Acasă Tags Posts tagged with "drum"

drum

Parcul industrial al județului cere Primăriei drumuri “mici”. Cele din PUG încurcă investițiile

by Luminiţa Silea - Mar 20, 2017

4 336

drum baciu 2 — sursa: primariaclujnapoca.ro

Drumul rapid de-a lungul căii ferate, creionat pe planșele de urbanism și de mobilitate care guvernează Clujul, pe relația parcul industrial Tetarom I – comuna Baciu deranjează investitorii județului.

Conducerea parcului industrial a formulat o plângere prealabilă prin care cere Primăriei clujene regândirea traseului, motivând că în forma în care a fost gândit pe planșe nu încape efectiv în teren. Solicitarea va fi dezbătută de Consiliul Local la ședința din 21 martie și vizează modificare Planului Urbanistic General (PUG) în privința unei servituți de utilitate publică de 21 de metri instituită în zona respectivă, de-a lungul căii ferate. Propunerea arhitetcului-șef al orașului și a Direcției de Urbanism a Primăriei este ca cererea Tetarom să fie respinsă.

Directorul societății Tetarom care administrează Tetarom I, entitate în subordinea Consiliului Județean, Viorel Găvrea a declarat pentru actualdecluj.ro că nu are nicio problemă cu acest drum expres sau cu realizarea sa. Nici nu este deranjat de acesta pentru că ar afecta viitoarea dezvoltare pregătită în Tetarom I – parcul științific Tetapolis. Singura nemulțumire se leagă de profilul la care a fost prevăzut acest drum expres de legătură între Cluj-Napoca și comuna Baciu (unde, de asemenea, se dezvoltă proiecte imobiliare cu sute de apartamente).

“Nu era nevoie de o simulare de specialitate ca proiectanții PUG și primăria să vadă că acest drum, la profilul propus de patru benzi, nu încape efectiv în teren. Era nevoie doar de o deplasare la fața locului și de o măsurătoare cu ruleta. Între calea ferată care are nevoie, de asemenea, de zonă de protecție și clădirile clienților noștri din parc nu este destul loc pentru 4 benzi, așa cum a fost gândit acest drum. Această situație a pornit de la o investiția a PMA Invest din parcul industrial, autorizată de primărie. Firma a dorit modificare proiectului autorizat în timpul în care se edifica construcția și a cerut un etaj în plus. Primăria nu i-a autorizat proiectul din cauza drumului grevat în PUG. Așa am afalt noi de acest drum. Toate investițiile din parc au fost autorizate de primărie. Problema nostră nu este drumul ci modul în care acest se va realiza. Pe lângă PMA Invest sunt afectați și alți investitori din parcul industrial. Drumul ajunge în colțul clădirii Băncii Transilvania, de exemplu. Aici este problema, în teren încap două benzi, nu patru benzi. Găvrea n-are nimic cu Boc. Eu îmi doresc drumul, Tetarom ar fi avantajat de acest din pespectiva viitoarelor investiții Tetapolis pentru că va asigura relația de tranzit a forței de muncă. Însă investitorii din parc nu trebuie prejudiciați”, a spus Găvrea.

Despre drumul expres Tetarom – Baciu, specialiști clujenii spun că este prioritar să fie studiat și realizat chiar înainte de pasarela peste calea ferată din zona Tăietura Turcului anunțată recent de primăria clujeană că va intra în studiu de prefezabilitate.

Aceasta în contextul în care orcie dezvoltare din parcul Tetarom I generează trafic preluat de artera Tăietura Turcului (în principal), arteră pe care s-au autorizat și edificiat blocuri de locuințe cu sute de apartamente. De asemenea, dezvoltările imobiliare din comuna Baciu pun presiune imensă pe respectiva zonă din Cluj-Napoca. Chiar și pentru parcul etnografic există un proiect de extindere în pădurea Hoia menit să îi atragă pe turiști și pe clujeni înspre această zonă.

Drumul de-a lungul căii ferate este inclus și în Planul de Mobilitate Durabilă pentru Cluj-Napoca.

Conducerea Tetarom I a cerut primăriei, printr-o plângere prealabilă, modificarea PUG în sensul regândirii traseului drumului expres de-a lungul căii ferate. Această plângere va fi discutată la ședința din 21 martie. Oricum, primăria este în proces de revizuire a noului PUG, având în vedere că legal, acesta nu poate fi modificat prin plângeri prealabile.

