stadion. Nu a mai apărut nicio ideea de relocare a lor în zona locului de joacă, spre terenul județului. 

Detalii:

Cum rezolvă primăria comerțul stradal din parc: fără parteneriat cu județul și fără concurs de soluții

Citește mai mult despre promisiunile primarului

E bâlci în parcul central. Primăria promite că va face ordine. Comercianții de porumb, popcorn sau vată de zahăr vor fi mutați

 

Cei mai avantajați în urma intrării în vigoare a Legii salarizării unitare sunt liderii Primăriei și Consiliului Județean Cluj, respectiv primarul Emil Boc, viceprimarii Dan Tarcea și Olah Emese, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe și cei doi vicepreședinți, Marius Mânzat și Vakar Istavan, care de la salarii nete de aproximativ 4.500 de lei/lună, au ajuns acum să încaseze peste 10.000 de lei. De asemenea, avantajați sunt și funcționarii din aceste instituții, având în vedere că legea le-a permis, Consiliului Local și Consiliului Județean, să le majoreze salariile cu până la 20%. Astfel, o angajată cu o oarecare vechime, care, de pildă, lucrează la Registratură în Consiliul Județean, a ajuns să încaseze un salariu net de peste 5.000 de lei, în timp ce un funcționar debutant, primește un salariu net de peste 3000 de lei.  Mai puțin avantajați sunt șefii de servicii și direcții, cărora le-au fost diminuate veniturile din pricina eliminării sporurilor acordate în baza derulării de proiecte europene. Nota bene, aceste sporuri s-au adăugat la salariile liderilor instituției: primari, vicperimari, președinți, vicepreședinți.

Cum au ajuns liderii Clujului la salarii de peste 10.000 de lei

Dacă adesea liderii de insituții se plângeau de salarii foarte mici, acum aceste funcții au devenit foarte atractive, având în vedere că salariile au crescut mai mult decât dublu. Pe de-o parte s-a acordat o majorare de până la 8.100 de lei – prevăzută prin Lege – pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți, pe de altă parte s-a mai adăugat un spor de 25%, în cazul în care instituțiile au în derulare proiecte europene. Acest spor a fost tăiat din grila funcționarilor care se ocupau în mod direct de gestionarea proiectelor europene și a fost adăugat la salariile liderilor de instituții. În consecință, salariul net de 8100 de lei, obținut atât de primarul Emil Boc, cât și de cei doi viceprimari în funcție, e suplimentat de un spor de 25%, venitul lor lunar ajungând la peste 10.100 de lei. Situația este similară și în cazul liderilor Consiliului Județean, având în vedere că și această instituție administrativă are în derulare proiecte europene.  În schimb, șefii de servicii, direcții s-au trezit cu salarii diminuate chiar și cu peste 1500 de lei, prin tăierea acestui spor. Trebuie menționat că anterior implementării acestei legei, existau șefi de servicii și direcții, în Primărie și Consiliu Judțeean, care încasau salarii de peste 6000 de lei, adică cu mult mai mult decât primeau primarii și viceprimarii, care erau încadrați cu salarii de numai 4500 de lei. În prezent, niciun șef de serviciu sau direcție nu poate să aibă salariul mai mare decât al primarului/viceprimarului/președintelui de Consiliu Județean/vicepreședintelui, adică nimeni nu trece de pragul de 8.100 de lei, conform noii Legi. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că funcționarii pot depăși acest plafon cu o singură condiție, dacă în baza derulării unor proiecte europene sunt prevăzute sume pentru salarii care să nu fie necesar să fie returnate. Numai că, în cea mai mare parte,  Primăria și Consiliul Județean derulează proiecte europene de dezvoltare, în care plățile salariale nu sunt considerate cheltuieli eligibile, drept urmare, pierderea veniturilor suplimentare e de înțeles în cazul funcționarilor care erau obișnuiți să câștige mai mult decât liderii de instituții.

