Tags Posts tagged with "Emil Boc"

Emil Boc

Primarul Clujului, Emil Boc, a fost reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar și la Prefectură, pentru intenția sa de a-l numi la șefia Biroului de Învățământ Cultură, pe Ionuț Țene, pe care organizațiile maghiare îl consideră un extremist. Ionuț Țene este funcționar public în cadrul Primăriei dar deține și site-ul napocanews.ro, unde publică numeroase articole cu tentă șovină.  Cel care a depus reclamația este activistul clujean Szakats Istvan, susținătorul demersului de afișare a plăcuțelor trilingve, la intrările și ieșirile din municipiu. Szakats acționează împreună cu Asociația sibiană Newer Weg, cea care l-a reclamat pe Țene la Comisia de Disciplină din cadrul Primăriei clujene încă de anul trecut, din pricina textelor nefondate pe care acesta le-a postat pe site-ul napocanews.ro, pe tema incidentului petrecut la Zilele Culturale Maghiare, cu formația Beatrice.

Actual de Cluj i-a solicitat primarului Emil Boc o reacție, privind demersul lui Szakats Istvan, însă, a refuzat să ofere vreun răspuns.

Nu e de mirare, atitudinea lui Boc, a apreciat Szakats, având în vedere că edilul nu ar fi făcut niciun demers pentru a-l cerceta disciplinar pe Țene: “Când a fost scandalul cu formația Beatrice, la Zilele Culturale Maghiare, Asociația Neuer Weg a depus plângere la Comisia de Disciplină din Primărie. Din răspunsul semnat de domnul Boc (îl vedeți mai jos – n.red), reiese că aspectele sesizate nu l-ar viza pe domnul Țene”. Prefectura ar fi confirmat în scris că era datoria Primăriei să-l cerceteze pe Țene. Drept urmare, Asociația Newer Weg a solicitat un proces verbal de la ședința Comisiei de Disciplină, din care să reiasă că s-a analizat situația funcționarului Țene, însă, Primăria a omis să trimită documentul, a mai informat Szakats.

Asociația Neuer Weg, prin intermediul lui Szakats, a depus, așadar, plângere împotriva Primarului Emil Boc dar și împotriva lui Ionuț Țene, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Împotriva lui Boc s-a făcut plângere și la Prefetura Cluj, iar împotriva lui Țene s-a mai depus o plângere și la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.  “Conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, funcţionarii publici au obligaţia să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici. În ciuda prevederi legale citate, Țene Ioan Vasile este de ani de zile funcționar public în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, din vremea lui Gheorghe Funar”, se arată în plângerile formulate.

Ce zice Țene?

Contactat de Actualdecluj.ro Ionuț Țene s-a declarat revoltat de toată această campanie mediatică, subliniind că nu s-a pus problema ca el să preia șefia Biroului de Învățământ Cultură din cadrul Primăriei. Pe de altă parte, el n-a negat că ar fi interesat de funcție: “Nu știu de unde a a apărut toată discuția aceasta. Eu n-am zis nicăieri că o să fiu numit la șefia Direcției de Cultură. O să vedem, când o să fie cazul, se va organiza un concurs pe post.” Țene pare nedumerit că maghiarii îl fac extremist: “A fi român, creștin, înseamnă să fii extremist? Citiți din textele mele, de unde reiese că aș fi șovin? Nu înțeleg, trăim într-o epocă a etichetelor. Eu am dreptul să scriu, nu poate să-mi interzică nimeni, sunt poet, istoric, mi-am dat doctoratul. Sunt un om responsabil, am trei copii. Știți cât de greu este să crești trei copii”? a comentat Ioan Țene.

Informația privind instalarea lui Țene în funcția de șef al Biroului de Învățământ Cultură din cadrul Primăriei clujene a apărut după ce actualul director, Ioan Cristofor, a anunțat că va intra în pensie, din aprilie, 2017. Țene fiind angajat în cadrul acestui birou, s-ar fi lăudat că e rândul său să devină director, spun sursele actualdecluj.ro

Citate din txtele lui Țene, de pe napocanews.ro

Reamintim că Istvan Szakats a lansat și o petiție online, care a adunat peste 500 de semnături, și care semnalează derapajul lui Țene (foro jos), având în vedere că practicile sale de așa zis jurnalist nu sunt compatibile cu statutul de funcționar public.  Pentru a-și susține argumentele, activistul maghiar a cules și o serie de citate din articolele lui Țene:

“Pentru mine e o datorie morală, ca istoric şi conducător al comisiei de înălţare a statuii lui Ion Antonescu la Cluj-Napoca din 2000, să repun în coordonatele istorice ştiinţifice contribuţia militară a mareşalului la apărarea creştinătăţii şi civilizaţiei europene, dar şi ca să se respecte o hotărâre de restaurare a memoriei acestui mare conducător de oaste românească”.

“Târgu Secuiesc este un fel de cartier Molenbeek din Bruxelles, unde autoritățile statului nu au access și unde elementele teroriste sau extremiste sunt protejate și integrate într-o comunitate de tip enclavă”.

“Pe 15 martie 2016 secuii își vor proclama autonomia maghiară în secuime”.

“Criza refugaţilor e de fapt o INVAZIE musulmană organizată”.

“Cultura LGTB care transformă anormalul într-un normal intolerant agresiv”

Sursa foto: Facebook

 

Una dintre cele mai bănoase instituții deconcentrate din județul Cluj este Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP), filială subordonată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Eugen Cecan reușește de ani de zile să se mențină la conducerea acestei Direcții – inițial cu sprijin de la PNL, iar ulterior și cu sprijin de la Guvernul Ponta. Tehnocrații n-au găsit nici ei de cuviință să-l schimbe din funcție, însă, de data acesta nu prea mai are cale de scăpare. Sursele Actualdecluj.ro au informat că organigrama DRDP va fi modificată, în următoarele zile, iar Cecan va fi tras pe linie moartă. Interesant e că, recent, la un post local de radio (Realitatea FM), el a ținut să spună că nu ar mai avea nicio legătură cu PNL-ul. Surse din PSD arată că Cecan ar fi făcut demersuri pentru a fi acceptat în tabăra social-democraților, în speranța că va fi menținut la șefia DRDP. El nu a putut fi, însă, contactat pentru a confirma acest lucru. Cert este, că în noua organigramă a DRDP, postul său nu mai există. Altfel spus, Cecan o să fie îndepărtat de la conducerea acestei Direcții, exact după formula în care, în 2012, reușea să-i ia locul lui Ion Pantelimon, omul de casă al lui Emil Boc.