Chiar și așa, arhitectul-șef al municipiului și Direcția de Urbanism propune Consiliul Local să nu modifice PUG-ul privind profilul rezervat pentru respectivul drum (cu interdicții de construire).

Ce spune șeful de proiect al PUG, arhitectul Adrian Borda:

Găvrea a mai spus că, în cazul în care propunerea Tetarom I nu va fi acceptată, cel mai probabil clienții afectați din parcul industrial se vor adresa instanței.

Ce drum al Clujului a stabilit recordul național de trafic. 74.000 de mașini într-o singură zi

by Luminiţa Silea - Jan 27, 2017

0 4832

Un tronson de drum din Cluj a reușit să “rupă” recordurile naționale în materie de trafic. Cel puțin asta arată măsurătorile realizate de Universitatea Tehnică din oraș, la comanda primăriei. Vorbim de intrarea în Cluj-Napoca dinspre comuna Florești, despre care autoritățile clujene deja au anunțat că e mai aglomerată ca una dintre șoselele veterane la acest capitol, artera de intrare din București, DN 1 dinspre Otopeni.

Aproape 60.000 de mașini intră zilnic în Cluj-Napoca pe ruta dinspre comuna Florești, anunțau autoritățile clujene anul trecut. Mai precis, măsurătorile efectuate pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Clujului a arătat că cifra medie pentru zilele lucrătoare este pentru acest tronson de drum de 58.660, în timp ce în cazul celei mai aglomerate artere de intrare în București dinspre Otopeni media zilnică de mașini pentru zilele lucrătoare este de 54.135.

Alte date comandate de primăria Cluj-Napoca au arătat, potrivit măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică, că acest tronson deține și un record național. Conform respectivelor măsurători, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România.

Ca alternative pentru traficul de tranzit, autoritățile mizează pe centura metropolitană a Clujului care, deși a fost inclusă în Masterplanul de Transport al României ca să beneficieze de finanțare europeană, aceasta nu se află printre obiectivele prioritate ale noului Guvern cel puțin nu pe bugetul de anul acesta. De altfel, acest scenariu era confirmat de parlamentari din comisia de transporturi aflați în vizită în București și Cluj, la finalul lunii martie 2016 care spuneau că alte proiecte au fost bătute în cuie ca prioritare.

AICI DETALII: Comisia de Transporturi a Parlamentului European a vizitat Clujul. “Pac-pac”, orașul visează deja că are centură metropolitană

O altă promisiune (avansată înainte și în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2016) a fost aceea că în 6-8 luni (începând din aprilie 2016) se va face centură mică Florești-Valea Gârbăului de 5 kilometri. Primarul Emil Boc a spus că a vorbit cu primarul din Florești Șulea și că totul va merge ca uns. De fapt, Șulea a mimat că deschide șantierul, a dus utilajele pe teren ca să prindă electoratul de partea sa. Nici până în prezent acest șantier nu a fost demarat, mai ales că necesită și exproprieri. Floreștenii se plâng și acum că Șulea le șterge comentariile de pe rețelele de socializare când îi amintesc cum a mințit grosolan în privința acestei centuri și a faptului că se lucrează la ea.

Chiar primarul Boc spunea că această centură iese pe Valea Gârbăului, pe teritoriul municipiului iar de acolo, cei 1,4 kilometri îi va pregăti primăria să-i modernizeze astfel încât să se poată ajunge ușor din Florești pe Bucium, în cartierul Mănăștur. Acesta mai afirma că planul primăriei clujene este ca în prima parte a lui 2017 să repere întreg tronsonul Bucium-Sf Ioan, până sus în Făget, astfel încât să apara o alternativă de tranzit prin Cluj-Napoca, pe ruta Florești-Calea Turzii. “Am decis împreună cu Regia Domeniului Public să facem și cei 6 kilometri de la capătul Mănășturului până sus în Făget, prin lucrări de întreținere. Asta putem face noi până când vom obține finanțare pentru proiectele majore, să creăm totuși o alternativă. Dacă nu apar complicații cu centura Floreștiului, estimez că noua variantă alternativă la ruta Florești-Cluj ar putea funcționa din prima jumătate a anului 2017″, spunea Boc în primăvara lui 2016.

Acum, la început de 2016, primarul Emil Boc scrie scrisori către parlamentarii clujeni în care le amintește cât de rău e cu traficul din Cluj dacă nu se fac și nu se susțin proiectele de infrastructură mari ale orașului la nivel guvernamental.