Avantaje pentru angajații fără funcții importante

Majorarea salarială o resimt, în schimb, angajații care nu au funcții de răspundere în cadrul acestor instituții. În cazul Consiliului Județean Cluj, de pildă, care a optat pentru o majorare maximă de 20%, o angajată la Registratură, cu 15 ani vechime în muncă, ajunge la un salariu net de peste 5.000 de lei în timp ce un funcționar debutant ajunge la un salariu de peste 3000 de lei.

 

 

 

Claudius Daniel Pop (stânga) sursa: Emil Boc - Facebook

Primăria are arhitect-șef prin concurs, la 11 ani distanță de când a plecat din instituție singurul arhitect-șef din mandatul Boc care s-a titularizat pe post de o manieră similară.

Claudius-Daniel Pop, angajat la urbanism și fiul unui funcționar cu state vechi în Primăria Cluj, numit anul acesta arhitect-șef interimar de către primarul Emil Boc, a candidat singur pe post și a luat concursul oranizat a doua oară pentru conduce Direcțía de Urbanism a municipalității clujene. Aceasta după ce a picat cu 5 același concurs organizat în luna mai.

Noul concurs pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacante de arhitect şef al municipiului Cluj a avut loc la finalul acestei luni, în cadrul Agenției Naționale pentru Funcționari Publici. Pentru post s-a înscris doar Claudius-Daniel Pop. Acesta a luat, de această dată, notă mai bună la scris. La prima strigare a concursului din luna mai, Pop a luat nota 5 la proba scrisă și a fost declarat picat. De această dată, el a luat o notă mult mai bună și anume 8,24. La interviu însă a luat doar 7,76.

El a luat concursul pentru postul de ahitect-șef în fruntea Direcția de Urbanism a Primăriei lui Boc cu media 8.

sursa: anfp.ro

Primarul Emil Boc l-a numit anul acesta pe Daniel-Claudius Pop, un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” angajat ca inspector principal la Serviciul de Autorizări din cadrul Direcției de Urbanism a Primăriei, în funcția arhitect-șef.  Daniel Pop este și fiul unui angajat cu state vechi de la Direcția Tehnică a Primăriei, Titus Pop, acest activând la Serviciul de Investiții, ca referent de specialitate.

Numirea arhitectului-șef s-a făcut în contextul în care legea urbanismului modificată impunea Primăriei să lanseze acest concurs în maxim 6 luni, dacă nu are arhitect-șef angajat prin concurs, iar până la adjudecare îi dădea posibilitatea ca să pună la “butoanele”  urbanismului un funcționat public cu studii de arhitectură sau urbanism.

Concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef la Primăria Cluj a mai fost organizat și la începutul lunii mai la București, în cadrul Agenției Naționale pentru Funcționari Publici. Investit cu încredere de primarul Emil Boc, Claudius-Daniel Pop s-a înscris și atunci la concurs, fiind singurul candidat. Cu toate acestea a reușit să obțină la proba scrisă doar 54,4 puncte din 100 și a fost respins. Așa că proba de interviu nici măcar nu s-a mai ținut. Oficialii primăriei menționau că în ciuda situației i se va mai da o șansă. Pop n-a fost revocat din funcția interimară și mai poate participa la următorul concurs, declara viceprimarul Dan Tarcea.

Primăria a avut circa 7 ani arhitect-șef fără concurs

Primarul Emil Boc a tot promis că vor angaja un arhitect-șef cu acte în regulă de la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie. Iancu a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs. De atunci, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU). După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009 când, la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, arhitecta Ligia Subțirică care activa la fel ca Iancu în CTATU, în calitate de consultant, a acceptat să preia postul de arhitect-șef la Cluj-Napoca. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, prin participarea la un eventual concurs, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie. Până în 2017, Subțirică a fost arhitect-șef fără concurs. Din 2017 lucrează tot la Direcția de Urbanism și are titulatura de arhitect-expert. E în același timp și pensionară. În cei opt ani la Primăriei, Subțirică a apărut angajată fie pe cabinetul primarului, dar chiar și la Poliția Locală.