Cum a ajuns Cecan la DRDP 

Dintotdeuna au existat speculații despre modul în care sunt dijmuite contractele de lucrări la drumuri, însă, DNA nu prea caută suspecți în zona aceasta. Cert este, că la nivel de partide, postul de la conducerea acestei Direcții a fost mereu considerat o adevărată miză. Eugen Cecan a preluat DRDP Cluj, în 2007, la recomandarea liberalilor. Pe atunci, în fruntea Guvernului se afla Călin Popescu Tăriceanu. În 2009, când în fruntea Guvernului se afla Emil Boc, locul lui Cecan a fost luat de Ion Pantelimon, unul dintre acoliții PDL-ului de atunci. Boc l-a vrut pe Pantelimon la DRDP, iar omul a rămas în istorie de a fi gestionat cel mai costisitor contract de lucrări, al celebrei centuri de diamant Vâlcele – Apahida. De la 45 de milioane de euro, cât erau estimate lucrările, s-a ajuns la costuri de peste 160 de milioane de euro. În prezent, Pantelimon conduce Regia de Administrare a Doemniului Public (RADP), care se află sub autoritata Primăriei lui Emil Boc.

În 2012, când USL-ul (PNL+PSD) a intrat la Guvernare, Eugen Cecan și-a revendicat locul la șefia DRDP Cluj. Liberalul Marius Nicoară a inisistat ca Cecan să fie impus din nou la conducere, iar acest lucru s-a și întâmplat. S-a modificat și atunci organigrama, iar postul lui Pantelimon a fost desființat. Cecan a revenit în funcție, iar de atunci nu a mai fost clintit din scaun. O dată cu aprobarea noii organigrame, locul lui Cecan ar putea fi luat de Marius Cătăniciu, inginer în cadrul instituției.

Potrivit surselor Actual de Cluj, ar urma să fie schimbați și alți șefi de instituții deconcentrate, în perioada următoare.

 

Anna Horvath, viceprimar UDMR aflat la al doilea mandat în Cluj-Napoca, și-a depus astăzi demisia din funcție. Consiliul Local va lua act de aceasta la ședința ordinară din 21 martie. Noul viceprimar al orașului va fi desemnat tot de către UDMR, după cum a anunțat primarul Emil Boc.

Anna Horvath a anunțat deja în 9 martie că își va da demisia din funcție, având în vedere că de cinci luni de zile este sub control judiciar.

Procurorii DNA au trimis-o în judecată (sub control judiciar) anul acesta pentru fapte de corupție. Horvath e acuzată că a traficat pe lângă funcționarii din primărie influență pentru milionarul Fodor Zsolt de la care a primit abonamente la festivalul de muzică Untold pe care le-a dat voluntarilor din campania electorală din iunie 2016.

În plus, mai există și o sesizare de la Agenția Națională pentru Integritate (ANI) prin care Horvath a fost găsită în conflict de interese. ANI a informat DNA și Primăria că în perioada exercitării mandatului de viceprimar 2012 – 2016, Horvath a participat la ședința Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, în cadrul căreia a fost adoptată o Hotărâre prin care s-a dispus alocarea sumei de 90.000 lei către Asociația Claudiopolis – Asociația pentru Dezvoltarea Comunității în cadrul căreia aceasta deține calitatea de președinte, și alocarea sumei de 30.000 lei Universității Sapientia din partea căreia persoana evaluată a beneficiat de foloase prin intermediul contractelor încheiate în calitate de cadru didactic.

În plus, ANI cere și Consiliul Local printr-o adresă să impună sancțiuni disciplinare lui Horvath pentru conflict de interese.

Consiliul Local va lua act de demisia Annei Horvath la ședința din 21 martier. Postul de viceprimar va reveni tot UDMR, deși PNL are majoritate în Cosiliul Local și își poate impune un viceprimar. UDMR Cluj înclină în a o propune drept viceprimar pe Emese Olah, singurul consilier din plenul local aflat la al doilea mandat.

Olah Emeșe a declarat pentru Actualdecluj.ro că va lua în calcul această propunere dacă colegii din UDMR i-o vor adresa.

Cine o înlocuiește pe Anna Horvath? De ce mai are Boc nevoie de maghiari

Viceprimărița Clujului, suspectată de conflict de interese. Pe fir intră din nou DNA

Sub control judiciar de 5 luni, viceprimărița Clujului își anunță demisia. Și-a găsit deja următorul job. Kelemen, atac la procurori: “dacă procurorii ar fi avut dovezi solide demult am fi depășit această fază”

 

by -
3 2589

Îi hulesc românii pe PSD-iști, îi înjură că-s comuniști (și chiar n-am o problemă cu asta), dar trebuie să spun că eu la Cluj cunosc cel puțin doi, care sunt tineri, citiți, educați, cu mult bun simț, s-ar putea duce oriunde să ne reprezinte interesele și știu, sigur, că s-ar descurca onorabil. Astfel de tineri mai există, fără îndoială, și în PNL, și în alte partide, însă în nici un caz nu l-aș include în categorie și pe individul de mai jos (prim plan), care pe zi ce trece se dovedește tot mai nesimțit și mai tupeist. Fără să-l recomande vreun merit deosebit, Sorin Moldovan – pentru că așa-l cheamă – a devenit deputat în urma scorului electoral obținut de PNL Cluj. În caz că nu vă amintiți, el n-a avut și nu are nicio legătură cu județul nostru, fiind, de fapt, bihorean. Dar nu este acesta cel mai straniu lucru în ceea ce-l privește, ci faptul că deși are mari probleme în a expune două propoziții (din acelea simple), ține cu multă insistență să fie vizibil, să se remarce.

17392758_1468118819926835_1158114515_n

Moldovan povestește pe unde se nimerește că a urmat grădinița la Cluj – o etapă a veiții atât de importantă, nu-i așa? Prin urmare, n-ar fi tocmai un străin la noi. Acum, oricât am încerca să ne imaginăm că modul în care a excelat la grădiniță l-ar fi putut propulsa pe lista candidaților clujeni la alegerile parlamentare, sau că Zâna Măseluța ar fi putut fi responsabilă de saltul său spectaculos, în fapt, realitatea lui Moldovan e mult mai simplistă, ținând doar de niște oportunități. Averea tăticului, relațiile cu greii din partid – sunt unicii piloni care l-au sprijin pe acest tânăr în politica mare, care i-au facilitat ocazia să devină deputat. E, de fapt, rețeta uzitată de toată clasa politică românească, iar aici PNL nu face excepție. Dacă-l întrebi ce știe să facă, n-o să poată să dea un răspuns, pentru că tânărul Moldovan n-a făcut nimic concret, niciodată. Deși are peste 30 de ani, el nu s-a zbătut pentru a obține vreun loc de muncă sau pentru a pune vreo afacere pe picioare. A trăit din bănuții tăticului – câștigați, în mare, din contractele de lucrări derulate cu statul – și a lâncezit pe la sediul de partid din București.