Ce alternativă pregătesc autoritățile la șoseaua din Cluj mai aglomerată ca ruta București-Otopeni

Începe șantierul la centura de sud a celei mai mari comune din România

Cine va lega Floreștiul de Cluj printr-un nou drum menit să degreveze șoseaua europeană

S-a dat “strigarea” pentru repararea drumului năruit spre “orășelul” lui Boc

by Luminiţa Silea - Aug 10, 2016

0 492

lomb 1 — sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficiala)

Dealul Lomb care potrivit primarului Emil Boc poate fi înlocuit în 20 de ani cu un mini orășel cu 100.000 de locuitori și 20.000 de locuri de muncă estre încă rupt de oraș. Anul trecut, drumul nou pe care primăria trebuia să-l facă cu bani europeni pentru a lega dealul de oraș s-a năruit, la propriu, iar acum administrația trebuie să plătească atât consolidarea sa cât și lucrările de amenajare. Contractul de 5,7 milioane de euro pentru consolidarea zonei cu alunecări de teren a fost scos de primărie la licitație, cu dată limită de depunere a ofertelor, ziua de 22 august.

Contractul de lucrări pentru realizarea drumului de 1,6 kilometri și patru benzi spre Dealul Lomb a fost atribuit firmei Kiat Group pentru 17,9 milioane lei (circa 4 milioane de euro), pe un proiect cu finanțare europeană care urma să se finanțeze din economiile pe Programului Operațional Regional destinat polilor de creștere. Nu bine constructorii s-au apucat de lucrări în 2015, că dealul Lomb a început să o ia la vale și șantierul s-a sistat la 7 %. Banii europeni s-au pierdut, iar primăria a fost nevoită să mobilizeze banul public înspre aducerea la liman a drumului care trebuie să lege centrele de afaceri (tot proiecte în derulare ale administrației pe proiecte începute cu bani europeni – Centrul pentru industrii creative și centrul TEAM) din Lomb de oraș.

La finalul anului trecut primăria a contractat cu 97.000 lei de la Construct CDP servicii de ” elaborare expertiza tehnică, studiu topografic, studiu geotehnic, studiu de fezabilitate, proiect tehnic” pentru consolidarea zonei supusa alunecarilor de teren de pe Dealul Lomb.

În februarie au fost aprobați în Consiliul Local indicatorii tehnico economici pentru consolidarea zonei afectatp de alunecări de teren cu piloți forați. Lucrările au fost estimate la peste 7 milioane de euro, din care construcțiile și montajul (partea care se licitează) este 5,7 milioane de euro.

Noul drum spre “orășelul inovării” din Lomb a dat chix. Consolidarea sa, mai scumpă ca lucrările de amenajare

Acum, administrația locală a lansat și licitația pentru contractul de consolidare a drumului spre dealul Lomb. Licitația este programată în 22 august, iar lucrările sunt estimate la peste 25,9 milioane lei și un termen de finalizare de 5 luni.

Contractul pentru consolidarea drumului este în aceste condiții mai scump decât realizarea drumului de 1,6 kilometri cu 4 benzi spre centrele de afaceri ale primăriei de pe Dealul Lomb.

Specialiștii au pus la îndoială planurile primăriei încă din 2005 de a pune locuințe pe dealul din Lomb, o zonă cu probleme de stabilitate, nestudiată îndeajuns și neurbanizată. Inițial primăria a proiectat acolo cu parteneri privați un cartier magalomanic de locuințe (investiție de 500 de milioane de euro în 2005-2006) care a eșut. Pe POR, a pus din nou la bătaie terenul de 247 de hectare din Lomb pentru o serie de proiecte de centre de afaceri dezvoltate pe circa 10 hectare – CREIC (pentru industria cinematografică) și TEAM (un parc industrial mai mic). Doar unul dintre proiecte a fost adus în stadiu de peste 90 % la final de 2015 și pentru el s-au folosit și banii europeni. Celălalt, pentru că s-a contractat o firmă cu probleme financiare, a ajuns la 69% și în 2016 primăria urmează să-l finalizeze cu un constructor nou și cu bani de la bugetul local.

Început poticnit pentru proiectele primăriei din Lomb. “Hollywood-ul pitic” are constructor nou. Când reîncep lucrările și câți bani europeni se pierd

În plus, primarul Emil Boc a avansat că va pune la bătaie teren și pentru proiectul Clusterului Cluj Innovation City – un oraș al inovării, inițiativă lăudată anul trecut și de Comisia Europeană, însă un proiect în fașă pentru care nu există fondurile necesare. Nici susținerea de la mediul universitar și privat, majoritatea universităților și firmelor de IT derulând investiții de infrastructură proprii, în oraș și nicecum fiind interesate să le pună pe Dealul Lomb. Deal pe care în 20 de ani primarul a văzut un oraș cu 100.000 de locuitori și 20.000 de locuri de muncă!