Oamenii din comuna clujeană Aiton nu vor mai avea transport în comun, începând cu 28 August, iar solicitarea primarului Nicolae Făgădar, privind cooptarea Companiei de Tranport Public (CTP) din Cluj Napoca, a fost tratată cu refuz de către municipalitate. Primarul Făgădar susține că a primit răspuns scris din partea primarului Emil Boc,  din care reiese că intrarea Companiei de Transport în Aiton ar fi inoportună, în condițiile în care comuna Aiton este parte din zona metropolitană Cluj de la început, mai precis din momentul în care s-a constituit această structură asociativă, în scopul accesării fondurilor europene acordate Clujului potrivit statutului său de pol național de creștere. “Eu nu doresc să transform această problemă într-o dispută politică. Vreau doar să se înțeleagă că nu ne putem permite să rămânem fără transport în comuna Aiton. Avem zeci de tineri care fac zilnic naveta la licee și facultăți în Cluj Napoca, avem localnici care se duc la serviciu în municipiu. Este important să beneficiem și noi de serviciile CTP, cum se întâmplă în celelalte comune din vecinătatea municipiului (Florești, Chinteni, Apahida, Baciu) . Dacă am fost buni să punem umărul la formarea zonei Metropolitane Cluj, și mai și plătim o cotizație de asociați – adevărat, suma este simbolică – mi se pare firesc să fim ascultați și sprijiniți, să putem beneficia și noi de condiții decente de transport pentru locuitorii noștri”, a precizat primarul Nicolae Făgădar.

Firma privată care asigura transportul pe ruta Aiton – Rediu – Cluj – Feleac a anunțat oficial că renunță la acest traseu. Consiliul Județean are obligația să organizeze licitație pentru a atribui licența unui alt operator de transport. Procedura ar dura mult prea mult, a atras atenția primarul comunei Aiton, care a precizat că a identificat o soluție mai convenabilă și că nu înțelege de ce primarul municipiul Cluj Napoca refuză. “Compania de Transport operează și în Feleacu, până în satul Gheorghieni. Din Gheorgheni și până în Aiton, pe drumul 103 G (foto sus) – care tocmai ce a fost asfaltat și arată foarte bine – mai sunt doar 5 km. Am propus ca CTP să preia acest traseu ca să ajungă și la noi. Toate comunele din Asociația de transport metropolitan au fost de acord cu propunerea mea, mai puțin primarul din Cluj Napoca”, s-a plâns Nicolae Făgădar. Potrivit datelor de la operatorul actual de transport, 51 de persoane dețin abonament și circulă zilnic pe ruta Aiton – Cluj Napoca, fără a-i mai pune la socoteală pe cei care-și cumpără bilet. Făgădar a precizat că nu vrea gratuități din partea municipalității clujene, și că administrația locală Aiton e dispusă să achite toate costurile implicate în acest proces de transport.

Problema din Aiton a fost expusă și într-o conferința de presă, de către Remus Lăpușan, reprezentantul consilierilor județenei PSD. El i-a cerut lui Boc să nu uite că dezvoltarea zonei metropolitane implică infrastructură și transport modern și la nivelul comunităților din mediul rural, nu doar în municipiu. Lăpușan a atras atenția că atunci când municipalitatea a avut nevoie de sprijinul comunelor ca să-și acceseze fondurile europene cu care a fost modernizat Parcul Central, linia de tramvai și nu numai, primarii comunelor implicate în Asociația Metropolitană au fost cooperanți.

Primarul Emil Boc nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere, în schimb, directorul CTP, Liviu Neag, a precizat că ar fi vorba doare despre o procedură juridică mai complexă dar că nimeni nu se opune ca Aitonul să intre în rețeaua de transport.  “Când o să aibă loc AGA Asociației de Transport metropolitan, se va lua în discuție și cazul Aiton. Oricum, lucrurile nu se fac de pe o zi pe alta. Este nevoie de Hotărâre de Consiliu Local, apoi se merge la Tribunal, pentru o decizie oficială privind intrarea Aitonului în Asociere. Procedura va mai dura”, a comentat Neag.