Ca să nu pară că stă chiar degeaba, Guvernul Boc i-a dat și ceva funcție de subsecretar de stat prin Ministerul Tineretului (sunt acele funcții tip sinecură, cu care, de obicei, sunt răsplătite pilele și pupilele de prin partide). Cum Guvernul Boc n-a mai fost, dusă a fost și funcția lui Sorinel, așa că în ultimii ani acesta a cam vegetat. Un lucru e cert, în CV-ul său nu scrie să fi îndeplinit vreo atribuție, să fi lucrat ceva concret, în afară că a figurat pe statul de plata de la firma tatălui. Pentru “răbdarea” sa, dar mai ales datorită perseverenței tăticului, oamenii de bine din partid au acceptat să-l pună pe Moldovan pe un loc eligibil de deputat. Și unde altundeva se putea dacă nu la Cluj, unde foștii lideri PDL, actualmente PNL, sunt atât de buni la suflet și de darnici. A fost cocoțat pe locul al treilea pe lista de candidați și a intrat fără probleme în Parlamentul României.

De când a intrat în Parlament, tot ceea ce face Sorin Moldovan este să stea agățat de Facebook, să pozeze și să ne relateze despre cum și pe unde calcă. Nu are niciodată nimic interesant de spus, dar insistă să fie prezent. La fel a insistat și astăzi, așezându-se la masă alături de președinții PNL, în cadrul unei conferințe de presă. Nimeni nu a înțeles ce căuta Moldovan la conferință, cu atât mai mut cu cât el a fost întrebat chiar de președintele PNL Cluj, Daniel Buda, dacă are ceva de transmis, iar răspunsul a fost, evident, negativ. De fapt, Moldovan a îngăimat niște mulțumiri, la adresa Ralucăi Turcan, o propoziție absolut neinteligibilă, iar imediat după a avut grijă să se tragă în poză pentru a posta ceva proaspăt pe Facebook. Și nici măcar n-ar fi fost aceasta așa o mare problemă, dacă nu i-aș fi remarcat impertinența. În postarea sa, după cum se vede mai jos, îi enumeră pe liderii PNL, iar pe Marius Nicoară, om de aproape 60 de ani, îl tutușiește cu “colegul meu”, senatorul. Și nici aceasta n-ar fi devenit așa o chestiune demnă de consemnat, dacă n-aș fi constatat că tânărul Moldovan poate să-și ducă și mai departe nesimțirea.

17361373_1253018248066891_1501701758_n

La întâlnirea din cadrul Biroului Permanent Județean al PNL Cluj, la masa liderilor s-a postat același Sorin Moldovan, după cum se poate vedea din prima imagine, preluată de pe contul de Facebook al președintelui interimar al partidului, Raluca Turcan, dar și din a doua imagine, preluată de pe contul de Instagram al lui Sorin Moldovan. E cam trist, da, să descoperim cum la o întrunire a PNL Cluj, pe rândul din față stau numai PDL-iști. Vechii liberali, în frunte cu Marius Nicoară, au fost lăsați în spate.

Acum, poate că lui Nicoară, fost președinte al PNL Cluj, i se pot reporoșa destule lucruri, printre care delăsarea din ultimii ani sau maniera în care a promovat tot soiul de personaje, unele de-a dreptul obscure. Un lucru este, însă, cert, că PNL s-a menținut la Cluj în primul eșalon politic datorită lui. Toți liberalii, slujbași ajunși în diferite funcții care se grăbesc astăzi să-i pupe mâna lui Emil Boc, au fost promovați, ajutați și susținuți de Marius Nicoară. În campanii electorale, cuvântul și prezența lui Nicoară au contat, încă mai contează, indiferent cât insistă acum PDL-iștii să-l catalogheze drept un “penal” pe seama căruia s-ar fi pierdut voturi la alegerile parlamentare. În 2012, Nicoară l-a contracandidat pe Emil Boc la Primăria Cluj Napoca și puțin i-a lipsit să-l și bată. A fost meritul lui, și al PNL-ului, evident, dar mai ales al lui, de aceea mi-a fost mereu imposibil să iau în considerare ipoteza că Nicoară ar putea fi o mână moartă, la alegerile care au urmat. Nu stau acum să enumăr lucrurile bune (și sunt multe), pe care le-a făcut pentru partid, și chiar pentru Cluj din calitatea sa de fost președinte al Consiliului Județean. Spun doar atât, că PDL-iștii ar trebui să se simtă și să-i acorde respect. Ar trebui să-l onoreze măcar cu un loc la masa lor, pentru că Nicoară este omul care a pus umărul la fondarea și dezvoltarea acestui partid, care s-a zbătut să țină această structuă închegată timp de peste două decenii, și nu e puțin lucru.

E rușinos ca un mucos ca Moldovan să fie așezat la loc de cinste la masa liderilor care se adresează membrilor de partid. Marius Nicoară, cel care s-a aflat la conducerea PNL Cluj în ultimii 20 de ani, a fost ținut pe margine. Pe margine îl vedem și pe secretarul general, Mircea Abrudean, omul care a coordonat mai toate campaniile electorale ale partidului din ultimii ani și care îi este net superior lui Moldovan, din toate punctele de vedere. Tânărului Moldovan nu i s-a părut deloc nepotrivt să stea în față, pentru că el, probabil, așa a învățat din partidul din care provine, că nesimțirea și tupeul te pot face mare în politică. Am putea continua jalnicul tablou cu fosta PDL-ista Raluca Turcan, ființă delicată dar goală de conținut, ajunsă președinte interimar al PNL, sau cu cel mai anost dintre liberali, Cristian Bușoi, care se simte îndreptățit să aspire la șefia partidului. Cam acesta e materialul cu care PNL-ul se pregătește să se “revigoreze”, să-și reclădească indentitatea. Și ne mai mirăm că PSD-ul prosperă în România…

 

 

 

 

 

 

 

 

Primarul Emil Boc a salutat una dintre propunerile făcute de o membră USR Cluj la dezbaterea inițiată de primărie privind proiectul de buget al orașului pe 2017 și a promis chiar că o va pune în aplicare.