Noul drum spre “orășelul inovării” din Lomb a dat chix. Consolidarea sa, mai scumpă ca lucrările de amenajare

by Luminiţa Silea - Feb 2, 2016

2 670

Dealul Lomb care potrivit primarului Emil Boc poate fi înlocuit în 20 de ani cu un mini orășel cu 100.000 de locuitori și 20.000 de locuri de muncă începe, oficial, să înghită banul public. Anul trecut, drumul nou pe care primăria trebuia să-l facă cu bani europeni pentru a lega dealul de oraș s-a năruit, la propriu, iar acum administrația trebuie să plătească atât consolidarea sa cât și lucrările de amenajare. Corectarea alunecărilor de teren din zonă cu piloți costă mai mult decât amenajarea drumului, peste 7,5 milioane de euro.

Specialiștii au pus la îndoială planurile primăriei încă din 2005 de a pune locuințe pe dealul din Lomb, o zonă cu probleme de stabilitate, nestudiată îndeajuns și neurbanizată. Inițial primăria a proiectat acolo cu parteneri privați un cartier magalomanic de locuințe (investiție de 500 de milioane de euro în 2005-2006) care a eșut. Pe POR, a pus din nou la bătaie terenul de 247 de hectare din Lomb pentru o serie de proiecte de centre de afaceri dezvoltate pe circa 10 hectare – CREIC (pentru industria cinematografică) și TEAM (un parc industrial mai mic). Doar unul dintre proiecte a fost adus în stadiu de peste 90 % și pentru el s-au folosit și banii europeni. Celălalt, pentru că s-a contractat o firmă cu probleme financiare, a ajuns la 69% și în 2016 primăria urmează să-l termine cu un constructor nou și cu bani de la bugetul local.

Început poticnit pentru proiectele primăriei din Lomb. “Hollywood-ul pitic” are constructor nou. Când reîncep lucrările și câți bani europeni se pierd

În plus, primarul a avansat că va pune la bătaie teren și pentru proiectul Clusterului Cluj Innovation City – un oraș al inovării, inițiativă lăudată anul trecut și de Comisia Europeană, însă un proiect în fașă pentru care nu există fondurile necesare. Nici susținerea de la mediul universitar și privat, majoritatea universităților și firmelor de IT derulând investiții de infrastructură proprii, în oraș și nicecum fiind interesate să le pună pe Dealul Lomb. Deal pe care în 20 de ani primarul a văzut un oraș cu 100.000 de locuitori și 20.000 de locuri de muncă!

Cum nu erau de ajuns necunoscutele, anul trecut, dealul Lomb a luat-o la vale, fix când primăria s-a apucat să facă drumul nou de patru benzi care urma să lege orașul de viitorul deal de business.

Drumul de patru benzi spre “Dealul de business” al primăriei s-a năruit. La propriu. Primăria pune banul jos pentru studii de consolidare

Contractul de lucrări pentru realizarea drumului de 1,6 kilometri și patru benzi spre Dealul Lomb a fost atribuit firmei Kiat Group pentru 17,9 milioane lei (circa 4 milioane de euro), pe un proiect cu finanțare europeană care urma să se finanțeze din economiile pe Programului Operațional Regional destinat polilor de creștere. Nu bine constructorii s-au apucat de lucrări în 2015, că dealul Lomb a început să o ia la vale și șantierul s-a sistat la 7 %. Banii europeni s-au pierdut, iar primăria este nevoită să mobilizeze banul public înspre aducerea la liman a drumului care trebuie să lege centrele de afaceri (tot proiecte în derulare ale administrației pe proiecte începute cu bani europeni) din Lomb de oraș.

Acum, cu prilejul ședinței ordinare de Consiliu Local din 4 februarie, urmează să aprobe susținerea efectivă a lucrărilor de consolidare cu piloți forați a porțiunii de 300 de metri liniari afectată de alunecări de teren, estimate, de către cei care au făcut expertiza tehnică, la peste 27,7 de milioane de lei (din care construcțiile și montajul, adică partea care se va scoate la licitație este de 25,9 milioane lei) . Consilierii locali vor discuta în acest sens un proiect de hotărâre prin care să fundamenteze investiția.

drum

CELE MAI COMENTATE ARTICOLE

CATEGORII POPULARE