 

 

by -
1 1742

Un restaurant cunoscut din Cluj Napoca a distribuit imaginea de mai sus pe rețeaua de socializare Facebook, cu mențiunea: “președintele României, domnul Klaus Iohannis, ne-a făcut o surpriză și a luat masa la Casa Boema! Îi mulțumim mult pentru alegere!”

Este cel puțin a doua oară când Iohannis ajunge la Cluj – de la instalarea lui Emil Boc în fruntea Primăriei – și de fiecare dată, liberalii clujeni au aflat de pe Facebook sau de prin presă despre vizita sa.

Astăzi, niciun politician nu a știut că Iohannis s-ar fi aflat la Cluj, cu atât mai puțin cei din PNL, partidul în numele căruia Iohannis a candidat și a câștigat președinția României.

“Probabil a fost o vizită privată. Domnul președinte nu a avut nicio întâlnire cu liderii PNL sau cu oficialii administrației clujene”, a confirmat unul dintre vicepreședinții PNL Cluj, Maria Forna.

În noiembrie, anul trecut, președintele României participa la o dezbatere organizată de Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, pe tema ”Contribuția României la consolidarea construcției europene”.  Iohannis a ales și atunci să-i ignore pe liberalii clujeni, la fel cum a făcut-o și de data aceasta. N-a trecut pe la partid, nu s-a întâlnit nici cu Emil Boc, nici cu lideri PNL. Surse din PNL spun că Iohannis ar fi făcut o remarcă răutăcioasă la adresa primarului Emil Boc, chiar imediat după ce ar fi câștigat președinția României. Invitat de liderul PNL, Daniel Buda, să treacă și pe la Primăria Cluj, Iohannis ar fi spus atunci: “eu? niciodată la ușa lui Boc”. Și s-a ținut de cuvânt, cel puțin până în prezent. Aceleași surse arată că Iohannis nu i-ar fi iertat lui Boc lipsa sprijinului politic din campania electorală pentru președinție. La vremea respectivă, Boc deși era membru PNL, defila în spațiul public cu reprezentanții PMP, cu Elena Udrea și Traian Băsescu.

Dezvoltările imobialire haotice din Florești afectează din ce în ce mai mult și cartierul Grigorescu. Riverani din această zonă sunt din ce în ce mai supărați după ce s-a inaugurat centura de nord a Floreștiului care aduce trafic infernal în Grigorescu, care intră pe o stradă periculoasă unde se circulă în condiții nesigure, pe doar o bandă accesibilă. Ei bat obrazul primarului Boc și îi cer soluții pentru ca acest cartier, unul dintre cele mai frumoase ale orașului, să ajungă să fie sufocat de mașini.

Ceea ce trebuia să salveze și să degreveze traficul de pe cea mai aglomerată rută din România, Florești-Cluj – o centură de ocolire peste dealuri – a ajuns un coșmar pentru locuitorii unui dintre cele mai frumoase cartiere din Cluj-Napoca.

Centura de nord, la pachet cu ansablurile imobiliare autorizate de Primăria Florești sub pădure, în zona Donath Vest, aduce un trafic infernal pe strada Donath prin cartierul Grigorescu. Riveranii spun că nu pot ieși din parcări, că circulă în coloane la anumite ore de vârf, dar și că tot acest trafic care vine dinspre Florești intră în Cluj-Napoca pe o stradă periculoasă, în pantă, unde în fapt, deși există două benzi (fără trotuare) și asflat, în realitate se circulă doar pe o bandă.

Oamenii din Grigorescu încep să îi ceară primarului Emil Boc socoteală pentru ceea ce se întâmplă dar și soluții. Unii au propus chiar realizarea drumului de pământ prin pădurea Hoia care să scoată traficul în zona Muzeului Etnografic, în așa fel încât să nu mai afecteze așa mult cartierul. Numai că respectiva zonă e și așa sufocată de dezvoltările imobiliare autorizate de Primăria Cluj pe Tăietura Turcului sau de parcul industrial Tetarom I.