Femeia (Mona Varga) care a ținut să se recomande și ca mebră USR Cluj a propus, printre altele, schimbarea politicii primăriei referitoare la betoanele din curțițe școlilor și plantarea de copaci acolo unde situația o permite.

Emil Boc a declarat, în emisiunea Dimineți în Realitate difuzată pe Realitatea FM, că este foarte încântat de propunerea făcută de membra USR care în opinia sa a venit la dezbaterea privind bugetul pe 2017 cu o atitudine constructivă. “O idee foarte bună pe care o vedem fiecare din noi, dar n-am verbalizat-o. Aceea de a reda prospețimea curților școlilor”, a mai spus primarul.

Boc a anunțat că a cerut deja să se verifice unde se pot planta arbori, cu recomandarea ca în curțile școlilor din Cluj-Napoca să se planteze copaci cu balot pe modelul celor pe care primăria i-a plantat pe B-dul Eroilor sau pe alte artere din zona centrală. Aceasta tocmai ca acești copaci să nu poată fi distruși.

Oficialul a mai spus că oricum primăria are și anul acesta un program, împreună cu regia proprie, de transformare completă a curților școlilor. Regia Autonomă a Domeniului Public va interveni, potrivit edilului, pentru a elimina și ultima groapă sau crater din curțile sau de pe terenurile de spot ale școlilor.

 

 

Cum era de așteptat, celor doi lideri liberali care s-au înscris deja în cursa pentru șefia PNL (Cătălin Predoiu și Ludovic Orban), ar urma să li se alăture încă un lider politic important din Transilvania. Este vorba despre primarul municipiului Oradea, liberalul Ilie Bolojan. Potrivit Hotnews.ro, Bolojan s-ar bucura de susținera unor primari liberali din Ardeal: Mircea Hava din Alba Iulia și Gheorghe Falcă din Arad.

Chiar dacă e liberal cu state vechi, Bolojan este cât se poate de apropiat de tabăra foștilor democrat-liberali, mai exact de gruparea lui Vasile Blaga. Trebuie menționat că Bolojan nu a declarat oficial că va candida la șefia PNL, însă, surse din partid au confirmat pentru Hotnews.ro că acesta își va înscrie candidatura în cel mai scurt timp. Bolojan se află la cel de-al treilea mandat de primar, iar ca lider politic în zona sa se bucură de o largă simpatie, având în vedere că a câștigat alegerile electorale cu un procent devastator, de peste 70%, întrecându-i detașat pe toți ceilalți primari liberali, inclusiv pe edilul Clujului, Emil Boc.

Și nu doar Bolojan este așteptat să candideze la șefia partidului. Liberalii se așteaptă ca președintele României, Klaus Iohannis, să-l avanseze în cursa alegerilor și pe actualul secretar interimar al PNL, Cristian Bușoi.

La fienel săptămânii trecute, Cătălin Predoiu a participat la ședința Biroului Politic Județean al PNL Cluj,  iar liberalii clujeni din echipa lui Emil Boc și Alin Tișe nu s-au sfiit să-și exprime simpatia și susținerea pentru el, în interiorul partidului. Fostul președinte al PNL Cluj, Marius Nicoară, a fost mai rezervat, apreciind că până la alegerile din 17 iunie mai pot apărea și alți candidați și că e devreme să se facă speculații privind susținerea lui Predoiu.

 

 

 

Primarul Emil Boc a prezentat sintetic, pe plăcinte și grafice, cum s-a făcut contrucția bugetară pe anul acesta și cum s-au împărțit banii.

Câțiva cetățeni, un consilier local, un membru USR au intervenit să facă propuneri de proiecte care ar trebui să se regăsească în bugetul acestui an. Toate, după cum a spus primarul, au fost luate în considerare, formal. Despre unele a spus că sunt prinse, despre altele că vor fi, despre o parte că sunt proiecte de durată. Nu s-a făcut nicio modificare în proiectul de buget lansat în dezbatere publică.

Pilonii construcției bugetare enumerați de Boc sunt: planificarea multianuală a proiectului conform Strategiei de Dezvoltare, menţinerea facilităţilor privind investiţiile şi locurile de muncă, susţinerea municipiuluica şi centru naţional şi internaţional de Inovare, Cercetare şi IT, soluţii la principala provocare a oraşului: decongestionarea traficului și Cluj-Napoca, oraşul cu cel mai înalt standard de calitate a vieţii în România.

Ce au cerut oamenii

Revoluționarul Aurel Coltor spune că nu s-au făcut plăcile de intrare în oraș. Laudă primăria că a dat fonduri pentru comemorările Revoluției și spune că anul acesta Asociația pentru Adevărul Revoluției a cerut fonduri la nivelul anului trecut și, desigur, cere să i se aprobe alocarea de bani. Mai subliniază că statuia lui Cuza e prea aproape de stradă și ar trebuie refăcută piațeta și mutată, astfel încăt la sărbătoarea de 24 ianuarie,  Ziua Unirii Mici să poată participa cât mai multă lume. Mai deplânge aglomerația din oraș și cere un clopot care să conducă cu sunetul morții din Cimitirul Central al Orașului, până la groapă.

Boc răspunde că a dispus să se continue finațările la nivelul anului trecut pentru asociații și fundații, că aceste cereri sunt în evaluare și că este convins că Asociația pentru Adevărul Revoluției va fi luată în calcul. Despre piața cu statuia lui Cuza spune că aceasta va fi reabilitată într-o etapă ulterioară, având în vedere că cei de la monumente au recomadat primăriei să facă în primă fază un concurs de soluții pentru zona Lucian Blaga – Napoca – Eroilor, iar zona spre Cuza Vodă – Prefectură să facă obiectul unei alte competiții.

Marius Pașca, președintele comitetului de părinți de la școala Iuliu Hațieganu, aduce din nou în atenția lipsa spațiului în această școală și cere soluții, așa cum s-a discutat anul trecut, prin achiziționarea clădirii fostei poște. Cererile, spune el, le-a făcut în spiritul valorilor promovate de primar la construcția bugetară – investiția în infrastructură în calitatea vieții și cere astfel de investiții și în copii.