Primarul Emil Boc a declarat că este la curent cu problemele apărute în Grigorescu, dar spune că nu este de competența sa să intervină sau să sisteze dezvoltări imobiliare de pe raza comei Florești. Edilul a mai precizat că drumul din zona Donath vest dinspre Florești care coboară în cartieurl Grigorescu exista și că el s-a transformat în drum de circulație ca o alternativă pentru oamenii din Florești. Potrivit lui Boc, deocamdată se fac monitorizări de către arhitectul-șef al județului în privința încărcărilor generate de dezvoltările imobiliare din zona Donath-vest și se caută soluții ca centura mică din Florești să nu strice calitatea vieții oamenilor din Grigorescu.

Intrarea în Cluj-Napoca dinspre comuna Florești, despre care autoritățile clujene deja au anunțat că e mai aglomerată ca una dintre șoselele veterane la acest capitol, artera de intrare din București, DN 1 dinspre Otopeni – 60.000 de mașini care intră zilnic în oraș. Pe acest tronson s-a stabilit chiar și un record național de trafic de peste 74.000 de mașini zilnic.

Ca să degreveze ruta, autoritățile din Florești au pregătit două proiecte – un drum ocolitor pe Valea Gârbăului dar și darea în exploatare a respectivei centuri de nord care dă în strada Donath din Grigorescu.

Dintre acestea, doar centura de nord a fost realizată prin asfaltarea unui drum de pământ existent.

Un alt proiect care ar trebui să salveze Grigorescu de traficul infernal este și centura metropolitană a Clujului pentru care primăria lui Boc face eforturi și lobby ca Ministerul Transporturilor să pornească studiile pentru ca aceasta să fie susținută din bani europeni.

Primarul Emil Boc a făcut declarații despre situația traficului de pe strada Donath în emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

 

Noul arhitect șef, Daniel Pop și vechiul arhitect șef Ligia Subțirică

Agenția Națională a Funcționarilor Publici a relansat concursul pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a postului de arhitect-șef în cadrul Primăriei Cluj. Aceasta după ce Claudius-Daniel Pop, angajat la urbanism și fiul unui funcționar cu state vechi în Primăria Cluj, numit anul acesta arhitect-șef interimar de către primarul Emil Boc, a candidat singur pe post și a pictat concursul oranizat în luna mai la București pentru conduce Direcía de Urbanism a municipalității clujene.

Noul concurs pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacante de arhitect şef al municipiului Cluj va avea loc în luna iulie, mai precis în 25 iulie proba scrisă, urmând ca data pentru interviu să fie fixată ulterior.  Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei publice sunt: studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul arhitectură sau in domeniul urbanism cu studii de masterat sau postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, studii de masterat sau postuniversitare absolvite în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, în condiţiile legii; vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice – minimum 3 ani. Dosarele de candidatură trebuie depuse în termen de 20 de zile de la publicarea anunțului de concurs, adică din 22 iunie.

Primarul Emil Boc l-a numit anul acesta pe Daniel-Claudius Pop, un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” angajat ca inspector principal la Serviciul de Autorizări din cadrul Direcției de Urbanism a Primăriei, în funcția arhitect-șef.  Daniel Pop este și fiul unui angajat cu state vechi de la Direcția Tehnică a Primăriei, Titus Pop, acest activând la Serviciul de Investiții, ca referent de specialitate.

Numirea arhitectului-șef s-a făcut în contextul în care legea urbanismului modificată impunea Primăriei să lanseze acest concurs în maxim 6 luni, dacă nu are arhitect-șef angajat prin concurs, iar până la adjudecare îi dădea posibilitatea ca să pună la “butoanele”  urbanismului un funcționat public cu studii de arhitectură sau urbanism.

Concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef la Primăria Cluj a fost organizat la începutul lunii mai la București, în cadrul Agenției Naționale pentru Funcționari Publici.

Investit cu încredere de primarul Emil Boc, Claudius-Daniel Pop s-a înscris la concurs, fiind singurul candidat. Cu toate acestea a reușit să obțină la proba scrisă doar 54,4 puncte din 100 și a fost respins. Așa că proba de interviu nici măcar nu s-a mai ținut.

Oficialii primăriei au menționat că în ciuda situației i se va mai da o șansă. Pop n-a fost revocat din funcția interimară și mai poate participa la următorul concurs, declara viceprimarul Dan Tarcea.

Mai trebuie spus că ordonanța de urgență nr. 100/2016 (care a modificat  Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, dar și cea care a adus modificările noi privind arhitecții-șefi) a fost abrogată. Aceasta a fost în vigoare  de la 27 decembrie 2016 până la 04 mai 2017.

Așa, primăria este salvată și poate să-l păstreze pe Claudiul-Daniel Pop ca arhitect-șef chiar dacă este de nota 5. Oricum, legea privind funcționarii publici dă dreptul prelungirii mandatului acestuia de interimar în fruntea Direcției de Urbanism a Primăriei Cluj, ca arhitect-șef. Acesta poate sta și 9 luni ca arhitect-șef fără concurs.

Primăria a avut circa 7 ani arhitect-șef fără concurs

Primarul Emil Boc a tot promis că vor angaja un arhitect-șef cu acte în regulă de la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie. Iancu a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs. De atunci, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU). După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009 când, la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, arhitecta Ligia Subțirică care activa la fel ca Iancu în CTATU, în calitate de consultant, a acceptat să preia postul de arhitect-șef la Cluj-Napoca. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, prin participarea la un eventual concurs, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie. Până în 2017, Subțirică a fost arhitect-șef fără concurs. Din 2017 lucrează tot la Direcția de Urbanism și are titulatura de arhitect-expert. E în același timp și pensionară. În cei opt ani la Primăriei, Subțirică a apărut angajată fie pe cabinetul primarului, dar chiar și la Poliția Locală.

Agenților economici din Cluj care desfășoară activități de comerț și servicii de piață, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr.99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață au posibilitatea de a solicita emiterea în format electronic, online, prin intermediul platformei edirect.e-guvernare.ro, a acordurilor de funcționare.

Primarul Emil Boc a lansat oficial sistemul și a explicat cum se pot face respectivele solicitări de emitere a acordurilor de funcționare on-line. Potrivit oficialului, procedura adusă de Primărie în premieră în România ar scruta de la 70 de zile la 20-25 de zile timpul de eliberare a respectivelor acorduri. Taxele pentru emiterea acordul de funcționare se pot achita online pe site-ul Primăriei, la secțiunea Plăți online.

Noua procedură introdusă vine, după cum a spus primarului, ca o formă de respect pentru timpul și banii cetățenilor, În plus, se înscrie în planurile Primăriei de a ușura viața oamenilor uzând de tehnnologie. Procedură se adresează celor aproximativ 9.600 de agenți economici înregistrați la nivelul municipiului Cluj-Napoca și a fost creată pentru a scurta timpii de emitere a respectivelor acroduri de funcționare.

Anual, primăria primește circa 1500 – 2000 de cereri pe an pentru eliberarea de astfel de acorduri de funcționare (orarul de funcționare plus specificarea obiectului de activitate).

 

Cum funcționează sistemul: 

A. Se accesează platforma https://edirect.e-guvernare.ro
B. Creare cont
Se merge la secțiunea CONT NOU-Cont persoană fizică, se completează rubricile din secțiune cu datele personale; se alege un nume de utilizator și o parolă. Confirmarea creării contului se primește pe adresa de email indicată de către solicitant. Se accesează link-ul primit în email-ul de confirmare, contul fiind astfel creat.
C. Intrare în sistem
Se merge la secțiunea CONECTARE
La secțiunea Autentificaţi-vă cu, se selectează eDirect
La secțiunea Selectare tip cont, se bifează Cont personal
Se completează numele de utilizator și parola, se bifează secțiunea Nu sunt robot.
D. Depunere documentație
Se accesează Creează solicitare. La secțiunea Localitate se selectează Cluj-Napoca. La secțiunea Structură se selectează Direcția Patrimoniul municipiului și evidența proprietății – serviciul Autorizări comerț. La secțiunea Procedură se găsesc informații legate de documentația care trebuie depusă pentru eliberarea acordurilor de funcționare, iar la secțiunea Acțiune se poate încărca documentația respectivă. Unde acest lucru se impune, documentaţia ataşată trebuie să fie semnată electronic.
După încărcarea documentației, dacă este cazul, pot fi transmise Observaţii în rubrica dedicată. Apoi se apasă butonul Lansează solicitare şi astfel documentația a fost depusă. Apare imediat o notificare: „Solicitarea cu nr.PISEG # …. împreună cu documentele depuse a fost înregistrată cu succes.”
E. Preluare documentație
După descărcarea documentelor de către Serviciul de specialitate şi înregistrarea solicitării în Sistemul Intern de management al documentelor (INFOCET) al Primăriei Cluj-Napoca, se primeşte de către cetăţean prin email un mesaj prin care i se comunică atât numărul de înregistrare generat de către platforma edirect.e-guvernare.ro (numărul PISEG), cât și numărul de înregistrare intern, generat de către Sistemul intern de management al documentelor (INFOCET).
F. Stadiul soluționării cererii poate fi urmărit pe site-ul Primăriei, folosind numărul de înregistrare intern primit (numărul din INFOCET) la Rubrica Servicii online /Registratura.
G. După soluţionarea solicitării şi urcarea documentelor de către Serviciul de Specialitate pe platforma edirect.e-guvernare.ro, cetăţeanul primeşte prin email un mesaj prin care este înștiințat că solicitarea i-a fost soluționată. Documentul final poate fi descărcat de pe platforma edirect.e-guvernare.ro.

Vezi și:

Primăria Cluj vrea să-și adjudece o nouă premieră: prima din țară care emite certificate de urbanism și alte avize, on-line

Anul aplicațiilor de mobil care ușurează viața clujenilor. Și Zilele Clujului au propria aplicație lansată de Primărie

Următoare aplicație de mobil oferită de Primăria Cluj: mersul autobuzelor, troleibuzelor și tramvaielor

Proiect de bugetare paticipativă ca la Braga. Boc vrea platformă și aplicație on-line prin care clujenii să decidă pe ce proiecte se cheltuiesc banii din bugetul local

VIDEO Premiera de la Cluj: Boc a testat sistemul prin care se eliberează acte de urbanism on-line

Era on-line la urbanism a început. S-a emis primul certificat de urbanism on-line

 

sursa foto: Emil Boc - FAcebook

Mult trânbițatul proiect al unui aqua park la Cluj se confirmă a fi o himeră. Cel puțin pentru următorii ani. Nici proiectul primăriei de la ștrandul Sun, nici relansarea Băilor Someșeni nu au șanse optimiste de realizare, a anunțat primarul Emil Boc.

 

Ștrandul Sun din cartierul Grigorescu aflat în subordinea regiei primăriei – Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) – urma să fie transformat într-un aqua park. Chiar studiile urbanistice ale acestui proiect s-au disucutat anul trecut la Comisia de Urbanism. Primăria anunțase că proiectul e ținut în loc deoarece este nevoie de devierea unor rețele electrice pentru a pune în operă inițiativa. De fapt, terenul ar fi revendicat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Potrivit primarului Emil Boc, procesul urma să se încheie luna trecută, însă cauza a fost trimisă spre rejudecare ceea ce împiedică primăria să pornească investiția. Nici măcar devierea rețelei electrice începute de instituție nu se mai poate realiza întrucât, dacă Primăria pierde procesul și implicit proprietatea terenului, investiția nu s-ar justifica.