Boc promite că anul acesta va fi găsită o soluție pentru această școală, cu scuza că anul trecut se terminaseră banii de la capitolul bugetar destinat achiziționării de imobile și de aceea nu s-a putu face nimic. Managerul Gheroghe Șurubaru susține chiar construcția unui corp nou pe terenurile școlii, însă primarul e convins că prima variantă e mai bună deoarece durează mai puțin.

Bancherul Iosif Pop care prezidează și organizația civică Consiliul Civic Local (CCL) intervine și trece în revistă propuneri de la CCL preluate în bugetul lui 2017 – concursul pentru Someș, decolmatarea lacului din Gheorgheni, Muzeul de Speologie Emil Racoviță (prins formal în buget cu un concurs de idei). Vorbește de estica orașului, de repunerea în valoare a canalului Morii prin alocare bugetară, reabilitarea Pieței Mihai Viteazul, atacarea soluțiilor de platforme de stocare mașini la intrările în oraș în condițiile în care studii făcute arată că 38% din mașinile care circulă în Cluj sunt din afara județului, chiar de cumpărarea Continentalului și de refacerea sa de către primărie.

Boc îi mulțumește lui Iosif Pop. Spune că managerul Gheorghe Șurubaru coordonează proiectul parcării supra sau sub terane pe care primăria o dorește în parteneriat cu Bila-Carrefour și că viceprimarul Dan Tarcea are în lucru cu cei de la aeroport un proiect de parcare la aeroport. Primarul promite proiecțele punctuale de reabilitare spații care ar putea să vizeze și bucăți din Canalul Morii.

Fundația Desire a adus din nou în atenție problemele locative ale romilor segregați de primărie la groapa de gunoi a orașelui, în comunitatea Pata Rât. Un reprezentant atrage atenția că oamenii nu pot fi educați dacă n-au curent electric sau baie în propria locuință.

Boc spune că în primul rând primăria are în vedere susținerea programelor de educație, dar și că are proiecte de locuințe sociale și lucrează la proiectul viitorului cartier din Borhanci, ba chiar spune că primăria vrea să continue proiectul cartierului de pe Valea Gîrbăului anunțat în parteneriat cu armata, proiect abandonat.

Liderul consilierilor PSD, Dan Morar, intervine și pune întrebări. Spune că i-ar plăcea ca anul acesta primăria să diminueze cota de majorare de 500% pentru cei care nu își întrețin clădirile. Ridică la fileu și mingea fondurilor europene pe care primăria și le-a propus să le atragă în 2017. Boc îi amintește că cei din Guvern trebuie să dea mai întâi drumul la finanțări.

O membră a USR aduce în discuție probleme legate de curicula școlară, de spațiile verzi, de deschiderea curților școlilor, de toaletarea arborilor, de nevoia de a extinde sistemul Cluj Bike, de a face parcări pentru biciclete sau de a planta copaci în curțile șcololor, acum pline de betoane. De altfel, USR a postat on-line amendamente la bugetul lui 2017.

Valentin Costea, vecin cu parkingul Negoiu. Intervenine și spune că a aflat că anul acesta se va face. Boc spune că noiembrie e termenul. Dacă ducem execuția bugetară pe 0, nu ne mai rămân bani să facem nimic în 2018, continuă el. Întreabă de ce primăria nu încasează mai bine impozitele și taxele – jumate din clujeni nu plătesc, nici cei care au concesiuni și închirieri. Spune că a venit la dezbatere ca să se implice, după ce copii săi au ieșit în stradă și i-au predat lecția implicării. Avansează chiar posibilitatea că trebuie să i se dea ca temă de la primărie să facă voluntariat, anunțând că e primul care se face voluntar la copiii din Pata Rât.

Un alt cetățean atrage atenția că aplicația pentru parcări are nevoie de adaptări serioase pentru că dă rateuri. Primarul zice că e vina firmei din Piața Unirii care a tăiat cablurile și de aceea au mai fost rateuri pentru parcare cu barieră din Unirii. Ba ceilalți oficiali anunță că a fost o problemă și cu bariera parkingului, smulsă de un șofer. Situația a fost restabilită, a anunțat șeful Serviciului parcări, Florin Bugnar.

Cum e bugetul propus pe 2017

Valoarea bugetului general pe 2017 este de 1.350.999.000 lei (300 de milioane de euro), din care bugetul de funcționare reprezintă 907.324.000 lei (peste 201 milioane de euro), respectiv bugetul de dezvoltare 443.675.000 lei (peste 98 milioane euro).

În 2016, la contrucția bugetară de la început de an, valoarea bugetului general era de 1.116.388.238 lei (circa 247 de milioane de euro) din care bugetul de funcționare reprezenta 767.953.238 lei (peste 170 milione euro), respectiv, bugetul de dezvoltare 348.435.000 lei (circa 79 de milioane de euro).

La fel ca în 2016, bugetul din acest an este contruit tinând cont de o listă de 16 obiective prioritare.

Multe din prioritățile anului trecut, abandonate în bugetul din 2017  

Bugetul pe anul trecut al primăriei s-a concentrat pe finalizarea proiectelor începute cu bani europeni: drumul Făget, centrele de afaceri de pe dealul Lomb, drumul din Lomb, lucrările de modernizare de la școala Agârbiceanu, liceul Avram Iancu și liceul Mihai Eminescu. Dintre acestea, investițiile din Lomb rămân încă cu o bulină neagră, acestea fiind scoase din lista de priorități pe anul acesta.

Ca și în 2016 și anul acesta transportul public rămâne printre priorități, 2017 fiind anul în care primăria vrea să extindă “pilotul” de 300 metri de benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun deja amenajate în Cluj-Napoca pe axa este-vest din oraș.

De asemenea își propune să pună în circulație troleibuzele comandate anul trecut dar și să cumpere 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai și 10 autobuze electrice. Pe lista din 2016 figurau podul Traian, podul Porțelanului și a pasarelei pietonale din Grigorescu, dar și continuarea proiectului de pietonalizare a pieței Unirii sau modernizarea ștrandului Sun (bazin olimpic acoperit cu balon căruia primarul i-a spus transpformarea ștrandului Sun într-un aqua park modern) și a pieței Oser din subordinea Regiei Autonome a Domeniului Public  (proiecte începute tot anul trecut). Dintre aceste, primele trei obiective se vor realiza probabil în 2017, dar dintre ele prioritate rămâne doar modernizarea Pieței Unirii.