Deocamdată, la ștrandul Sun, RADP exploatează un bazin olimpic rezultat prin transformarea unuia dintre bazinele strandului și acoperirea sa cu un balon presostatic cu bani de la primărie. Noul bazin olimpic s-a deschis anul trecut.

Lucrurile sunt crude și dure și în privința proiectului de relansare a Băilor Someșeni, unde primăria intrase în parteneriat cu proprietarii pentru relansarea acestora. Pentru acest proiect nu existau fonduri, însă primarul a menționat că cel mai probabil vara aceasta vor mai avea loc discuții cu investitorii, doar-doar să se deblocheze proiectul.

În afară de aeste soluții, Primăria nu are alte variante pentru a amenaja un aqua park în oraș, atât de dorit de clujeni.

Vezi și: FOTO/VIDEO. Cum arată ruina Băilor Someșeni. Proprietarii: “Nu vin banii, toți investesc în blocuri”

Băile Someșeni

Primarul Emil Boc a făcut declarații la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

by -
0 265
sursa foto: monitoruldecluj.ro

Noul proiect de bugetare participativă al Primăriei Cluj anunțat ca unic în România și conenctat la era smarphon-urilor și Internetului va fi lansat în a doua jumătate a lunii iunie. Cel puțin asta au anunțat oficialii instituției. Prin acest proiect clujenii vor putea decide pe ce proiecte se vor cheltui circa 2 milioane de euro din bugetul anului 2018 și va fi o direcție în care Clujul își propune să dea tonul în România pentru responsabilizarea și implicarea oamenilor în luarea deciziilor la nivel local cu aqjutorul tehnologiei.

Bugetarea participativă dorită de Primăria Cluj implică crearea unei platforme pe care, prin intermediul smatphon-urilor, omenii pot veni cu proiecte privind amenajarea de spații publice, spații verzi, sau alte lucruri necesare în cartierele în care locuiesc, cu o limită de buget pentru fiecare proiect (50.000-80.000 euro). Proiectele vor fi mai întâi analizate în ceea ce privește legalitatea. Apoi, pe categorii, proiectele propuse vor fi postate pe platformă și o perioadă de timp vor putea fi votate. În funcție de rezultatul votului se va face o ierarhie pentru fiecare categorie (primele 5 proiecte), urmând ca din nou inițiativele din top să fie votate. Cele care primesc cel mai mare număr de voturi au șanse să fie implementare de către primăriei.

Prin acest sistem pe care primarul l-a studiat într-o vizită recentă la Primăria din Braga, contribuabilii clujeni vor putea decide cum se vor cheltui circa 2 milioane de euro din bugetul orașului pe anul 2018.

Primăria Cluj a mai încercat un proiect-pilot de bugetare participativă în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, în anul 2013. Adică a organizat întâlniri cu cetățenii (administratori de bloc) care au spus ce fel de proiecte își doresc. Modelul era: cetățenii decid, primăria finanțează proiecte pe bugetul anului următor. În limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar primăria se obliga să finanțeze respectivele proiecte. Așa s-au inițiat în cartier proiecte de parkinguri, reabilitări de zone dintre blocuri sau s-a modernizat Cinematograful Dacia și strada Mehedinți.

În 2015, proiectul de bugetare partivipativă a continuat, însă sub o altă formă. Asociația care a adus titlul de Capitală Europeană a Tineretului la Cluj în 2015, Grupul Pont, a generat un mecanism (cu bani norvegieni) prin care tinerii să propună proiecte mici pentru oraș, iar primăria să le finanțeze. Așa, timp de doi ani, administrația a alocat circa 400.000 lei anual pentru astfel de proiecte. Modelul era tot cel al unei înscrieri on-line a proiectelor (în limita unui buget mic), votul lor, ierarhizarea și finanțarea inițiativelor în limita sumei disponibile. Proiectul de bugetare participativă a continuat și în 2016.