Ca proiect nou al bugetului din 2016 a fost pus pe tapet cartierul de case pentru tineri din Borhanci. Adică fostul proiect Casarom pe care primăria l-a reșapat prin demararea unor noi studii de urbanism care să configureze respectivul cartier. Acesta a dispărut de pe lista priorităților bugetare de anul acesta. Tot în 2016, primarul Boc a anunțat că administrația locală se va implica în celelălalt proiect de cartier cu 100.000 de locuitori în 10 ani – Cluj Innovation Park din Lomb, proiect lăudat de Comisia Europeană. Adică vor fi terminate studiile de fezabilitate și prefezabilitate ca mai apoi să se găsească investitorii (și desigur miliardul de euro) care să facă acest proiect în Lomb, unde și primăria își va termina proiectele pionier pentru viitorul oraș al inovării – centrul pentru industrii creative, centrul TEAM și drumul. Aceste proiecte au fost trecute în linia doi, din pricina problemelelor legate de alunecările de teren pe care primăria le are de rezolvat în Lomb.

În schimb, lista din 2017 aduce ca prioritate digitalizarea activității primăriei, cu mențiunea că cel mai important eveniment din domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, conferința Open Innovation 2.0 din acest an va avea loc la Cluj-Napoca.

Un alt proiect prioritar în 2016 era baza sportivă din Gherogheni pe care primăria o face în parteneriat cu Compania Națională de Investiții dar și susținerea proiectelor Capitalei Culturale Europene Cluj-Napoca și a alocărilor pentru cultură, sport, culte și sănătate, cel puțin la nivelul financiar din 2015. Baza sportivă a fost terminată și inaugurată. Cluj-Napcoa a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană în favoarea Timișoarei, însă primăria și-a asumat să susțină din bani proprii implementarea programului cultural.

Aceasta este o linie prioritară pentru 2017. Cu mențiunea că activitățile culturale vor fi susținute la nivelul anului trecut, dar vor demara și programe culturale derulate de Casa Muncipală de Cultură din subordinea primăriei (preluată de Florin Moroșanu, cel care a coordonat dosarul de candidatură la titlul european, după eșec) dar și de Centrul Cultural Cluj (fosta Asociația Cluj-Napoca 2021, preluată de Ștefan Teișanu, cel care a fost director și în 2016, anul eșecului).

Menținerea gratuităților pentru pensionari rămâne o linie nelipsită din bugetul fiecărui an în Cluj-Napoca.

2017 aduce ca proiecte noi demararea programului multianual pentru asfaltarea arterelor din extensiile Clujului (despre care în 2016 se anunța că se va face prin contractarea unui credit bancar), finalizarea unui parking suprateran și începerea altor trei, amenajarea primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, atragerea de bani europeni pentru reabilitarea a 30 de noi blocuri, dezvoltarea unui sistem de îngrijiri la domiciliul (pornit anul trecut), extinderea sălii polivalente, amenajarea a trei parcuri pentru câinii cu stăpân și realizarea unui patinoar artificial pe lacul Chios.

Care e lista de priorităși pe 2017

1. Demararea unui nou program multianual de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului.
2. Introducerea în circulaţie a 8 noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice.
3. Crearea de benzi dedicate pentru transportul în comun pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor.
4. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.
5. Finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construcţie la cel puţin 3 noi parkinguri.
6. Pentru cartiere curate, se vor iniţia lucrările de amenajare a primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.
7. Atragerea de finanţări europene pentru reabilitarea termică a cel puţin 30 de noi blocuri.
8. Finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest.
9. Dezvoltarea unui sistem public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, bolnave, vulnerabile sau singure.
10. Deschiderea unei creşe pe str. Donath nr. 238, începerea construcţiei unei creşe pe str. Gr. Alexandrescu nr. 47A şi modernizarea creşei de pe Septimiu Albini nr. 91.
11. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”.
12. Extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri, urmând să găzduim Campionatele Europene de Gimnastică şi o grupă a Campionatului European de Baschet Masculin.
13. Susţinerea activităţilor culturale, sportive şi religioase din municipiu cel puţin la nivelul anului anterior. În anul 2017 începem implementarea programului cultural derulat de Casa Municipală de Cultură şi de Asociaţia „Centrul Cultural Clujean”.
14. Digitalizarea activităţii administraţiei. Orașul nostru va fi gazda celui mai important eveniment internaţional în domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, Conferinţa „Open Innovation 2.0”.
15. Amenajarea a 3 noi parcuri pentru câinii cu stăpân şi extinderea Centrului destinat câinilor comunitari de pe strada Bobâlnei.
16. Realizarea unui patinoar artificial în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

AICI, lista de priorități pe 2016: 

Buget mai mic ca în 2015 pentru investițiile primăriei. Unde vor merge banii

VEZI ȘI:

CU CE BANI A ÎNCEPUT anul 2015 PRIMARIA – E gata proiectul de buget al orașului pe 2015. Primăria are peste 1,1 miliarde de lei și o propunere de cheltuire a banilor

sursa foto: Musai-Muszaj

Mișcarea Musai-Muszáj a adresat un mesaj public primarului Emil Boc înainte cu două zile de sărbătoarea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, care are loc în 15 martie, invitându-l să nu participe la manifestările din Cluj-Napoca dacă va înainta recurs împotriva deciziei Tribunalului care obligă Primăria la amplasarea plăcuțelor multilingve.

“În caz că veți înainta recurs, ne așteptăm să nu participați la manifestare doar pentru a vă lăsa aplaudat degeaba. Contăm pe prezența Dumneavoastră în 15 martie. Credem că în spiritul moștenirii culturale a orașului pe lângă Cluj-Napoca și Kolozsvár și inscripția Klausenburg trebuie să figureze pe indicatoare. Mișcarea Musai-Muszáj se așteaptă de la Dumneavoastră să anunțați această decizie”, arată mișcarea Musai-Muszáj în mesajul public adresat primarului din Cluj.

Primarul Emil Boc nu a oferit deocamdată o replica la invitația maghiarilor din mișcarea civică Musai-Muszáj.

Anul trecut, de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni (zi marcată, în fiecare an, în majoritatea localităţilor din Transilvania când sunt comemoraţi eroii din timpul Revoluţiei Ungare de la 1848-1849), un bărbat l-a întrerupt pe Emil Boc în timpul discursului pe care-l ținea la manifestările din Cluj-Napoca. Acesta i-a strigat lui Boc în limba maghiară, “Să îţi fie ruşine”, iar edilul i-a răspuns “Mulţumesc”, tot în limba maghiară. Respectivul bărbat avea un steag cu denumirea municipiului Cluj-Napoca în trei limbi, română, maghiară şi germană – “Cluj, Kolozsvar, Klausenburg”. Ceremoniile de anul trecut au avut loc la plăcuţa comemorativă a poetului Petofi Sandor.

“Am adus acest steag cu numele Clujului în trei limbi ca să arăt ce înseamnă multiculturalitate. Oraşul a fost Capitala Europeană a Tineretului pe nedrept. Ar trebui să şi fie multiculturalitate cu adevărat, nu doar să aruncăm cu cuvintele, aşa cum face Emil Boc”, spunea bărbabtul anul trecut, citat de Mediafax.

În schimb, Emil Boc a spus, pe scenă, că el nu refuză dialogul. “Din respect pentru dumneavoastră, mă ascultaţi, că vreau să vă ascult şi eu pe dumneavoastră. Köszönöm. (“Mulţumesc”, în limba maghiară – n.r.). Asta înseamnă că putem să avem un dialog oriunde şi oricând şi nu îl voi refuza niciodată, dar să înţelegem că doar punând accent pe lucrurile care ne unesc, vom putea merge împreună. Acest lucru este prima şi cea mai importantă lecţie pe care ne-au lăsat-o înaintaşii noştri şi la care ne raportăm astăzi”, spunea Boc, citat de aceeași sursa

La ceremonia din 15 martie 2015 de depunere de coroane de flori la plăcuţa comemorativă a lui Petofi Sandor au participat circa o mie de persoane, manifestarea încheindu-se cu intonarea imnului Ungariei de către cei prezenţi.

Grupul de inițiativă, adunat sub denumirea „Musai-Muszaj”, care a înițiat în 2015  mobilizarea clujenilor și primăvara proceselor pentru a cere primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve – în română maghiară- la intrările orașului a pierdut în primă instanță procesul, la Tribunalul Cluj. Acțiunea a fost inițiată de Asociația Minority Rights, iar parte la proces s-au constituit alți circa 370 de tineri din Cluj-Napoca. Inițial, targetul era ca în primăvara lui 2015 să se pornească 1000 de procese împotriva deciziei primăriei clujene de a nu monta plăcuțe multilingve la intrările în oraș.

Cu decizia nefavorabilă pentru instalarea Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca, pronunțată în primăvara 2016, cei de la „Musai-Muszaj”, au formulat prin intermediul Asociației Minority Rights recurs și în toamna lui 2016, potrivit potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Cluj, au obținut rejudecarea cauzei lor. Curtea de Apel le-a admis recursul și a dispus casarea primei sentințe și rejudecarea acțiunii din nou la Tribunalul Cluj.

În februarie 2017, Tribunalul Cluj a admis cererea asociației Minority Rights, în sensul că l-a obligat pe primarul Emil Boc să inscripționeze plăcuțele de la intrarea în oraș în ambele limbi – atât în română, cât și în maghiară, pe aceeași suprafață. ONG-ul a cerut inscripționarea trilingvă a plăcuțelor, inclusiv în germană, dar această cerere a fost respinsă de instanță. Decizia nu este definitivă.

DETALII MAI JOS:

Tribunalul Cluj: primarul Boc să inscripționeze bilingv plăcuțele de la intrarea în oraș

Musai-Muszaj merge din nou la judecată ca să pună Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca

Musai plăcuțe! Primarul dă înapoi cu turnul multilingv. Tinerii maghiari nu renunță la luptă, deși tribunalul a respins Kolozsvar-ul

Nou discurs pro multiculturalism: Primăria s-a apărat în instanță de Kolozsvar ca să facă voia Consiliului Local. Numele orașului afișat în cinci limbi

Final de Zile Culturale Maghiare, cu primar pe scenă – care a fost mesajul organizatorilor

La Cluj e “musai-muszaj” să se pună plăcuțe bilingve, zice un grup din societatea civilă: în Capitala Europeană a Tineretului primarul salută în maghiară, dar intrările în oraș se anunță doar în română

VIDEO Musai-Muszaj Cluj-Kolozsvar-Klausenburg. Cum răspunde primăria inițiativei de pe locul I la bugetarea participativă de tineret

Întrebare de centru pietonal, când e musai-muszáj să treci de poarta roșie: care e orașul tău?

 

 

sursa foto: Alin Tișe (Facebook)

Prezența lui Cătălin Predoiu la ședința Biroului Politic Județean al PNL Cluj este un prim semn că acesta se bucură de sprijinul taberei Boc-Buda-Tișe, pentru alegerile generale din 17 iunie. Sigur, vechii liberali clujeni au anunțat deja că se pregătesc să-l primească în vizită și pe Ludovic Orban (contracandidatul lui Predoiu), numai că decizia privind impunerea noului președinte la nivelul PNL se va lua, oricum, tot de către grupuarea care gravitează în jurul lui Klaus Iohannis. Astfel, e de așteptat ca în perioada următoare să apară și cel de-al treilea candidat la șefia PNL, cel care, cel mai probabil va și câștiga alegerile, aflându-se sub girul prezidențial – spun sursele Actualdecluj.ro

Într-o echipă cu Predoiu, liderii liberali clujeni ar câștiga mai mult  teren în politica centrală, având în vedere relațiile de susținere și amiciție avute atât cu Emil Boc cât și cu Alin Tișe. Însă, chiar dacă Predoiu nu va câștiga alegerile din 17 iunie, PNL Cluj va avea oricum asigurat un loc de prim-vicepreședinte la nivel central, având în vedere rezultatele electorale obținute la alegerile din iunie și decembrie, 2016. De altfel, acest lucru a fost negociat la ultimul Consiliu derulat la nivel central, iar Predoiu n-a făcut decât să le confirme încă o dată liberalilor clujeni că vor putea miza pe unul dintre cele patru mandate de prim-vicepreședinte.

În baza acestui argument, calculele la Cluj par să fie deja făcute. Actualul președinte al Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, va candida  la nivel național pentru obținerea unui mandat de prim-vicepreședinte. Daniel Buda ar urma să câștige un nou mandat la nivelul organizației județene a PNL. La nivelul organizației municipale este anunțat același Dan Tarcea (viceprimarul care vine din tabăra veche a liberalilor, dar care n-a avut nicio rezervă să se tranforme în obedientul din ograda lui Emil Boc).

Când sunt alegerile la nivelul PNL Cluj

În cadrul Biroului Politic al PNL Cluj (întrunit vineri) s-a stabilit ca alegerile interne să aibă loc în 23 aprilie (la nivelul organizației județene) și în 19 aprilie (la nivelul organizației municipale).  După alegerea noii conduceri, se vor forma și listele cu delegați pentru alegerile generale, programate în 17 iunie.

PSD-iștii din Consiliul Județean Cluj sunt destul de reținuți în a-i face o opoziție reală președintelui Alin Tișe (PNL), deși, în ultimele șase luni s-au abordat mai multe teme la nivelul administrației județene, care au iscat controverse. Liderul social-democraților clujeni, deputatul Horia Nasra, a semnalat metoda clientelară prin care primarilor le-a fost ditribuită  suma de 40.000.000 de lei (provenită din cota de 20% din impozitul pe venit și din sume defalcate din TVA). Numai că acuzațiile lui Nasra, n-au fost preluate și de către colegii săi, în plenul de ședință al Consiliului Județean. Dimpotrivă, Liberalii și PSD-iștii păreau să  fi ajuns dinainte la o înțelegere privind împărțirea banilor. În mare parte, amendamentele propuse de PSD-iști au fost agreate de PNL-UDMR, iar la finalul ședinței toți consilierii au plecat liniștiți acasă. Din defalcarea prezentată de Nasra, reiese, în mod evident că primarii liberali au fost favorizați la această alocare bugetară.

“Cum se împarte banul public în județul Cluj? Cu carnetul de partid! Două măgării într-un interval de șapte zile, marca PNL Cluj: sub mandatul primarului Emil Boc un chioșc costă 55.000 euro iar sub conducerea președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, banii sunt repartizați după culoarea carnetului de partid. După ce în vara anului trecut Tișe i-a intimidat pe primarii PSD trimițându-le o scrisoare în care-i îndemna să fie atenți la comunicarea politică, astăzi împarte banii publici după bunul plac, pe criteriul carnetului de partid” – a transmis Nasra.

Cum se apără Tișe

Președintele Consiliului Județean Alin Tișe susține că spre deosebire de social-democrați el chiar a stabilit o metodă echitabilă de distribuire a fondurilor, bazată de priorități, și nicidecum pe culoare politică: “Este metoda pe care am instituit-o din primul meu mandat. Ținem cont de arierate, de situația lucrărilor de investiții din fiecare localitate.  Și chiar nu am avu discuții cu social-democrații. Au fost mici amendamente la sumele pe care le-am propus, să mai multăm dintr-un loc în altul, dar în principiu toată lumea a fost de acord cu aceste alocări”, a explicat Tișe.

Conform Hotărârii propuse de Tișe, cei 40.000.000 de lei se împart astfel, arată Nasra:

• CÂMPIA TURZII (PNL) – 1.137.000
• DEJ (PSD) – 720.000
• GHERLA (PSD) – 720.000
• TURDA  (PSD)- 720.000
• HUEDIN (PNL) – 1.037.000
• AGHIREȘU (PNL)- 570.000
• AITON (PSD) -360.000
• ALUNIȘ (PNL) – 510.000
• APAHIDA  (PSD) – 360.000
• AȘCHILEU  (PSD) – 360.000
• BACIU – (PSD) 360.000
• BĂIȘOARA (PNL) – 510.000
• BELIȘ (PSD) – 360.000
• BOBÂLNA (PSD) ¬ 360.000
• BONȚIDA (PNL) – 570.000
• BORȘA (PNL) – 510.000
• BUZA (UDMR) – 740.000
• CĂIANU (PSD)– 350.000
• CĂLĂRAȘI (PNL) – 570.000
• CĂLĂȚELE (PNL) – 510.000
• CĂMĂRAȘU – 355.000
• CĂPUȘU MARE (PNL) – 570.000
• CĂȘEIU (PSD) – 360.000
• CĂTINA (PSD) – 360.000
• CEANU MARE (PSD) – 360.000
• CHINTENI (PSD) – 360.000
• CHIUEȘTI (PNL) – 510.000
• CIUCEA (PNL) – 510.000
• CIURILA (PNL) – 510.000
• CÎȚCĂU (PNL) – 510.000
• COJOCNA – 360.000
• CORNEȘTI – 360.000
• CUZDRIOARA – 360.000
• DĂBÂCA (PNL) – 510.000
• FELEACU (PSD) – 358.000
• FIZEȘU GHERLII – 510.000
• FLOREȘTI (PNL) – 208.000
• FRATA (PNL) – 510.000
• GEACA (PNL) – 520.000
• GILĂU (PSD)- 360.000
• GÎRBĂU (PNL) – 570.000
• IARA (PNL) – 510.000
• ICLOD (PSD) – 360.000
• IZVORU CRIȘULUI (UDMR) – 750.000
• JICHIȘU DE JOS – 360.000
• JUCU (PSD) – 360.000
• LUNA (PSD) – 360.000
• MĂGURI RĂCĂTĂU (PNL) – 510.000
• MĂNĂSTIRENI  (PSD) – 360000
• MĂRGĂU (PSD) – 360.000
• MĂRIȘEL (PSD)  – 360.000
• MICA (PSD) – 360.000
• MIHAI VITEAZU (UDMR) – 750.000
• MINTIU GHERLII – 360.000
• MOCIU (PNL) – 520.000
• MOLDOVENEȘTI (independent) – 750.000
• NEGRENI (PNL) – 510.000
• PALATCA (PNL) – 510.000
• PANTICEU (PSD) – 360.000
• PETREȘTII DE JOS (PNL) – 510.000
• PLOSCOȘ (PNL) – 510.000
• POIENI (PNL) – 510.000
• RECEA CRISTUR (PNL) – 510.000
• RÎȘCA (PNL) – 510.000
• SĂCUIEU (PSD)- 360.000
• SĂNDULEȘTI (PSD)- 360.000
• SĂVĂDISLA (UDMR) – 750.000
• SIC (independent 2016) – 740.000
• SÂNCRAIU (UDMR) – 760.000
• SÂNMĂRTIN (PSD) – 360.000
• SÎNPAUL (PNL) -510.000
• SUATU (UDMR) – 750.000
• TRITENII DE JOS (PSD) – 360.000
• TURENI (PNL) – 570.000
• ȚAGA (PNL) – 510.000
• UNGURAȘ (UDMR) – 750.000
• VAD (PNL) – 510.000
• VALEA IERII (PNL) – 510.000
• VIIȘOARA (PSD) – 360.000
• VULTURENI (PNL) – 515.000